Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 887/2015. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 887/2015 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 16-12-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.887/Ap DOSAR NR._
Ședința publică din 16 decembrie 2015
Instanța constituită din:
- Complet de judecată A2:
Președinte – M. D. - judecător
Judecător – R. C. D.
- Grefier – C. G.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror A. P. - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B..
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de inculpatul L. A., împotriva sentinței penale nr.90/S din data de 14 septembrie 2015, pronunțată de Judecătoria Sf. G., în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 10 decembrie 2015 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 16 decembrie 2015, când,
CURTEA
Asupra prezentei cauze penale, constată următoarele.
Prin sentința penală nr.90/7.09.2015 a Judecătoriei S. G. s-a dispus, în temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 5 Noul Cod penal, schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului L. A. din infracțiunile prevăzute de art. 335 alin. 1 Noul Cod penal și art. 336 alin. 1 Noul Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 1 Noul Cod penal, art. 38 alin. 2 Noul Cod penal în infracțiunile prevăzute de art. 86 al. 1 O.U.G. nr. 195/2002 (forma în vigoare la data faptei), art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 (forma în vigoare la data faptei), fiecare cu aplicarea art. 37 alin. 1, lit. a Cod penal din 1969 și art. 33 lit. b Cod penal din 1969.
În baza art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal din 1969, art. 396 alin. 10 Cod procedură penală și art. 5 Noul Cod penal a condamnat inculpatul L. A. la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere.
În baza art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal din 1969, art. 396 alin. 10 Cod procedură penală și art. 5 Noul Cod penal a condamnat același inculpat la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având o îmbibație alcoolică peste limita admisă de lege.
În baza art. 864 alin. 1 Cod penal din 1969 raportat la art. 83 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 188/03.06.2011 a Judecătoriei S. G., definitivă la data de 15.06.2011 prin nerecurare, pedeapsă care se va executa alăturat celor stabilite prin prezenta, rezultând două pedepse de câte 3 ani și 8 luni închisoare fiecare.
În baza art. 33 lit. b, 34 alin. 1 lit. b Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal a contopit cele două pedepse de mai sus și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv 3 ani și 8 luni închisoare.
În baza art. 71 Cod penal din 1969 raportat la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012, a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal din 1969.
Pentru a dispune în acest sens, Judecătoria S. G. a reținut următoarele.
Prin rechizitoriul numărul 1362/P/2013 din data de 07.05.2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria S. G. s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului L. A. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conducere a unui vehicul fără permis de conducere prevăzută de art. 335 alin. 1 Noul Cod penal și conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe prevăzută de art. 336 alin. 1 Noul Cod penal, fiecare cu aplicarea art. 41 alin. 1 Noul Cod penal, art. 38 alin. 2 Noul Cod penal și art. 5 Noul Cod penal.
În sarcina inculpatului s-a reținut că la data de 19.04.2013, în jurul orei 07.45, după ce a consumat băuturi alcoolice și fără a poseda permis de conducere auto, s-a urcat la volanul autoturismului marca Opel cu numărul de înmatriculare 7819WE73, pe care l-a condus pe drumurile publice din municipiul S. G. având la momentul opririi în trafic o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, conform buletinului de analiză toxicologică nr. 685-A12/102-a din data de 19.04.2013 al Serviciului de Medicină Legală C. alcoolemia fiind de 0,95 g‰ la ora 08.15.
Situația de fapt expusă mai sus a fost reținută pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: proces verbal de constare și planșa foto anexă din data de 19.04.2014 (filele 5-12 dosar urmărire penală), proces-verbal de constare a efectuării acelor premergătoare (fila 12 dosar urmărire penală), buletin de examinare clinică, cerere de analiză și proces-verbal de prelevare (filele 43-44 dosar urmărire penală), fișa alcooltest (fila 42 dosar urmărire penală), buletin de analiză toxicologică nr. 685-A12/102-a din data de 19.04.2013 al Serviciului de Medicină Legală C. (fila 46 dosar urmărire penală), adresa SPCRPCIV C. nr._ din 19.06.2013 (fila 50 dosar urmărire penală), declarații suspect și inculpat (filele 40, 22-34 dosar urmărire penală), declarații martori (filele 20-21, 35-41 dosar urmărire penală) și fișa extras cazier judiciar (fila 51 dosar urmărire penală).
