Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 227/2014. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 227/2014 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 07-05-2014
ROMÂNIA
C. DE A. B.
Secția penală și pentru cauze cu minori
DECIZIA PENALĂ NR. 227/AP Dosar nr._
Ședința publică din data de 07 mai 2014
Instanța constituită din:
Complet de judecată CAJ4:
Președinte: - M. Ș. judecător
Judecător: - S. F.
Grefier: D. S.
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – procuror L. T. – din cadrul Parchetului de pe lângă C. de A. B..
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea apelurilor declarate de P. de pe lângă J. Zărnești și inculpatul N. L. împotriva sentinței penale nr. 223 din data de 11 decembrie 2013 pronunțată de J. Zărnești în dosarul penal nr._ .
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 369 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza penală de față au avut loc în ședința publică din data de 17 aprilie 2014, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 24 aprilie 2014, iar apoi pentru data de astăzi, 07 mai 2014, când,
CURTEA,
Asupra apelului penal de față,
Constată că prin sentința penală nr. 223/11.12.2013 a Judecătoriei Zărnești, pronunțată în dosarul nr._ , în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 alin.1 lit.d Cod de procedură penală, a dispus achitarea inculpatului N. L. C., pentru infracțiunea de distrugere din culpǎ, prevǎzutǎ de art.219 alin.2 Cod penal. În baza art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002, a fost condamnat inculpatul N. L. C. la pedeapsa de 1 (un) an și 2 (două) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, cu aplicarea art.71 raportat la art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal. În baza art.81 alin.1 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată executării pedepsei aplicată prin sentință pe durata unui termen de încercare de 3 (trei) ani și 2 (două) luni, stabilit conform art.82 Cod penal. În baza art.71 alin.5 Cod penal, a fost suspendată executarea pedepselor accesorii aplicate prin prezenta sentință pe durata termenului de încercare. În baza art.359 alin.1 Cod de procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.83 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul de încercare. S-a luat act că partea vătămată . SRL nu s-a constituit parte civilă în cauză. În baza art.191 alin.1 Cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul N. L. C. la plata către stat a sumei de 400 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 50 lei, reprezintǎ onorariu apǎrǎtor din oficiu – avocat G. H.. În baza art.192 alin.3 Cod de procedură penală suma de 200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, rămân în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că prin rechizitoriul nr.4/P/2013, din data de 26.03.2013, al Parchetului de pe lângă J. Zǎrnești, înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 05.04.2013 sub numărul de mai sus, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului N. L. C. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita admisă de lege, prevǎzutǎ de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicatǎ și a infracțiunii de distrugere din culpǎ, prevǎzutǎ de art.219 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit.b Cod penal. Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut ca situație de fapt următoarele:
În data de 27.12.2012, în jurul orei 23.30, inculpatul, după ce a consumat băuturi alcoolice, s-a urcat la volanul autoturismului cu nr. de înmatriculare TX5583XB, pe care l-a condus pe DJ 112H din com. B., ., însă, din cauza neatenției, când a ajuns în dreptul imobilului cu nr.116, a pierdut controlul autoturismului, izbindu-se de gardul acestui imobil, precum și de firida de gaz amplasată la . imobil. În urma impactului a rezultat avarierea părții din față a autoturismului, în proporție de 90%, a gardului și a branșamentului de gaz ce alimenta imobilul cu nr.116, precum și vătămarea corporală a inculpatului, acesta suferind leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 7-8 zile de îngrijiri medicale. Inculpatului i s-a recoltat o probă de sânge, recoltarea celei de-a doua probe fiind refuzată de inculpat, în urma analizei rezultând că acesta a prezentat o alcoolemie de 1.10 g/l alcool pur în sânge, la data de 28.12.2012, orele 01.40.
Pentru a reține această situație de fapt, instanța a avut în vedere înscrisurile depuse la dosarul de urmărire penală coroborate cu declarațiile inculpatului și ale martorului D. N. G..
