Mărturia mincinoasă (art. 260 C.p.). Decizia nr. 201/2015. Curtea de Apel CLUJ

Curtea de Apel CLUJ - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 201/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 05-02-2015 în dosarul nr. 190/309/2013

Dosar nr._

Operator de date cu caracter personal 8428

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DECIZIA PENALĂ NR. 201/A/2015

Ședința publică de la 05 februarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE - A. D. L.-AGHINIȚĂ

JUDECĂTOR - S. S.

GREFIER - A. B. H.

Ministerul Public, P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin procuror – A. S.

S-au luat spre examinare apelurile declarate de către inculpații A. N., S. I. și S. I. împotriva sentinței penale nr.100 din 10 iulie 2014 a Judecătoriei Șimleu Silvaniei, pronunțată în dosarul nr._, în care prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul S. s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților după cum urmează:

- inculpatul A. N. pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană al cărei permis i-a fost anulat și refuzul de a se supune recoltării probelor biologice sau testării aerului expirat, prevăzute de art. 86 alin.2 din OUG 195/2002 și art. 87 alin.5 din OUG 195/2002, totul cu aplicarea art. 33 lit.a) Cod penal;

- inculpații S. I. și S. I. pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 260, alin.1 Cod penal.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în cuprinsul încheierii de ședință din data de 22 ianuarie 2015, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Prin încheierea din data de 22 ianuarie 2015, s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 29 ianuarie 2015, respectiv pentru 5 februarie 2015.

CURTEA:

Asupra apelului declarat în cauză,

Analizând actele și lucrările dosarului penal nr._, înregistrat la Curtea de Apel Cluj în data de 14 august 2014, instanța constată că prin sentința penală nr. 100 din 10 iulie 2014 pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei Șimleu Silvaniei, în baza art. 386 alin. 1 Cod procedură penală s-a respins ca neîntemeiată cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul A. N., formulată de Ministerului Public, din infracțiunile de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană al cărei permis a fost anulat prev. de art. 86, alin. 2 din OUG 195/2002 și de refuz de a se supune recoltării probelor biologice sau testării aerului expirat prev de art. 87, alin. 5 din OUG 195/2002 cu aplicarea art. 33, lit. a Cod penal 1968 în infracțiunile de conducere fara permis de conducere prev. de art. 335, alin. 2 Cod penal și de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice prev. de art. 337 Cod penal, totul cu aplicarea art. 38, alin. 1 Cod penal.

În baza art. 386 alin. 1 Cod procedură penală s-a respins ca neîntemeiată cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată inculpații S. I. și S. I., formulată de Ministerului Public, din infracțiunea de mărturie mincinoasă prev. de art. 260, alin. 1 Cod penal 1968 în infracțiunea de mărturie mincinoasă prev. de art. 273, alin. 1 Cod penal.

I. În baza art. 335, alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal a fost condamnat inculpatul A. N. fiul lui C. și O., născut la data de 22.02.1956 în ., ., domiciliat în Șimleu Silvaniei, ., ., ., căsătorit, studii superioare de lungă durată, pensionar, posesor al CI . nr._ eliberat de SPCLEP Șimleu Silvaniei, CNP_ la pedeapsa de 1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fara permis de conducere.

S-a constatat că infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta a fost comisă în termenul de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 56/16.05.2011 a Judecătoriei Șimleu Silvaniei pronunțată în dosar_ .

În baza art. 83 Cod penal 1968 cu aplicarea art. 15 din Legea nr. 187/2012 s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr 56/16.05.2011 a Judecătoriei Șimleu Silvaniei pronunțată în dosar_ pe care o adiționează pedeapsei aplicate prin prezenta, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art. 45, alin. 1 și 5 Cod penal s-a menținut pedeapsa accesorie stabilită prin Sentința penală nr. 56/16.05.2011 a Judecătoriei Șimleu Silvaniei constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal 1968 pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 337 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal a fost condamnat inculpatul A. N. (cu datele personale, CNP_) la pedeapsa de 1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice.

