Favorizarea făptuitorului. Art.269 NCP. Decizia nr. 61/2016. Curtea de Apel BRAŞOV

Curtea de Apel BRAŞOV - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 61/2016 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 05-02-2016 în dosarul nr. 61/2016

Cod ECLI ECLI:RO:CABRV:2016:002._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL B.

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.61/Ap DOSAR NR._

Ședința publică din data de 05 februarie 2016

Instanța constituită din:

- Complet de judecată A1:

Președinte – A. D. - judecător

Judecător – A. M.

- Grefier – A. I. P.

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public – A. C. – procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B..

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de către inculpatul N. G., împotriva sentinței penale nr.1602 pronunțată de Judecătoria B. la data de 17 septembrie 2015 în dosarul penal nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 07 ianuarie 2016 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 14 ianuarie 2016 iar apoi pentru datele de 22 ianuarie 2016 și 05 februarie 2016, când,

CURTEA

Asupra apelului penal de față constată următoarele:

Constată că prin sentința penală nr. 1602/17.09.2015, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei B. s-au hotărât următoarele:

Cu aplicarea art. 5 Noul cod penal

În baza art.264 alin1 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal din 1969 (3 acte materiale) cu aplicarea art. 375 Noul cod procedură penală și art. 396 alin 10 Noul cod procedură penală s-a dispus condamnarea inculpatului N. G., la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului în formă continuată.

În baza art. 292 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal din1969 (3 acte materiale) cu aplicarea art. 375 Noul cod procedură penală și art. 396 alin 10 Noul cod procedură penală a dispus condamnarea inculpatului N. G., la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații în formă continuată.

A constatat că cele două infracțiuni pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului N. G. au fost comise în condițiile concursului real de infracțiunii prevăzut de art. 33 lit a Cod penal din 1969, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 alin. 1, 2 Cod penal a interzis inculpatului N. G. exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a (teza a II-a), b Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 81 alin2 Cod penal din 1969 a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate, pe durata unui termen de încercare stabilit de 4 ani conform art. 82 Cod penal din 1969.

A atras atenția inculpatului N. G. cu privire la dispozițiile art. 83 Cod penal din1969 referitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii cu intenție a unei noi infracțiuni.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal din 1969 raportat la art. 64 lit. a (teza a II-a) și b Cod penal din 1969 pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, a suspendat și exercitarea pedepsei accesorii.

În baza art. 274 alin. 1 ,2 Noul cod procedură penală a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 1200 lei, suma de 200 lei onorariu apărător desemnat din oficiu rămânând în sarcina statului conform art. 274 alin. 1 teza finală Noul cod procedură penală.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:

La data de 06.04.2015 sub numărul_ pe rolul Judecătoriei B. s-a înregistrat rechizitoriului nr. 379/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul B. din data de 23 martie 2015 prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului N. G. pentru săvârșirea infracțiunilor de favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 alin1 Cod penal din1969 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal din1969 (3 acte materiale) și fals în declarații art. 292 Cod penal din1969 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal din1969 (3 acte materiale) ambele cu aplicarea art. 33 lit.a Cod penal din1969.

Tot prin actul de sesizare s-a dispus disjungerea și declinarea cauzei disjunse în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B., în vederea efectuării urmăririi penale privind pe d-nul avocat Keretes Z. din cadrul Baroului B., față de M. Lucreția, mama lui C. C. A. precum și AN, prietena lui C. C. A., pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la infracțiunile prevăzute de art. 264 Cod penal și art. 292 Cod penal, spre competentă soluționare.

Prin actul de sesizare în sarcina inculpatului N. G. s-a reținut că i-a ajutat în mod repetat, în baza aceleași rezoluții infracționale (3 acte materiale) pe numiții C. C. A., M. A.,S. R. A. și A. N. O. pentru a îngreuna, a zădărnici urmărirea penală și judecata prin declararea necorespunzătoare a adevărului în fața notarului (declarația notarială autentificată și înregistrată sub numărul 1439/27.05.2010, cererea depusă la grefa instanței la data de 28 .05.2010 unde a susținut că nu a fost tâlhărit și declarația dată în fața instanței la data de 06.11.2010) a organelor de cercetare penală și de judecată, în vederea producerii consecinței juridice pentru C. C. A., în sensul că acesta să nu răspundă penal pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie .

Situația de fapt expusă mai sus a fost stabilită pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, respectiv: proces –verbal de sesizare din oficiu (filele 15-16 dosar urmărire penală) adresă de solicitare, proces- verbal de ridicare a declarației notariale din data de 27.05.2010, copie CI a inculpatului de la BNP B. E. (filele 17-21 dosar urmărire penală), adresa de înaintare a Judecătoriei B. din data de 11.01.2013 a dosarului nr._/197/2010, copii Încheierii din data de 06.10.2010 și din data de 05.01.2011, copia declarației notariale din data de 28.01.2011, copia sentinței penale nr. 489/25.02.2011 (filele 22-23 dosar urmărire penală), copia referatului de terminare a urmăririi penale față de C. C. A. șa (filele 34-38 dosar urmărire penală), copiile declarației notariale din data de 27.05.2010, declarația depusă cu ocazia înregistrării la instanța a declarației și declarația din data de 06.11.2010 din fața instanței de judecată ale inculpatului N. G. (filele 39-41 dosar urmărire penală), referat cu propunere de arestare preventivă a lui C. C. A. din data de 21.05.2010 (filele 42-43 dosar urmărire penală) copia RTUP din data de 27 .04.2009 privind pe C. C. A. șa din dosarul nr. 806/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B. (filele 44-57 dosar urmărire penală) copia rezoluției de începerea a urmăririi penale și de confirmare a acesteia, referat de arestare preventivă, proces-verbal de aducerea la cunoștință a încadrării juridice, referat cu propunere de arestare preventivă, ordonanța procurorului de punere în mișcare a acțiunii penale, proces-verbal de consemnare a actelor premergătoare în dosarul nr. 4868/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B. (filele 58-78 dosar urmărire penală) copiile declarațiilor lui N. G. din dosarul nr. 4868/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B. (filele 79-90 dosar urmărire penală), copiile procesului verbal de constatare și ale procesului verbal de percheziție corporală (filele 91-95 dosar urmărire penală) copiile actelor medicale ale lui N. G. de la Spitalul de Urgență Județean B. ale raportului de expertiză medico-legală nr. 1441/E/21.05.2010 emis de Serviciul Județean de Medicină Legală B. (filele 96-103 dosar urmărire penală) copiile procesului verbal de cercetare la fața locului, ale procesului verbal de recunoaștere din grup din data de 21.05.2010, ale declarațiilor de martori (filele 104-121 dosar urmărire penală) copia adresei de solicitare, proces-verbal de ridicare a suportului optic înregistrat cu imaginile camerelor de supraveghere de la ., proces-verbal de vizionare și planșa foto (filele 122-129 dosar urmărire penală), copia rechizitoriu cu nr. 806/P/2009 din data de 29.04.2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B. privind pe C. C. A. șa (filele 132-154 dosar urmărire penală), copiile delegației de apărător ales al numitului C. C. A. pentru avocat Keresz Z., ale procesului-verbal de aducerea la cunoștință a încadrării juridice a faptelor, ale declarațiilor de făptuitor/ învinuit / inculpat ale ordonanței de reținere din dosarul nr. 4868/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B.(filele 155-168 dosar urmărire penală), copiile cazierului judiciar, ale declarațiilor de făptuitor/ învinuit/ inculpat, delegație apărător, ale ordonanței de reținere din dosarul nr. 4868/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B. privind pe inculpatul Muraraiu A. (filele 169-188 dosar urmărire penală), copiile cazierului judiciar, ale declarațiilor de făptuitor / învinuit, delegația apărător, ale ordonanței de reținere din dosarul nr. 4868/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B., privind pe S. R. A. (filele 189-201 dosar urmărire penală), copiile cazierului judiciar, ale declarațiilor de făptuitor/învinuit/ inculpat, delegație apărător, ale ordonanței de reținere din dosarul nr. 4868/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B., privind pe A. N.- O. (filele 202-214 dosar urmărire penală), copia procesului verbal de restituire a sumei de 20 lei către N. Gabiel din data de 07.06.2010 (fila 215 dosar urmărire penală), copia planșei foto cu recunoaștere din grup (filele 216-220 dosar urmărire penală), copia Încheierii nr. 57/21.05.2010, a mandatului de arestare nr. 62/21.05.2010 a numitului C. C. A., declarațiile inculpaților în dosarul nr._/197/2010 al Judecătorie B. (filele 221-237 dosar urmărire penală) copia declarației martorului A. M. (filele 238-240 dosar urmărire penală) .

Prin încheierea de Cameră de Consiliu din data de 04.06.2015 definitivă judecătorul de cameră preliminară în baza art. 346 alin.2 Noul cod procedură penală a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr.379/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul B. privind pe inculpatul N. G. trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 264 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal (3 acte materiale ) și art. 292 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal (3 acte materiale), ambele cu aplicarea art. 33 lit.a Cod penal și a dispus începerea judecății stabilindu-se ca prim termen de judecată în data de 02.09.2015 .

În fază de urmărire penală inculpatul N. G. a recunoscut săvârșirea infracțiunilor (filele 325-334 dosar urmărire penală) iar în fază de judecată s-a prezentat la termenul de judecată din data de 02.09.2015 și a solicitat ca judecata să se realizeze conform procedurii simplificate prevăzută de art. 374 alin.4 Cod procedură penală și art. 375 Cod procedură penală.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 20/21.05.2010, Poliția Municipiul B. a fost sesizată de către numitul N. G. care a reclamat că a fost tâlhărit de către numiții C. C. A., M. A., S. R. A. și A. N. O. .

În acest sens, numitul N. G. a dat mai multe declarații, respectiv la data de 21.05.2010 și la data de 07.06.2010 la organele de cercetare penală, a participat la recunoașterea din grup a celor 4 autori, indicându-i efectiv pe cei care l-au lovit și i-au smuls portofelul din mână și i-au luat banii din acesta, respectiv suma de 250-300 lei.

Pentru aceste motive, numitul C. C. A. a fost reținut la data de 21.05.2010 și ulterior, prin încheierea nr.57 din data de 21.05.2010 arestat, în perioada 21.05._10 pentru infracțiunea de tâlhărie, ceilalți trei fiind, inițial, reținuți și ulterior, cercetați în stare de libertate pentru tăinuire. Prin încheierea din data de 06.10.2010 pronunțată în dosarul nr._/197/2010 al Judecătoriei B. s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului C. C. A. cu măsura obligării de a nu părăsi localitate B..

Cu toate acestea, până la finalizarea cercetărilor penale, la data de 15.06.2010, inculpatul arestat C. C. A. prin apărător ales, avocat Kerezstes Z., a depus o cerere și declarația notarială autentificată și înregistrată sub nr.1439/27.05.2010 prin care N. G. renunță la plângerea formulată împotriva lui C. C. A., menționând că, la data de 21.05.2010, nu avea bani asupra sa.

