Falsul în declaraţii (art. 292 C.p.). Decizia nr. 413/2015. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 413/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 23-04-2015 în dosarul nr. 124/32/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ nr. 413
Ședința din camera de consiliu de la 23 aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE – S. A.
JUDECĂTOR – C. D.
*
GREFIER – E. D.
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău - legal reprezentat de procuror – N. S.
Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul A. A. V., împotriva deciziei penale nr. 40 din data de 12.01.2012, pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr._/180/2011.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 369 al.1 Cod pr. penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu a lipsit contestatorul.Procedura de citare a fost legal îndeplinită, fără citarea părții.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea ca inadmisibilă în principiu a contestației în anulare.
CURTEA
- deliberând –
Prin contestația în anulare înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău sub nr._ /2014 contestatorii A. A. V. și A. R. V. au atacat decizia penală nr.40 din data de 12.01.2012, pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr._, prin care:
I. În baza art 385/15 pct.2 lit. d C.p.p. s-a admis recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Bacău, împotriva s.p. nr. 1522 din 6.10.2011 pronunțată de Judecătoria Bacău în dos._/180/2011 Judecătoria Bacău numai cu privire la omisiunea aplicării dispozițiile art.348 C.p.p.
S-a casat în sentința recurată sub acest aspect.
S-a reținut cauza spre rejudecare și,în fond:
În baza art.348 C.p.p. s-a dispus anularea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub numărul nr. 689 la data de 7.10.2008 la Biroul Notarului Public L. B. B..
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
În baza art. 192 al.3 C.p.p. cheltuielile judiciare din recurs au rămas în sarcina statului.
II. În baza art 385/15 pct.1 lit. b Cpp s-a respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul D. V. împotriva aceleiași sentințe.
În baza art. 192 al.2 c.p.p. a fost obligat recurentul inculpat să plătească statului suma 200 lei, cheltuieli judiciare.
În motivarea deciziei penale se arată că prin s.p. nr. 1522 din 06.10.2011 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul_/180/2011 s-a dispus, în temeiul art. 292 C.p. cu aplic. art.320 ind.1 C.p.p., art.74 lit.a C.p. si art.76 lit.e C.p. condamnarea inculpatului D. V., fiul lui S. si E., nascut la data de 17.04.1957 in ., cu domiciliul in ., la pedeapsa amenzii penale in cuantum de 1000 lei pentru savarsirea infractiunii de fals in declaratii.
S-a atras atentia inculpatului asupra prev. art.63 ind.1 C.p.
In temeiul art.189 C.p.p. s-a dispus plata din fondurile MJ a sumei de 200 lei pentru avocat J. M..
În temeiul art.191 al. 1 C.p.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a avut în vedere următoarea situație de fapt:
Prin rechizitoriul procurorului de la P. de pe lângă Judecatoria Bacau nr.9017/P/2008 s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului D. V., fiul lui S. si E., nascut la data de 17.04.1957 in ., de cetatenie romana, CNP-_, studii 8 clase, fara ocupatie, fara loc de munca, domiciliat in com. Oncesti, .. Bacau, fara antecedente penale, pentru savarsirea infractiunii de fals in declaratii, fapta prev. de art.292 C.p.
In motivarea actului de sesizare se afirma ca inculpatul in data de 07.10.2008 a facut in fata notarului public declaratii false cu privire la faptul ca ar fi fost proprietarul apartamentului nr.20 situat in mun. Bacau, ., . stapanit imobilul in mod continuu si neintrerupt de la data dobandirii si ca nu l-a instrainat niciunei persoane fizice, desi renuntase la dreptul de proprietate asupra acestuia prin tranzactia infatisata Judecatoriei Bacau in dosarul nr.9614/1985, in baza careia instanta pronuntase sentinta civila nr.7404/29.10.1985, urmand ca astfel dreptul de proprietate asupra apartamentului sa intre in patrimoniul martorilor A. V. A. si A. R. V..