În baza art. 38, alin. 1 Cod penal, raportat la art.39 alin.1 lit. b) Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului prin prezenta hotărâre, urmând ca acesta să o execute pe cea mai grea de 1 an și șase luni închisoare la care s-a adăugat un spor de 6 luni, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare cu privare de libertate.

II.În baza art. 260, alin. 1 Cod penal 1968 cu aplicarea art. 5 Cod penal a fost condamnat inculpatul S. I., fiul lui Marton și A., născut în data de 14 august 1941 în ., domiciliat în orașul Nădlac, cartierul Viile Vechi, nr. 59, jud. A., căsătorit, studii gimnaziale, pensionar, fără obligații militare, fără antecedente penale, posesor al CI . nr._ eliberat de SPCLEP Nădlac, CNP_) la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie minicinoasă.

În baza art. 81 Cod penal 1968 cu aplicarea art. 5 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei închisorii pe un termen de încercare de 3 ani stabilit în condițiile art. 82 Cod penal 1968.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.pen. 1969 referitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni pe durata termenului de încercare.

În baza art.71 alin.1 Cod penal 1968 cu aplicarea art. 12 din Legea nr. 187/2012, au fost interzise inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal 1968 pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art.71 alin.5 Cod penal 1968, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii aplicate.

S-a constatat că inculpatul S. I. a fost reținut pentru 24 de ore din data de 17.01.2013 până în 18.01.2013 sens în care deduce din pedeapsa aplicată această perioadă.

III. În baza art. 260, alin. 1 Cod penal 1968 cu aplicarea art. 5 Cod penal a fost condamnat inculpatul S. I. fiul lui M. și A., născut în data de 10.09.1945 în ., jud., S., domiciliat în orașul Șimleu Silvaniei, ., jud. S., căsătorit, studii gimnaziale, pensionar, fără antecedente penale, posesor al CI . nr._ eliberat de SPCLEP Șimleu Silvaniei, CNP_ la pedeapsa de 1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie minicinoasă.

În baza art.71 alin.1 Cod penal 1968 cu aplicarea art. 12 din Legea nr. 187/2012, au fost interzise inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal 1968 pe durata executării pedepsei principale, iar în baza art.71 alin.5 Cod penal 1968, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii aplicate.

S-a constatat că inculpatul S. I. a fost reținut pentru 24 de ore din data de 17.01.2013 până în 18.01.2013 sens în care s-a dedus din pedeapsa aplicată această perioadă.

În baza art. 274 alin. 1 și 2 C. proc. pen. au fost obligați inculpații la plata sumei de 250 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art. 274 alin. 1 rap. la art. 272 alin. 2 C.pr.pen., onorariul avocatului din oficiu S. M. în cuantum de 900 lei (din timpul urmăririi penale-600 lei și a judecății-onorariu parțial 300 lei) va fi avansat din fondurile Ministerului de Justiție către Baroul de avocați S. și va rămâne în sarcina statului.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarea stare de fapt:

Învinuitul A. N., având ocupația de inginer topograf, a fost posesor al unui permis de conducere, obținut în anul 1995. Prin Sentința penală nr. 56/16.05.2011 a Judecătoriei Șimleu Silvaniei, definitivă prin Decizia penală nr.1681/24.10.2011 a Curții de Apel Cluj, a fost condamnat pentru infracțiunea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice cu o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, prevăzută de art. 87 alin.1 din OUG 195/2002.

Astfel, în baza articolului 114 alin.1 lit.b) din OUG 195/2002, la data de 11.11.2011, permisul învinuitului a fost anulat (f.44-46).

În data de 28.04.2012, învinuitul s-a deplasat la o pădure situată lângă localitatea F., pentru a efectuat măsurători pentru învinuiții S. I. și S. I.. Aceștia s-au deplasat din Șimleu până la terenul care trebuia măsurat cu autoturismul de teren marca „Land Rover”, cu nr. de înmatriculare_, aparținând învinuitului A. N.. Autoturismul a fost condus de martorul I. C., inginer topograf care în acel moment lucra ca și asistent la A. N..

După ce au efectuat măsurătorile, înspre seară, cei 4 au pornit înapoi spre Șimleu Silvaniei.