Fiind audiat la data de 06.11.2010 N. G. a declarat în fața instanței de judecată că în seara respectivă era sub influența băuturilor alcoolice și a plantelor etnobotanice și, după ce a consumat cu sus-numiții Whiski și bere, a primit trei pumnii în față de la inculpat, fără a putea preciza motivul, datorită stării în care se afla. Referitor la suma de bani reclamată inițial ca sustrasă, acesta a arătat că a găsit-o în alt loc și pentru aceste motive a dat declarația în fața notarului. În ceea ce privește reclamația că cei patru i-ar fi luat banii acesta a menționat că ,,trezindu-mă fără bani, aceasta mi s-a părut explicația cea mai plauzibilă,, precizând că plângerea sa a vizat doar acțiunile inculpatului.

De asemenea, martora Szecsi R. a declarat că, în seara respectivă sus-numitul a consumat alcool și că ,, mai încerca plante etnobotanice,,. Inițial acesta a sunat-o să-i spună că a fost bătut și că i s-au furat banii, iar după un timp a revenit cu un telefon spunându-i că se află în mașina poliției și că ,, se plimbă,,.

Prin încheierea din data de 05.01.2011 s-a dispus schimbarea de încadrare juridică din infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin.1, alin.2 lit. b și c Cod penal din 1969 în infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin.2 Cod penal din1969.

De asemenea, la termenul de judecată din data de 09.02.2011, apărătorul inculpatului C. C. A., avocat Kerezstes Z., a depus declarație notarială autentificată și înregistrată sub numărul 387/ 28 .01.2011 prin care N. G. a susținut că nu are nicio pretenție de natură penală sau civilă și că se împacă cu C. C. A. pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin.2 Cod penal din 1969.

Pentru aceste motive, prin sentința penală nr.489/25.02.2011 pronunțată de Judecătoria B. s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a împăcării părților și s-a revocat măsura obligării de a nu părăsi localitatea B..

Având în vedere că pentru a susține cele reclamate în sensul că ar fi fost tâlhărit, după ce a primit trei pumni în față, prin smulgerea portofelului din mână și sustragerea sumei de 250-300 lei, sus-numitul a dat declarații neconforme cu realitatea în fața organelor de cercetare penală, a procedat la recunoașterea din grup a autorilor, ulterior C. C. A. fiind reținut și apoi arestat în perioada 21.05- 08.10.2010 pentru infracțiunea de tâlhărie, ceilalți trei fiind inițial reținuți și, ulterior, cercetați în stare de libertate pentru tăinuire, prin ordonanța din data de 22.10.2014, s-a apreciat că în sarcina numitului N. G. ar fi trebui să fie reținute dispozițiile art. 268 alin 2 Noul cod penal, acesta dobândind calitatea de suspect în prezenta cauză penală. După analizarea probelor s-a apreciat că suspectul a făcut învinuire mincinoasă prin plângerea penală inițială cu privire la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie de către C. C. A.. Pentru aceste motive, prin ordonanța procurorului din data de 04.03.2015 s-a dispus schimbarea de încadrarea juridică din infracțiunea de ,,inducere în eroare a organelor judiciare,, prevăzută de art. 268 alin.2 Noul cod penal în infracțiunea de denunț calomnios prevăzută de art. 259 alin.1 din Codul penal din 1969.

Cu ocazia audierii din data de 10.03.2015, suspectul N. G. a recunoscut că la data de 20/21.05.2010 a fost cu adevărat tâlhărit de către C. C. A.. Acesta i-a tras un pumn foarte serios, după care i-a băgat mâna în buzunar și i-a luat în jur de 250-300 de lei sumă pe care o primise prin mandat poștal de la o amică din Călărași și reprezenta un ajutor. Nu a vrut să se apere deoarece era înconjurat de către C. C. A., M. A., S. R. A. și A. N. O. menționați în declarațiile inițiale și a realizat că nu are nicio șansă. Suspectul N. G. a întâlnit grupul celor 4 în scara blocului unde locuia în aceea perioadă în municipiul B. respectiv la numita R., audiată și în cauză anterior. În timp ce inculpatul C. C. A. era arestat a fi fost vizitat de mama acestuia cu prietena lui de mai multe ori, a primit și telefoane foarte dese, prin care acestea îl rugau să-și schimbe declarațiile inițiale pentru ca inculpatul să fie liber. Din câte i-ar fi spus mama inculpatului, aceasta a fost sfătuită, în acest sens, chiar de către apărătorul ales al inculpatului, respectiv de domnul avocat Z. Kerstesz. Aceasta i-a cerut să nu se mai prezinte la instanță și astfel fiul său va scăpa și nu va mai fi cercetat. Mama inculpatului i-ar fi înmânat suma de 400 lei, dar nu și-amintește dacă ar fi încheiat vreun act. De asemenea, suspectul N. G. a fost de două ori la notariat o dată când a dat prima declarație la data de 27 .05.2010 moment în care inculpatul C. era arestat și a declarat că nu i s-a furat suma de bani și respectiv, când a declarat că dorește să se împace cu inculpatul C., pentru lovire în data de 28 .01.2011, de fiecare dată fiind însoțit de mama inculpatului C.. De asemenea, a mai susținut că a făcut aceste declarații urmare a faptului că mama inculpatului C. l-a rugat în repetate rânduri plângând. A considerat-o ca pe mama sa și de aceea a făcut acest lucru și nu s-a gândit că săvârșește vreo infracțiune.

De altfel, cu ocazia ridicării declarației din data de 27 .05.2010 de la Biroul Notarului Public B. E. notarul a menționat că numitul N. G. o fost însoțit de o femeie mai în vârstă de statură mică, ten închis și de o tânără.