Pentru dovedirea situatiei de fapt au fost propuse spre administrare urmatoarele mijloace de proba: declaratiile martorului I. P., declaratiile inculpatului D. V., declaratiile martorului A. V. A., declaratiile martorei A. R. V., copie dupa cererea de autentificare a contractului de vanzare-cumparare formulata de inculpatul si de partile vatamate A. V. A. si de A. R. V., adresata notarului public, copie dupa certificatul de casatorie . nr._, copie dupa certificatul de casatorie . nr._, copie dupa titlul de proprietate nr.6056/12.05.1000, copie dupa contractul de construire nr.1880/06.01.1979, copie dupa contractul de imprumut nr._/29.01.1979, copie dupa decizia nr.111/25.05.1979 de atribuire a folosintei locuintei, copie dupa procesul verbal de predare preluare a receptiei locuintei, copie dupa incheierea nr._/17.09.2008 a Oficiului de cadastru si Publicitate Imobiliara Bacau, copie dupa extrasul de carte funciara pentru autentificare nr._/06.10.2008, copie dupa certificatul de atestare fiscala pentru persoane fizice privind impozitele si taxele locale nr._/25.09.2008, copie dupa schita apartamentului nr.20, copie dupa plan de incadrare in zona, copie dupa contractul de vanzare-cumparare autentificat prin incheierea Judecatoriei Bacau avand ca obiect cerere de divort, copie dupa s.c.nr.7404/29.10.1985 din dosarul nr.9614/1985 al Judecatoriei Bacau avand ca obiect cerere de partaj formulata de inculpat, copie dupa certificatul de casatorie . nr._, copie dupa certificatul de deces . nr._, declaratia martorei Palar E..
Inculpatul s-a prevalat de procedura prev. de art.320 ind.1 C.p.p.
Prin coroborarea probelor administrate, instanta a retinut ca inculpatul la data de 29.01.1979 a încheiat contractul de construire nr.1880 avand ca obiect apartamentul nr.20 situat in mun. Bacau, ., . construire). Pentru plata apartamentului inculpatul D. V. a contractat un imprumut de la CEC, urmand ca restituirea acestuia sa se faca in rate lunare pana in luna iunie 1998 inclusiv (contract de imprumut). Prin procesul verbal din data de 30.03.1979 inculpatul a preluat –receptionat apartamentul nr.20 situat in mun. Bacau, ., . de predare –preluare – receptie a locuintei).
La data de 21.05.1979 inculpatul s-a casatorit cu D. R. (certificat de casatorie . nr._). Din casatorie a rezultat martora D. R. V..
In anul 1985 prin s.c. nr. 3777/05.06.1985 din dosarul nr.7748/1984, Judecatoria Bacau a pronuntat desfacerea casatoriei dintre inculpat si D. (fosta D.) R., a incredintat-o pe minora R. V. mamei spre crestere si educare, a atribuit numitei D. (fosta D.) R. beneficiul spatiului de locuit al apartamentului situat in Bacau, . dispus evacuarea inculpatului din locuinta respectiva *sentinta civila nr.3777/05.06.1985).
Prin sent.civ. nr.7404/29.10.1985 din dosarul nr.9614/1985 Judecatoria Bacau a luat act de tranzactia dintre inculpat si D. (fosta D.) R. prin care inculpatul i-a cedat acestuia dreptul de proprietate asupra apartamentului nr.20 situat in Bacau, ., . bunurilor din aceasta (sent.civ.nr.7404/29.10.1985, tranzactie).
In data de 29.12.1985 D. R. s-a casatorit cu martorul I. P. (certificat de casatorie ). Din momentul casatoriei cei doi impreuna cu faptuitoarea D. (fosta A.) R. V. au locuit in apartamentul nr.20. Desi ratele au fost achitate de I. P. si I. R., aceasta din urma nu si-a inscris dreptul de proprietate asupra apartamentului in cartea funciara (declaratiile martorului I. P., declaratiile inculpatului D. V.).
In anul 1999 martora A. R. V. s-a casatorit cu martorul A. V. A. si a parasit apartamentul nr.20 din cauza.
Din declaratiile inculpatului reiese ca dupa casatorie, martorii A. R. V. si A. V. A. au introdus o actiune civila in numele inculpatului impotriva numitei I. R. cu privire la apartamentul din cauza, insa actiunea le-a fost respinsa.
