Violarea de domiciliu (art.192 C.p.). Decizia nr. 378/2015. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 378/2015 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 19-05-2015 în dosarul nr. 27294/197/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.378/Ap DOSAR NR._
Ședința publică din 19 mai 2015
Instanța constituită din:
- Complet de judecată A2:
Președinte – C. G. - judecător
Judecător – S. F.
- Grefier – N. B.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror C. D. - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B..
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor declarate de P. de pe lângă Judecătoria B. și inculpatul N. N. G. împotriva sentinței penale nr. 2928 din 15 decembrie 2014, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 07 mai 2015 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 19 mai 2015, când,
CURTEA
Constată că prin sentința penală nr. 2928/15.12.2014 a Judecătoriei B., în baza art. 192 alin. 1 și 2 Vechiul Cod penal cu aplicarea art.5 Noul Cod penal s-a condamnat inculpatul N. N. G., fiul lui N. și I., născut la data de 05.11.1991 în mun. B., cetățean român, domiciliat în S., ., jud.B., CNP_ la trei pedepse de 3 ani închisoare pentru săvârșirea a trei infracțiuni de violare de domiciliu.
În baza art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Vechiul Cod penal cu aplicarea art.5 Noul Cod penal s-a condamnat inculpatul N. N. G., fiul lui N. și I., născut la data de 05.11.1991 în mun. B., cetățean român, domiciliat în S., ., jud.B., CNP_ la șase pedepse de 3 ani închisoare pentru săvârșirea a șase infracțiuni de furt calificat.
În baza art. 208 alin, 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i din vechiul Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 (2 acte materiale) Vechiul Cod penal cu aplicarea art.5 Noul Cod penal s-a condamnat inculpatul N. N. G., fiul lui N. și I., născut la data de 05.11.1991 în mun. B., cetățean român, domiciliat în S., ., jud.B., CNP_ la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată.
În baza art.86/5 Vechiul Cod penal, s-a anulat beneficiul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.1746/04.12.2012 a Judecătoriei B. și pe cale de consecință contopește pedeapsa de 4 ani închisoare cu pedepsele aplicate prin prezenta, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare ce urmează a fi executată în regim de detenție.
În baza art.72 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii din data de 08.12.2011.
În baza art. 192 alin. 1 și 2 Vechiul Cod penal cu aplicarea art.5 Noul Cod penal și art.396 alin.10 Cod de procedură penală s-a condamnat inculpatul G. F. C., fiul lui F. I. și A., ns. la data de 01.07.1989 în B., dom. în mun. B., ., ., ffl.în S., .. 23, jud. B., CI . nr._, CNP_ în prezent deținut în Penitenciarul C. la trei pedepse de 2 ani închisoare pentru săvârșirea a trei infracțiuni de violare de domiciliu.
În baza art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Vechiul Cod penal cu aplicarea art.5 Noul Cod penal și art.396 alin.10 Cod de procedură penală s-a condamnat inculpatul G. F. C., fiul lui F. I. și A., ns. la data de 01.07.1989 în B., dom. în mun. B., ., ., ffl. în S., .. 23, jud. B., CI . nr._, CNP_ în prezent deținut în Penitenciarul C. la șase pedepse de 2 ani închisoare pentru săvârșirea a șase infracțiuni de furt calificat.
În baza art. 208 alin, 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i din vechiul Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 (2 acte materiale) Vechiul Cod penal cu aplicarea art.5 Noul Cod penal și art.396 alin.10 Cod de procedură penală s-a condamnat inculpatul G. F. C., fiul lui F. I. și A., ns. la data de 01.07.1989 în B., dom. în mun. B., ., ., ffl. în S., .. 23, jud. B., CI . nr._, CNP_ în prezent deținut în Penitenciarul C. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată.
În baza art.86/5 Vechiul Cod penal, s-a anulat beneficiul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 760/13.04.2012 a Judecătoriei B., definitivă prin decizia penală nr. 1087/12.12.2012 a Curții de Apel B. și pe cale de consecință contopește pedeapsa de 2 ani închisoare cu pedepsele aplicate prin prezenta, la pedeapsa cea mai grea se adaugă un spor de 1 an, pedeapsa rezultantă fiind de 3 ani închisoare.
