Conducere fără permis (art.335 NCP). Decizia nr. 412/2015. Curtea de Apel BRAŞOV
Comentarii |
|
Decizia nr. 412/2015 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 27-05-2015 în dosarul nr. 29964/197/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.412/ApDOSAR NR._
Ședința publică din 27 mai 2015
Instanța constituită din:
Complet de judecată A4:
PREȘEDINTE C. G.
Judecător S. F.
Grefier N. B.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror C. D. – din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B..
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de către P. de pe lângă Curtea de Apel B. împotriva sentinței penale nr.234/S pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie B. la data de 10 februarie 2015 în dosarul nr._/197/2014.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedură îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 07 mai 2015, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 19 mai 2015 și apoi pentru astăzi, 27 mai 2015, când,
CURTEA
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr. 234 din data de 10 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria B. s-a dispus:
În baza art. 119 Cod penal a aplicat inculpatului minor G. M. măsura educativă a consemnării la sfârșit de săptămână pe o durată de 8 săptămâni cu începere de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere prevăzute de art. 335 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 113 și urm. Cod penal.
În baza art. 121 alin. (1) lit. a), e) Cod penal, impune inculpatului ca pe durata executării măsurii educative a consemnării la sfârșit de săptămână:
- să urmeze un curs de pregătire școlară sau formare profesională;
- de a se prezenta la S. de probațiune de pe lângă Tribunalul B. la datele fixate de acesta;
a pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 123 Cod penal referitoare la posibilitatea înlocuirii măsurii cu o altă măsură neprivativă de libertate mai severă în cazul nerespectării cu rea credință a condițiilor de executare a măsurii educative sau a obligației impuse.
În baza art. 274 alin. (1) Cod procedură penală, a obligat inculpatul la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu în fază de urmărire penală și în fază de judecată, în cuantum de 400 lei interpretului rămân în sarcina statului.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că:
În data de 21.04.2014, în jurul orei 22:30, din dorința de a vedea cum este să conducă un autovehicul, inculpatul G. M. în vârstă de 15 ani a luat fără știrea tatălui său, numitul G. A., cheile de rezervă ale autoturismului marca Daewoo Matiz, cu nr. de înmatriculare_ pe care l-a condus pe . S. pe o distanță de aproximativ 50m. În acest context, minorul a pierdut controlul volanului, a ieșit de pe partea carosabilă și a intrat cu partea din față a mașinii în poarta imobilului situat pe . A, proprietatea martorului N. Nicușor F..
La individualizarea măsurii educative instanța de fond a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 74 Cod penal la care face trimitere art. 115 alin.2 și art. 116 Cod penal și anume: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, situația familială și socială. Totodată, instanța se va raporta la concluziile referatului de evaluare întocmit în cauză (fila 23-26 dosar instanță).
În concret, instanța a reținut cu prioritate că inculpatul a manifestat o atitudine de recunoaștere și de regret față de consecințele faptei, iar pe parcursul procesului penal a avut o atitudine cooperantă, ceea ce dovedește stăruința depusă de acesta pentru înlăturarea rezultatului infracțiunii.
În ceea ce privește circumstanțele personale ale inculpatului, instanța a reținut că la momentul săvârșirii faptei, acesta avea 15 de ani și nu este cunoscut cu antecedente penale conform fișei de cazier (fila 18 d.i.). Inculpatul este elev în clasa a IX-a în cadrul Colegiului Național Economic A. B. B., însă situația lui școlară este modestă, iar conduita sa școlară relevă probleme de comportament.
Totodată, din concluziile referatului de evaluare, din declarațiile inculpatului precum și din atitudinea manifestată de acesta în fața instanței, se constată că minorul se află sub imperiul unei instabilități emotiv-acționale, asociată conturării profilului personalității delincvente, împrejurare care determină o inconstanță în reacții și evidențiază carențe în dezvoltarea personalității. De asemenea, între trăsăturile de personalitate ale infractorului minor se identifică și o duplicitate a comportamentului acestuia care funcționează ca o a doua natură, dând artificialitate întregii sale conduite. Inculpatul este conștient de caracterul antisocial și distructiv al acțiunilor sale, acționând pe ascuns, ferindu-se de controlul adulților, ceea ce face ca tensiunea dominatoare să crească, apărând de multe ori inhibitoare în momentele cele mai decisive ale săvârșirii infracțiunii. Această caracteristică se confirmă și în speță, în condițiile în care după ce a condus doar 50m., fără să își dea seama, minorul a pierdut controlul volanului și a intrat într-un gard.
Instanța a avut în vedere că, în abstract, gradul de pericol social al faptei este unul ridicat raportat la rezultatele mai grave care s-ar putea produce în urma conducerii unui vehicul fără a avea permis de conducere, deci fără a avea aptitudinile și pregătirea necesară. În concret, instanța reține gradul ridicat de indiferență și ignorare a regulilor evidențiat prin însușirea rapidă de către inculpat a rezoluției infracționale. Astfel, fără a reflecta prea mult și fără a fi sub imperiul vreunei urgențe, ci doar din curiozitate, inculpatul a luat cu ușurință hotărârea de a se urca la volan, deși era conștient că nu deține permis de conducere.
