Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 266/2016. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 266/2016 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 11-02-2016 în dosarul nr. 266/2016
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
Dosar nr._
(_ )
DECIZIA PENALĂ NR. 266/A
Ședința publică de la 11 februarie 2016
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE - M. C.
JUDECĂTOR - C. C.
GREFIER - G. A. I.
* * * * * * * *
MINISTERUL PUBLIC – P. DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror M. C..
Pe rol, soluționarea apelului declarat de inculpatul R. O. împotriva sentinței penale nr. 924 din 27.11.2015 pronunțată de Judecătoria sectorului 3 București – Secția Penală în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat apelantul inculpat RĂDUCANO O. – în stare de arest și asistat din oficiu de avocat B. G. în baza împuternicirii avocațiale nr._ emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică, lipsind intimata persoană vătămată C. L. L..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,după care;
După ce Curtea pune in vedere apelantului inculpat dreptul de a nu face nici o declarație, atrăgându-i-se totodată atenția ca ceea ce declară poate fi folosit si împotriva sa, acesta arată că își menține declarațiile date anterior și nu dorește să dea declarație suplimentară în fața Curții.
Nefiind cereri prealabile de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul apelantului inculpat, având cuvântul, critică sentința instanței de fond pentru netemeinicie, sub aspectul individualizării pedepsei, pe care o consideră ca fiind prea severă în raport de faptul că prejudiciul a fost recuperat, apelantul a recunoscut fapta comisă, iar în fața instanței de fond a solicitat ca judecata să aibă loc conform procedurii simplificate. Solicită admiterea apelului, desființarea sentinței instanței de fond și a se dispune redozarea pedepsei spre minimul special prevăzut de lege, dându-se o mai mare eficiență dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că pedeapsa aplicată inculpatului este orientată spre minim, in condițiile in care inculpatul are o bogată activitate infracțională, iar fapta dedusă judecății a fost săvârșită în termenul de încercare al suspendării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani și 8 luni închisoare la care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 1222/02.07.2013 a Judecătoriei Sectorului 3 București rămasă definitivă prin nerecurare la data de 23.07.2013. Așa fiind, opinează că nu se impune reducerea pedepsei și formulează concluzii de respingere a apelului ca fiind nefondat.
Apelantul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind recuperat.
Dezbaterile declarându-se închise, Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA ,
Prin sentința penală nr. 924 din 27.11.2015 pronunțată de Judecătoria sectorului 3 București – Secția Penală în dosarul nr._ s-a dispus:
În baza art. 233 C.p cu aplic. art. 41 alin. 1 C.p și art. 396 alin. 10 C.p.p condamnă pe inculpatul R. O. la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie (fapta din data de 09.08.2015 – persoană vătămată C. L. L.).
În baza art. 67 alin. 2 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b C.p. interzice inculpatului, pe o perioadă de 3 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.
În temeiul art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b C.p. interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implica exercițiul autorității de stat.
Constată că fapta dedusă judecății a fost săvârșită în termenul de încercare al suspendării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani și 8 luni închisoare la care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 1222/02.07.2013 a Judecătoriei Sectorului 3 București rămasă definitivă prin nerecurare la data de 23.07.2013.
În baza art. 96 alin. 4 C.p revocă suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de de 2 ani și 8 luni închisoare la care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 1222/02.07.2013 a Judecătoriei Sectorului 3 București rămasă definitivă prin nerecurare la data de 23.07.2013, și dispune executarea pedepsei.
În temeiul art. 96 alin. 5 C.p rap. la art. 41 alin. 1 C.p și art. 43 alin. 1 C.p adaugă pedeapsa aplicată în prezenta cauză la pedeapsa aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1222/02.07.2013 a Judecătoriei Sectorului 3 București rămasă definitivă prin nerecurare la data de 23.07.2013, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 4 (patru) ani și 2 (două) luni închisoare.
În baza art. 45 alin. 1 rap. la art. 67 alin. 2 și art. 66 alin. 1 lit. a, b C.p. interzice inculpatului, pe o perioadă de 3 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.
În temeiul art. 45 alin. 5 rap. la art. 65 alin. 1 și art. 66 alin. 1 lit. a, b C.p. interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implica exercițiul autorității de stat.
