Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 187/2015. Curtea de Apel BACĂU

Decizia nr. 187/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 19-02-2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL B.

SECȚIA PENALĂ SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE

DECIZIA NR.187

Ședința publică din data de: 19 Februarie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: D. C.

JUDECĂTOR: A. S.

GREFIER: B. M. D.

Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel B. - a fost legal reprezentat de – PROCUROR: S. N.

Pe rol fiind soluționarea apelurilor formulate de inculpatul M. C. și partea civilă B. A., împotriva sentinței penale nr. 437 din 30.09.2014, pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ .

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 369 al. 1 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă apelantul – inculpat M. C. aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărători aleși, av. C. L. și av. I. A., martorii M. A. și M. S., lipsă fiind și apelantul – parte civilă B. A. și intimatele-părți civile S. de Ambulanță B. și S. Județean de Urgență B..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:

Fiind întrebat, martorul M. A., precizează că este fiul inculpatului și este de acord să fie audiat în calitate de martor în cauză.

S-a procedat la audierea martorului M. A., atrăgându-i-se atenția să spună adevărul, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.

S-a procedat la audierea martorei M. S., sub prestare de jurământ, declarația acesteia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.

Nefiind cereri de formulat, Curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Avocat C. L., pentru apelantul – inculpat M. C., apreciază că hotărârea pronunțată de instanța de fond este netemeinică și nelegală întrucât pedeapsa aplicată este prea mare și nu s-a ținut cont de circumstanțe, având în vedere că din probele administrate a rezultat starea de provocare.Arată că timp de două luni partea vătămată l-a amenințat pe inculpat și familia acestuia și i-a amenințat copilul. Inculpatul a recunoscut că a lovit partea vătămată dar nu în zona capului ci în zona corpului, dar l-a lovit sub imperiul disperării, în condițiile în care o perioadă foarte lungă de timp partea vătămată i-a amenințat familia, iar în acea zi, copilul său l-a sunat plângând că partea vătămată îl caută să-l lovească. Mai mult, partea vătămată o perioadă foarte lungă de timp, a umblat cu un topor și un cuțit asupra lui, și față de faptul că s-a precizat că aceasta consumă foarte mult alcool și devine foarte violentă, nu s-a luat nicio măsură de către organele de poliție din .. Mai mult, s-au depus la dosar dovezi că acele amenințări s-au produs cu două zile înainte de incident.

De asemenea, din punctul său de vedere există și acea legitimă apărare, trecuse aproximativ un sfert de oră de când copilul îl sunase, polițistul i-a spus – pentru că este o persoană de statură mare că se poate apăra, vorbim de copilul inculpatului și de spaima pe care o are un părinte în momentul în care copilul care este neajutorat este amenințat de o persoană violentă, și acel topor care-l ținea asupra lui, nu-l ținea ca să-l mângâie pe copil, ci putea să-i crape capul.

De asemenea scuza provocării poate fi reținută oricând, autoritățile din . întârzierea cu care au acționat au făcut să se întâmple acele vătămări, și din punctul său de vedre acestea nu-i sunt imputabile inculpatului, acesta a suportat foarte multe. Inculpatul este cunoscut în localitate ca o persoană care nu s-a bătut niciodată, nu frecventează cârciumile, dar în momentul în care a primit acel telefon de la fiul său care venea de la școală, și îi era frică pentru viața lui, din punctul său de vedere reacția a fost firească, și l-a mintea lui a trebuit să-l lovească, dar nu l-a lovit în cap. Acest lucru în afară de B. V., modalitatea în care i-a smuls toporul, dacă i l-a smuls și nu l-a lovit cu acel topor, s-a vorbit de un băț și nu de o bâtă.

În concluzie, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond reducerea pedepsei.

Solicită respingerea apelului declarat de partea civilă.