Astfel, instanța a avut în vedere că inculpatul a recunoscut în faza de urmărire penală, declarație menținută și în cursul judecății, că a consumat băuturi alcoolice după care a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare TX5583XB, pe DJ 112H din com. B., ., jud. B., iar când a ajuns în dreptul imobilului cu nr.116, a pierdut controlul autoturismului, izbindu-se de gardul acestui imobil, precum și de firida de gaz amplasată la . imobil (filele 26-28 dosar urmărire penală și fila 17 dosar judeătorie). Declarațiile sale se coroborează cu probele științifice administrate în cauză, respectiv buletin analiză toxicologică (fila 15 dosar urmărire penală), buletin de examinare clinicǎ (fila 17 dosar urmărire penală), proces verbal prelevare probe biologice (fila 18 dosar urmărire penală), proces-verbal refuz recoltare proba a II-a (fila 16 dosar urmărire penală), proces-verbal de cercetare la fața locului, însoțit de planșele foto (filele 5-14 dosar urmărire penală), cu raportul de expertiză medico-legală nr.62/E/07.01.2013, întocmit de Serviciul județean de medicină legală B. (fila 19 dosar judecătorie), precum și cu declarațiile martorului D. N. G. (filele 29-30 dosar urmărire penală și fila 34 dosar judecătorie).
Instanța a constatat cǎ prin rechizitoriul Parchetului de pe lângǎ Judecǎtoria Zǎrnești, inculpatul a fost trimis în judecată și pentru sǎvârșirea infracțiunii de distrugere din culpǎ, prevǎzutǎ de art.219 alin.2 Cod penal, reținându-se, în esență, că în data de 27.12.2012, în jurul orei 23.30, inculpatul a produs un accident de circulație în urma căruia a rezultat, între altele, avarierea conductei de gaz ce alimenta imobilul nr.116 și, întrucât această conductă de gaz era conectată la rețeaua națională de gaze naturale, a fost avariată întreaga rețea de distribuție a gazului natural din B.. Potrivit art.219 alin.2 Cod penal, constituie infracțiune distrugerea sau degradarea din culpă a unei conducte de gaze, dacă a avut ca urmare aducerea în stare de neîntrebuințare a acesteia. Rezultă astfel că una dintre condițiile de existență a acestei infracțiuni este aceea că rezultatul acțiunii trebuie să fie aducerea în stare de neîntrebuințare a conductei de gaz. Din examinarea adresei nr.2380/29.05.2013, emisă de partea vătămată . SRL, instanța a constatat avaria cauzată, în urma accidentului produs de inculpat, la sistemul de distribuție a gazelor naturale, nu a condus la aducerea în stare de neîntrebuințare a acesteia (fila 19 dosar judecătorie). Având în vedere aceste aspecte, instanța a constatat că, în lipsa rezultatului expres prevăzut în norma de incriminare, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere din culpǎ, prevǎzutǎ de art.219 alin.2 Cod penal, motiv pentru care, în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 alin.1 lit.d Cod de procedură penală, a dispus achitarea inculpatului N. L. C. pentru această infracțiune.
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului care, în data de 27.12.2012, în jurul orei 23.30, dupǎ ce a consumat bǎuturi alcoolice, s-a urcat la volanul autoturismului cu nr. de înmatriculare TX5583XB, pe care l-a condus pe DJ 112H din ., având în sânge o îmbibație alcoolică mai mare de 0,80 g/l întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, prevăzută de art.87 alin.1 din O.U.G. nr. 195/2002. Sub aspectul laturii obiective, există acțiunea inculpatului de a conduce un autoturism pe drumurile publice având în sânge o concentrație a alcoolului mai mare decât cea prevăzută de lege, încălcând în acest fel prevederile legale care reglementează desfășurarea acestei activități. Infracțiunea reținută în sarcina inculpatului este una de pericol, astfel că legătura de cauzalitate între fapta ilicită și rezultatul socialmente periculos, în speță, punerea în pericol a siguranței circulației pe drumurile publice, rezultă din materialitatea faptei. Sub aspectul laturii subiective, instanța a reținut că inculpatul a acționat cu intenție indirectă, formă de vinovăție prevăzută de art.19 alin. 1 pct. 1 lit. b Cod penal. Astfel, inculpatul a condus autoturismul pe drumurile publice în timp ce avea în sânge o îmbibație alcoolică ce depășea limita legală, a prevăzut și, deși nu a urmărit, a acceptat posibilitatea ca prin fapta sa infracțională să pună în pericol siguranța circulației pe drumurile publice. La individualizarea pedepsei i-a fost aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 72 Cod penal, respectiv dispozițiile din partea generală a Codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute de OUG nr. 195/2002, gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite, modul și împrejurările concrete ale comiterii acesteia, urmarea care s-ar fi putut produce și persoana inculpatului.
