Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Art.483 NCPP. Decizia nr. 343/2015. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 343/2015 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 04-05-2015 în dosarul nr. 30716/197/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
Secția penală
DECIZIA PENALĂ NR. 343/ap Dosar nr._
Ședința publică din data de 04 mai 2015
Instanța constituită din:
Complet de judecată A3:
Președinte: N. H.
Judecător: N. Țînț
Grefier: O. S.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror C. D. – din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B..
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de P. DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA B. împotriva sentinței penale nr. 103 din data de 21 ianuarie 2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._ .
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 369 alin. 1 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza penală de față au avut loc în ședința publică din data de 16 aprilie 2015, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 24 aprilie 2015 și apoi pentru data de astăzi, 04 mai 2015.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului penal de față:
Constată că prin sentința penală nr. 103/21.01.2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._ în baza art. 485 al. 1 lit. a Cod procedură penală a fost admis acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat la data de 29.10.2014 în dosarul nr._/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B. între procuror și inculpatul I. A. C..
În baza art. 336 al. 1 Cod penal a fost stabilită în sarcina inculpatului pedeapsa de 4.800 lei amendă penală, calculată prin înmulțirea unui număr de 240 zile-amendă cu suma de 20 lei corespunzătoare unei zile-amendă, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.
I s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 63 Cod penal referitoare la faptul că dacă persoana condamnată, cu rea-credință, nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile de închisoare.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul I. A. C. la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 300 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că la data de 30.10.2014, sub număr de dosar_, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei B. sesizarea formulată de P. de pe lângă Judecătoria B. din dosarul nr._/P/2013 privind acordul de recunoaștere a vinovăției din data de 29.10.2014 încheiat între procuror și inculpatul I. A. C. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzută de art. 336 alin 1 Cod penal.
Prin acordul de recunoaștere a vinovăției depus la dosar s-a arătat că inculpatul recunoaște comiterea infracțiunii reținute în sarcina sa, respectiv: faptul că la data de 24.11.2013, în jurul orelor 03,35, a condus autovehiculul marca CHEVROLET AVEO cu numărul de înmatriculare_, după ce în prealabil consumase băuturi alcoolice, pe Calea București din municipiul B., având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,10 g/l alcool pur în sânge cu ocazia primei recoltări a probei biologice de la ora 04,20, respectiv 1,00 g/l alcool pur în sânge cu ocazia celei de-a doua recoltări de probe biologice de la ora 05,20.
De asemenea, s-a convenit cu privire la încadrarea juridică a faptei, pedeapsa stabilită pentru această infracțiune precum și individualizarea executării acesteia.
Analizând acordul de recunoaștere a vinovăției, sub aspectul condițiilor prevăzute de art. 478-483 Cod procedură penală, prima instanță a constatat că acordul vizează infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin 1 Cod penal pentru care pedeapsa maximă este mai mică de 7 ani închisoare (respectiv 5 ani închisoare), fiind astfel îndeplinită cerința prevăzută de art. 480 al. 1 Cod procedură penală. De asemenea, inculpatul a recunoscut atât fapta în materialitatea ei cât și încadrarea juridică a acesteia și și-a manifestat acordul în legătură cu felul și cuantumul pedepsei și forma de executare a acesteia, conform art. 479 Cod procedură penală.
Acordul a fost încheiat în scris, cuprinde mențiunile prevăzute de art. 482 Cod procedură penală și a fost avizat de prim-procuror conform art. 478 al. 2 Cod procedură penală, iar inculpatul a fost asistat de avocat conform art. 480 al. 2 Cod procedură penală.
În ceea ce privește suficiența probelor aflate la dosarul de urmărire penală pentru dovedirea vinovăției inculpatului, analizând materialul probator aflat la dosarul cauzei prima instanță a reținut că este dovedită următoarea stare de fapt:
La data de 24.11.2013, în jurul orelor 03,35, inculpatul I. A. C. a condus autovehiculul marca CHEVROLET AVEO cu numărul de înmatriculare_, după ce în prealabil consumase băuturi alcoolice, pe . la intersecția cu . municipiul B., unde a fost oprit în trafic pentru control de către un echipaj al poliției rutiere, iar în urma testării cu aparatul Drager Alcotest s-a constatat că inculpatul avea o îmbibație alcoolică de 0,70 mg/l alcool în aerul expirat, constatare în urma căreia acesta a fost condus la Spitalul Clinic Județean de Urgență B. unde i-au fost prelevate două probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, rezultând o alcoolemie de 1,10 g/l alcool pur în sânge la ora 04,20 și respectiv 1,00 g/l alcool pur în sânge la ora 05,20, conform buletinului de analiză toxicologică a alcoolemiei nr. 1871/T; 1872/T din data de 25.11.2013.