Pentru a reține această situație de fapt, instanța a avut în vedere probele administrate în fază de urmărire penală și anume proces- verbal de ridicare a declarației notariale din data de 27.05.2010, copie CI a inculpatului de la Biroul Notarului Public B. E., adresa de înaintare a Judecătoriei B. din data de 11.01.2013 a dosarului nr._/197/2010, copii Încheierii din data de 06.10.2010 și din data de 05.01.2011, copia declarației notariale din data de 28.01.2011, copia sentinței penale nr. 489/25.02.2011, copia referat de terminare a urmăririi penale față de C. C. A. șa, copiile declarației notariale din data de 27.05.2010, declarația depuse cu ocazia înregistrării la instanța a declarației și declarația din data de 06.11.2010 din fața instanței de judecată ale inculpatului N. G., referat cu propunere de arestare preventivă a lui C. C. A. din data de 21.05.2010, copia RTUP din data de 27 .04.2009 privind pe C. C. A. șa din dosarul nr. 806/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B., copia rezoluției de începerea a urmăririi penale și de confirmare a acesteia, referat de arestare preventivă, proces-verbal de aducerea la cunoștință a încadrării juridice, referat cu propunere de arestare preventivă, ordonanța procurorului de punere în mișcare a acțiunii penale, proces-verbal de consemnare a actelor premergătoare în dosarul nr. 4868/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B., copiile declarațiilor lui N. G. din dosarul nr. 4868/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B., copiile procesului verbal de constatare și ale procesului verbal de percheziție corporală, copiile actelor medicale ale lui N. G. de la Spitalul de Urgență Județean B. ale raportului de expertiză medico-legală nr. 1441/E/21.05.2010 emis de Serviciul Județean de Medicină Legală B., copiile procesului verbal de cercetare la fața locului, ale procesului-verbal de recunoaștere din grup din dat de 21.05.2010, ale declarațiilor de martori copia adresei de solicitare, procesul-verbal de ridicare a suportului optic înregistrat cu imaginile camerelor de supraveghere de la . B., proces-verbal de vizionare și planșa foto, copia rechizitoriu cu nr. 806/P/2009 din data de 29.04.2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B. privind pe C. C. A. șa, copiile delegației de apărător ales al numitului C. C. A. pentru avocat Keresz Z., ale procesului-vferbal de aducerea la cunoștință a încadrării juridice a faptelor, ale declarațiilor de făptuitor/ învinuit / inculpat ale ordonanței de reținere din dosarul nr. 4868/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B., copiile cazierului judiciar, ale declarațiilor de făptuitor/ învinuit/ inculpat,delegație apărător, ale ordonanței de reținere din dosarul nr. 4868/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B. privind pe inculpatul Muraraiu A., copiile cazierului judiciar, ale declarațiilor de făptuitor / învinuit, delegația apărător, ale ordonanței de reținere din dosarul nr. 4868/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B., privind pe S. R. A., copiile cazierului judiciar, ale declarațiilor de făptuitor/învinuit/ inculpat, delegație apărător, ale ordonanței de reținere din dosarul nr. 4868/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B.,privind pe A. N.- O., copia procesului verbal de restituire a sumei de 20 lei către N. Gabiel din data de 07.06.2010, copia planșei foto cu recunoaștere din grup, copia Încheierii nr. 57/21.05.2010, a mandatului de arestare nr. 62/21.05.2010 a numitului C. C. A., declarațiile inculpaților în dosarul nr._/197/2010 al Judecătorie B., copia declarației martorului A. M. care se coroborează cu recunoașterea inculpatului din fază de urmărire penală și fază de judecată.

Din înscrisul aflat la filele 79-80 din dosarul de urmărire penală se reține că numitul G. la data de 20/21.05.2010, a sesizat Poliția Municipiul B. cu privire la faptul că în aceiași noapte a fost victima infracțiunii de tâlhărie, menționând că în timp ce se afla în spatele imobilului cu nr. 92 de pe . municipiul B., a fost agresat de trei persoane necunoscute, una dintre acestea l-a lovit cu pumnul în zona feței și i-a sustras din portofel suma de aproximativ 250-300 lei .

În urma cercetărilor efectuate de către lucrătorii din cadrul Poliției municipiului B. s-a reușit identificarea celor patru tineri în persoana inculpaților C. C. A., M. A., S. R. A. și A. N. O. .

Prietena părții vătămate Szecsi R. fiind audiată ca martoră a arătat că în seara zilei respective numitul N. G. a consumat alcool și “mai încerca plante etnobotanice”, că l-a văzut când a plecat cu trei tineri, după miezul zilei fiind sunată de acesta, solicitând un număr de telefon al unui prieten; după o vreme a fost sunată din nou, spunându-i că a fost bătut și că i s-au furat banii, cerându-i ajutorul, revenind la scurt timp, afirmând că se afla într-o mașină a poliției și “se plimbă”.

Numitul N. G. a dat mai multe declarații, respectiv la data de 21.05.2010 și la data de 07.06.2010 la organele de cercetare penală, a participat la recunoașterea din grup a celor 4 autori, indicându-i efectiv pe cei care l-au lovit și i-au smuls portofelul din mână și i-au luat banii din acesta,respectiv suma de 250-300 lei.

În fază de urmărire penală, la momentul prezentării materialului de urmărire penală, inculpatul C. C. A. a depus la dosar, prin apărătorul ales, copii de pe declarațiile olografă și autentică date de partea vătămată N. G. în data de 27.05.2010, prin care acesta arăta că înțelege să renunțe la plângerea penală formulată împotriva inculpatului C. C. A., menționând că la data incidentului, 21.05.2010, nu avea bani asupra sa.

În aceste condiții, constatând că aceeași parte vătămată, în fața organelor de cercetare penală a declarat în data de 07.06.2010 că în noaptea de 20/21.05.2010 a schimbat în lei suma de 100 euro, primind 400 lei, iar inculpatul C. C. A. l-a deposedat de aproximativ 250-300 lei, fără a putea preciza cu exactitate valoarea, menținându-si constituirea de parte civilă dar și declarațiile date anterior în cauză, s-a întocmit un proces-verbal de sesizare din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunilor de favorizarea infractorului, prevăzută de art. 264 alin. 1 Cod penal și fals în declarații, prevăzută de art. 292 alin. 1 Cod penal cu privire la partea vătămată N. G..