Avocat I. A., pentru apelantul – inculpat M. C., arată că se refuză starea de provocare de către instanța de fond pe o motivare care este contradictorie pentru că la un moment dat spune că nu putem să reținem starea de provocare în favoarea inculpatului având în vedere că a trecut un timp oarece și având în vedere că s-a dus pentru a aplica o corecție. Consideră că în cauză starea de provocare este dovedită, mai ales că și instanța reține, că din motivarea hotărârii se reține că timp de două luni partea vătămată a adus injurii și amenințări inculpatului și familiei acestuia. Deci nu era o stare de provocare, nu era o stare de tulburare și atunci când acest copil a izbucnit în plâns și a mers acasă și i-a spus că a fost amenințat, atunci evident că a mers nu cu ideea de a se răzbuna ci de a rezolva această problemă.

Apreciază că față de probele administrate în cauză și cu audierea martorei de astăzi, în cauză nu este vorba de infracțiunea de tentativă de omor și solicită schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tentativă de omor în infracțiunea de vătămare corporală întrucât nu există intenția inculpatului a de a lovi partea vătămată pentru a-i produce moartea. Să se observe că victima nu avea topor în momentul când a fost lovit de inculpat. Acest topor a apărut în faza a doua, deși partea vătămată plecase de acasă cu acest topor și trebuie să fim circumspecți în ceea ce privește declarațiile martorilor de la dosar. Prima dată victima a plecat cu toporul de acasă, copilul îl vedere cu toporul într-adevăr, în momentul în care merge acesta cu B., însăși B. spune că nu avea toporul în mână, deci toporul nu era în mâna părții vătămate, moment în care B. îi aplică câteva lovituri cu un băț. După ce se întoarce acasă inculpatul cu B., B. spune că mă duc să văd ce s-a întâmplat cu partea vătămată. Atunci începe episodul doi, ceea ce a văzut martora care a fost audiată astăzi, B. i-a luat toporul din mâna părții vătămate și îl lovește și cade jos și atunci se pune problema că inculpatul nu este în episodul al doilea și acest episod demonstrează că nu poate fi vorba de tentativă de omor. Inculpatul a lovit partea vătămată cu bățul peste corp dar nu l-a lovit în cap. Este o probă certă și acest al doilea episod rezultă din probe.

Solicită admiterea apelului și a reține starea de provocare pentru infracțiunea de vătămare corporală și nu pentru infracțiunea de tentativă de omor.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea apelurilor ca nefondate, menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală.

Se opune la schimbarea încadrării juridice având în vedere obiectul folosit la săvârșirea faptei, o bâtă și leziunile produse prin loviri repetate.

Apelantul – inculpat M. C., în ultimul cuvânt, arată că nu este o persoană violentă, nu este vina sa.

S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.

CURTEA

- deliberând -

  1. Inculpatul M. C. și partea civilă B. A. au declarat

apel împotriva sentinței penale nr.437/2014 a Tribunalului B. criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

  1. Partea civilă nu a depus motive de apel în scris și nici nu s-a prezentat pentru a le

susține oral în fața instanței.

  1. Inculpatul în motivele de apel a arătat că hotărârea pronunțată de instanța de fond

este netemeinică și nelegală întrucât pedeapsa aplicată este prea mare și nu s-a ținut cont de circumstanțe, având în vedere că din probele administrate a rezultat starea de provocare. Arată că față de probele administrate în cauză nu se poate reține infracțiunea de tentativă de omor și solicită schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tentativă de omor în infracțiunea de vătămare corporală întrucât inculpatul nu a lovit partea vătămată cu intenția de a-i produce moartea.

  1. Din actele si lucrările cauzei Curtea reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 437/2014 a Tribunalul B. s-a dispus

următoarele:

Condamnarea inculpatului M. C., fiul lui Ș. și C., născut la 26.02.1963 în ., domiciliat în com. Horgești, ., cetățean român, studii- școală profesională, agricultor, căsătorit, cu 1 copil minor, fără antecedente penale, C.N.P.-_, pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor prevăzută de art. 32 rap. la art. 188 al. 1 C.penal la pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a, b C.penal.

S-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a,b C.penal pe durata și în condițiile prevăzute de art. 65 al. 3 C.penal.