S-a constatat că pedeapsa rezultantă de mai sus reprezintă prim termen al recidivei prin raportare la pedepsele aplicate inculpatului prin sentința penală nr. 1397/22.07.2013 a Judecătoriei B..
S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1397/22.07.2013 a Judecătoriei B. în pedepsele componente de: 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt (faptă din 15.05.2013); 4 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de violare de domiciliu (faptă din 15.05.2013); 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat (faptă din 16/17.05.2013); 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de violare de domiciliu (faptă din 16/17.05.2013).
S-au înlăturat mențiunile referitoare la revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 760/13.04.2012 a Judecătoriei B., definitivă prin decizia penală nr. 1087/12.12.2012 a Curții de Apel B..
În baza art.39 alin.1 Vechiul Cod penal s-a contopit pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1397/22.07.2013 a Judecătoriei B. cu pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, pedeapsa rezultantă fiind de 3 ani închisoare.
În baza art.39 alin.1 Vechiul Cod penal s-a contopit pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1397/22.07.2013 a Judecătoriei B. cu pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, pedeapsa rezultantă fiind de 3 ani închisoare.
În baza art.39 alin.1 Vechiul Cod penal s-a contopit pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1397/22.07.2013 a Judecătoriei B. cu pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, pedeapsa rezultantă fiind de 3 ani închisoare.
În baza art.39 alin.1 Vechiul Cod penal s-a contopit pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1397/22.07.2013 a Judecătoriei B. cu pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, pedeapsa rezultantă fiind de 3 ani închisoare.
În baza art.33 lit.a și art.34 lit.b Vechiul Cod penal s-au contopit pedepsele de mai sus, pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare urmând a fi sporită cu un an, astfel că pedeapsa rezultantă finală este de 4 ani închisoare.
S-a anulat mandatul de executare a pedepsei emis în baza sentinței penale nr. 1397/22.07.2013 a Judecătoriei B. și dispune emiterea unui nou mandat potrivit prezentei.
În baza art.72 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive din data de 11.05.2011, 09.12.2011 și din 21.05.2013 la zi.
S-a menținut dispoziția de confiscare de la inculpatul G. F. C. a sumei de 50 lei dispusă prin sentința penală nr. 1397/22.07.2013 a Judecătoriei B..
S-a luat act că persoanele vătămate H. E., B. L. și Csetrei D. Z. nu s-au constituit părți civile în cauză.
S-au respins acțiunile civile promovate în cadrul procesului penal de părțile civile P. M., D. Z., U. M. și E. P. .
În baza art.118 lit.e Vechiul Cod penal s-a confiscat de la fiecare dintre inculpați câte 240 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că într-una din nopțile din intervalul 21-28.08.2010 inculpatul N. N. G. împreună cu inculpatul G. F. C. au pătruns prin escaladarea gardului în curtea locuinței persoanei vătămate P. M. situată în mun. S., .. 9 de unde au sustras 1000 kg de fier vechi, un cablu electric din cupru de 100 m lungime și un căruț de mână, prejudiciul cauzat estimat de partea vătămată fiind de 1000 lei.
La stabilirea situației de fapt instanța a avut în vedere declarațiile date de inculpați în cursul urmăririi penale care se coroborează cu declarația persoanei vătămate P. M. în cadrul căreia se arată că în intervalul de timp mai sus menționat din curtea imobilului său au fost sustrase mai multe bunuri, cu procesul verbal de cercetare la fața locului întocmit de organele de cercetare precum și cu declarația martorului S. F. din care rezultă că în cursul lunii august 2010 i-a transportat pe cei doi inculpați la un centru de colectare fier vechi unde aceștia au predat mai multe țevi de metal despre care au arătat că provin din locuința lor.