Numitul N. G. fiind audiat ca partea vătămată în dosarul numărul_/_ a declarat că în seara respectivă, fiind sub influența atât a băuturilor alcoolice, cât și a plantelor etnobotanice consumate, s-a întâlnit cu un grup de băieți, din care făcea parte și inculpatul, cărora le-a oferit de băut din sticla de whisky pe care o avea asupra sa; ulterior, a achiziționat plante botanice și un bidon de bere, consumate în spatele BCR, locație unde a primit de la inculpat trei pumni în zona feței, fără să poată preciza un motiv, aceasta din cauza stării în care se afla; cu referire la suma de bani, reclamată inițial ca sustrasă, a arătat că a fost găsită ulterior în alt loc, motiv pentru care a și dat declarația în fața notarului; iar inadvertentele din declarațiile sale, în realitate amintindu-și doar de o singură declarație în care a declarat că banii i-ar fi fost luați de băieții respectivi, s-a datorat faptului că trezindu-se fără bani, aceasta i s-a părut explicația cea mai plauzibilă; precizând că plângerea viza doar acțiunile de lovire din partea inculpatului C. C. A..

Prin încheierea din data de 06.10.2010 pronunțată în dosarul nr._/197/2010 al Judecătoriei B. s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului C. C. A. cu măsura obligării de a nu părăsi localitate B..

La termenul de judecata din data de 09.02.2011 s-a depus un înscris autentic, din care rezultă manifestarea de voință a părții vătămate N. G., în sensul că este de acord să se împace cu inculpatul C. C. A., cu privire la comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe, în plus, nu are nici pretenții de natura civilă; context în care și inculpatul C. C. A., prin declarația dată în fața instanței, și-a manifestat intenția de a se împăca cu partea vătămată.

Prin sentința penală nr. 489/25.02.2011 pronunțată de Judecătoria B. s-a reținut că în seara de 20.05.2010 partea vătămată N. G. și martora Szecsi R., au consumat băuturi alcoolice aflați în vizită la un prieten comun; în jurul orei 23.00 aceștia s-au deplasat cu un taxi spre locuința martorei, unde stătea și partea vătămată când venea în B.; după ce au coborât din taxi, martora s-a deplasat spre locuință, iar partea vătămată a intrat în vorbă cu inculpatul C. C. A., dar și cu martorii M. A. și Stanica R. A., cărora le-a oferit de băut din sticla de whisky pe care o avea asupra sa, invitându-i totodată să-l însoțească la un magazin de unde să cumpere plante etnobotanice, motiv pentru care împreună s-au deplasat în centrul orașului;partea vătămată și tinerii, cu excepția inculpatului C. C. A., au consumat țigările confecționate din plantele etnobotanice, ulterior partea vătămată cumpărând și un bidon cu bere și țigări, în zona Hidromecanica întâlnindu-se cu martorul A. N. O.; împreună au continuat să consume alcool în spatele sediului BCR de pe . un moment dat, între inculpatul C. C. A. și partea vătămată a intervenit un “incident”, așa cum îl caracterizează martorii M. A. și Stanica R. A., în sensul că “cei doi s-au îmbrâncit” așa cum îl descrie martorul A. N. O.; ulterior, partea vătămată a rămas în locul respectiv, iar inculpatul și martorii s-au deplasat cu un taxi la fast-food-ul Ando"s; organele de poliție au fost solicitate de partea vătămată, care deși “din cauza stării în care se găsea, nu mai știe ce s-a întâmplat” a reclamat totuși că “a fost agresat de trei persoane necunoscute și deposedat de suma de 300 lei”, conform primei plângeri formulate, ulterior revenind asupra mențiunilor cu privire la sustragerea banilor, varianta aceasta fiind “singura explicație” care a dat-o faptului că nu mai avea bani asupra sa, bani pe care însă îi găsise ulterior în alt loc, aspect confirmat și de prietena sa, martora Szecsi R.; cu toate acestea, partea vătămată a prezentat leziuni traumatice care au necesitat spre vindecare 7-8 zile de îngrijiri medicale, astfel cum rezultă din raportul de expertiză medico-legală nr. 1442/E/21.05.2010 al Serviciului Județean de Medicină Legală B..

În baza celor de mai sus, instanța a reținut lipsa acțiunii de sustragere, ca parte componenta a infracțiunii complexe de tâlhărie, care nu se poate reține în sarcina inculpatului C. C. A., atâta timp cât plângerile părții vătămate, fiecare în parte, conțin informații diferite și au reprezentat doar o “explicație” dată de acesta, pe fondul unei stări de tulburare provocată de consumul de alcool și plante etnobotanice, context în care nu s-a acordat valoare probantă nici declarației martorului A. N., care deși în declarația olografă nu precizează informații cu privire la episodul “sustragerii banilor”, în declarația consemnată de lucrători al poliției, menționează o . aspecte, care nu au fost susținute nici chiar de partea vătămată.

În aceste condiții, instanța a apreciat că în mod eronat în sarcina inculpatului C. C. A. s-a reținut comiterea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b si c Cod penal, conferindu-se valoare probantă mai mare declarațiilor părții vătămate, deși persoana se află într-o stare evidentă de “tulburare”, așa cum rezultă din propriile declarații, datorită consumului de alcool și plante etnobotanice, în lipsa unor probe care să susțină cu certitudine acțiunea de sustragere din partea inculpatului C. C. A..