De data aceasta, la volanul autoturismului s-a urcat învinuitul A. N., în dreapta lui a stat martorul I. C., iar învinuiții S. I. și S. I. au luat loc pe bancheta din spate. În drum spre Plopiș, învinuitul a oprit autoturismul la un bar, unde consumat o bere. Acest aspect este confirmat de învinuitul S. I. (f.22,58).

În satul Plopiș, pe Drumul Județean 110 E, în dreptul imobilului cu nr.114 (f.33-43), autoturismul a fost oprit la solicitarea martorului N. M., care are calitatea de agent de poliție și era în patrulă împreună cu martorul M. V., jandarm.

Învinuitul a oprit autoturismul, aproape paralel cu autoturismul de poliție, iar martorul N. s-a deplasat la acesta și i-a cerut documentele.

Învinuitul i-a dat permisul de conducere al martorului I., care era pasager în dreapta. Văzând că nu a primit actele șoferului, martorul i-a mai cerut încă odată actele învinuitului. Atunci învinuitul A. i-a dat buletinul și a coborât de la volan, deplasându-se în spatele mașinii de unde a luat actele autoturismului său.

Faptul că cel care a coborât de la volan a fost învinuitul A. N. este confirmat de martorii N. M., M. V. și I. C. (f.47-50, 51-52, 55-56).

După e a verificat actele autoturismului, din cauză că învinuitul mirosea a alcool, martorul N. i-a cerut să sufle în aparatul etilotest, dar acesta a refuzat.

Văzând acestea, martorul N. a oprit un autoturism care trecea pe drum, solicitând șoferului acestuia, martorul G. I. să asiste la testarea învinuitului. I-a cerut acestuia din nou să sufle în aparatul etilotest, dar învinuitul nu a suflat, refuzând. Aceste aspecte sunt confirmate de martorii N. M., M. V. și G. I. (f.47-50, 51-52, 53-54)

În plus, atât învinuitul A. (f.11), cât și învinuiții S. I. (f.57-58) și S. I. (f.59-60), dar și martorii N. M., I. C. confirmă faptul că din mașina de teren, singura persoană care a coborât a fost învinuitul A..

În aceste condiții, declarația martorului G. I., care arată că a văzut ca în mașina de teren scaunul șoferului era liber, dar în autoturism mai erau alte persoane (f.53-54), se coroborează perfect cu declarațiile martorilor N., M. și I. și demonstrează clar că învinuitul A. a condus autoturismul în momentul în care a fost oprit de poliție.

În ceea ce-i privește pe inculpații S. I. și S. I. s-a reținut că aceștia au declarat mincinos cum că autoturismul a fost condus de S. I. și că acesta a stat tot timpul la volan cât A. a coborât din mașină și a vorbit cu polițistul.

Instanța a reținut că, caracterul mincinos al declarațiilor al declarațiilor inculpaților rezultă și din faptul că aceștia susțin că agentul de poliție a solicitat actele inculpatului A. și nu inculpatului S. I., despre care ei susțin că s-ar fi aflat la volan, o astfel de atitudine și evoluție a evenimentelor încălcând orice logică elementară.

Nici cu privire la acest aspect inculpații nu au fost de acord în toate declarațiile și anume inculpatul S. I. a declarat că deși polițistul a venit la mașină, iar el era șofer, nu i s-a cerut nici un act, ci polițistul le-a cerut de la pasagerul din dreapta spate (f.19). Ulterior a declarat că polițistul nu i-a cerut decât actele mașinii, nu și permisul, permis care a fost tot timpul asupra sa și nu i l-a cerut nimeni (f.60, 87). Cea de-a doua declarație este contrazisă chiar de către inculpatul A., care afirmă că a coborât din spate și i-a dat polițistului permisul inculpatului S. I. (f.11-verso).

Împotriva hotărârii pronunțate de către Judecătoria Șimleu-Silvaniei au declarat apel cei trei inculpați.

Inculpatul Aionesi N. a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii pronunțate de Judecătoria Șimleu-Silvaniei și achitarea potrivit dispozițiilor art. 16 lit.a Cod procedură penală.

În argumentarea cererii sale inculpatul A. a arătat că nu există probe din care să rezulte vinovăția sa, procesul verbal de constatare a actelor premergătoare neputând constitui mijloc de probă.