In anul 2007 I. R. a decedat (certificat de deces . nr._).
In luna septembrie 2008, martorul A. V. A. a depus la OCPI Bacău cerere de intabulare nr._ din care reiesea ca inculpatul D. V. solicita intabularea pe numele sau a apartamentului nr.20 situat in mun. Bacau, ., . au fost anexate o declaratie pe proprie raspundere, in calitate de proprietar al imobilului din care rezulta ca nu a instrainat imobilul, contractul nr.1880/1979 de construire a apartamentului, procesul-verbal de predare primire si decizia nr.111/1979 (inscrisuri). Intrucat din aceste documente reiesea ca inculpatul era singurul proprietar al apartamentului, martora Palar E., angajata la OCPI Bacau a redactat incheierea nr._ prin care a dispus inscrierea in cartea funciara a mun. Bacau a imobilului cu nr. cadastral 330/D120, proprietatea D. V. (declaratiile martorului A. V. A., declaratia martorei Palar E., declaratiile inculpatului D. V.).
In luna octombrie 2008, inculpatul D. V. a mers impreuna cu martorii A. R. V. si A. Vsilica A. la un notar public unde au incheiat un contract de vanzare-cumparare prin care inculpatul le-a instrainat celor doi faptuitori apartamentul, declarand cu acea ocazie in mod nereal ca era proprietarul imobilului, ca l-a stapanit in mod continuu si neintrerupt de la data dobandirii si ca nu l-a instrainat. Desi prin contract s-a prevazut ca inculpatul a primit ca pret suma de 25 000 euro, in fapt, martorii A. R. V. si A. V. A. au achitat doar taxele notariale. Din probele administrate reiese ca inculpatul nu le-a solicitat nicio suma de bani ca pret al apartamentului din cauza (declaratiile inculpatului D. V., declaratiile martorului A. V. A., declaratiile martorului A. R. V., inscrisuri depuse la notarul public, contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.689/07.10.2008.
La retinerea situatiei de fapt instanta a avut in vedere urmatoarele mijloace de proba: declaratiile martorului I. P., declaratiile inculpatului D. V., declaratiile martorului A. V. A., declaratiile martorei A. R. V., copie dupa cererea de autentificare a contractului de vanzare-cumparare formulata de inculpatul si de partile vatamate A. V. A. si de A. R. V., adresata notarului public, copie dupa certificatul de casatorie . nr._, copie dupa certificatul de casatorie . nr._, copie dupa titlul de proprietate nr.6056/12.05.1000, copie dupa contractul de construire nr.1880/06.01.1979, copie dupa contractul de imprumut nr._/29.01.1979, copie dupa decizia nr.111/25.05.1979 de atribuire a folosintei locuintei, copie dupa procesul verbal de predare preluare a receptiei locuintei, copie dupa incheierea nr._/17.09.2008 a Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Bacau, copie dupa extrasul de carte funciara pentru autentificare nr._/06.10.2008, copie dupa certificatul de atestare fiscala pentru persoane fizice privind impozitele si taxele locale nr._/25.09.2008, copie dupa schita apartamentului nr.20, copie dupa plan de incadrare in zona, copie dupa contractul de vanzare-cumparare autentificat prin incheierea Judecatoriei Bacau avand ca obiect cerere de divort, copie dupa s.c.nr.7404/29.10.1985 din dosarul nr.9614/1985 al Judecatoriei Bacau avand ca obiect cerere de partaj formulata de inculpat, copie dupa certificatul de casatorie . nr._, copie dupa certificatul de deces . nr._, declaratia martorei Palar E..
In drept ,fapta inculpatului intruneste continutul constitutiv al infractiunii de fals in declaratii prev. de art.292 C.p.
In temeiul art.345 C.p.p. avand in vedere ca fapta exista, constituie infractiune si ca a fost savarsita de catre inculpat, a dispus condamnarea acestuia.