Instanța atrage în mod deosebit atenția asupra pericolului social deosebit de ridicat al faptei săvârșite de inculpat punându-i acestuia în vedere că fapta de a conduce un autoturism pe drumurile publice fără permis sporește considerabil riscul producerii unui accident de circulație cu urmări deosebit grave (constând în vătămarea corporală a unor persoane, respectiv daune materiale). De altfel, instanța reține că acțiunea inculpatului s-a finalizat cu producerea unui accident, soldat numai cu daune materiale.
Evaluând toate aceste aspecte, în alegerea măsurii educative, instanța apreciază că măsura educativă necesară și proporțională în cauză este consemnarea la sfârșit de săptămână pentru o perioadă de 8 săptămâni, urmând a impune inculpatului și obligația de a urma un curs de pregătire școlară sau formare profesionale precum și obligația de a se prezenta la S. de probațiune de pe lângă Tribunalul B. la datele fixate de acesta.
Instanța învederează inculpatului că măsura educativă trebuie înțeleasă ca o perioadă formativă, care nu dezonorează, ci trebuie percepută în mod participativ și activ, care trebuie direcționată spre societate, dar și în plan individual. Minorul nu trebuie să privească măsura educativă cu ostilitate, ci dimpotrivă să regăsească în cele 8 săptămâni prilejul de a reflecta asupra conduitei sale și de a-și proiecta o . aspirații pentru viitorul său. Instanța și-a format convingerea că doar printr-o supraveghere strictă a minorului atât în cursul săptămânii cât și în week-end, acesta poate fi reorientat social, în spiritul înțelegerii faptului că doar prin studiu și muncă susținută își poate asigura premisele unui viitor armonios. Măsura educativă are ca obiectiv instruirea școlară, formarea și dezvoltarea priceperilor și deprinderilor de muncă, formarea și dezvoltarea intelectuală, conștientizarea posibilităților de afirmare socială, pregătirea pentru reintegrarea în comunitate, vizând în primul rând parametrii educației moral-civice și juridice. Instanța pune în vedere că reeducarea minorului necesită efortul conjugat al familiei și al instituțiilor de supraveghere (școala și S. de Probațiune), dar și concursul însuși a inculpatului care trebuie să înțeleagă că măsura educativă și constrângerile aferente sunt în beneficiul său imediat dar și pe termen lung.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel P. de pe lângă Judecătoria B., care a criticat hotărârea pentru netemeinicie în ce privește netemeinicia măsurii educative alese, arătând că se impunea o altă măsură educativă neprivativă de libertate, aceea a asistării zilnice pe o durată de 6 luni a inculpatului, față de modalitatea concretă de comitere a faptei.
Verificând hotărârea atacată în raport cu motivele de apel și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit art. 417 Cod procedură penală se constată că apelul declarat de Ministerul Public este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prima instanță a reținut în mod corect starea de fapt, în deplină concordanță cu probele administrate în cauză și a atribuit faptei caracterizarea juridică legală.
Inculpatul a recunoscut comiterea faptei și a manifestat regret față de aceasta.
Singura chestiune ce rămâne de verificat este cea privind temeinicia măsurii educative alese de prima instanță, în sensul dacă aceasta corespunde sau nu atingerii aduse valorii sociale ocrotite prin norma de incriminare.
Așa cum corect a constatat și prima instanță, cu o motivare pe care Curtea și-o însușește integral, fapta comisă de inculpat prezintă un anumit grad de pericol social, abstract și concret, în sensul că lipsa cunoștințelor necesare și a deprinderii de a conduce un autovehicul, precum și lipsa de experiență s-a manifestat în pierderea controlului volanului, autoturismul a părăsit carosabilul și a intrat în coliziune cu poarta unui imobil.
Prima instanță a precizat, cu o motivare exhaustivă, care sunt motivele pentru care a evaluat că măsura educativă a consemnării la sfârșit de săptămână pe o perioadă de 8 săptămâni este suficientă și necesară pentru ca inculpatul să conștientizeze gravitatea faptei sale și consecințele ce se puteau produce, respectiv vătămarea corporală sau chiar moartea sa ori a altor persoane, dacă, de pildă, ar fi intrat în coliziune cu un alt autovehicul.
Este adevărat că măsura aleasă de instanța de fond este mai blândă față de măsura educativă propusă de Ministerul Public, respectiv cea a asistării zilnice pe o perioadă de 6 luni însă, așa cum corect a precizat prima instanță, inculpatul a manifestat o atitudine de recunoaștere și de regret față de consecințele faptei, iar pe parcursul procesului penal a avut o atitudine cooperantă, ceea ce dovedește stăruința depusă de acesta pentru înlăturarea rezultatului infracțiunii.