Inculpatul a fost audiat în faza de urmărire penală, recunoscând săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, iar în faza de judecată s-a prezentat personal în fața instanței și a solicitat judecarea cauzei conform recunoașterii vinovăției în baza art. 375 Cod procedură penală. Raportat la faptul că instanța a admis cererea formulată, în cauză nu au fost administrate alte probe, soluția fiind pronunțată pe baza probelor aflate la dosarul de urmărire penală.
La dosar a fost comunicată, din dispoziția instanței, fișa de cazier judiciar a inculpatului (fila 21 dosar urmărire penală) și sentința penală nr. 188/03.06.2011 a Judecătoriei S. G., definitivă la data de 15.06.2011 (filele 34-37).
De asemenea, a fost depus la dosarul cauzei raportul de evaluare efectuat de către Serviciul de Probațiune C. cu privire la inculpat.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
În dimineața zilei de 19.04.2013 în jurul orei 06.00 inculpatul L. A. împreună cu fratele acestuia, martorul L. Janos s-au deplasat în mun. S. G. la domiciliul martorului Vitus A., șoferul autoturismului Opel cu numărul de înmatriculare 7819WE73, desemnat de către administratorul ., martorul Kerekes Jozsef, să-i transporte pe inculpat și pe fratele acestuia (angajați în calitate de agenți de pază în cadrul aceleiași firme) la locul de muncă situat în localitatea Apața, județul B..
Ajungând la destinație, martorul Vitus A. le-a înmânat inculpatului și fratelui acestuia cheile autoturismului, spunându-le să se deplaseze înaintea sa în locul unde acesta se afla și să îl aștepte în interior. După aproximativ o jumătate de oră, constatând că șoferul nu a sosit, inculpatul și fratele său s-au deplasat la barul Lido din aceeași localitate unde, fiecare au consumat câte două beri, după care au revenit la autoturism. Văzând că nici până la aceea oră martorul Vitus A. nu și-a făcut apariția la locația indicată, în jurul orei 07.30 inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului pe care l-a condus pe drumurile publice din municipiul S. G., în ciuda faptului că nu poseda permis de conducere și consumase băuturi alcoolice.
În timp ce rula pe . intersecția cu . fost oprit pentru control de un echipaj de poliție, care a procedat la testarea acestuia cu aparatul etilotest, rezultând o valoare de 0,52 mg/l alcool pur în aerul expirat la ora 07.58, astfel că inculpatul a fost condus la spital în vederea recoltării de probe biologice. Analiza acestora a indicat existența unei alcoolemii de 0,95 g‰ la ora 08:15.
Ca material probatoriu, instanța a reținut procesul verbal de constatare (filele 5-6 dosar urmărire penală) în conformitate cu care în data de 19.04.2013, la ora 07:45, un echipaj al Poliției Municipiului S. G. a oprit în trafic pe . intersecția cu . Opel cu numărul de înmatriculare 7819WE73, la volanul căruia a fost identificat inculpatul L. A.. În aceeași împrejurare, inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest și, constându-se că rezultantul era pozitiv, a fost condus în vederea recoltării de probe biologice.
Constatările din procesul verbal se coroborează cu declarațiile inculpatului din faza de urmărire penală (filele 24-27, 30-34 dosar urmărire penală) în conformitate cu care în dimineața zilei de 19.04.2013, după ce a consumat băuturi alcoolice, respectiv două beri de 500 ml fiecare și cu toate că nu deținea permis de conducere, în jurul orei 07.00, s-a urcat la volanul autoturismul marca Opel cu numărul de înmatriculare 7819WE73 pe care l-a condus pe drumurile publice din municipiul S. G. cu intenția de a se deplasa în localitatea Măieruș, județul B..
