Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 182/2012. Curtea de Apel BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 182/2012 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 07-03-2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR.182/R.
Ședința publică de la 7 martie 2012
Instanța constituită din:
Complet de judecată CRM1
PREȘEDINTE M. D.
Judecător C. E.
Judecător O. B.
Grefier N. B.
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public – D. C. – procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de inculpatul B. M. împotriva sentinței penale nr.2312/S din 22 noiembrie 2011 pronunțată de Judecătoria B., în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedură îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 16 februarie 2012, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 22 februarie 3012, 29 februarie 2012 și apoi pentru astăzi, 7 martie 2012, când,
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
I. Prin sentința penală nr.2312/22.11.2011, Judecătoria B. a hotărât :
În baza art.86 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 cu aplic. art.99 și urm. Cod penal, art.320¹ alin.7 Cod procedură penală, condamnarea inculpatului B. M. la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autoturism fără a poseda permis de conducere.
În baza art.89 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 cu aplic. art.320¹ alin.7 Cod procedură penală., condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de părăsire a locului accidentului.
În baza art.33 lit.a, art.34 lit.b Cod penal, au fost contopite cele două pedepse stabilite inculpatului, acesta urmând a executa pedeapsa cea mai grea, respectiv 8 luni închisoare.
În baza art.71 alin.1 Cod penal, inculpatului i s-a interzis exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și b Cod penal, pe durata executării pedepsei.
În baza art.81 alin.1, 2 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 1 an și 4 luni reprezentând termen de încercare stabilit în condițiile art.110 Cod penal
În baza art.71 alin. 5 Cod penal raportat la art. 64 lit. a teza a II- a și b Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, s-a dispus suspendarea pedepsei accesorii.
În baza art.359 alin.2 Cod penal, i s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal a căror nerespectare determină revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei alte infracțiuni.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut ca stare de fapt că În seara de 08.05.2010 inculpatul s-a aflat în compania martorilor D. C. și S. Natan, stând de vorbă în autoturismul VW Golf cu numărul_ aparținând mamei inculpatului. La un moment dat a apărut și martorul Ț. A. căruia cei trei i-au cerut să conducă autoturismul pentru a se plimba. Martorul a condus până în Poiana B., oprind autoturismul în parcarea amenajată în această locație, unde cei patru – șoferul și cei trei pasageri, au coborât din vehicul.
La un moment dat inculpatul a hotărât să conducă vehiculul prin parcare, în ciuda faptului că nu deținea permis de conducere. Deși martorii au încercat să-l determine să renunțe la această idee, inculpatul i-a ignorat, s-a urcat la volanul autoturismului și l-a pus în mișcare, efectuând și diverse manevre de frânare, ocazie în care a pierdut controlul vehiculului și a tamponat autoturismul Tico cu numărul de înmatriculare_ aparținând martorului C. C.. Imediat în autoturism s-au urcat și o parte dintre prietenii inculpatului, o altă persoană fiind luată după parcurgerea unei distanțe scurte, din fața unui magazin. Inculpatul s-a îndepărtat de locul accidentului la volanul vehiculului în discuție care a fost identificat de organele de poliție la intersecția străzilor Poiana Soarelui cu Poiana Ruia, unde a rămas și inculpatul împreună cu martorii D. și S..
Prima instanță a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prev. de art.345 alin.2 Cod procedură penală., adoptând o soluție de condamnare a inculpatului, la individualizarea judiciară a pedepselor a căror limite au fost reduse ca urmare a aplicării dispozițiilor art.109 Cod penal și art.3201 alin.7 Cod procedură penală., avându-se în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 Cod penal
II. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul.
Recursul nu a fost motivat în scris, însă, fiind aplicabile dispozițiile art.38510 alin.3 Cod procedură penală. în referire la art.3856 alin.3 Cod procedură penală., acesta a fost motivat oral de apărătorul ales al inculpatului în ziua judecății.
Prin concluziile orale ale apărătorului ales, inculpatul a susținut că, la data săvârșirii faptei, avea 17 ani și că de la acea dată au trecut 2 ani și este în clasa a XII – a, învață bine și are o caracterizare deosebită. Începând cu data săvârșirii faptei părinții inculpatului l-au prezentat Direcția pentru Protecția Minorilor unde a beneficiat de consiliere terapeutică și unde s-a arătat că evoluează foarte bine și că este un copil deosebit și care în cursul de maturizare a săvârșit acea faptă. Solicită aplicarea prev. art.181 Cod penal și amenda administrativă.
În recurs nu au fost administrate probe. La termenul de judecată când s-a dezbătut recursul, au fost prezenți ambii părinți ai inculpatului.
III. Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, dar văzând și dispozițiile art.3856 alin.3 Cod procedură penală., Curtea va admite recursul declarat în cauză, pentru următoarele considerente:
Astfel, Curtea reține că nu au fost aduse critici asupra stării de fapt, aceasta fiind în mod corect stabilită de prima instanță, inculpatul solicitând aplicarea dispozițiilor art.3201 Cod procedură penală. ce reglementează procedura judecații în cazul recunoașterii vinovăției.
În aceste condiții, Curtea reține că, dintre condițiile prev. de art.345 alin.2 Cod procedură penală., sunt îndeplinite cele care vizează existența faptelor și comiterea acestora de către inculpat.