Instanța a avut în vedere gradul de pericol social ridicat al infracțiunii raportat la rezultatele grave care s-ar fi putut produce în urma conducerii sub influența alcoolului, precum și la cele care s-au produs efectiv (avarierea părții din față a autoturismului, în proporție de 90%, a gardului și a branșamentului de gaz ce alimenta imobilul cu nr.116, precum și vătămarea corporală a inculpatului, acesta suferind leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 7-8 zile de îngrijiri medicale), urmând a ține cont de nivelul ridicat al alcoolemiei inculpatului, peste 1.10 g/l alcool pur în sânge, astfel cum reiese conform probelor de sânge recoltate în data de 28.12.2012 și de rezultatul examinǎrii clinice a inculpatului, care arată că inculpatul avea vorbirea dizartrică și atenția dispersată, concluzionând cǎ acesta părea sub influența alcoolului. Instanța a reținut în favoarea inculpatului lipsa antecedentelor penale, atitudinea sa, respectiv recunoașterea săvârșirii infracțiunii și interesul manifestat pentru situația sa, precum și aprecierea de care se bucură din partea angajatorului său. Raportat la toate considerentele expuse, instanța i-a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoarea într-un cuantum mai ridicat decât minimul prevăzut de lege, anume pedeapsa de 1 (un) an și 2 (două) luni închisoare, la stabilirea acestei pedepse instanța având în vedere și faptul că inculpatul a solicitat aplicarea art.320¹ Cod de procedură penală, cerere care i-a fost respinsă întrucât era necesară administrarea probatoriului pentru analizarea condițiilor de existență ale infracțiunii de distrugere din culpǎ, prevǎzutǎ de art.219 alin.2 Cod penal. În baza art.71 alin.1 Cod penal. instanța i-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevǎzute de art.64 lit.a (teza a II-a), lit.b Cod penal, pedeapsă ce se execută pe parcursul executării pedepsei principale.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța a constatat că sunt aplicabile dispozițiile art.81 alin.1 Cod penal având în vedere că pedeapsa stabilită nu depășește 3 ani închisoare și cǎ, raportat la persoana acestuia și atitudinea de recunoaștere a săvârșirii faptei, se poate aprecia că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea pedepsei. Față de toate acestea, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 (trei) ani și 2 (două) luni, stabilit în condițiile art. 82 Cod penal.
Având în vedere faptul că s-a dispus suspendarea condiționată a pedepsei instanța, în baza art.71 alin.5 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii aplicate, pe durata suspendării executării pedepsei principale.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în termen la data de 12.12.2013 P. de pe lângă J. B. și la data de 17.12. 2013 inculpatul N. L. C..
Pentru soluționarea căii de atac, dosarul a fost înaintat Curții de A. B. la data de 24 martie 2014 și a fost înregistrat ca apel raportat la dispozițiile art. 10 alin. 2 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, potrivit căruia recursurile aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a Codului de procedură penală (1 februarie 2014), declarate împotriva hotărârilor pentru care legea veche nu prevede calea de atac a apelului, se soluționează de către aceeași instanță, conform dispozițiilor din legea nouă privitoare la apel.
În motivele de apel, parchetul consideră că în mod greșit J. Zărnești a considerat în cauză aplicabilitatea art. 10 lit. d din Codul de procedură penală, în ceea ce privește infracțiunea de distrugere din culpă, prevăzută de art. 219 alin. 2 Cod penal. Se apreciază că pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere din culpă prevăzută de art. 219 alin. 2 din Codul penal. Se arată că branșamentul de gaze prezenta în mod lipsit de echivoc avarierea conductei de gaz din zonă, că prejudiciul creat a fost recuperat, avarierea produsă a dus la starea de neîntrebuințare a rețelei, în mod nelegal respingându-se proba cu efectuarea unei expertize tehnice și cu audierea martorului P. I.. Se mai arată că urmare intrării în vigoare a noului Cod penal la 01.02.2014, infracțiunea de distrugere din culpă este pedepsită de art. 255 în varianta tip, fiind eliminate variantele agravante.
În motivele orale formulate de procuror la termenul din 17 aprilie 2014 se solicită aplicarea legii penale mai favorabile și se arată că infracțiunea de distrugere din culpă a fost dezincriminată și că este necesară schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 336 alin. 1 din noul Cod penal.
În apel nu au fost administrate probe noi.
Inculpatul N. L. C. a formulat cale de atac fără a indica motivele de apel și nu s-a prezentat în fața instanței de apel fiind legal citat.