În baza art. 399 C.p.p. menține măsura arestării preventive a inculpatului dispusă prin încheierea de ședință din data de 12.08.2015, dată de Judecătoria Sectorului 3 București în dosarul nr._/301/2015 și pusă în executare la data de 12.08.2015 prin mandatul de arestare preventivă nr. 88/12.08.2015 emis de Judecătoria Sectorului 3 București.
În temeiul art. 40 alin. 3 și art. 72 alin. 1 C.p., scade din pedeapsa rezultantă perioada executată de la data de 16.05.2013 la data de 02.07.2013 (perioadă în care a fost reținut și arestat preventiv în cauza soluționată prin sentința penală nr. 1222/02.07.2013 a Judecătoriei Sectorului 3 București), precum și durata reținerii și arestării preventive din prezenta cauză de la data de 11.08.2015 la zi.
În baza art. 112 alin. 6 C.p.p. confiscă de la inculpat suma de 100 lei obținută prin vânzarea telefonului sustras.
Ia act că persoana vătămată C. L. L. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În temeiul art. 274 alin. 1 C.p.p. obligă pe inculpat la plata sumei de 1600 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat din care suma de 1000 de lei reprezintă cheltuieli în faza de urmărire penală.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că la data 09.08.2015, în jurul orei 19.15-19.20, persoana vătămată C. L. L., se deplasa împreună cu fiica sa minoră în vârstă de 9 ani, pe ..32, sector 3, din direcția Policlina Titan către Piața S., vorbind la telefonul mobil, iar la un moment dat inculpatul R. O., venind din spatele persoanei vătămate, a încercat să-i smulgă telefonul mobil și, urmare a rezistenței opuse de persoana vătămată, s-a așezat în fața acesteia și i-a smuls telefonul mobil, părăsind zona în fugă către Ștrandul C.. Ulterior, în cursul aceleiași zile, inculpatul a vândut telefonul mobil marca Iphone 5S Gold pentru suma de 100 lei martorului A. A. C..
Situația de fapt a fost reținută de instanță din probele administrate în cauză:
Astfel, din declarațiile persoanei vătămate C. L. L. (f. 9-12, 14, 15 d.u.p.) s-a reținut că în data de 09.08.2015, în jurul orei 19.15-19.20, se deplasa împreună cu fiica sa minoră în vârstă de 9 ani, pe ..32, sector 3, din direcția Policlina Titan către Piața S., vorbind la telefonul mobil marca Iphone 5S Gold, iar la un moment dat, din spatele său a venit o persoană necunoscută, care a încercat să-i smulgă telefonul mobil și, opunând rezistență, acesta s-a așezat în fața sa și în cele din urmă i-a smuls telefonul mobil, părăsind zona în fugă către Ștrandul C. și, întrucât a cerut ajutorul persoanelor din jur, persoana respectivă și-a abandonat încălțămintea (șlapii) și a fugit, încălțămintea inculpatului fiind recuperată de o altă persoană.
S-a reținut coroborarea declarațiilor persoanei vătămată cu procesul-verbal
de recunoaștere a inculpatului din planșe foto de către persoana vătămată (f. 26-29 d.u.p), care atestă recunoașterea fără niciun dubiu a inculpatului R. O. ca fiind persoana care i-a smuls telefonul mobil marca Iphon 5S în data de 09.08.2015, cu procesul-verbal de reconstituire și planșele foto aferente (filele nr. 34-38 d.u.p) și cu declarațiile inculpatului (fila nr. 67, filele nr. 69-70, filele nr. 71-72 d.u.p) – care, deși a arătat în cursul cursul urmării penale că nu este de acord cu încadrarea juridică a faptei în infracțiunea de tâlhărie, a confirmat situația de fapt reținută anterior.
Relevante pentru situația de fapt au fost și declaratiile martorului A. A. C. (f.40-43 d.u.p.), potrivit cu care acesta a cumpărat în data de 09.08.2015, un telefon mobil marca Iphone5S Gold de la inculpatul R. O. pentru suma de 100 lei, neavând cunoștință de proveniența ilicită a bunului.
Inculpatul a recunoscut în mod constant săvârșirea faptei, atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza cercetării judecătorești (recunoscuând fapta și sub aspectul încadrării juridice a acesteia), acesta prevalându-se de dipsozițiile art.374 alin.4 C.p.p. (declarația de la fila 66 d.i.), declarația inculpatului de recunoaștere a săvârșirii faptei coroborându-se în totalitate cu celelalte mijlaoce de probă anterior expuse, declarațiile sale de recunoaștere fiind confirmate dincolo de orice dubiu rezonabil.