În cercetarea îndeplinirii și a celei de-a treia condiție, respectiv ca faptele comise de inculpatul B. M. să constituie infracțiuni, prin raportare la dispozițiile art.181 Cod penal, Curtea reține că, prin atingerea minimă adusă valorilor apărate de lege și prin conținutul lor concret, fiind lipsite în mod vădit de importanță, acestea nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
La adoptarea acestei soluții, Curtea a avut în vedere:
- vârsta de 17 ani pe care inculpatul o avea la data comiterii celor două fapte,
- faptele au fost comise dată fiind etapa dezvoltării sale, specifică vârstei adolescenței, în care acesta învață lecțiile de viață din propriile greșeli, asumându-și consecințele faptelor sale,
- chiar dacă aceste fapte sunt unele care prezintă pericol social și nu este de dorit comiterea lor, totuși, nu prezintă gradul de pericol social specific al unei infracțiuni,
- locul în care acesta a condus autoturismul era o parcare în care se afla doar un singur autoturism, cel acroșat de autovehiculul condus de inculpat, în autoturism nefiind alte persoane,
- urmarea produsă ce a constat în avarierea minoră, prin zgâriere, a autovehiculului marca Daewoo Tico, a condus la un prejudiciu minor în dauna proprietarului acestui din urmă autoturism, daunele produse fiind acoperite de polița de asigurare RCA, potrivit înscrisurilor de la filele 68-72 d.u.p.
- aspectele ce se desprind din concluziile referatului de evaluare întocmit de S. de probațiune de pe lângă T. B., potrivit cu care factorii de natură a inhiba comportamentul infracțional sunt stabilitatea locativă, sprijinul afectiv și financiar din partea familiei, lipsa antecedentelor penale și lipsa modelelor comportamentale deviante în familie, disponibilitatea de a finaliza cursurile liceale și de a-și continua studiile,
- de asemenea, s-a reținut ca perspective de reintegrare în societate, evoluția comportamentală a inculpatului în condițiile unei mai atente supravegheri din partea familiei, corelată cu încurajarea atingerii planurilor de viitor și îmbunătățirea capacității de relaționare intrafamilială,
- în dosarul de urmărire penală se află adresa nr._/08.12.2010 eliberată de Direcția generală de asistență socială și protecția copilului (fila 74 d.u.p.), din care rezultă că inculpatul, urmare a atitudinii și griji manifestate de părinții acestuia, a fost inclus într-un program de consiliere psihologică începând cu luna iunie 2010 (următoare celei în care acesta a comis faptele ce i se impută – nota Curții), dovedind seriozitate în abordarea ședințelor de consiliere,
- prezența părinților inculpatului în fața Curții, aceștia conștientizând comportamentul deviant adoptat de copilul lor și implicarea acestora în găsirea și impunerea coordonatelor care să-l facă pe inculpat să respecte valorile sociale apărate de legea penală.
Pentru toate aceste argumente, Curtea va casa sentința recurată, iar în cadrul rejudecării, în baza art. 11 pct.2 lit.a Cod procedură penală. rap. la art.10 lit.b1 Cod procedură penală., va pronunța o soluție de achitare a inculpatului B. M. pentru ambele infracțiuni ce i-au fost reținute în sarcină.
În baza art.181 alin.3 Cod penal rap. la art.91 lit.c Cod penal, Curtea îi va aplica inculpatului B. M. sancțiunea amenzii administrative în cuantum de 1.000 lei.
Urmare a acestei soluții de achitare, temeiul de drept al obligării acestuia la plata cheltuielilor de judecată va fi cel prev. de art.192 alin.1 pct.1 lit.d Cod procedură penală.
Văzând și dispozițiile art.189 și 192 alin.3 Cod procedură penală.,
Pentru aceste motive,
În numele legii
Decide:
În baza art.38515 pct.2 lit.d Cod procedură penală., admite recursul declarat inculpatul B. M. împotriva sentinței penale nr.2312/22.11.2011 a Judecătoriei B., pe care o casează.
Rejudecând,
În baza art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală. rap. la art.10 lit.b1 Cod procedură penală., achită inculpatul B. M. sub aspectul comiterii infracțiunii prev. de art.86 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 cu aplic. art.99 și urm. Cod penal.
În baza art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală. rap. la art.10 lit.b1 Cod procedură penală., achită inculpatul B. M. sub aspectul comiterii infracțiunii prev. de art.89 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 cu aplic. art.99 și urm. Cod penal.
În baza art.181 alin.3 Cod penal rap. la art.91 lit.c Cod penal, aplică inculpatului B. M. sancțiunea amenzii administrative în cuantum de 1.000 lei.
În baza art.192 alin.1 pct.1 lit.d Cod procedură penală., obligă inculpatul B. M. la plata sumei de 250 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art.189 Cod procedură penală., dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției către Baroul B. a sumei de 50 lei, reprezentând onorariul parțial cuvenit avocatului desemnat din oficiu.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală., cheltuielile judiciare avansate în recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 07.03.2012.
Președinte, Judecător, Judecător,
M. D. C. E. O. B.
GREFIER
N. B.
Red.CE/29.03.2012
Dact.BN/02.04.2012/ex.3
Jud.fond.C.M.
| ← Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Art.483 NCPP. Decizia nr.... | Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 232/2012. Curtea... → |
|---|