Examinând cauza potrivit art. 420 din Codul de procedură penală, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, se constată că apelurile formulate de P. de pe lângă J. B. și inculpatul N. L. C. sunt nefondat, pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare:
În lipsa motivelor de apel ale inculpatului N. L. C., instanța de apel va examina cauza sub toate aspectele de fapt și de drept conform art. 417 alin. 2 din Codul de procedură penală.
Potrivit articolului 4 din Codul penal, intitulat „Aplicarea legii penale de dezincriminare”, legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative și a măsurilor de siguranță, pronunțate în baza legii vechi, precum și toate consecințele penale ale hotărârilor judecătorești privitoare la aceste fapte încetează prin . legii noi. Potrivit articolului 3 din Legea nr. 187 din 24 octombrie 2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, dispozițiile art. 4 din Codul penal privind legea penală de dezincriminare sunt aplicabile și în situațiile în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracțiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracțiunii, inclusiv a formei de vinovăție, cerută de legea nouă pentru existența infracțiunii. Dispozițiile art. 4 din Codul penal nu se aplică în situația în care fapta este incriminată de legea nouă sau de o altă lege în vigoare, chiar sub o altă denumire.
Potrivit articolului 5 din noul Cod penal, intitulat „aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei”, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
Urmează deci a se analiza în continuare incidența legii penale de dezincriminare și a legii penale mai favorabile.
Inculpatul N. L. C. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere din culpă prevăzută de art. 219 alin. 2 din Codul penal din 1969, potrivit căreia se sancționa cu pedeapsa închisorii de la o lună la 2 ani sau cu amendă distrugerea ori degradarea din culpă a unei conducte petroliere sau de gaze,…, dacă a avut ca urmare aducerea în stare de neîntrebuințare a acesteia.
În prezent, conform art. 255 alin. 1 din Codul penal, intrat în vigoare la data de 1 februarie 2014, constituie infracțiunea de distrugere din culpă: distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuințare, din culpă, a unui bun, chiar dacă acesta aparține făptuitorului, în cazul în care fapta este săvârșită prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc și dacă este de natură să pună în pericol alte persoane sau bunuri, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă. Iar potrivit alineatului 2, dacă faptele au avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani.
În speță fapta pentru care este cercetat inculpatul N. L. C. nu este săvârșită prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc, constatându-se că distrugerea ori degradarea din culpă a unei conducte petroliere sau de gaze, având ca urmare aducerea în stare de neîntrebuințare a acesteia nu mai constituie infracțiune potrivit legii noi, raportat la dispozițiile art. 4 din Codul penal. În aceste condiții urmează ca instanța de apel să pronunțe o soluție de achitare pentru infracțiunea de distrugere din culpă deoarece fapta nu este prevăzută de legea penală.
Din analiza mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale și în cursul cercetării judecătorești, instanța de apel constată că prima instanță a avut în vedere la stabilirea stării de fapt toate probele administrate, coroborate cu recunoașterea săvârșirii faptei de către inculpat, stabilind în mod corect vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei, raportat la data pronunțării hotărârii, de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.
Potrivit articolului 5 din noul Cod penal, intitulat „aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei”, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
Potrivit art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0.80g/l alcool pur în sânge se pedepsea cu închisoare de la unu la 5 ani.
Potrivit art. 336 alin. 1 din noul Cod penal, intrat în vigoare la 1 februarie 2014, conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
Se constată deci că fapta este incriminată de noul Cod penal, intrat în vigoare la 1 februarie 2014, conform art. 3 din Legea nr. 187/24.10.2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, constituind infracțiune și potrivit legii noi.
Obiectul juridic al infracțiunii pentru care este cercetat inculpatul este securitatea circulației pe drumurile publice. Cine conduce un autovehicul pe drumurile publice, găsindu-se sub o accentuată influență a băuturilor alcoolice pune în evident pericol siguranța traficului rutier, indiferent de împrejurările în care se comite fapta, stare de pericol care nu trebuie dovedită. Se constată deci că atingerea valorilor apărate de dispozițiile articolului 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 nu este minimă, și prin conținutul ei concret, în speță fapta pentru care este cercetat inculpatul prezintă importanță și un grad de pericol social ridicat.