S-a mai arătat că procurorul a dispus începerea urmăriri penale fără a exista o sesizare iar declarațiile martorilor I. C., S. I. și G. I. au fost luate fără respectarea dispozițiilor art. 85 din Codul de procedură penală din 1969 și la un interval de 5 luni de la prima declarație a martorilor anterior menționați.

În subsidiar, s-a solicitat ca, în ipoteza în care se va reține vinovăția sa, să se facă aplicația dispozițiilor art. 91 lit b din Noul Cod penal.

Inculpatul S. I. și S. I. au solicitat admiterea apelurilor formulate iar, urmare desființări hotărârii primei instanțe, să se dispună achitarea.

Inculpații au solicitat că, în subsidiar, în condițiile în care se apreciază că sunt vinovați de săvârșirea faptei pentru care au fost trimiși în judecată, să se aplice pedeapsa amenzii penale.

Analizând apelurile declarate în cauză, Curtea va respinge apelurile declarate de inculpați S. I. și S. I. ș va admite pe cel declarat de inculpatul A. N., pentru următoarele considerente:

Văzând probatoriul administrat în cauză, prima instanță a reținut o stare de fapt corectă, în baza căreia a stabilit vinovăția inculpaților și a dispus condamnarea acestora.

Susținerile inculpaților referitoare la nevinovăția lor sunt infirmate de depozițiile martorilor N. M., M. V., I. C. (f.47-50, 51-58, 55-56) care au arătat că cel care a coborât de la volan, la solicitarea agentului de poliție, a fost inculpatul A. N..

După ce a verificat actele autoturismului, din cauză că inculpatul mirosea a alcool, martorul N. i-a cerut să sufle în aparatul etilotest, dar inculpatul A. a refuzat.

Văzând aceasta, martorul N. a oprit un autoturism care trecea pe drum, solicitând șoferului acestuia, martorul G. I. să asiste la testarea inculpatului. S-a cerut acestuia din nou să sufle în aparatul etilotest dar inculpatul a refuzat.

Este de remarcat că, pe parcursul procesului penal, inculpatul A., ca de altfel și ceilalți doi inculpați au avut o atitudine oscilantă, au dat declarații contradictorii, revenind asupra celor declarate anterior și prezentând odată cu fiecare declarație luată o altă stare de fapt.

Faptul că inculpatul A. s-a aflat la volanul autoturismului este confirmat de martorii M. V. (f.52,199) și I. C. (f.15-16, 56,171), acesta din urmă aflându-se în autoturism cu cei trei inculpați, precum și de procesul verbal constatator al infracțiunii flagrante (f.6) Deși inculpatul A. a solicitat înlăturarea declarației martorului I. pe motiv că acesta s-ar afla în relații de dușmănie cu inculpatul, instanța a dat valoare acestei declarații având în vedere că se coroborează cu restul probelor și că, spre deosebire de declarațiile celorlalți ocupanți ai autovehiculului, inculpați în cauză, au fost constante pe parcursul procesului neexistând contradicții între declarațiile luate la diferite momente procesuale. Existența relațiilor conflictuale între inculpatul A. și martorul I. a fost relevată de primul doar după data de 28.04.2012, instanța apreciind acest aspect ca o încercare de decredibilizare a martorului raportat la consecințele declarațiilor acestuia asupra vinovăției inculpatului A.. Inclusiv faptul că inculpatul A. și martorul I., în calitatea lor de ingineri topografi, au desfășurat împreună activitatea specifică meseriei lor în acea dată, duce la concluzia că aceștia aveau relații de colaborare și că, indiferent de refuzul inculpatului A. din cursul anului 2011 de a-l angaja pe acest martor la firma sa, nu s-au născut relații conflictuale între aceștia cel puțin până la data săvârșirii faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată.

Contradicții între declarațiile inculpaților S. mai apar și când polițistul N. și martorul M. s-au deplasat la sediul Postului de Poliție Plopiș, cerându-i inculpatului A. să îi urmeze, acestea referindu-se la identitatea șoferului care a condus mașina până la postul de poliție. S. I. afirmă că fratele său a condus autoturismul (f.22), în timp S. I. arată că s-a schimbat la volan cu martorul I. (f.19), iar inculpatul A. arătând că martorul I. a fost șofer (f.19 și f. 12).