În drept s-a reținut că faptele inculpaților N. N. G. și G. F. C. care în tipul nopții au pătruns prin escaladarea gardului în curtea locuinței persoanei vătămate P. M. situată în mun. S., .. 9 de unde au sustras 1000 kg de fier vechi, un cablu electric din cupru de 100 m lungime și un căruț de mână, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de violare de domiciliu și furt calificat prevăzute de art. 192 alin. 1 și 2 din Vechiul Cod penal și art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i din Vechiul Cod penal. Astfel în ceea ce privește infracțiunea de violare de domiciliu instanța reține că elementul material al laturii obiective s-a realizat prin pătrunderea inculpaților fără drept în imobilul părții vătămate, vinovăția inculpaților îmbrăcând forma intenției directe aceștia prevăzând rezultatul faptei lor și urmărind producerea acestui rezultat prin săvârșirea faptei. Referitor la infracțiunea de furt calificat instanța reține că elementul material al laturii obiective s-a realizat prin acțiunea inculpaților de a lua fără drept din posesia părții vătămate bunuri cu scopul de a și le însuși pe nedrept, vinovăția inculpaților îmbrăcând și în cazul acestei infracțiuni forma intenției directe aceștia prevăzând rezultatul faptei lor și urmărind producerea acestui rezultat prin săvârșirea faptei.
În noaptea de 19/20.02.2011 inculpații G. F. C. și N. N. G. au pătruns prin escaladarea gardului în curtea locuinței persoanei vătămate D. Z. situată în mun. S., .. 13, după care prin forțarea ușilor de acces au pătruns în două magazii de unde au sustras mai multe scule electrice și o bucată de șină de cale ferată.
La stabilirea situației de fapt instanța a avut în vedere declarațiile date de inculpați în cursul urmăririi penale in cadrul cărora aceștia au recunoscut săvârșirea infracțiunilor care se coroborează cu declarația persoanei vătămate D. Z. în cadrul căreia se arată că în data de 20.02.2011 a fost anunțat de tatăl său că în noaptea precedentă persoane necunoscute au pătruns în două magazii de unde i-au sustras mai multe bunuri, cu procesul verbal de cercetare la fața locului întocmit de organele de cercetare la data de 20.02.2011 precum și cu declarația martorului F. P. care a asistat la momentul efectuării cercetării la fața locului.
În drept s-a reținut că faptele inculpaților N. N. G. și G. F. C. care în tipul nopții au pătruns prin escaladarea gardului în curtea locuinței persoanei vătămate D. Z. situată în mun. S., .. 13 de unde au sustras mai multe scule electrice și o bucată de șină de cale ferată, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de violare de domiciliu și furt calificat prevăzute de art. 192 alin. 1 și 2 din Vechiul Cod penal și art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i din Vechiul Cod penal. Astfel în ceea ce privește infracțiunea de violare de domiciliu instanța reține că elementul material al laturii obiective s-a realizat prin pătrunderea inculpaților fără drept în imobilul părții vătămate, vinovăția inculpaților îmbrăcând forma intenției directe aceștia prevăzând rezultatul faptei lor și urmărind producerea acestui rezultat prin săvârșirea faptei. Referitor la infracțiunea de furt calificat instanța reține că elementul material al laturii obiective s-a realizat prin acțiunea inculpaților de a lua fără drept din posesia părții vătămate bunuri cu scopul de a și le însuși pe nedrept, vinovăția inculpaților îmbrăcând și în cazul acestei infracțiuni forma intenției directe aceștia prevăzând rezultatul faptei lor și urmărind producerea acestui rezultat prin săvârșirea faptei.
În noaptea de 19/20.05.2011 inculpații N. N. G. și G. F. C. au pătruns prin efracție în curtea imobilului situat pe .. 9 si dintr-o magazie aparținând persoanei vătămate U. M. au sustras un compresor de aer, 8 foi de tablă, 3 motoare electrice, țeava de cupru, chei mecanice, șuruburi, roți de căruți și altele.
La stabilirea situației de fapt instanța a avut în vedere declarațiile date de inculpați în cursul urmăririi penale în cadrul cărora aceștia au recunoscut săvârșirea faptelor care se coroborează cu declarația persoanei vătămate U. M. în cadrul căreia se arată că din magazia situată la adresa mai sus menționată i-au fost sustrase mai multe bunuri și că în perioada respectivă numărul sustragerilor de bunuri în zona respectivă a crescut foarte mult ceea ce a creat o stare de îngrijorare în rândul comunității și cu procesul verbal de cercetare la fața locului întocmit de organele de cercetare.