La individualizarea judiciara a pedepsei, instanta a tinut seama de criteriile generale prev.de art.72 C.p. respectiv dispozitiile partii generale ale C.p., limitele de pedeapsa fixate in partea speciala asa cum vor fi reduse prin aplic. art.320 ind.1 C.p.p., gradul de pericol social al faptei savarsite, persoana inculpatului si imprejurarile care atenuiaza raspunderea penala prev. de art.74 lit.a C.p.
Instanta a atras atentia inculpatului asupra prev.art.63 ind.1 C.p.
In temeiul art.189 C.p.p. instanta a dispus plata din fondurile M.J. a onorariului pentru aparatorul desemnat din oficiu.
In temeiul art.191 al.1 C.p.p. instanta constatand culpa procesuala a inculpatului, a dispus obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de catre stat.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria Bacău și inculpatul D. V..
Procurorul a criticat sentința sub următoarele aspecte:
S-a invocat nelegalitatea sentinței atacate, întrucât instanța a omis să facă aplicarea dispozițiilor art.348 Cpp privind desființarea înscrisurilor false.
Analizând probatoriul legal și obiectiv administrat în cursul urmăririi penale, instanța a admis cererea inculpatului de judecare a cauzei potrivit dispozițiilor art.320/1 Cpp și a stabilit că fapta reținută în sarcina inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în declarații, dispunând condamnarea acestuia la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 1000 lei.
Fiind constatată și dovedită vinovăția inculpatului în cauză instanța era obligată să facă și aplicarea dispozițiilor art.348 Cpp și să dispună anularea contractului de vânzare cumpărare nr.689/07.10.2008 autentificat la BNP L. B. B., încheiat între inculpatul D. V., în calitate de vânzător și A. V. A. și A. R. V., în calitate de cumpărători.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.385/15 pct.2 lit.d Cpp, s-a solicitat admiterea recursului și desființarea parțială a sentinței penale nr.1522/06.10.2011, pronunțată în dosarul nr._/180/2011 al Judecătoriei Bacău, privind pe inculpatul D. V..
Recursul inculpatului a vizat modalitatea de individualizare a pedepsei aplicate acestuia de prima instanță. În dezvoltarea acestei critici, inculpatul a considerat că pedeapsa amenzii penale sub aspectul cuantumului acesteia este excesivă în raport de gradul concret de pericol social al faptei și posibilitățile financiare reduse ale recurentului inculpat care nu realizează venituri.
În considerarea acestor critici, inculpatul a solicitat admiterea recursului și reducerea amenzii penale la minimul special de 500 de lei.
Analizând decizia penală recurată în raport de criticile invocate cât și din oficiu, Curtea a constatat că doar recursul procurorului este fondat fiind admis, pentru considerentele ce se vor înfățișa în continuare.
Inculpatul D. V. a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații prev. de art. 292 cp prin declararea în fals în fața notarului public că este proprietarul imobilului situat în Bacău, ., . l-a stăpânit în mod continuu și neîntrerupt de la data dobândirii și că nu l-a înstrăinat nici unei persoane fizice, în pofida faptului că inculpatul renunțase la dreptul de proprietate asupra imobilului amintit prin tranzacția înfățișată Judecătoriei Bacău în dos.9614/1985.
În această situație, Curtea a constatat că în cauză se impunea aplicarea disp. art. 348 cpp potrivit cărora instanța se pronunță din oficiu cu privire la desființarea totală și parțială a unui înscris și restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, aspect criticat de către acesta, Curtea a constatat că prima instanță a făcut o corectă adecvare a criteriilor prevăzute în art. 72 C. pen., dând relevanță gradului de pericol social în concret al faptei comise, circumstanțelor reale în care acesta a săvârșit-o, urmarea produsă ca și consecință a săvârșirii acestei infracțiuni (uzurparea dreptului de proprietate a adevăraților proprietari ai imobilului înstrăinat), precum și circumstanțelor personale ale inculpatului, care nu are antecedente penale, a recunoscut săvârșirea faptei, instanța de fond reținând în favoarea inculpatului, dispozițiile art. 320 ind. 1 C.p.p., care reglementează judecata în cazul recunoașterii vinovăției și circumstanțele atenuate prev. de art. 74 lit.a C.p.