În drept, s-a reținut că fapta inculpatului R. O., care în data de 09.08.2015, în jurul orei 19.20, prin smulgere, a deposedat pe persoana vătămată C. L. L. de telefonul mobil marca Iphone5S Gold, la care purta o discuție, în timp ce se deplasa pe ..32, sector 3, din direcția Policlinica Titan către Piața S., după care a părăsit zona către ștrandul C., prejudiciul creat fiind în cuantum de 2000 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 233 alin. 1 C. pen.
Elementul material al infracțiunii de tâlhărie s-a arătat că rezidă în luarea bunului mobil din posesia persoanei vătămate, fără consimțământul acesteia, în scopul însușirii pe nedrept, împosedare pentru realizarea căreia inculpatul a exercitat o acțiune de smulgere astfel încât, instanța a reținut că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii mijloc ce intră în conținutul infracțiunii complexe de tâlhărie.
Au fost înlăturate apărările inculpatului din cursul urmării penale în sensul în care acesta a arătat că nu a lovit persoana vătămată, elementul material în cazul infracțiunii de tâlhărie fiind realizat inclusiv prin exercitarea unor violențe pentru sustragerea bunului din posesia persoanei vătămate, care nu presupune neapărat lovirea persoanei vătămate.
Urmarea imediată a acțiunii scop din conținutul infracțiunii a constat în producerea unui prejudiciu în patrimoniul persoanei vătămate, echivalent cu valoarea bunului sustras, legătura de cauzalitate dintre acțiune și urmarea imediată rezultând cu certitudine din probele administrate, astfel cum au fost expuse.
S-a reținut că din punct de vedere subiectiv fapta a fost săvârșită cu intenție directă, calificată prin scop, inculpatul prevăzând și urmărind producerea rezultatului faptei sale, astfel cum rezultă din declarațiile acestuia de recunoaștere și din declarațiile persoanei vătămate și celelalte probe administrate în cauza de față.
La individualizarea pedepsei aplicate, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C.p., respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator pentru faptele săvârșite, reduse cu 1/3 conform art.396 alin. 10 C.p.p., gradul de pericol social concret al faptei și modul de săvârșire al acesteia (tâlhărie, comisă în loc public, în timpul zilei, asupra unei persoane de sex feminin ce se deplasa împreună cu fiica sa minoră), circumstanțele personale ale inculpatului, care are studii gimnaziale, nu are un loc de muncă, este recidivist și, care a recunoscut comiterea faptei, atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței de judecată. Totodată, instanța a avut în vedere împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală.
Prin evaluarea criteriilor anterioare, instanța a aplicat inculpatului o pedeapsă orientată sub minimul special prevăzut de lege, astfel cum acesta a fost redus cu 1/3 ca efect al aplicării disp. art. 396 al. 10 C.p.p., respectiv pedeapsa închisorii de 1 an și 6 luni pentru comiterea infracțiunii reținute în sarcina inculpatului în prezenta cauză.
În baza art. 67 alin. 2 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a și b C. pen. instanța a interzis inculpatului, pe o perioadă de 2 ani, cu titlul de pedeapsă complementară, ca urmare a comiterii infracțiunii de tâlhărie, dreptul de a fi ales in autoritățile publice sau in orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implica exercițiul autorității de stat. La stabilirea pedepsei complementare instanța are în vedere, pe de o parte, obligativitatea aplicării acesteia, conform art. 233 alin. 1 și art. 67 alin. 2 C. pen, precum și faptul că infracțiunea săvârșită de inculpat, prin gravitatea sa îl face nedemn să ocupe funcții implicând exercițiul autorității de stat.
În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a și b C. pen. 2009 instanța a interzis inculpatului, cu titlul de pedeapsă accesorie, dreptul de a fi ales in autoritățile publice sau in orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implica exercițiul autorității de stat. La aplicarea pedepsei accesorii instanța a avut în vedere faptul că infracțiunea săvârșită de inculpat, prin gravitatea sa îl face nedemn să ocupe funcții implicând exercițiul autorității de stat.