În drept faptele inculpaților N. N. G. și G. F. C. care în tipul nopții au pătruns prin escaladarea gardului în curtea locuinței persoanei vătămate P. M. situată în mun. S., .. 9 de unde au sustras 1000 kg de fier vechi, un cablu electric din cupru de 100 m lungime și un căruț de mână, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de violare de domiciliu și furt calificat prevăzute de art. 192 alin. 1 și 2 din Vechiul Cod penal și art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i din Vechiul Cod penal. Astfel în ceea ce privește infracțiunea de violare de domiciliu instanța reține că elementul material al laturii obiective s-a realizat prin pătrunderea inculpaților fără drept în imobilul părții vătămate, vinovăția inculpaților îmbrăcând forma intenției directe aceștia prevăzând rezultatul faptei lor și urmărind producerea acestui rezultat prin săvârșirea faptei. Referitor la infracțiunea de furt calificat instanța reține că elementul material al laturii obiective s-a realizat prin acțiunea inculpaților de a lua fără drept din posesia părții vătămate bunuri cu scopul de a și le însuși pe nedrept, vinovăția inculpaților îmbrăcând și în cazul acestei infracțiuni forma intenției directe aceștia prevăzând rezultatul faptei lor și urmărind producerea acestui rezultat prin săvârșirea faptei.
Într-o noapte din intervalul 16.05-06.07.2011 inculpații N. N. G. și G. F. C. au pătruns prin efracție în imobilul nelocuit ce aparține persoanei vătămate B. L. G. situat în S., . de unde au sustras jucării de pluș, o lampă electrică și obiecte de îmbrăcăminte.
La stabilirea situației de fapt instanța a avut în vedere declarațiile date de inculpați în cursul urmăririi penale în cadrul cărora aceștia au recunoscut săvârșirea faptei care se coroborează cu procesul verbal de cercetare la fața locului întocmit la data de 06.07.2011, cu procesele verbale de predare primire din care rezultă că inculpatul G. F. C. a predat mai multe bunuri care au fost recunoscute de persoana vătămată ca fiind sustrase din imobilul situat pe . din municipiul S..
În drept faptele inculpaților N. N. G. și G. F. C. care în timpul nopții au pătruns prin efracție în imobilul situat în mun. S., . de unde au sustras mai multe bunuri întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i din Vechiul Cod penal. Astfel instanța reține că elementul material al laturii obiective al infracțiunii s-a realizat prin acțiunea inculpaților de a lua fără drept din posesia părții vătămate bunuri cu scopul de a și le însuși pe nedrept, vinovăția inculpaților îmbrăcând și în cazul acestei infracțiuni forma intenției directe aceștia prevăzând rezultatul faptei lor și urmărind producerea acestui rezultat prin săvârșirea faptei.
În intervalul 14-21.10.2011, într-o noapte, inculpații N. N. G. și G. F. C. au pătruns în două rânduri prin efracție, în imobilul nelocuit ce aparține persoanei vătămate H. E., situat în S., ..3 de unde au sustras țevile de cupru de la instalația de încălzire, o vază din porțelan, un set de pahare de cristal, veselă și două costume populare de damă, cauzând un prejudiciu estimat de partea vătămată la suma de 2500 lei .
La stabilirea situației de fapt instanța a avut în vedere declarațiile date de inculpați în cursul urmăririi penale în cadrul cărora aceștia au recunoscut săvârșirea faptelor care se coroborează cu declarația persoanei vătămate H. E. din care rezultă că în data de 21.10.2011 când s-a deplasat la imobilul în cauză a constatat că oblonul primei camere de la stradă este ridicat, plasa de țânțari ruptă, geamul deschis, fereastra de la bucătărie deschisă iar din interior a observat lipsa mai multor bunuri a căror valoare o estimează la suma de 2.500 lei, cu procesul verbal de cercetare la fața locului întocmit de organele de cercetare, cu declarația martorei N. I. în cadrul căreia se arată că în cursul lunii octombrie 2011 inculpații au adus la locuința sa cu pături, obiecte de îmbrăcăminte, bibelouri, pahare și tevi de cupru rupte, cu raportul de constatare tehnico -științifică nr._/16.01.2012 conform căruia fragmentul de urmă papilară descoperit pe rama geamului imobilului a fost creat de G. F. C. precum și cu procesele verbal de ridicare-predare bunuri de la locuințele inculpaților către persoana vătămată.