În baza art. 72 al. 1 C.penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 10.03.2014 la zi.

Potrivitart.. 399 C.pr..penală, s-a menținut stareadearest a inculpatului.

În baza art. 7 rap. la art. 4 lit. b din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat pentru depozitarea lor în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare după rămînerea definitivă a prezentei hotărîri.

Potrivit art. 19, art. 397 C.pr.penală rap. la art. 313 din O.U.G. nr. 72/2006 a fost obligat inculpatul să plătească părții civile S. Județean B. suma de 2149,08 lei și părții civile S. de Ambulanță B. suma de 108 lei reprezentând cheltuielile efectuate cu spitalizarea și transportul victimei B. A..

În temeiul art. 19, art. 397 C.pr.penală, a fost obligat inculpatul să plătească părții civile B. A. suma de 3000 lei daune materiale.

În baza art. 274 al. 1 C.pr.penală, a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 1000 lei cheltuieli judiciare din care 500 lei sunt în faza de urmărire penală.

S-a constatat că inculpatul a fost asistat de apărător ales.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:

În fapt, se reține că B. M., fratele părții vătămate B. A. este proprietarul unei suprafețe de teren cultivată cu vie pe raza satului Horgești, .. Acesta fiind plecat la muncă în Italia, a lăsat această suprafață de teren să fie lucrată de către inc. M. C.. Pentru acest motiv, între partea vătămată B. A. și inculpatul M. C. există o relație de dușmănie de mai mult timp.

În după-amiaza zilei de 15.11.2013 persoana vătămată aflată sub influența alcoolului, s-a întâlnit pe stradă în satul Horgești, jud. B. cu fiul minor al inculpatului pe care fără nici un motiv l-a insultat, pe el și pe familia sa și l-a amenințat, agitând în mod amenințător toporul învelit într-un sac pe care îl avea în mână.

Copilul s-a speriat, fiindu-i teamă de atitudinea persoanei vătămate B. A. și cu ajutorul unei vecine s-au refugiat într-o curte. După ce B. A. a trecut pe drum, fiul inculpatului a plecat acasă și i-a povestit tatălui său ce s-a întâmplat.

Acest incident face parte dintr-o . amenințări și înjurături adresate de partea vătămată inculpatului și familiei sale aproape zilnic în ultima lună anterioară.

Auzind ce a pățit fiul său și văzând că organele de poliție locală nu au dispus nici o măsură împotriva lui B. A., deși formulase două plângeri penale, inculpatul a hotărât că trebuie să-și facă singur dreptate. Astfel, a luat o bâtă din curtea sa și a plecat în căutarea persoanei vătămate B. A.. Când s-a întâlnit cu acesta, inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri cu bâta peste tot corpul – în zona capului, toracelui, membrelor superioare – victima a căzut la pământ, după care inculpatul a plecat de la locul faptei.

Când și-a revenit, victima s-a deplasat cum a putut la locuința unchiului său M. G. care l-a descoperit a doua zi într-o stare foarte gravă și a solicitat unei vecine să cheme ambulanța. Astfel, victima B. A. a fost transportat cu ambulanța la S. Județean B. - Secția de Ortopedie și Traumatologie unde a fost internat în perioada 16 - 27.11.2013 și supus unei intervenții chirurgicale.

Din raportul de expertiză medico legală nr. 3630 din 16.01.2014 emis de S.M.L. B., rezultă că B. A. prezintă un „politraumatism cu:

- traumatism cranio-cerebral cu fractură deschisă craniană cominutivă, cu înfundare, hematom extradural acut, contuzii hemoragice;

- fractură cominutivă ambele oase antebraț drept, fractură cominutivă falangă I deget II și III mâna stângă, hematoame multiple membre inferioare”.

Leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire repetată cu corpuri contondente în condițiile stabilite de anchetă și pot data din 15.11.2013. Necesită circa 90 zile de îngrijire medicală. Leziunile traumatice prin gravitatea lor generează șoc traumatic care au pus viața victimei în primejdie.