Aspectele relatate de inculpat sunt susținute și prin declarația martorului L. Janos, care a confirmat că inculpatul a consumat băuturi alcoolice, după care la insistențele acestuia i-a înmânat cheia de la autoturism, pe care fratele său l-a condus din parcarea din strada Crângului pe . pe . când a fost oprit în trafic de către organele de poliție (filele 36-38 dosar urmărire penală).
Cu privire la neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege de către inculpat pentru a conduce vehicule pe drumurile publice, declarația acestuia va fi coroborată cu adresa comunicată de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (fila 50 dosar urmărire penală) în conformitate cu care numitul L. A. nu figurează în evidențe ca deținător de permis de conducere.
De asemenea, cu referire la consumul de alcool precum și concentrația acestuia în sânge, instanța va reține și probele obținute în urma etilotestului (fila 42 dosar urmărire penală), prin care s-a stabilit că la ora 07.58 inculpatul prezenta o concentrație a alcoolului de 0,52 mg/l alcool pur în aer expirat, precum și din analiza probelor de sânge, conform buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 685-A12/102-a din data de 19.04.2013 al Serviciului de Medicină Legală C. (fila 46 dosar urmărire penală) nivelul alcoolemiei fiind de 0,95 g/l la ora 08.15.
În drept, fapta inculpatului care, în ziua de 19.04.2013, în jurul orei 07.45, a condus pe drumurile publice din mun. S. G., respectiv pe . marca Opel cu numărul de înmatriculare 7819WE73 fără a poseda permis de conducere întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 86 alin.1 din OUG nr. 195/2002, de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere (în prezent infracțiunea de conducerea unui vehicul fără permis de conducere prevăzută de art. 335 al. 1 Noul Cod penal).
Sub aspectul laturii obiective, există o acțiune a inculpatului de a conduce un autovehicul pe drumurile publice în condiții ilicite, caracterul ilicit rezultând din nerespectarea obligației ce îi incubă conducătorului auto de a avea permis de conducere corespunzător categoriei autovehiculului pe care îl conduce, acțiune ce a avut ca urmare crearea unei stări de pericol pentru relațiile sociale ocrotite, legătura de cauzalitate dintre acțiune și urmare rezultând din însăși materialitatea activității desfășurate de inculpat. Sub aspectul laturii subiective, acesta a acționat cu intenție directă, prevăzând rezultatul faptei sale și urmărind producerea lui prin săvârșirea infracțiunii.
De asemenea, aceeași faptă a inculpatului săvârșită în condițiile în care, la momentul realizării acțiunii avea în organism o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, prevăzută de art. 87 alin 1 din O.U.G. nr. 195/2002 (în prezent infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe prevăzută de art. 336 al. 1 Noul Cod penal).
Sub aspectul laturii obiective, există acțiunea inculpatului de a conduce un autoturism pe drumurile publice având în sânge o concentrație a alcoolului mai mare decât cea prevăzută de lege, încălcând în acest fel prevederile legale care reglementează desfășurarea acestei activități. Infracțiunea reținută în sarcina inculpatului este una de pericol, astfel că legătura de cauzalitate între fapta ilicită și rezultatul socialmente periculos, în speță, punerea în pericol a siguranței circulației pe drumurile publice, rezultă din materialitatea faptei.
Sub aspectul laturii subiective, instanța a reținut că inculpatul a acționat cu intenție indirectă, formă de vinovăție prevăzută de art.19 alin. 1 pct. 1 lit. b Cod penal din 1969 (art. 16 alin. 3 lit. b Noul Cod penal). Astfel, inculpatul a condus autoturismul pe drumurile publice în timp ce avea în sânge o îmbibație alcoolică ce depășea limita legală, a prevăzut și, deși nu a urmărit, a acceptat posibilitatea ca prin fapta sa infracțională să pună în pericol siguranța circulației pe drumurile publice.
Instanța a constatat că de la data săvârșirii faptelor indicate mai sus și până la soluționarea prezentei a existat o succesiune de legi penale, astfel că se impune alegerea legii penale mai favorabile. Analizând regimul sancționator prevăzut de lege pentru infracțiunea dedusă judecății se constată că limitele pedepsei închisorii sunt identice, în plus art. 336 al. 1 Noul Cod penal prevăzând și pedeapsa amenzii penale care nu exista în vechea reglementare.