În drept faptele inculpaților N. N. G. și G. F. C. care în tipul nopții au pătruns prin efracție, în două rânduri, în imobilul nelocuit ce aparține persoanei vătămate H. E., situat în S., ..3 de unde au sustras mai multe bunuri întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i cu aplicarea art.41 alin.2 din Vechiul Cod penal( 2 acte materiale). Instanța reține că elementul material al laturii obiective s-a realizat prin acțiunea inculpaților de a lua fără drept din posesia părții vătămate bunuri cu scopul de a și le însuși pe nedrept, vinovăția inculpaților îmbrăcând și în cazul acestei infracțiuni forma intenției directe aceștia prevăzând rezultatul faptei lor și urmărind producerea acestui rezultat prin săvârșirea faptei. Constatând că inculpații au pătruns în imobilul persoanei vătămate pentru a sustrage bunuri, în două rânduri, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, instanța va reține incidența în cauză a dispozițiilor art.41 alin.2 Vechiul Cod penal.
În noaptea de 28.11.2011, în jurul orei 23, inculpații G. F. C. și N. N. G. au pătruns prin efracție în imobilul nelocuit aparținând persoanei vătămate C. D. Z., situat în municipiul S., . de unde au sustras mai multe scule electrice.
La stabilirea situației de fapt instanța a avut în vedere declarațiile date de inculpați în cursul urmăririi penale în cadrul cărora aceștia au recunoscut săvârșirea faptei care se coroborează cu plângerea formulată de C. E., fiica persoanei vătămate din care rezultă că în data de 29.11.2011 a constatat că din imobilul tatălui său au fost sustrase mai multe scule electrice aparținând acestuia, cu procesul verbal de cercetare la fața locului întocmit de organele de cercetare, cu procesul verbal întocmit la momentul ridicării de la inculpatul N. N. G. unei mașini de găurit și cu procesul verbal de predare către fiica persoanei vătămate a acestui bun.
În drept faptele inculpaților N. N. G. și G. F. C. care în tipul nopții au pătruns în imobilul nelocuit situat în S., . de unde au sustras mai multe scule electrice, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i din Vechiul Cod penal. Instanța reține că elementul material al laturii obiective s-a realizat prin acțiunea inculpaților de a lua fără drept din posesia părții vătămate bunuri cu scopul de a și le însuși pe nedrept, vinovăția inculpaților îmbrăcând și în cazul acestei infracțiuni forma intenției directe aceștia prevăzând rezultatul faptei lor și urmărind producerea acestui rezultat prin săvârșirea faptei.
În ziua de 05.12.2011, în jurul orei 20,00 inculpații N. N. G. și G. F. C. au pătruns în rulota parcată în curtea imobilului situat în mun. S., ., aparținând ., administrată de numitul E. P., de unde au sustras un pavilion umbrar, o masă pliantă, doi saci de dormit, o saltea, o chiuvetă și două bucăți de mochetă, cauzând un prejudiciu estimat de partea vătămata de aproximativ 2000 lei.
La stabilirea situației de fapt instanța a avut în vedere declarațiile date de inculpați în cursul urmăririi penale care se coroborează cu declarația reprezentantului persoanei vătămate E. P. în cadrul căreia se arată că din rulota respectivă au fost sustrase mai multe bunuri,
cu procesul verbal de cercetare la fața locului întocmit de organele de cercetare precum și cu procesele verbale de ridicare predare bunuri..
În drept, faptele inculpaților N. N. G. și G. F. C. care în timpul nopții au pătruns în rulota persoanei vătămate de unde au sustras mai multe bunuri, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 209 alin. 1 lit. a, g și i din Vechiul Cod penal. Instanța reține că elementul material al laturii obiective al infracțiunii de furt calificat s-a realizat prin acțiunea inculpaților de a lua fără drept din posesia părții vătămate bunuri cu scopul de a și le însuși pe nedrept, vinovăția inculpaților îmbrăcând și în cazul acestei infracțiuni forma intenției directe aceștia prevăzând rezultatul faptei lor și urmărind producerea acestui rezultat prin săvârșirea faptei.