În drept, s-a reținut de către prima instanță că fapta inculpatului I. A. C. care în ziua de 24.11.2013, a condus autovehiculul marca Chevrolet Aveo cu numărul de înmatriculare_, după ce în prealabil consumase băuturi alcoolice, pe . la intersecția cu . municipiul B., având în sânge o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge la momentul derulării acestei acțiuni cât și la momentul prelevării probelor biologice, în data de 24.11.2013, orele 04,20, respectiv 05,20, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe prevăzută de art. 336 al. 1 Cod penal.
În ceea ce privește pedeapsa stabilită pentru această infracțiune, prima instanță a constatat că aceasta este prea aspră raportat la criteriile prevăzute de art. 74 Cod penal.
Astfel s-a remarcat de către prima instanță că inculpatul este la primul conflict cu legea penală, iar nivelul alcoolemiei nu este ridicat, fiind foarte apropiat de nivelul de 0,80 g/l alcool pur în sânge până la care fapta nu este incriminată de legea penală.
Având în vedere aceste considerente, precum și faptul că din enunțul art. 485, al. 1, lit. a Cod procedură penală se deduce că instanța poate crea pentru inculpat o situație mai ușoară decât cea asupra căreia s-a ajuns la un acord, instanța consideră că pedeapsa amenzii penale este adecvată și suficientă în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și pericolul social reprezentat de persoana inculpatului. Posibilitatea aplicării amenzii penale este prevăzută de conținutul legal al art. 336 al. 1 Cod penal.
La aprecierea ca fiind mai blândă pedeapsa amenzii penale decât cea a închisorii cu suspendarea executării sub supraveghere, instanța de fond a arătat că a avut în vedere că în ierarhia pedepselor principale prevăzută de art. 53 Cod penal amenda penală e privită ca fiind cea mai blândă. Instanța apreciază că nu are relevanță modalitatea de executare a pedepsei, respectiv faptul că prin acordul de recunoaștere a vinovăției s-a propus suspendarea executării sub supraveghere a unei pedepse cu închisoarea de 1 an, ci natura pedepsei, o pedeapsă cu amenda penală, indiferent că este cu executare efectivă sau nu, fiind întotdeauna mai blândă decât o pedeapsă cu închisoarea. Suplimentar, prima instanță a mai avut mai are în vedere că potrivit art. 116, al. 1, lit. a din O.U.G. 195/2002, persoana al cărei permis de conducere a fost anulat ca urmare a rămânerii definitive a unei hotărâri judecătorești de condamnare pentru una dintre faptele prevăzute la art. 114 alin. (1) și la art. 115 alin. (1) se poate prezenta la examen pentru obținerea unui nou permis de conducere, pentru toate categoriile avute anterior, după caz, dacă au trecut 6 luni de la data executării pedepsei amenzii sau a pedepsei în regim de privare de libertate ori la locul de muncă, pe când în cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere poate face acest lucru, conform art. 116, al. 1, lit. b din O.U.G. 195/2002, doar dacă a trecut un an de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Se observă că și din punct de vedere al efectelor ulterioare o hotărâre judecătorească prin care s-a dispus aplicarea pedepsei amenzii penale este mai favorabilă persoanei condamnate decât o hotărâre judecătorească prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei închisorii sub supraveghere.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel P. de pe lângă Judecătoria B. criticând-o pentru netemeinicie și solicitând desființarea ei iar în cadrul rejudecării pronunțarea unei noi hotărâri legale și temeinice prin care să se aplice inculpatului pedeapsa închisorii, în modalitatea suspendării sub supraveghere, astfel cum este prevăzută în acordul de vinovăție încheiat între inculpat și parchet, depus la instanță.
În motivarea apelului formulat s-a arătat că inculpatul a fost de acord, astfel cum rezultă și din acordul existent la dosar ca pentru fapta comisă să i se aplice o pedeapsă de 1 an închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 2 ani. Deși instanța de fond a admis acordul de recunoaștere a vinovăției, i-a aplicat inculpatului o pedeapsă cu amenda penală în cuantum de 4.800 de lei; raportat la modul de săvârșire a infracțiunii, la pericolul social concret al infracțiunii săvârșite, o infracțiune de pericol, aplicarea unei pedepse cu închisoarea în modalitatea suspendării executării pedepsei sub supraveghere ar fi în mai mare măsură să ducă la îndreptarea comportamentului infracțional al inculpatului I. A. C..
Analizând, în aplicarea dispozițiilor art. 420 Cod procedură penală însă în limitele prevăzute de art. 417 Cod procedură penală, sentința penală atacată pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că apelul formulat de P. de pe lângă Judecătoria B. este nefondat pentru următoarele considerente:
Sub aspect procedural prima instanță a stabilit corect că acordul de recunoaștere a vinovăției a fost încheiat în formă scrisă, conține mențiunile prevăzute de art. 482 Cod procedură penală iar cu ocazia încheierii acestuia inculpatul a fost asistat de avocat ales cu delegație pentru asistență juridică depusă la dosarul de urmărire penală (fil. 30 dup).
