Vătămarea corporală din culpă (art. 184 C.p.). Decizia nr. 454/2015. Curtea de Apel CLUJ

Curtea de Apel CLUJ - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 454/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 26-03-2015 în dosarul nr. 14989/211/2011

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

Dosar nr._

Cod operator date cu caracter personal 8428

DECIZIA PENALĂ nr. 454/A/2015

Ședința publică din data de 26 martie 2015

Completul este constituit din:

PREȘEDINTE: I. – C. M.

JUDECĂTOR: C. I.

GREFIER: N. N.

MINISTERUL PUBLIC – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin procuror

D. S.

Pe rol fiind pronunțarea asupra apelurilor declarate de către P. DE PE L. JUDECĂTORIA CLUJ – N., partea civilă P. G. și asigurătorul UNIQUA A. S.A., împotriva sentinței penale nr. 798/27.06.2014, pronunțate de către Judecătoria Cluj – N., în dosar nr._, în care inculpatul T. V. I. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj – N., dat în dosarul de urmărire penală nr. 9851/P/2007 pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 alin. 2 și 4 C.pen.

La ambele apeluri nominale, se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în cuprinsul încheierii de ședință din data de 11 martie 2015, încheiere care este parte integrantă din prezenta încheiere.

CURTEA,

Prin sentința penală nr. 798 din data de 27.05.2014 a Judecătoriei Cluj –N., în temeiul art. 396 alin. 4 din Codul de procedură penală raportat la art. 196 alin. 2 din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal s-a stabilit pedeapsa de 10 luni închisoare pentru săvârșirea de către inculpatul T. V. I. fiul lui I. și A., născut la data de 29.11.1973 în Cluj-N., jud. Cluj, domiciliat în Cluj-N., ., ., f.f.l. în Cluj-N., . nr. 15A, . CNP_, fără antecedente penale, cetățean român, studii medii, căsătorit, 2 copii minori, posesor al CI . nr._ a infracțiunii de vătămare corporală din culpă față de persoana vătămată P. G., reținându-i o culpă în proporție de 30% în producerea accidentului rutier.

În temeiul art. 83 din Codul penal s-a dispus amânarea aplicării pedepsei de 10 luni închisoare pe durata termenului de supraveghere de 2 ani – stabilit conform art. 84 alin. 1 din Codul penal.

În temeiul art. 85 alin. 1 din Codul penal s-a stabilit ca inculpatul să respecte pe durata termenului de supraveghere de 2 ani a următoarelor măsuri de supraveghere:

să se prezinte la Serviciul de probațiune Cluj, la datele fixate de acesta;
să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
să comunice schimbarea locului de muncă;
să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art. 83 alin. 4 din Codul penal s-a atras atenția inculpatului asupra importanței renunțării la conduita infracțională, inclusiv a respectării măsurilor stabilite în sarcina lor, în caz contrar existând posibilitatea/riscul revocării amânării aplicării pedepsei și a executării ei în regim de detenție.

S-a constatat că s-au constituit părți civile în cauză persoana vătămată P. G. cu sumele de 200.000 lei daune materiale, de 450.000 euro daune morale și de 360.000 lei reprezentând contravaloarea prestației periodice lunare de 1.500 lei și S. C. Județean de Urgență Cluj cu suma de 17.304,92 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor efectuate cu îngrijirea medicală a persoanei vătămate.

S-a constatat că . are calitate de parte responsabilă civilmente în cauză în baza poliței de asigurare . nr._ încheiată la data de 29.12.2006.

În temeiul art. 397 alin. 1 din Codul de procedură penală raportat la art. 19 și la art. 25 alin. 1 din Codul de procedură penală a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată în cauză de P. G. (reținând o culpă în sarcina acestuia în proporție de 70%) și obligat inculpatul în solidar cu persoana responsabilă civilmente . la plata sumelor de 5930,136 lei reprezentând daune materiale (30% din 6.267,12 lei – cheltuieli materiale dovedite prin chitanțele depuse la dosar, din 10.000 lei – costuri impuse de alimentația specifică, din 3.500 lei – contravaloarea mașinii distruse) și de 30.000 euro reprezentând daune morale (30% din 100.000 euro), respingând celelalte pretenții.