În ceea ce privește pedepsele aplicate inculpaților, instanța de fond a avut în vedere faptul că la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Noul Cod penal astfel că în cauză sunt incidente dispozițiile art.5 alin.1 Noul Cod penal conform cărora în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă. Deși prin raportare la regimul sancționator, legea penală mai favorabilă este Noul Cod penal care prevede limite de pedeapsă mai mici pentru infracțiunile pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, având în vedere incidența în cauză a dispozițiilor referitoare la concursul de infracțiuni și recidiva, instanța consideră că în ansablu, Codul penal din 1969 este legea penală mai favorabilă inculpaților
La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților instanța a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C.p. respectiv dispozițiile din partea generală a codului penal, gradul de pericol social al faptei, persoana inculpaților, împrejurările în care au fost comise faptele, limitele de pedeapsă prevăzute in partea speciala a codului penal, precum și dispozițiile referitoare la sancționarea stării de recidivă în care se află fiecare dintre cei doi inculpați.
Având in vedere aceste criterii instanța de fond a condamnat pe inculpatul N. N. G. la trei pedepse de 3 ani închisoare pentru săvârșirea a trei infracțiuni de violare de domiciliu, șase pedepse de 3 ani închisoare pentru săvârșirea a șase infracțiuni de furt calificat și la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată.
În baza art.86/5 Vechiul Cod penal, instanța de fond a anulat beneficiul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.1746/04.12.2012 a Judecătoriei B. și pe cale de consecință va contopi pedeapsa de 4 ani închisoare cu pedepsele aplicate prin prezenta, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare ce urmează a fi executată în regim de detenție.
În baza art.72 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii din data de 08.12.2011.
Prin raportare la criteriile mai sus menționate și având în vedere dispozițiile art.396 alin.10 Cod de procedură penală potrivit cărora în cazul recunoașterii vinovăției limitele de pedeapsă se reduc cu 1/3, instanța de fond l-a condamnat pe inculpatul G. F. C. la trei pedepse de 2 ani închisoare pentru săvârșirea a trei infracțiuni de violare de domiciliu, la șase pedepse de 2 ani închisoare pentru săvârșirea a șase infracțiuni de furt calificat și la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată.
În baza art.86/5 Vechiul Cod penal, a anulat beneficiul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 760/13.04.2012 a Judecătoriei B., definitivă prin decizia penală nr. 1087/12.12.2012 a Curții de Apel B. și pe cale de consecință a contopit pedeapsa de 2 ani închisoare cu pedepsele aplicate prin prezenta, la pedeapsa cea mai grea se adaugă un spor de 1 an, pedeapsa rezultantă fiind de 3 ani închisoare.
Instanța de fond a constatat că pedeapsa rezultantă de mai sus reprezintă prim termen al recidivei prin raportare la pedepsele aplicate inculpatului prin sentința penală nr. 1397/22.07.2013 a Judecătoriei B. și pe cale de consecință a descontopit pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1397/22.07.2013 a Judecătoriei B. în pedepsele componente de: 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt (faptă din 15.05.2013); 4 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de violare de domiciliu (faptă din 15.05.2013); 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat (faptă din 16/17.05.2013); 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de violare de domiciliu (faptă din 16/17.05.2013).
Instanța de fond a înlăturat mențiunile referitoare la revocarea suspendării sub supraveghere a excutării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 760/13.04.2012 a Judecătoriei B., definitivă prin decizia penală nr. 1087/12.12.2012 a Curții de Apel B..
În baza art.39 alin.1 Vechiul Cod penal a contopit pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1397/22.07.2013 a Judecătoriei B. cu pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, pedeapsa rezultantă fiind de 3 ani închisoare.
În baza art.39 alin.1 Vechiul Cod penal a contopit pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1397/22.07.2013 a Judecătoriei B. cu pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, pedeapsa rezultantă fiind de 3 ani închisoare.
În baza art.39 alin.1 Vechiul Cod penal a contopit pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1397/22.07.2013 a Judecătoriei B. cu pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, pedeapsa rezultantă fiind de 3 ani închisoare.
În baza art.39 alin.1 Vechiul Cod penal a contopit pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1397/22.07.2013 a Judecătoriei B. cu pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, pedeapsa rezultantă fiind de 3 ani închisoare.