La reținerea situației de fapt instanța a avut ca mijloace de probă: procesul verbal de consemnare a sesizării; adresa nr. 3857/2014 a Spitalului Județean B.; foaia de observație clinică generală nr. 1738/2014 a Spitalului Județean B.; adresa nr. 3043/2014 a Serviciului de Ambulanță Județean B.; actele medicale și biletul de externare; raportul de expertiză medico legală nr. 3630/16.01.2014 al S.M.L. B.; declarațiile părții vătămate B. A.; depozițiile martorilor B. V., I. Marcelin, M. G., A. T., B. C., B. E. I., L. M. și B. I. toate coroborate cu declarația de recunoaștere a inculpatului M. C..

În drept, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor prevăzută de art. 32 raportat la art. 188 Cp pentru care va fi condamnat.

Deși fapta a fost comisă sub imperiul Codului penal din 1969, instanța a apreciat că legea penală mai favorabilă este cea reglementată de codul penal intrat în vigoare la 01.02.2014, pentru care a și fost trimis în judecată inculpatul – conform legii penale vechi fapta ar fi fost de tentativă la omor calificat (noaptea, în public) cu limite de pedeapsă mai mari ca cele prevăzute de codul penal în vigoare pentru tentativă la omor.

La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța a avut în vedere împrejurările concrete în care a fost comisă fapta, gravitatea ei deosebită, valoarea socială supremă ocrotită de lege care a fost încălcată prin acțiunea inculpatului – viața unei persoane, gravitatea leziunilor produse victimei, precum și periculozitatea inculpatului care este infractor primar, o persoană harnică, muncitoare, cu o bună conduită în comunitate și apreciată de consăteni, preocupată de educarea copiilor săi pe care cu toate eforturile materiale depuse a urmărit ca aceștia să frecventeze și să absolve licee din B..

Instanța a apreciat că fapta dedusă judecății este un accident nefericit în viața inculpatului care a avut un comportament normal până la data de 15.11.2013

Când nu a știut să gestioneze o situație conflictuală acută, decât prin comiterea faptei.

Nu se poate reține în favoarea inculpatului starea de provocare ca circumstanță atenuantă legală deoarece între momentul agresării verbale de către B. A. a fiului inculpatului și momentul agresării fizice a victimei de către inculpat și care a fost ca o aplicare a unei corecții pentru comportamentul său violent, a trecut mai mult timp în care inculpatul trebuia să se calmeze și să sesizeze organele de poliție, singurele îndreptățite să ia măsuri împotriva lui B. A..

De asemenea, nu se pot reține nici circumstanțe agravante în defavoarea inculpatului pentru că instanța trebuie să aibă în vedere la stabilirea cuantumului pedepsei și atitudinea victimei și persoana acesteia. Din probele administrate rezultă că persoana vătămată B. A. este o persoană ce consumă zilnic alcool, este recalcitrant, provoacă scandal frecvent, oamenii din . ocolească și să-l evite pentru a nu avea conflicte fără motiv cu acesta. Mai mult, timp de aproape o lună B. A. a adresat injurii și amenințări cu moartea, inculpatului și familiei sale, creându-le acestora o stare de temere și disconfort.

Față de toate aceste criterii de individualizare, instanța a apreciat că aplicarea unei pedepse privativă de libertate orientată spre minimul special prevăzută de lege este necesară și suficientă pentru reeducarea inculpatului.

Totodată, a aplicat inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 66 lit. a,b cod penal în cuantum de 2 ani.

S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a,b C.penal pe durata și în condițiile prevăzute de art. 65 al. 3 C.penal.

În baza art. 72 al. 1 C.penal s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 10.03.2014 la zi.

Potrivitart.. 399 C.pr..penală,s-amenținut stareadearest a inculpatului.

În baza art. 7 rap. la art. 4 lit. b din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat pentru depozitarea lor în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare după rămînerea definitivă a prezentei hotărîri.

Pe lângă răspunderea penală este angajată și răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie a inculpatului care trebuie să repare prejudiciile produse părților civile.