Instanța prin sentința menționată mai sus în baza art. 11 pct. 2 lit. b, raportat la art. 10 lit h Cod procedură penală cu aplicarea art. 132 Cod penal a dispus încetarea procesului penal, pornit împotriva inculpatului C. C. A., pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 180 alin. 2 Cod penal, față de partea vătămată N. G., ca urmare a împăcării părților.

Numitul N. G. fiind audiat în data de 10.03.2015, a recunoscut că la data de 20/21.05.2010 a fost cu adevărat tâlhărit de către C. C. A.. Acesta i-a tras un pumn foarte serios, după care i-a băgat mâna în buzunar și i-a luat în jur de 250-300 de lei sumă pe care o primise prin mandat poștal de la o amică din Călărași și reprezenta un ajutor. Nu a vrut să se apere deoarece era înconjurat de către C. C. A., M. A., S. R. A. și A. N. O. menționați în declarațiile inițiale și a realizat că nu are nicio șansă. Suspectul N. G. a întâlnit grupul celor 4 în scara blocului unde locuia în aceea perioadă în municipiul B. respectiv la numita R., audiată și în cauză anterior. În timp ce inculpatul C. C. A. era arestat a fost vizitat de mama acestuia cu prietena lui de mai multe ori, a primit și telefoane foarte dese, prin care acestea îl rugau să-și schimbe declarațiile inițiale pentru ca inculpatul să fie liber. Din câte i-ar fi spus mama inculpatului, aceasta a fost sfătuită, în acest sens, chiar de către apărătorul ales al inculpatului, respectiv de domnul avocat Z. Kerstesz. Aceasta i-a cerut să nu se mai prezinte la instanță și astfel fiul său va scăpa și nu va mai fi cercetat. Mama inculpatului i-ar fi înmânat suma de 400 lei, dar nu și-amintește dacă ar fi încheiat vreun act. De asemenea, suspectul N. G. a fost de două ori la notariat o dată când a dat prima declarație la data de 27 .05.2010 moment în care inculpatul C. era arestat și a declarat că nu i s-a furat suma de bani și respectiv, când a declarat că dorește să se împace cu inculpatul C., pentru lovire în data de 28 .01.2011, de fiecare dată fiind însoțit de mama inculpatului C.. De asemenea a mai susținut că a făcut aceste declarații urmare a faptului că mama inculpatului C. l-a rugat în repetate rânduri plângând, a considerat-o ca pe mama sa și de aceea a făcut acest lucru și nu s-a gândit că săvârșește vreo infracțiune.

La termenul de judecată din data de 02.09.2015 inculpatul N. G. în prezența apărătorului desemnat din oficiu a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul B. și nu și-a dat seama când a dat ultimele declarații că va favoriza pe cineva. A schimbat acele declarații întrucât mama inculpatului C. C. a venit aproape în fiecare zi la el și l-a sunat în mod repetat pentru al ruga să facă cumva să îl ajute pe fiul ei, inculpatul C. C..

În drept,

Faptele inculpatului N. G. de a-i ajuta, în mod repetat, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale (3 acte materiale) pe numiții C. C. A., M. A.,S. R. A. și A. N. O. pentru a îngreuna, a zădărnici urmărirea penală și judecata prin declararea necoprespunzătoare a adevărului în fața notarului (declarația notarială autentificată și înregistrată sub numărul 1439/27.05.2010, cererea depusă la grefa instanței la data de 28 .05.2010 unde a susținut că nu a fost tâlhărit și declarația dată în fața instanței la data de 06.11.2010) a organelor de cercetare penală și de judecată, în vederea producerii consecinței juridice pentru C. C. A., în sensul ca acesta să nu răspundă penal pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie întrunesc elementele constitutive infracțiunilor de favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 alin.1 Cod penal din1969 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal din1969 (3 acte materiale) și fals în declarații art. 292 Cod penal din1969 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal din1969 (3 acte materiale) ambele cu aplicarea art. 33 lit.a Cod penal din1969.

În ceea ce privește infracțiune de favorizare a infractorului prevăzută de art. 264 alin 1 Cod penal din 1969 instanța a reținut că este sancționată cu închisoarea de la 3 luni la 7 ani închisoare.

Această infracțiunea în noul cod penal este reglementată de art. 269 Cod penal și sancționată cu închisoarea de la 1 an la 5 ani sau amenda.

Chiar dacă legea nouă prevede o pedeapsa mai ușoară, ținând cont de necesitatea aplicării în mod global a legii penale mai favorabile, instanța a avut în vedere și alte criterii, respectiv individualizarea modalității de executare a pedepsei aplicate. Astfel, atât Codul penal din 1969 cât și Noul Cod penal permit instanței să nu dispună executarea efectivă a pedepsei ci suspendarea acesteia (condiționat sau sub supraveghere), respectiv amânarea aplicării ei sau suspendarea sub supraveghere.

Pentru a aprecia cu privire la aceste modalități de individualizare s-a constatat că trebuie stabilită o pedeapsă, într-un cuantum determinat, suspendarea executării pedepsei, respectiv amânarea aplicării acesteia fiind condiționate de o limită maximă a pedepsei închisorii.

În schimb, fiind vorba de un concurs de infracțiuni, Codul penal din 1969 care prevede caracterul facultativ al aplicării unui spor precum și cuantumul acestuia este mai favorabil decât Noul Cod penal în care este obligatorie aplicarea unui spor, fiind stabilit prin lege și cuantumul acestuia.

În ceea ce privește infracțiune fals în declarații prevăzută de art. 292 din 1969 instanța a reținut că este sancționată cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda .

Această infracțiunea în noul cod penal este reglementată de art. 326 Cod penal și sancționată cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.