În baza art.33 lit.a și art.34 lit.b Vechiul Cod penal instanța a contopit pedepsele de mai sus, pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare urmând a fi sporită cu un an, astfel că pedeapsa rezultantă finală este de 4 ani închisoare.
Instanța a anulat mandatul de executare a pedepsei emis în baza sentinței penale nr. 1397/22.07.2013 a Judecătoriei B. și dispune emiterea unui nou mandat potrivit prezentei.
În baza art.72 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive din data de 11.05.2011, 09.12.2011 și din 21.05.2013 la zi și a menținut dispoziția de confiscare de la inculpatul G. F. C. a sumei de 50 lei dispusă prin sentința penală nr. 1397/22.07.2013 a Judecătoriei B..
Instanța a luat act că persoanele vătămate H. E., B. L. și Csetrei D. Z. nu s-au constituit părți civile în cauză.
Instanța a respins acțiunile civile promovate în cadrul procesului penal de părțile civile P. M., D. Z., urmare a faptului că aceștia au renunțat la pretențiile civile formulate în cursul urmăririi penale.
Constatând că părțile civile U. M. și E. P. nu au făcut dovada cuantumului pretențiilor civile formulate, instanța a respins acțiunile civile promovate de aceștia în cadrul procesului penal.
În baza art.118 lit.e Vechiul Cod penal instanța a confiscat de la fiecare dintre inculpați câte 240 lei.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel parchetul și inculpatul N. N. G..
Apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria B. vizează două aspecte de nelegalitate. Cu privire la primul aspect raportat la inculpatul N. N. G., instanța de judecată a omis să deducă din pedeapsa aplicată perioada în care acesta a fost reținut, iar cel de-al doilea aspect de nelegalitate vizează soluționarea laturii civile a cauzei, astfel că, în ceea ce privește acțiunile civile formulate de către părțile civile P. M. și D. Z. instanța a respins pretențiile acestora ca urmare a faptului că au renunțat la pretențiile civile formulate în cursul urmăririi penale. Cu toate acestea părțile civile așa cum rezultă din înscrisuri au renunțat la pretențiile civile formulate doar față de inculpatul N. N. C., iar pe cale de consecință, instanța trebuia să admită acțiunea civilă formulată față de inculpatul G. F. și să îl oblige pe acesta la plata despăgubirilor în măsura în care au fost produse de către inculpat.
În ceea ce privește acțiunea civilă formulată de partea civilă U. M., pe care instanța de fond a respins-o întrucât aceasta nu ar fi făcut dovada cuantumului pretențiilor civile formulate, apreciază că instanța trebuia să ia act de faptul că la data de 12.12.2013 partea civilă a renunțat la pretențiile civile formulate în cauză.
Apelantul inculpat N. N. G., în temeiul dispozițiilor art.421 pct.2 lit. a Cod procedură penală, solicită admiterea apelului împotriva sentinței penale nr.2928 din 15 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria B., casarea sentinței pe care inculpatul o consideră ca fiind netemeinică și nelegală sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate în cauză.
Apreciază că instanța de fond putea să dea o mai largă eficiență prev. art.72 din vechiul Cod penal, raportându-se și la circumstanțele personale și atenuante ale acestui inculpat și să aplice acestuia o pedeapsă rezultantă îndreptată către minimul special prevăzut de lege. Astfel, solicită a se avea în vedere că inculpatul a recunoscut de la bun început săvârșirea faptelor pe care le-a săvârșit și pentru care a fost trimis în judecată și a depus eforturi importante în faza de judecată pentru recuperarea prejudiciului cauzat persoanelor vătămate și așa cum a menționat prin declarația de apel, acesta are un copil minor în îngrijire.
Analizând actele și lucrările dosarului Curtea constată că apelul parchetului este întemeiat, sub aspectul ambelor motive invocate.
Astfel, se constată că inculpatul N. N. G. a fost reținut prin ordonanța procurorului, pentru 24 de ore, în data de 9.12.2011, iar instanța de fond a dedus doar reținerea din data de 08.12.2011, constatată prin sentința penală nr. 1746/2012 a Judecătoriei B.. Pentru aceste motive, se impune admiterea apelului parchetului și deducerea din pedeapsa aplicată a reținerilor inculpatului N. N. G. din zilele de 08.12.2011 și din data de 09.12.2011.