Curtea a apreciat că pedeapsa amenzii penale în cuantum de 1000 de lei, este în măsură să asigure realizarea scopurilor de exemplaritate și cel educativ, în îndreptarea atitudinii inculpatului față de comiterea de infracțiuni și resocializarea sa viitoare pozitivă.
Instanța de recurs nu a putut avea în vedere critica formulată de inculpat în recurs cu privire la greșita individualizare a pedepsei principale aplicate, întrucât, în cauză, prima instanță a apreciat în mod plural toate criteriile ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepselor, cărora le-a dat eficiență în mod concret, în funcție atât de împrejurările faptice, cât și de cele privind persoana inculpatului, respectând prin cuantumul stabilit și principiul proporționalității, care asigură o reflectare justă între gravitatea faptei comise și profilul socio-moral și de personalitate al inculpatului, așa încât nu se impune reducerea cuantumului pedepsei, întrucât ar fi excesiv în raport cu aspectele concrete ale cauzei și ar afecta scopul pedepsei.
În ceea ce privește susținerile inculpatului referitoare la posibilitățile financiare modeste ale acestuia, Curtea a amintit acestuia că se poate prevala de dispozițiile art.425 al.2 C.p.p. putând solicita eșalonarea plății amenzii penale pe cel mult doi ani în rate lunare.
În considerarea celor expuse, în baza art 385/15 pct.2 lit. d C.p.p. s-a admis recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Bacău, numai cu privire la omisiunea aplicării dispozițiile art.348 C.p.p și s-a casat sentința recurată sub acest aspect.
Reținând cauza spre rejudecare în baza art.348 C.p.p. s-a dispus anularea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub numărul nr. 689 la data de 7.10.2008 la Biroul Notarului Public L. B. B..
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
În baza art. 192 al.3 C.p.p. cheltuielile judiciare din recurs au rămas în sarcina statului.
Constatând lipsa de temeinicie a recursului inculpatului D. V., Curtea în baza art. 385/15 pct.1 lit. b C.p.p. a respins ca nefondat recursul declarat de acesta.
În baza art. 192 al.2 c.p.p. va a obligat recurentul inculpat să plătească statului cheltuielile judiciare avansate.
În motivarea contestației în anulare cei doi contestatori arată că nu au fost parte în această decizie, care nu li s-a comunicat niciodată. Astfel, termenul de decădere nu a început încă să curgă, deci se află în termen.
2. Dosarul de fond și cel de recurs
In cadrul dosarului_/180/2011, D. V. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 215, 292, 289, 291 C.pen. Acesta a fost acuzat că a făcut declarații false în fața notarului public cu privire la faptul că ar fi fost proprietarul apartamentului situat în Bacău, ./20 deși renunțase deja la dreptul de proprietate asupra apartamentului prin tranzacția înfățișată Judecătoriei Bacău în dosarul nr. 9614/1985, în baza căruia instanța pronunțase sentința civilă nr. 7404/1985. In urma declarației date de D. V., acesta a înstrăinat către noi, contestatorii, apartamentul respectiv.
In cadrul dosarului de fond, D. V. a fost condamnat la plata unei amenzi penale în cuantum de 1 000 lei.
Împotriva acestui dosar s-a formulat recurs de către P. de pe lângă Judecătoria Bacău și de către D. V.. S-a respins recursul inculpatului și s-a admis cel al Parchetului cu privire la omisiunea aplicării art. 348 CPP. S-a dispus, astfel, anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 689/7.10.2008, respectiv contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu noi.
3. Motivele de contestație
Contestatorii consideră că trebuia să fie citați în legătură cu anularea actului de vânzare-cumpărare pentru că sunt principalii lezați de această anulare. Art. 348 CPP face referire la rezolvarea acțiunii civile în cadrul procesului penal. Dar acțiunea civilă are la bază principiul opozabilității, astfel încât era obligatoriu ca și ei să fie parte în acest proces.
Având în vedere faptul că nu au fost citați și nu au avut posibilitatea de aș spune punctul de vedere, consideră că trebuie admisă contestația în anulare.