S-a constatat că de la data săvârșirii infracțiunii indicate mai sus și până la soluționarea prezentei a existat o succesiune de legi penale, astfel că se impune alegerea legii penale mai favorabile. Analizând regimul sancționator prevăzut de lege pentru cele doua infracțiuni s-a constatat că limitele pedepsei închisorii sunt identice .

Pe cale de consecință, s-a reținut că ambele reglementări prevăd limite identice pentru pedeapsa închisorii, nici una dintre ele nu este mai favorabilă sub aspectul cuantumului pedepsei. Pe de altă parte, ținând cont de necesitatea aplicării în mod global a legii penale mai favorabile, instanța a avut în vedere și alte criterii, respectiv individualizarea modalității de executare a pedepsei aplicate. Astfel, atât Codul penal din 1969 cât și Noul Cod penal permit instanței să nu dispună executarea efectivă a pedepsei ci suspendarea acesteia (condiționat sau sub supraveghere), respectiv amânarea aplicării ei sau suspendarea sub supraveghere. Excluzând varianta amânării aplicării pedepsei ale cărei condiții apreciază că nu sunt îndeplinite în cauză instanța a considerat că suspendarea condiționată a executării pedepsei din Codul penal din 1969 este mai favorabilă în raport cu suspendarea sub supraveghere din Noul Cod penal în condițiile în care nu este însoțită de nici o obligație (cu excepția aceleia de a nu comite alte infracțiuni) și împlinirea termenului de încercare atrage intervenirea reabilitării de drept a condamnatului.

Față de aceste considerente instanța a constatat că legea penală mai favorabilă, în ansamblul ei, este Codul penal din 1969, urmând ca acesta să fie avut în vedere în continuare.

Astfel, la individualizarea pedepselor ce s-au aplicat inculpatului N. G., instanța a avut în vedere dispozițiile art. 52 Cod penal, referitoare la scopul pedepsei, precum si criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv dispozițiile părții generale ale Codului penal, gradul de pericol social al faptelor raportat la modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, scopul urmărit și urmarea produsă, precum și persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Potrivit art. 396 alin10 Noul cod de procedură penală când judecata s-a desfășurat în condițiile art. 375 alin.1 Noul cod procedură penală și alin.2 când cererea inculpatului ca judecata să aibă loc în aceste condiții a fost respinsă sau când cercetarea judecătoreasca a avut loc în condițiile art. 377 alin.5 Noul cod de procedură penală ori art. 395 alin. 2 Noul cod procedură penală, iar instanța reține aceeași situație de fapt ca cea din actul de sesizare și recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul închisorii se reduc cu o treime iar în cazul amenzii cu o pătrime.

În ceea ce privesc limitele de pedeapsă prevăzute de art. 264 alin.1 Cod penal instanța a reținut că acestea sunt închisoarea de la 2 ani la 4 ani și 8 luni, în raport cu dispozițiile art. 396 alin 10 Noul cod procedură penală.

Astfel fiind, instanța, în baza 264 alin1 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969 (3 acte materiale) cu aplicarea art. 375 Noul cod de procedură penală și art. 396 alin 10 Noul cod de procedură penală a dispus condamnarea inculpatului N. G. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii favorizare a infractorului în formă continuată.

În ceea ce privesc limitele de pedeapsă prevăzute de art. 292 Cod penal din1969 instanța a reținut că acestea sunt închisoarea de la 2 luni la 1 an și 4 luni, în raport cu dispozițiile art. 396 alin 10 Noul cod de procedură penală.

Astfel fiind, instanța, în baza art. 292 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal din1969 (3 acte materiale) cu aplicarea art. 375 Noul cod de procedură penală și art. 396 alin 10 Noul cod de procedură penală a dispus condamnarea inculpatul N. G., la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații în formă continuată .

S-a constatat că cele două infracțiuni pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului N. G. au fost comise în condițiile concursului ideal de infracțiunii prevăzut de art. 33 lit a Cod penal 1969, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 alin. 1, 2 Cod penal din 1969 a interzis inculpatului N. G. exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a (teza a II-a), b Cod penal din 1969 pe durata executării pedepsei principale.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 alin.2 Cod penal din 1969 raportat la faptul că pedeapsa aplicată este de 2 ani, inculpatul nu a fost anterior condamnat astfel cum reiese din fișa de cazier și, având în vedere circumstanțele sale personale, scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia. Față de acestea, instanța a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate, pe durata unui termen de încercare stabilit de 4 ani conform art. 82 Cod penal din 1969.

Instanța a atras atenția inculpatului N. G. cu privire la dispozițiile art. 83 Cod penal din 1969 referitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii cu intenție a unei noi infracțiuni.

Având în vedere faptul că s-a dispus suspendarea condiționată a pedepsei instanța, în baza art. 71 alin. 5 Cod penal din 1969 raportat la art. 64 lit. a (teza a II-a) și b Cod penal din 1969 pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, a suspendat și exercitarea pedepsei accesorii.

În baza art. 274 alin. 1, 2 Noul cod de procedură penală a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 1200 lei suma de 200 lei onorariu apărător desemnat din oficiu rămânând în sarcina statului conform art. 274 alin. 1 teza finală Cod procedură penală.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul N. G. care a solicitat achitarea, în temeiul art.18¹ Vechiul Cod penal, ca lege penală mai favorabilă, de sub acuza săvârșirii infracțiunilor pentru care a fost condamnat deoarece nu a realizat consecințele juridice ale faptelor sale. În subsidiar, apreciind că legea penală mai favorabilă este Noul Cod penal, a solicitat reducerea pedepselor aplicate și stabilirea, ca modalitate de executare, amânarea aplicării pedepsei.