În speță nu se justifică însă alegerea pedepsei amenzii penale, având în vedere că inculpatul nu se află la prima abatere, iar conducerea sub influența băuturilor alcoolice s-a suprapus cu împrejurarea că acesta nu deținea permis de conducere, în plus inculpatul nu a oferit o justificare reală a acțiunii sale, toate aceste împrejurări fiind de natură a imprima un grad de pericol social ridicat faptei și al făptuitorului, motiv pentru care se impune pedeapsa închisorii. Pe cale de consecință, având în vedere că ambele reglementări prevăd limite identice pentru pedeapsa închisorii, se reține că nici una dintre ele nu este mai favorabilă sub aspectul cuantumului pedepsei.
Ținând cont de obligativitatea deciziei Curții Constituționale nr. 265/2014, instanța, aplicând legea penală în mod global, a reținut că în mod evident raportat la instituțiile juridice incidente în cazul inculpatului, legea penală mai favorabilă este Codul penal din 1969. În acest sens, pe lângă faptul că în conformitate cu Noul Cod penal regimul sancționator al concursului de infracțiuni presupunere adăugarea unui spor obligatoriu de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, instanța va avea în vedere și tratamentul sancționator al recidivei care, în cazul noului Cod penal, vizează cumulul aritmetic în timp ce în Codul penal din 1969 aceasta este sancționată conform cumulului juridic, respectiv prin absorbție și aplicarea facultativă a unui spor. În consecință, instanța a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor dată prin rechizitoriu sub aspectul aplicării art. 5 noul Cod penal în sensul reținerii dispozițiilor vechiului Cod penal ca lege mai favorabilă în situația inculpatului.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului pentru fiecare dintre cele două infracțiuni, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 72 Cod penal din 1969, respectiv dispozițiile din partea generală a Codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute de OUG nr. 195/2002, gradul de pericol social concret al infracțiunilor săvârșite, modul și împrejurările concrete ale comiterii acestora, urmarea care s-ar fi putut produce și persoana inculpatului.
Instanța a avut în vedere gradul de pericol social ridicat al infracțiunilor raportat la rezultatele grave care s-ar putea produce în urma conducerii sub influența alcoolului și fără a deține permis de conducere, precum și faptul că inculpatul a săvârșit faptele în stare de recidivă și fără a justifica acțiunea în mod real.
Pe de altă parte, instanța a luat în considerare că valoarea alcoolemiei nu a fost una ridicată, fiind apropiată de limita impusă de lege pentru ca fapta să constituie infracțiune, precum și faptul că inculpatul nu a fost implicat în vreun eveniment rutier, fiind depistat cu ocazia unui control de rutină.
De asemenea, instanța a reținut în favoarea inculpatului și aspectele relevate de raportul de evaluare întocmit de serviciul de probațiune, din care rezultă că inculpatul are în întreținere un copil minor, beneficiază de siguranță locativă și financiară, asigurându-și cele necesare traiului prin diferite munci prestate în calitate de ziler, nu prezintă dependență față de consumul de băuturi alcoolice, și-a asumat responsabilitatea față de fapte, regretând săvârșirea acestora.
Față de toate aceste elemente, luând în considerare limitele de pedeapsă reduse ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, instanța a aplicat inculpatului o pedeapsă cu o durată de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având o îmbibație alcoolică peste limita admisă de lege și o pedeapsă în același cuantum pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere.
Instanța a avut în vedere și faptul că cele două infracțiuni au fost realizate printr-o singură acțiune – conducerea unui autoturism pe drumurile publice, însă în împrejurări care realizează conținutul a două infracțiuni distincte – lipsa unui permis de conducere și existența unei concentrații a alcoolului în sânge mai mare decât limita prevăzută de lege, astfel că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 33 lit. b Cod penal din 1969 pentru existența concursului ideal de infracțiuni.