Din analiza fisei de cazier judiciar a inculpatului (fila 48 d.i), instanta a retinut că prin sentinta penală nr.1222/02.07.2013 a Judecătoriei Sectorului 3 București definitivă prin nerecurare la data de 23.07.2013, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 2 ani și 8 luni închisoare pentru comiterea a 3 infractiuni: una de furt calificat în formă continuată, una de furt calificat și o infracțiune prev. de art.1 pct.1 din Legea nr.61/1991, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 86/11 C.p., pe un termen de încercare de 5 ani și 6 luni.
Având în vedere data comiterii infracțiunii reținute prin prezenta în sarcina inculpatului (respectiv data de 09.08.2015), instanța a constatat că fapta dedusă judecății a fost comisă de inculpat în termenul de încercare de 5 ani și 6 luni, stabilit prin sentinta penala nr.1222/02.07.2013 a Judecătoriei Sectorului 3 București, definitivă prin nerecurare la data de 23.07.2013 (filele nr. 56-64 d.i), fapta dedusă judecății fiind comisă de inculpat în stare de recidivă postcondamantorie conform 41 alin.1 C.p. și în baza art. 96 alin.4 C.p. a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani și 8 luni închisoare la care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 1222/02.07.2013 a Judecătoriei Sectorului 3 București rămasă definitivă prin nerecurare la data de 23.07.2013 și a dispus executarea pedepsei.
În temeiul art. 96 alin. 5 C.p rap. la art. 41 alin. 1 C.p și art. 43 alin. 1 C.p. instanța a adaugat pedeapsa aplicată în prezenta cauză la pedeapsa aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1222/02.07.2013 a Judecătoriei Sectorului 3 București rămasă definitivă prin nerecurare la data de 23.07.2013, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 4 (patru) ani și 2 (două) luni închisoare.
În baza art. 45 alin. 1 rap. la art. 67 alin. 2 și art. 66 alin. 1 lit. a, b C.p. a interzis inculpatului, pe o perioadă de 3 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.
În temeiul art. 45 alin. 5 rap. la art. 65 alin. 1 și art. 66 alin. 1 lit. a, b C.p. va interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implica exercițiul autorității de stat.
Având în vedere că inculpatul R. O. este arestat preventiv în cauză, în raport și cu soluția de condamnare a acestuia, în baza art. 399 C.p.p. rap. la art. 202 C.p.p, art. 223 alin. 2 C.p.p. a menținut măsura arestării preventive a inculpatului dispusă prin încheierea de ședință din data de 12.08.2015 (filele nr. 60-63 d.u.p), dată de Judecătoria Sectorului 3 București în dosarul nr._/301/2015 și pusă în executare la data de 12.08.2015 prin mandatul de arestare preventivă nr. 88/12.08.2015 emis de Judecătoria Sectorului 3 București (fila nr. 65 d.u.p), apreciind că măsura este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal și pentru împiedicarea inculpatului de a săvârși alte infracțiuni, fiind totodată proporțională cu acuzația adusă în raport cu împrejurările reale în care a fost săvârșită fapta (cu violență, asupra unei persoane de sex feminine) și circumstanțele personale ale inculpatului (recidivist, fără loc de muncă sau altă ocupație).
În temeiul art. 40 alin. 3 și art. 72 alin. 1 C.p., a dedus din pedeapsa rezultantă perioada executată de la data de 16.05.2013 la data de 02.07.2013 (perioadă în care a fost reținut și arestat preventiv în cauza soluționată prin sentința penală nr. 1222/02.07.2013 a Judecătoriei Sectorului 3 București), precum și durata reținerii și arestării preventive din prezenta cauză de la data de 11.08.2015 la zi.
În baza art. 112 alin. 6 C.p.p. instanța a confiscat de la inculpat suma de 100 lei obținută prin vânzarea telefonului sustras, astfel cum rezultă din probele administrate în cauză, respectiv declarațiile martorului A. A. C. și ale inculpatului.
A luat act că persoana vătămată C. L. L. nu s-a constituit parte civilă în cauză și în temeiul art. 274 alin. 1 C.p.p. instanța a obligat pe inculpat la plata sumei de 1600 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal inculpatul, care a criticat hotărârea sub aspectul temeiniciei, solicitând reindividualizarea pedepsei în sensul reducerii pedepsei până la minimul special prevăzut de lege, în raport de atitudinea procesuală sinceră, de recunoaștere a faptelor, și ținând seama de recuperarea prejudiciului.