Din adresa nr. 3043/20.03.2014 a Serviciului de Ambulanță B. rezultă că transportul părții vătămate B. A. din . la data de 16.11.2014 la S. Județean B. este de 108 lei, sumă cu care unitatea sanitară se constituie parte civilă.

Din adresa nr. 3857 din 20.03.2014, a Spitalului Județean B. rezultă că cheltuielile ocazionate cu spitalizarea părții vătămate B. A. este de 2149,08 lei, sumă cu care unitatea sanitară se constituie parte civilă.

Persoana vătămată B. A. s-a constituit parte civilă în cauză cu sumele de 5000 lei daune materiale reprezentând cheltuielile efectuate cu spitalizarea și tratamentul medical și_ lei daune morale pentru durerea suferită.

Partea civilă a depus la dosar copii ale unor rețete medicale fără nici o chitanță sau bon fiscal care să probeze efectuarea plății. Partea civilă nu a dovedit care este cuantumul exact al prejudiciului material suferit astfel că raportat la leziunile suferite și la numărul zilelor de îngrijiri medicale necesitate pentru vindecare instanța a apreciat că 3000 lei acoperă prejudiciul efectiv suferit de B. A..

Referitor la prejudiciul moral instanța consideră că fără acțiunea jignitoare și amenințătoare manifestată de persoana vătămată timp de o lună de zile la adresa inculpatului și a familiei sale, persoane respectate în comunitate și liniștite, inculpatul nu ar fi fost determinat să comită infracțiunea. Ca atare fără comportamentul victimei care este o persoană agresivă verbal și fizic, recalcitrantă, care produce mereu scandal public, consumă frecvent băuturi alcoolice, acesta nu ar fi suferit nici un prejudiciu moral.

În consecință, instanța a apreciat că nu se impune repararea pagubei de natură morală pe care victima oricum a cuantificat-o exagerat (_ lei).

Față de toate acestea, instanța în baza art. 19, art. 397 C.pr.penală rap. la art. 313 din O.U.G. nr. 72/2006 a obligat inculpatul să plătească părții civile S. Județean B. suma de 2149,08 lei și părții civile S. de Ambulanță B. suma de 108 lei reprezentând cheltuielile efectuate cu spitalizarea și transportul victimei B. A..

  1. Dipozitii legale relevante:

Art. 417 C. pr. pen. „Efectul devolutiv al apelului și limitele sale

(1) Instanța judecă apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat și la persoana la care se referă declarația de apel și numai în raport cu calitatea pe care apelantul o are în proces.

(2) În cadrul limitelor prevăzute la alin. (1), instanța este obligată ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept”.

Art. 418 C.pr.pen. „ Neagravarea situației în propriul apel

(1) Instanța de apel, soluționând cauza, nu poate crea o situație mai grea pentru cel care a declarat apel.

(2) De asemenea, în apelul declarat de procuror în favoarea unei părți, instanța de apel nu poate agrava situația acesteia”

Art. 32 C.pen. „ Tentativa

(1) Tentativa constă în punerea în executare a intenției de a săvârși infracțiunea, executare care a fost însă întreruptă sau nu și-a produs efectul.

(2) Nu există tentativă atunci când imposibilitatea de consumare a infracțiunii este consecința modului cum a fost concepută executarea”

Art. 188 alin. 1 C. pen. „ (1) Uciderea unei persoane se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi”.

Art. 75 alin. 1 lit. a C. pen. „Circumstanțe atenuante

(1) Următoarele împrejurări constituie circumstanțe atenuante legale:

a) săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau printr-o altă acțiune ilicită gravă;

  1. Analizând sentința penală apelata prin prisma criticilor formulate de

apelanți, cât si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept Curtea găsește nefondat apelul pentru considerentele pe care le vom expune în continuare:

  1. Prima instanța a reținut în mod just situația de fapt; așa cum rezultă din

probele administrate în cauză. De altfel inculpatul a recunoscut comiterea faptei pentru care a fost trimis în judecată.

În aceste condiții soluția de condamnare pronunțată de prima instanță

apare ca fiind legală prin raportare la dispozițiile art. 396 alin. 1,2 C. pr. pen.

Individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului s-a făcut de

prima instanță cu observarea criteriilor generale prev. de art. 74 C. pen.; gravitatea infracțiunii comise de inculpat fiind ridicată dat fiind faptul ca vizează dreptul la viață a persoanei –persoana vătămată -; împrejurările în care a fost comisă, durata acesteia; conduita inculpatului după comiterea infracțiunii, vârsta, sănătatea si situația sa familială și socială.

Toate acestea relevă temeinicia soluției primei instanțe raportat la

sancțiunea aplicată.

8.Cu privire la critica inculpatului vizând reținerea circumstanței

atenuante prev de art. 75 alin. 1 lit. a C. pen.:

Potrivit art. 75 alin. 1 lit. a C. pen. constituie circumstanță atenuantă

următoarea împrejurarea: „săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau printr-o acțiune ilicită gravă”.

Raportând situația în care inculpatul a comis faptă reținută în sarcina

sa ca infracțiune de prima instanță, la dispozițiile normative menționate Curtea reține următoarele:

Persoana vătămată B. A. l-a amenințat pe fiul inculpatului în

ziua incidentului, după cum rezultă din depoziția acestuia. Ajuns acasă i-a relatat acest fapt inculpatului care era împreună cu martorul B. V.; inculpatul s-a înfuriat, a devenit nervos însă nu reacționat imediat, ci la îndemnul martorului B. au plecat după persoana vătămată „să-i ceară socoteală”. Prin urmare, între momentul acțiunii ilicite a persoanei vătămate și reacția inculpatului s-a scurs o perioada relativ lungă de timp; altfel spus, reacția inculpatului a fost, așa cum de altfel a reținut și prima instanță, determinată mai mult de dorința de răzbunare prin aplicarea unei corecții persoanei vătămate, decât spontană pe fondul emoției distructive – furia paternă. În atare condiții Curtea găsește critica neîntemeiată și nu o primește favorabil.

De asemenea susținerea inculpatului în sensul că leziunile care au fost

constatate la persoana vătămată nu sunt imputabile în totalitate inculpatului; persoana vătămata fiind implicată și într-o altă altercație în aceeași zi nu poate fi primită favorabil; inculpatul în primele declarații a recunoscut că a lovit persoana vătămată, ulterior și-a nuanțat poziția. Loviturile care au amenințat viața persoanei vătămate au fost aplicate de inculpat; materialul probat administrat în cauză converge spre această ipoteză. Prima instanță stabilind în mod just imputabilitatea agresiunii fizice a persoanei vătămate inculpatului.

9. Pe latura civilă Curtea constată că prima instanță a făcut o

dimensionare justă și temeinică despăgubirilor acordate părtii civile. De altfel criticile aduse pe această latură sunt nerelevante; nu au susținere normativă astfel ca instanța de apel nu le primește favorabil.

9. Față de considerentele expuse soluția primei instanțe fiind legală și

temeinică va fi menținută prin respingerea apelurilor ca nefondate.

10. În baza art. 424 alin. 2 C. pr. pen. instanța de apel scade din

pedeapsa de executat durata arestării preventive a inculpatului de la data pronuntării primei instante la zi.

11.În baza art. 275 alin. 2 C. Pr. P.. cheltuielile judiciare din apel

rămân în sarcina apelanților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 421 alin. 1 pct. 1 lit. b C. pr. pen. respinge apelurile declarate de inculpatul M. C. și partea civilă B. A. împotriva sentinței penale nr. 437/2014 a Tribunalului B., ca nefondate.

Scade din pedeapsa de executat durata arestării preventive a inculpatului de la 30.09.2014 la zi.

Obligă inculpatul la plata sumei de 500 lei către stat cu titlu de cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi 19.02.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

D. C. A. S.

GREFIER,

B. M. D.

Red.s.p. D. C.L.

Red.dec. C.D./03.03.2015

Tehnored.B.M.D./ 2 ex.

11.03.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 187/2015. Curtea de Apel BACĂU