Pentru considerentele arătate în cuprinsul acestei decizii, Curtea apreciază că instanța de fond a reținut în mod corect vinovăția inculpaților dispunând condamnarea acestora.

În cazul inculpatului A. N. instanța, făcând aplicația dispozițiilor art. 5 din Noul Cod penal, a aplicat legea penală mai favorabilă pe instituții și nu global, fapt ce contravine Decizie Curții Constituționale nr. 265/2014.

Pronunțând o nouă hotărâre, Curtea constată că, în ceea ce-l privește pe inculpatul A. N., legea penală mai favorabilă este Codul penal din 1969, care prevede un tratament sancționator mai blând în cazul concursului de infracțiuni.

Având în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei, respectiv gradul de pericol social al faptelor comise, împrejurările în care au fost comise instanța va dispune condamnarea inculpatului la o pedeapsă de câte 1 an pentru fiecare dintre cele două infracțiuni.

În baza art. 33 lit.a raportat la art. 34 lit.b Cod penal se vor contopi cele două pedepse, urmând a stabili pedeapsa cea mai grea, respectiv aceea de 1 an închisoare.

În baza art. 83 Cod penal 1968 cu aplicarea art. 15 din Legea nr. 187/2012 se va dispune revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr 56/16.05.2011 a Judecătoriei Șimleu Silvaniei pronunțată în dosar_ pe care o va adiționa pedepsei aplicate prin prezenta, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.

Se va face aplicarea art. 71 și art. art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal 1968 pe durata executării pedepsei principale.

Se vor menține restul dispozițiilor sentinței apelate.

Se vor respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații S. I. și S. I. împotriva aceleiași sentințe.

Va obliga inculpații S. I. și S. I. la plata cheltuielilor judiciare în apel în sumă de câte 300 lei, celelalte cheltuieli judiciare rămânând în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de inculpatul A. N. împotriva sentinței penale nr. 100 din 10 iulie 2014 a Judecătoriei Șimleu Silvaniei pe care o desființează în ceea ce privește greșita aplicare a legii penale mai favorabile față de inculpatul apelant.

Pronunțând o nouă hotărâre, stabilește că legea penală mai favorabilă este Codul penal din 1969.

Condamnă pe inculpatul A. N. la pedeapsa de: 1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fara permis de conducere prev. art. art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002, cu aplic. art. 5 NCP, 1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice prev. de art. 87. alin. 5 din OUG 195/2002, cu aplic. art. 5 NCP.

În baza art. 33 lit. a rap. la art. 34 lit. b Cod penal anterior, cu aplic. art. 5 NCP contopește pedepsele aplicate inculpatului, urmând a stabili pedeapsa cea mai grea, respectiv aceea de 1 an închisoare.

În baza art. 83 Cod penal 1968 cu aplicarea art. 15 din Legea nr. 187/2012 dispune revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr 56/16.05.2011 a Judecătoriei Șimleu Silvaniei pronunțată în dosar_ pe care o adiționează pedepsei aplicate prin prezenta, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.

Face aplicarea art. 71 și art. art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal 1968 pe durata executării pedepsei principale.

Menține restul dispozițiilor sentinței apelate.

Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații S. I. și S. I. împotriva aceleiași sentințe.

Obligă pe inculpații S. I. și S. I. la plata cheltuielilor judiciare în apel în sumă de câte 300 lei, celelalte cheltuieli judiciare rămânând în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică din 5.02.2015.

PREȘEDINTEJUDECĂTOR

A.-D. L. AGHINIȚĂ S. S.

GREFIER

A. B. H.

Red. S.S./M.N.

4 ex./11.03.2015

Jud.fond.- A. A. C.

← Ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi...		Lovirea sau alte violenţe (art. 180 C.p.). Decizia nr.... →

Mărturia mincinoasă (art. 260 C.p.). Decizia nr. 201/2015. Curtea de Apel CLUJ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Mărturia mincinoasă (art. 260 C.p.). Decizia nr. 201/2015. Curtea de Apel CLUJ