A arătat că a săvârșit faptele dintr-un sentiment de umanitate față de situația mamei inculpatului în favoarea căreia a dat declarație, apreciind că fapta sa este lipsită de importanță, întrucât toate elementele ce decurg din declarațiile date în fața instanței de fond, precum și din succinta prezentare a materialului probatoriu conduc la concluzia că inculpatul nu a avut reprezentarea corectă a faptelor și a urmărilor acestora.

Analizând apelul formulat, prin prisma dispozițiilor art. 416 și urm Cod procedură penală se constată că acesta este nefondat și va fi respins pentru următoarele considerente:

Prima instanță a stabilit o situație de fapt corectă, urmare a coroborării probelor administrate în faza de urmărire penală, prezumția de nevinovăție de care inculpatul N. G. beneficiază, conform art.4 Cod procedură penală, art. 23 alin. 11 din Constituție și art. 6 par. 2 din Convenția europeană a drepturilor omului, fiind răsturnată de probe certe, decisive și sigure de vinovăție în raport cu infracțiunile prevăzute de art. 264 alin.1 cu art. 41 alin. 2 Cod penal (3 acte materiale) Cod penal de la 1969 și art. 292 cu art. 41 alin. 2 (3 acte materiale) Cod penal de la 1969, pentru care a fost condamnat Curtea își însușește argumentele primei instanțe cu privire la existența vinovăției inculpatului, fără a le reitera. De altfel inculpatul a recunoscut comiterea faptelor și a solicitat judecarea potrivit procedurii de la art. 375 Cod procedură penală.

Nu se impune aplicarea prevederilor art. 18/1 Codul penal de la 1969 deoarece, cu toate că optarea pentru procedura de judecată simplificată nu exclude aplicarea acestor prevederi legale, faptele inculpatului de fals în declarații în formă continuată și favorizarea infractorului în formă continuată, prin modalitatea concretă în care au fost comise (forma continuată ce denotă perseverență infracțională), prin scopul urmărit (zădărnicirea tragerii la răspundere penală pentru comiterea unei infracțiuni grave de tâlhărie) nu sunt vădit lipsite de importanță și prezintă gradul de pericol social concret al unor infracțiuni

Nu poate fi reținută apărarea inculpatului că ar fi săvârșit fapta din umanitate, dorind să o ajute pe mama unuia dintre infractorii favorizați sau că nu ar fi realizat consecințele juridice ale faptelor sale deoarece inculpatul are discernământ, avea obligația să cunoască legea penală, iar sentimentul de umanitate nu presupune săvârșirea unor fapte penale, cu atât mai mult cu cât rezultă că inculpatul a luat și bani pentru declarațiile fale pe care le-a dat.

Nu se impune așadar achitarea inculpatului, urmare a aplicării prevederilor art. 18/1 Codul penal de la 1969.

Nu sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea prevederilor art. 83 Noul cod penal privind amânarea aplicării pedepsei, respectiv condițiile prevăzute de alin 1 lit. d Cod penal, deoarece, raportat la consecințele faptelor inculpatului și gravitatea acestora, nu se poate aprecia că îndreptarea sa s-ar putea realiza fără a fi necesară aplicarea imediată a unei pedepse.

În mod corect prima instanță a apreciat că, în situația concretă a inculpatului și în aplicarea globală a legii penale mai favorabile, Codul penal de la 1969 este mai favorabil prin prisma reglementărilor privind stabilirea pedepsei rezultante în cazul concursului de infracțiuni și a prevederilor art. 81 Cod penal privind suspendarea simplă condiționată ce i-au fost aplicate inculpatului.

Cuantumul pedepselor individuale și cel de 2 ani al pedepsei rezultante au fost corect individualizate prin prisma pericolului social concret prezentat de faptele săvârșite,apreciat prin prisma consecințelor acestora (pronunțarea unei sentințe eronate), acestea fiind apte să-și îndeplinească scopul de prevenție și reeducare, neimpunându-se reducerea lor..

Lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, recunoașterea și regretul față de faptele comise au fost valorificate și s-au reflectat în clemența de care prima instanță a dat dovadă în momentul în care a stabilit o modalitate de executare a pedepsei rezultante, dintre cele mai ușoare, suspendare a condiționată simplă conform prevederilor art. 81 Codul penal de la 1969

Față de cele arătate, nefiind întrunite condițiile aplicării prevederilor art. 18/1 Codul penal de la 1969, nici a prevederilor art. 83 Codul penal actual, fiind corect stabilită legea penală mai favorabilă și just individualizate pedepsele aplicate inculpatului și modalitatea de executare, apelul va fi respins ca nefondat.

Față de cele arătate, în baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul N. G. împotriva sentinței penale nr.1602/17.09.2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ pe care o va menține.

Onorariul avocatului din oficiu pentru inculpat în sumă de 260 de lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală va obliga apelantul inculpat N. G. la plata a 360 de lei cheltuieli judiciare în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul N. G. împotriva sentinței penale nr.1602/17.09.2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ pe care o menține.

Onorariul avocatului din oficiu pentru inculpat în sumă de 260 de lei se avansează din fondurile Ministerului Justiției.

În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă apelantul inculpat N. G. la plata a 360 de lei cheltuieli judiciare în apel.

Definitivă

Pronunțată în ședința publică din 05 februarie 2016.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

A. D. A. M.

GREFIER

A. I. P.

Red.A.D./08.02.2016

Dact.C.Gh./11.02.2016

2 ex.

Jud fond/A. E. A.

← Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine....		Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 72/2016.... →

Favorizarea făptuitorului. Art.269 NCP. Decizia nr. 61/2016. Curtea de Apel BRAŞOV

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Favorizarea făptuitorului. Art.269 NCP. Decizia nr. 61/2016. Curtea de Apel BRAŞOV