În același timp dispozițiile art. 3201 alin. 7 din vechiul Cod de procedură penală, normă de drept penal și drept procesual în același timp, care conducea la reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, se regăsesc în cuprinsul dispozițiilor art. 396 alin. 10 din noul Cod de procedură penală, având aceleași consecințe cu privire la reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime.
În fața instanței de fond, inculpatul N. L. C. a recunoscut în totalitate faptele reținute în actul de sesizare în condițiile art. 3201 alin. 7 din vechiul Cod de procedură penală, instanța de fond respingând cererea inculpatului N. L. C. de judecare a cauzei pe procedura simplificată, nu a mai ținut seama de dispozițiile art. 3201 alin. 7 din vechiul Cod de procedură penală.
În prezent, conform dispozițiilor art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, Când judecata s-a desfășurat în condițiile art. 375 alin. (1) și (2), când cererea inculpatului ca judecata să aibă loc în aceste condiții a fost respinsă sau când cercetarea judecătorească a avut loc în condițiile art. 377 alin. (5) ori art. 395 alin. (2), iar instanța reține aceeași situație de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare și recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime. Deci instanța reținând aceeași situație de fapt, urmează totuși să aplice o pedeapsă în limitele reduse cu o treime.
În aceste condiții, față de împrejurarea că inculpatul a fost depistat cu o alcoolemie în cuantum de 1.10 g/l, față de limita de 0,80 g/l de la care fapta constituie infracțiune, instanța de apel nu se poate orienta în a alege pedeapsa amenzii, ci pedeapsa închisorii. Ținând seama de faptul că inculpatul N. L. C. nu are antecedente penale, la vârsta de 24 de ani, și de valoarea mică a alcoolemiei, 1.10 g/l, apropiată de limita legală de 0,80 g/l, în condițiile reținerii dispozițiilor art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, instanța de apel va reduce pedeapsa aplicată inculpatului la 1 an închisoare și corespunzător termenul de încercare, modalitatea de executare constând în suspendarea condiționată a executării pedepsei fiind corect aleasă de către instanța de fond, raportat la faptul că scopul pedepsei ar putea fi atins chiar fără executarea acesteia.
Având în vedere toate acestea, în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod de procedură penală, instanța de apel va admite apelurile declarate de P. de pe lângă J. Zărnești și inculpatul N. L., împotriva sentinței penale nr. 223/11.12.2013 a Judecătoriei Zărnești, pronunțată în dosarul nr._, pe care o va desființa în ceea ce privește temeiul achitării pentru infracțiunea de distrugere din culpă și individualizarea pedepsei aplicate pentru infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului și rejudecând: în baza art. 396 alin. 5 raportat la art. 16 alin. 1 lit. b din Codul de procedură penală, îl va achita pe inculpatul N. L. C. pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere din culpă prevăzută de art. 219 alin. 2 din vechiul Cod penal și va reduce pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului prevăzută de art. 336 alin. 1 din Codul penal (fostul art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002), cu aplicarea art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, la 1 an închisoare. Va reduce durata termenului de încercare pe durata căruia s-a dispus suspendarea condiționată la 3 ani și va menține restul dispozițiilor sentinței penale atacate, cu aplicarea dispozițiilor art. 275 alin. 3 Cod de procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelurile declarate de P. de pe lângă J. Zărnești și inculpatul N. L., împotriva sentinței penale nr. 223/11.12.2013 a Judecătoriei Zărnești, pronunțată în dosarul nr._, pe care o desființează în ceea ce privește temeiul achitării pentru infracțiunea de distrugere din culpă și individualizarea pedepsei aplicate pentru infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului și rejudecând:
În baza art. 396 alin. 5 raportat la art. 16 alin. 1 lit. b din Codul de procedură penală, achită pe inculpatul N. L. C. pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere din culpă prevăzută de art. 219 alin. 2 din vechiul Cod penal.
Reduce pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului prevăzută de art. 336 alin. 1 din Codul penal (fostul art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002), cu aplicarea art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, la 1 an închisoare.
Reduce durata termenului de încercare pe durata căruia s-a dispus suspendarea condiționată la 3 ani.
Menține restul dispozițiilor sentinței penale atacate.
În baza art. 275 alin. 3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 7 mai 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
M. Ș. S. F.
GREFIER,
Pentru D. S.,
aflată în C.M., semnează
grefier șef secție,
D. B.
Red. M.Ș./22.10.2014
Dact. R.G./24.10.2014/6 ex.
Jud.fond.S.M.
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... → |
|---|