În ceea ce privește circumstanțele personale ale inculpatului, instanța de control judiciar reține, similar primei instanțe, că la momentul săvârșirii faptei, acesta avea 15 de ani și nu este cunoscut cu antecedente penale conform fișei de cazier (fila 18 dosar instanță). Inculpatul este elev în clasa a IX-a în cadrul Colegiului Național Economic A. B. B., însă situația lui școlară este modestă, iar conduita sa școlară relevă probleme de comportament. Totodată, din concluziile referatului de evaluare, din declarațiile inculpatului precum și din atitudinea manifestată de acesta în fața instanței, se constată că minorul se află sub imperiul unei instabilități emotiv-acționale, asociată conturării profilului personalității delincvente, împrejurare care determină o inconstanță în reacții și evidențiază carențe în dezvoltarea personalității. De asemenea, între trăsăturile de personalitate ale infractorului minor se identifică și o duplicitate a comportamentului acestuia care funcționează ca o a doua natură, dând artificialitate întregii sale conduite. Inculpatul este conștient de caracterul antisocial și distructiv al acțiunilor sale, acționând pe ascuns, ferindu-se de controlul adulților, ceea ce face ca tensiunea dominatoare să crească, apărând de multe ori inhibitoare în momentele cele mai decisive ale săvârșirii infracțiunii. Această caracteristică se confirmă și în speță, în condițiile în care după ce a condus doar 50m., fără să își dea seama, minorul a pierdut controlul volanului și a intrat într-un gard.
În concret, instanța reține și gradul ridicat de indiferență și ignorare a regulilor evidențiat prin însușirea rapidă de către inculpat a rezoluției infracționale. Astfel, fără a reflecta prea mult și fără a fi sub imperiul vreunei urgențe, ci doar din curiozitate, inculpatul a luat cu ușurință hotărârea de a se urca la volan, deși era conștient că nu deține permis de conducere. Instanța atrage în mod deosebit atenția asupra pericolului social deosebit de ridicat al faptei săvârșite de inculpat punându-i acestuia în vedere că fapta de a conduce un autoturism pe drumurile publice fără permis sporește considerabil riscul producerii unui accident de circulație cu urmări deosebit grave (constând în vătămarea corporală a unor persoane, respectiv daune materiale). De altfel, instanța reține că acțiunea inculpatului s-a finalizat cu producerea unui accident.
Evaluând toate aceste aspecte, în alegerea măsurii educative, instanța a apreciat în mod judicios că măsura educativă necesară și proporțională în cauză este consemnarea la sfârșit de săptămână pentru o perioadă de 8 săptămâni, urmând a impune inculpatului și obligația de a urma un curs de pregătire școlară sau formare profesionale precum și obligația de a se prezenta la S. de probațiune de pe lângă Tribunalul B. la datele fixate de acesta și nu asistarea zilnică pe o perioadă de 6 luni.
Instanța de apel învederează inculpatului, la fel ca instanța de fond, că măsura educativă trebuie înțeleasă ca pe o perioadă formativă, care nu dezonorează, ci trebuie percepută în mod participativ și activ, care trebuie direcționată spre societate, dar și în plan individual. Minorul nu trebuie să privească măsura educativă cu ostilitate, ci dimpotrivă să regăsească în cele 8 săptămâni prilejul de a reflecta asupra conduitei sale și de a-și proiecta o . aspirații pentru viitorul său. Instanța și-a format convingerea că doar printr-o supraveghere strictă a minorului atât în cursul săptămânii cât și în week-end, minorul poate fi reorientat social, în spiritul înțelegerii faptului că doar prin studiu și muncă susținută își poate asigura premisele unui viitor armonios. Măsura educativă are ca obiectiv instruirea școlară, formarea și dezvoltarea priceperilor și deprinderilor de muncă, formarea și dezvoltarea intelectuală, conștientizarea posibilităților de afirmare socială, pregătirea pentru reintegrarea în comunitate, vizând în primul rând parametrii educației moral-civice și juridice. Instanța pune în vedere că reeducarea minorului necesită efortul conjugat al familiei și al instituțiilor de supraveghere (școala și S. de Probațiune), dar și concursul însuși a inculpatului care trebuie să înțeleagă că măsura educativă și constrângerile aferente sunt în beneficiul său imediat dar și pe termen lung.
Pentru considerentele mai sus expuse, se constată că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică și potrivit art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală se va respinge apelul declarat de Ministerul Public.
Cu aplicarea art. 275 alin. 3 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria B. împotriva sentinței penale nr. 234/10 februarie 2015 a Judecătoriei B., pe care o menține.
Onorariul avocatului din oficiu D. I. în sumă de 200 lei se suportă din fondurile MJ.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27 mai 2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
C. Ghighecipt.S. F., aflată în
concediu de odihnă, semnează
PREȘEDINTE COMPLET
C. G.
GREFIER
N. B.
Red.SF/5.08.2015
Dact.BN/17.08.2015/ex.2
Jud.fond.M.T.
← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 50/2015.... | Traficul de minori (art.211 NCP). Decizia nr. 382/2015. Curtea... → |
---|