4. Susțineri în cadrul eventualei rejudecări
Din lipsa de cunoștințe juridice, inculpatul a dat declarație de recunoaștere a vinovăției, care a stat la baza sentinței și deciziei penale. Totuși, decizia penală a fost soluționată în mod greșit.
Astfel, în mod greșit s-a reținut faptul că inculpatul a renunțat la dreptul de proprietate prin tranzacție. Trebuie avute în vedere două situații importante:
A. Sentința civilă 7404/1985 a luat act de o tranzacție și a soluționat un partaj în urma divorțului dintre părinții săi.
B. Imobilul apartament era dobândit de inculpat în timpul căsătoriei, astfel
încât acesta era proprietatea sa exclusivă, nu proprietate comună cu soția sa. Astfel,
pe calea partajului nu se putea dona un imobil !!! In realitate, sentința civilă a preluat
o tranzacție a cărei clauze erau neclare. Nu se poate vorbi de transmiterea unui drept
de proprietate ci de transmiterea dreptului de folosință temporar, având în vedere faptul că fiica celor doi rămânea cu mama ei în apartament.
Se menționează faptul că la acest moment, mama contestatoarei a decedat iar în apartament locuiește al doilea soț al dumneaei. De asemenea, se menționează faptul că în timp a făcut investiții în acest apartament, tocmai în considerarea dreptului său la proprietate.
Din actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prezenta contestație în anulare se întemeiază pe cazul prevăzut de art.426, lit.a c.pr.pen. Acesta privește citarea părților, mai precis greșita lor citare sau imposibilitatea de prezentare.
Pentru existența acestui motiv, o condiție necesară este ca persoanele cu privire la care este invocat să aibă calitatea de parte în cauza în care s-a pronunțat hotărârea contestată. Părțile sunt cele enumerate la art.32 c.pr.pen. (art.23 și 24 c.pr.pen. anterior, în vigoare la data procesului). Printre ele nu se regăsesc și cocontractanții unei convenții declarată nulă absolut, întrucât aceștia nu sunt subiecți, activi sau pasivi, aceștia din urmă principali sau secundari, ai raportului juridic penal de conflict, cel care face obiectul acțiunii penale din procesul penal.
În cazul infracțiunii de fals în declarații subiect pasiv este statul, prin încrederea pe care trebuie să o asigure în realitatea declarațiilor ce sunt destinate instituțiilor oficiale, fără individualizarea unui subiect pasiv secundar anume, astfel că cei doi contestatori în mod legal nu au fost citați.
Pe de altă parte, hotărârea penală prin care un act a fost declarat nul absolut de către o instanță penală, întrucât la baza sa stă săvârșirea unei infracțiuni, are efecte erga omnes, fără ca toți cei cărora le poate fi opusă să fie necesar a fi citați în proces.
Prin urmare, contestatorii prezenți nu au calitatea de părți și nici nu se impunea să o aibă, astfel că motivul invocat este unul formal, fără a fi necesară verificarea lui pe fondul căii extraordinare de atac a contestației în anulare.
Pentru aceste considerente, în baza art.431, alin.1 c.pr.pen., se va respinge contestația în anulare formulată de contestatorul A. A. V. împotriva deciziei penale nr.40/12.01.2012 a Curții de Apel Bacău, ca inadmisibilă în principiu.
În baza art.275, alin.2 c.pr.pen., va fi obligat contestatorul la plata a 100 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.431, alin.1 c.pr.pen., respinge contestația în anulare formulată de contestatorul A. A. V. împotriva deciziei penale nr.40/12.01.2012 a Curții de Apel Bacău, ca inadmisibilă în principiu.
În baza art.275, alin.2 c.pr.pen., obligă contestatorul la plata a 100 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23.04.2015.
PREȘEDINTE JUDECATOR GREFIER
S. A. C. D. E. D.
Red.d.rec.M. D./A. B./I. C.
Red.dec.contest. S.A./30.04.2015
Tehnored. E.D.
Ex.4
12.05.2015
| ← Alte modificări ale pedepsei (art.585 NCPP). Decizia nr.... | Infracţiuni la regimul silvic (Legea nr.46/2008). Decizia nr.... → |
|---|