De asemenea, instanța a constatat din analiza fișei de cazier a inculpatului că anterior săvârșirii faptelor, prin sentința penală nr. 188/03.06.2011 a Judecătoriei S. G., definitivă prin nerecurare la data de 15.06.2011, acesta a mai suferit o condamnare la pedepsele de 1 an și 6 luni închisoare și 3 ani închisoare, pedepse ce au fost contopite, în final inculpatul executând pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare. Prin aceeași sentință, executarea pedepsei a fost suspendată sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 5 ani, termen care nu era împlinit la data comiterii faptelor deduse judecății (19.04.2013).
În raport de acestea, ținând cont că după condamnarea la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni și înainte de executarea acesteia inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, instanța a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 37 lit. a Cod penal din 1969 privind recidiva postcondamnatorie.
În ceea ce privește regimul sancționator, urmează a se da eficiență dispozițiilor speciale care guvernează instituția suspendării executării pedepsei sub supraveghere prevăzute de vechiul Cod penal.
Prin urmare, raportat la dispozițiile acestui cod penal, și reținând că noile infracțiuni au fost săvârșite cu intenție în interiorul termenului de încercare, instanța, în baza art. 864 alin. 1 Cod penal din 1969 raportat la art. 83 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal s-a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 188/03.06.2011 a Judecătoriei S. G., pedeapsă care se va executa alăturat de cele stabilite prin prezenta, rezultând două pedepse de câte 3 ani și 8 luni închisoare fiecare.
În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b Cod penal din 1969 cu aplic. art. 5 Noul Cod penal s-au contopit pedepsele astfel stabilite – 3 ani și 8 luni închisoare și 3 ani și 8 luni închisoare și s-a aplicat pedeapsa cea mai grea, inculpatul urmând a executa 3 ani și 8 luni închisoare.
Cu privire la forma de executare a pedepsei, raportat la faptul că dispozițiile art. 864 alin. 1 Cod penal din 1969 coroborate cu art. 83 Cod penal din 1969 nu prevăd posibilitatea ca instanța să aplice suspendarea condiționată sau sub supraveghere a executării pedepsei astfel rezultate, inculpatul urmează a executa pedeapsa în regim de detenție.
Având în vedere că s-a stabilit o pedeapsă cu închisoarea, în baza art. 71 Cod penal din 1969 raportat la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012, instanța a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a (teza a II-a), lit. b Cod penal, pedeapsă ce se va executa pe parcursul executării pedepsei principale.
Minuta a fost comunicată inculpatului la data de 16.09.2015, conform dovezii de înmânare de la fila 49 dosar fond.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel, la data de 23.09.2015, în termen legal, inculpatul L. A..
În calea de atac promovată, inculpatul a criticat sentința primei instanțe sub aspect de netemeinicie, solicitând reindividualizarea judiciară a pedepsei, în sensul reducerii ei.
În fața Curții de Apel B. nu au fost administrate alte mijloace de probă.
Analizând hotărârea atacată prin prisma criticilor invocate, luând în considerare materialul probatoriu administrat, precum și principiile enunțate în art.417 și art.418 din Codul de procedură penală, Curtea constată următoarele.
Referitor la starea de fapt, aceasta a fost corect reținută de către Judecătoria S. G., având în vedere materialul probatoriu administrat în cursul urmăririi penale, însușit de către inculpat prin cererea sa de a se proceda la judecarea cauzei în procedura abreviată, cerere acceptată în mod corect de către judecător.
În acest sens, în esență, probele aflate la dosar relevă că la data de 19.04.2013, în jurul orei 07.45, a condus pe drumurile publice din municipiul S. G., respectiv pe . marca Opel cu numărul de înmatriculare 7819WE73 fără a poseda permis de conducere.
În raport de această stare de fapt, prima instanță a încadrat în mod corespunzător acțiunile infracționale ale inculpatului în infracțiunile de conducere a unui vehicul fără permis de conducere și de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.
Relativ la încadrarea juridică, în raport de succesiunea de legi penale în timp, având în vedere și necesitatea aplicării în mod global a legii penale mai favorabile, Curtea constată că aceasta a fost identificată în mod corespunzător de către judecătorie în prevederile dispozițiilor penale anterioare datei de 1.02.2014.