În ce privește latura civilă a cauzei, de asemenea, în mod greșit a respins instanța de fond acțiunile civile promovate în cadrul procesului penal de părțile civile P. M. și D. Z., față de ambii inculpați. Din înscrisurile de la filele 95 și 96 din dosarul de fond rezultă că cele două părți civile au renunțat doar la acțiunea civilă formulată împotriva inculpatului N. N. G., nu și la acțiunea civilă formulată împotriva coinculpatului G. F. C.. De asemenea, nu rezultă din declarațiile părților civile că motivul renunțării la acțiunea civilă față de inculpatul N. N. G. l-ar constitui achitarea de către acesta a întregului prejudiciu. În acest condiții, având în vedere principiul disponibilității, care guvernează acțiunea civilă în procesul penal, trebuie ținut cont de voința părților civile de a renunța la pretențiile civile formulate împotriva acestui inculpat. Aceasta nu atrage însă respingerea acțiunii civile formulate de aceste părți civile față de inculpatul G. F. C., deoarece în cauză s-a dovedit că cei doi inculpați au produs prejudicii părților civile, prin infracțiunile descrise anterior. În aceste condiții, fiind întrunite atât condițiile existenței prejudiciului, cât și cele ale legăturii de cauzalitate între acesta și fapta inculpatului G. F. C., curtea va admite acțiunile civile formulate de P. M. și D. Z. și va dispune obligarea acestui inculpat la plata sumelor de 600 de lei și respectiv 1000 de lei.
În ce privește acțiunea civilă formulată de partea civilă U. M. în cadrul procesului penal, întrucât în ședința din data de 12.12.2013 acesta a declarat că a renunțat la pretențiile civile formulate în cadrul procesului penal, instanța trebuia să ia act de această renunțare, iar nu să respingă această acțiune civilă.
În ce privește apelul declarat de inculpatul N. N. G., împotriva aceleiași sentințe, sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate și sub aspectul cuantumului pedepsei rezultante, curtea constată că acesta este neîntemeiat, urmând a fi respins, pentru următoarele motive. Prin sentința apelată, instanța de fond a dispus contopirea pedepselor aplicate inculpatului pentru infracțiunile supuse judecății, cu pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată acestuia prin sent. pen. 1746/04.12.2012 a Judecătoriei B.. În urma contopirii instanța a dispus ca inculpatul să execute această pedeapsă, de 4 ani închisoare, ca fiind pedeapsa cea mai grea din concurs. Or, din moment ce această pedeapsă rezultantă de 4 ani reprezintă pedeapsa cea mai grea și a fost aplicată prin sentința penală definitivă nr. 1746/2012 a Judecătoriei B., ea nu mai poate fi redusă, întrucât există autoritate de lucru judecat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală admite apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria B. și de inculpatul N. N. G., împotriva sentinței penale nr. 2928/15.12.2014 a Judecătoriei B., dată în dosarul nr._ /2014, pe care o desființează sub aspectul greșitei deduceri a măsurii reținerii pentru inculpatul N. N. G. și a modului de soluționare a acțiunilor civile formulate de părțile civile D. Z., P. M. și U. M. în procesul penal.
Rejudecând în aceste limite,
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului N. N. Garbiel perioadele în care acesta a fost reținut, respectiv 8.12.2011 și 9.12.2011.
Obligă pe inculpatul G. F. C. să plătească părții civile D. Z. suma de 600 de lei și părții civile P. M. suma de 1000 de lei, reprezentând despăgubiri civile.
Ia act că partea civilă U. M. a renunțat la pretențiile civile formulate în cadrul procesului penal.
Menține restul dispozițiilor sentinței apelate.
În temeiul art. 272 Cod procedură penală onorariile avocaților din oficiu desemnați pentru inculpați, în cuantum de câte 300 de lei pentru fiecare, se înaintează din fondurile Ministerului Justiției.
În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 19.05.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
C. G. S. F.
GREFIER
N. B.
red.CG/03.06.2015
Dact.BN/03.06.2015/ex.2
Jud.fond.L.B.
| ← Traficul de minori (art.211 NCP). Decizia nr. 382/2015. Curtea... | Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Art.483 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