De asemenea, pe baza materialului probator administrat în cursul urmării penale și a acordului de recunoaștere a vinovăției exprimat de inculpat în fața procurorului prima instanță a stabilit o stare de fapt corectă constând în esență în aceea că la data de 24.11.2013 inculpatul I. A. C., după ce în prealabil consumase băuturi alcoolice, a condus autovehiculul marca Chevrolet Aveo cu numărul de înmatriculare_, pe . la intersecția cu . municipiul B., având în sânge o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge la momentul derulării acestei acțiuni cât și la momentul prelevării probelor biologice(1,10 g/l alcool pur în sânge la ora 04,20 și respectiv 1,00 g/l alcool pur în sânge la ora 05,20, conform buletinului de analiză toxicologică a alcoolemiei nr. 1871/T; 1872/T din data de 25.11.2013).
S-a reținut de asemenea în mod întemeiat că fapta acestuia întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, faptăprevăzută și pedepsită de art. 336 alin.1 Cod penal
În ceea ce privește pedeapsa pe care a aplicat-o inculpatului, prima instanță a reținut corect că în raport de concentrația alcoolului în sângele inculpatului – foarte apropiată de valoarea prevăzută de lege pentru ca fapta să fie considerată infracțiune – precum și de circumstanțele personale ale inculpatului, lipsa antecedentelor penale, conduita acestuia în societate anterior comiterii faptei și atitudinea sinceră din cursul procesului penal, o pedeapsă cu închisoarea ar reprezenta o sancțiune nejustificat de severă chiar și în condițiile în care s-ar dispune suspendarea sub supraveghere a acesteia, fiind disproporționată față de gravitatea faptei comise și circumstanțele personale ale inculpatului.
Cuantumul pedepsei amenzii penale aplicate a fost corect stabilit de către prima instanță; au fost luate în considerarea la aplicarea acestei pedepse toate criteriile prevăzute de art. 61 Cod penal pedeapsa fiind în măsură să conducă la reeducarea inculpatului în sensul respectării pe viitor a valorilor prevăzute de legea penală.
Cu toate că inculpatul a încheiat cu P. un acord de recunoaștere a vinovăției prin care a fost de acord și cu pedeapsa propusă de procuror și modalitatea de executare, prima instanță avea posibilitatea, potrivit art. 485 Cod procedură penală să modifice atât natura pedepsei cât și modalitatea de executare a acesteia, stabilite în acordul de recunoaștere a vinovăției, dacă această modificare era favorabilă inculpatului; această modificare apare cu atât mai necesară cu cât instanțele sunt investite și cu soluționarea cauzelor în care s-au comis infracțiuni de genul celei reținute în sarcina inculpatului și în care nu se încheie un acord de recunoaștere a vinovăției, administrând în acele cauze probe și pronunțând hotărâri prin care sunt sancționate persoanele care au intrat într-un astfel de raport juridic penal; or, în condițiile în care instanțele au cunoștință de practica judiciară în materie și constată că într-o situație similară cu a inculpatului care a uzat de procedura recunoașterii vinovăției, un alt inculpat care nu a uzat de această procedură ajunge la o situație mai favorabilă, datorită orientării practicii judiciare, apare firesc să intervină și să asigure cel puțin un regim similar persoanei care a încheiat un astfel de acord în cursul urmăririi penale, scutind statul de eforturile financiare și umane pe care le implică soluționarea în procedură obișnuită astfel de cauze în care nu se încheie un acord de recunoaștere a vinovăției. Este de datoria instanțelor de judecată să asigure o practică judiciară unitară în ceea ce privește regimul sancționator al infracțiunilor comise care sunt comise în condiții similare și să stabilească un echilibru în această materie.
Așadar, criticile aduse de parchet sentinței penale atacate, referitoare la necesitatea aplicării pedepsei închisorii inculpatului I. A. C. iar mai apoi a suspendării sub supraveghere a acesteia sunt nefondate. Astfel cum a reținut și prima instanță, Curtea apreciază că prin prisma circumstanțelor reale ale comiterii faptelor și a celor personale ale inculpatului, aplicarea unei pedepse cu închisoarea nu este necesară, pedeapsa amenzii fiind în măsură să răspundă exigențelor sancționatorii impuse de gravitatea faptei și a circumstanțelor personale ale inculpatului.
În considerarea celor expuse, în baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală se va respinge, ca nefondat, apelul formulat de P. de pe lângă Judecătoria B. împotriva Sentinței penale nr. 103/21.01.2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._, pe care o va menține.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul formulat de P. de pe lângă Judecătoria B. împotriva Sentinței penale nr. 103/21.01.2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul penal nr._, pe care o menține.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 4.05.2015.
PREȘEDINTEJUDECĂTOR
N. H. pt. N. Țînț aflată în concediu de odihnă semnează
PREȘEDINTE COMPLET
N. H.
Grefier
pt. O. S. aflată în concediu
de odihnă semnează
Grefier șef secție penală
D. B.
Red. NH/23.07.2015
Tehnoredact.DS/29.07.2015/4 ex.
Jud.fond. R. V. P.
- pentru conformitate -
| ← Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 381/2015. Curtea de Apel BRAŞOV | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 50/2015.... → |
|---|