Chiar dacă regimul sancționator prevăzut de cele două legi este identic din perspectiva limitelor de pedeapsă, se remarcă faptul că modalitatea în care este sancționat concursul de infracțiuni, vechile prevederi sunt mult mai favorabile inculpatului, în condițiile în care Codul penal anterior nu reglementa sporul obligatoriu de o treime.
În acest context, faptele au fost încadrate în mod corect în dispozițiile art. 86 alin.1 și art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, fiecare cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal din 1969.
În raport de starea de fapt reținută și de încadrarea juridică expusă, Curtea remarcă faptul că judecătorul de fond a realizat un corect proces de individualizare judiciară a pedepselor stabilite, acesta corespunzând criteriilor generale reglementate de art.72 Cod penal din 1969.
În acest sens, se constată că inculpatul a încălcat în mod repetat dispozițiile legale care reglementează siguranța circulației pe drumurile publice, situație față de care pericolul social evidențiat este unul ridicat, în condițiile în care a condus un autoturism pe drumurile publice aflându-se sub influența băuturilor alcoolice, fără a avea permis de conducere.
În ceea ce privește elementele ce caracterizează persoana inculpatului, se remarcă faptul că noile acțiuni infracționale au fost săvârșite în interiorul termenului de supraveghere de 5 ani aplicat prin sentința penală nr.188/3.06.2011 a Judecătoriei S. G., urmare a condamnării susnumitului la o pedeapsă rezultantă de 3 ani pentru săvârșirea unei infracțiuni de vătămare corporală și a uneia de furt calificat. Totodată, din datele comunicate de către Cazierul judiciar, rezultă că inculpatul a mai fost sancționat administrativ în repetate rânduri pentru săvârșirea altor infracțiuni împotriva patrimoniului și legii privind drepturile de autor.
Astfel, având în vedere comportamentul apelantului manifestat până în prezent, Curtea constată că aplicarea a două pedepse minime de 8 luni închisoare pentru săvârșirea celor două infracțiuni la regimul rutier sunt de natură a contribui la realizarea scopului preventiv-educativ, prevăzut de art.52 Cod penal din 1969, nejustificându-se reducerea acestui cuantum, conform solicitării adresată instanței.
În cauză nu se pot reține alte circumstanțe atenuante conform art.74 Cod penal din 1969 pentru a se dispune coborârea pedepselor sub minimul de 8 luni, în considerarea comportamentului inculpatului anterior săvârșirii infracțiunilor deduse judecății în prezenta cauză, precum și a gradului de pericol social al faptelor.
Atitudinii manifestată în cursul procedurii judiciare de recunoaștere a săvârșirii infracțiunilor, instanța i-a dat valoare, aplicând procedura simplificată, cu consecința reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsă conform art.396 alin.10 Cod procedură penală.
În raport de cele expuse, Curtea constată că apelul declarat de către inculpatul Luaciu A. este nefondat, motiv pentru care îl va respinge în conformitate cu art.421 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
Onorariul interpretului de limbă maghiară va rămâne în sarcina statului.
Conform art.275 lain.2 Cod procedură penală, apelantul L. A. va fi obligat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
În temeiul art.421 pct.1 lit.b din Codul de procedură penală, RESPINGE apelul formulat de inculpatul L. A. împotriva sentinței penale nr.90 din 7 septembrie 2015 a Judecătoriei S. G., pronunțată în dosarul penal nr._, pe care o menține.
În baza art.272 alin.1, art.275 alin.6 din Codul de procedură penală, onorariul în cuantum de 23,15 lei al interpretului de limbă maghiară Kilyen I. E. rămâne în sarcina statului.
În baza art.275 alin.2 din Codul de procedură penală obligă inculpatul la plata a 200 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16 decembrie 2015.
Președinte, Judecător,
M. D. R. C. D.
Grefier,
C. G.
Red. R.C.D.-30.12.2015
Dact. C.G.-7.01.2016;
2 ex;
Jud. fond-C.M.B.
| ← Abuzul în serviciu. Art.297 NCP. Decizia nr. 586/2015. Curtea... | Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 867/2015. Curtea de... → |
|---|