Analizând actele dosarului și hotărârea atacată, atât prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu în conformitate cu disp. art.417 alin.1 și 2 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:
Instanța de fond a reținut corect situația de fapt, pe care Curtea nu o reia față de redarea acesteia de către instanța de fond, și față de necontestarea de vreuna dintre părți, Curtea reținând în esență din coroborarea probelor administrate, că la data de 09.08.2015, în jurul orei 19.20, în timp ce se deplasa pe . smulgere, inculpatul a deposedat persoana vătămată C. L. L. de telefonul mobil marca Iphone5S Gold, telefonul fiind restituit ulterior persoanei vătămate.
În mod corect instanța de fond a apreciat că fapta întrunește atât sub aspectul laturii obiective cât și sub aspectul laturii subiective elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie calificată prev. de art. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 233 alin. 1 C. pen.
Referitor la motivele de apel invocate, sub aspectul reindividualizării pedepsei, Curtea apreciază că acestea nu sunt fondate, instanța de fond analizând detaliat criteriile de individualizare prev. de art. 74 C.p., cărora le-a dat eficiență și apreciind corect atât cuantumul pedepsei cât și modalitatea concretă de executare, fapta inculpatului fiind suficient de gravă.
D. recunoașterea săvârșirii infracțiunii, invocată de inculpat în susținerea reducerii cuantumului pedepsei nu se poate constitui în sine într-o împrejurare care să impună reducerea acesteia până la minimul special prevăzut de legiuitor, cu atât mai mult cu cât a fost valorificată deja prin reținerea cauzei legale de reducere a limitelor cu 1/3, potrivit art. 396 alin. 10 C.p.p..
Pe de altă parte, criteriul vizând persoana și conduita inculpatului reprezintă doar unul dintre cele avute în vedere la individualizarea pedepsei aplicate, iar în cauza de față, Curtea apreciază că fapta este suficient de gravă și impune sancțiuni pe măsură, cu atât mai mult cu cât inculpatul este recidivist, nefiind așadar la primul conflict cu legea penală, iar pedepsele anterioare nu și-au atins scopul de vreme ce inculpatul a persistat în conduita infracțională, astfel încât Curtea apreciază că acesta nu a înțeles scopul și funcțiile pedepselor anterioare, impunându-se cu necesitate un tratament sancționator mai sever, executarea pedepselor nedeterminând vreo schimbare de atitudine față de valorile sociale, sau conștientizarea gravității și consecințelor faptelor săvârșite.
De asemenea, Curtea nu poate reține ca o circumstanță aptă să determine reducerea cuantumului pedepsei până la minimul special nici împrejurarea recuperării prejudiciului, telefonul fiind restituit persoanei vătămate urmare acordului exprimat în sensul predării de către cumpărătorul de bună credință, care la rândul său a suferit un prejudiciu. Așadar, Curtea nu poate reține că prin conduita sa proactivă inculpatul a efectuat demersuri în sensul în sensul recuperării tuturor celor prejudiciați, independent de constituirea acestora ca părți civile în cauză.
Reținând că hotărârea este legală sub toate aspectele, în baza art. 421 pct 1 lit b Cp Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul R. O. împotriva sentinței penale nr. 924/27.11.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București în dosarul penal nr._ .
În temeiul art. 424 alin. 3 Cpp cu referire la art. 72 Cp va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului apelant perioada de prevenție de la 16.05.2013 la 02.07.2013 și de la 11.08.2015 la zi.
În temeiul art.275 alin.2 Cod procedură penală va obliga apelantul inculpat la 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondat apelul formulat de inculpatul R. O. împotriva sentinței penale nr. 924/27.11.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București, în dosarul penal nr._ .
În temeiul art. 424 alin. 3 Cpp cu referire la art. 72 Cp deduce din pedeapsa aplicată inculpatului apelant perioada de prevenție de la 16.05.2013 la 02.07.2013 și de la 11.08.2015 la zi.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă pe inculpatul apelant la plata sumei de 400 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 272 alin. 1 și 2 C.p.p. onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 260 lei se acoperă din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11.02.2016.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
M. C. C. C.
GREFIER
G. A. I.
Red. și tehnored. C.M.
5 ex.
Red. G.E. L. – Judecătoria Sectorului 3 București – Secția Penală
| ← Mandat european de arestare. Sentința nr. 34/2016. Curtea de... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1920/2013.... → |
|---|