În temeiul art. 397 alin. 1 din Codul de procedură penală raportat la art. 19 și la art. 25 alin. 1 din Codul de procedură penală s fost admisă în parte acțiunea civilă formulată în cauză de S. C. Județean de Urgență Cluj și obligat inculpatul în solidar cu persoana responsabilă civilmente . la plata sumei de 5191,476 lei reprezentând 30% din contravaloarea cheltuielilor efectuate pe parcursul internării persoanei vătămate, la care se va adăuga dobânda legală începând din data de 16.01.2008 până la data achitării integrale a sumei astfel stabilite.

În temeiul art. 398 din Codul de procedură penală raportat la art. 274 alin 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 398 din Codul de procedură penală raportat la art. 273 alin 4 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei reprezentând contravaloarea opiniei expertale întocmite de către dl. expert M. I..

În temeiul art. 398 din Codul de procedură penală raportat la art. 276 alin 2 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli judiciare efectuate de către persoana vătămată P. G..

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin rechizitoriul întocmit la data de 23.05.2011 în dosarul penal nr. 9851/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului T. V. I. pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 alin. 2 și 4 din Codul penal.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Cluj-N. în data de 27.05.2011 și s-a fixat termen pentru judecarea pe fond a cauzei la data de 29.09.2011.

Prin actul de sesizare s-a reținut pe scurt că în data de 17.12.2007 inculpatul T. V. I., conducând pe . din Cluj-N. autoturismul marca BME cu nr. de înmatriculare_, datorită vitezei mari cu care circula nu a putut evita impactul cu autovehiculul marca Dacia cu nr. de înmatriculare_ condus neregulamentar de numitul P. G., provocându-i acestuia din urmă traumatisme care au necesitat pentru vindecare un număr de 110 – 120 de zile de îngrijiri medicale.

S-a apreciat că accidentul s-a produs din culpa comună a inculpatului T. V. I. și a persoanei vătămate P. G. în raport cu prevederile din cadrul OUG nr. 195/2002, reținându-se că inculpatul ar fi încălcat dispozițiile art. 35 și ale art. 49 alin. 1 din ordonanță, iar persoana vătămată nu ar fi respectat dispozițiile art. 57 din ordonanță și ale art. 109 din Regulamentul de aplicare al ordonanței menționate anterior.

Inculpatul nu a recunoscut vina sa în producerea evenimentului rutier.

Persoana vătămată P. G. s-a constituit parte civilă în cauză, arătând că va preciza ulterior cuantumul despăgubirilor pe care le solicită (filele 81-82).

Spitalului C. de Urgență Cluj-N. s-a constituit parte civilă în cauză față de inculpat cu suma totală de 17.304,92 lei și dobânda aferentă, reprezentând cheltuielile de spitalizare ocazionate de îngrijirea persoanei vătămate P. G. (filele 68, 69).

Pe parcursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de constatare a infracțiunii (filele 4-6), schița locului faptei și planșa fotografică cu aspectele fixate și urmele ridicate cu ocazia investigării tehnico-științifice a locului faptei (filele 7-17), certificatul medico-legal (filele 18-19), buletine de analiză toxicologică (filele 22-27), raportul de expertiză criminalistică (filele 28-67), declarațiile martorilor C. L. V. (filele 75-76, 77), P. B. O. (filele 78-79, 80), declarațiile persoanei vătămate P. G. (filele 81-84, 85-86) și ale inculpatului T. V. I. (filele 88, 89-90).

În faza de judecată, înainte de citirea actului de sesizare, persoana vătămată a precizat cuantumul daunelor solicitate, iar inculpatul a arătat că nu dorește să fie judecat conform procedurii simplificate deoarece nu apreciază că ar avea o culpă în producerea evenimentului rutier.

Au fost depuse la dosar note din partea Asociației F. de Protecție a Victimelor Străzii (fila 7 vol. I instanță), adresa nr. 2143/09.08.2011 a . Sucursala Cluj însoțită de copie după polița de asigurare a autovehiculului condus de către inculpat (filele 8, 9 vol. I instanță), constituirea de parte civilă formulată de P. G. însoțită de documente medicale (filele 24-39 vol. I instanță), adeverință venituri (fila 40 vol. I instanță), certificat de radiere autovehicul (fila 41 vol. I instanță), copie după talonul de pensie (fila 42 vol. I instanță), întâmpinare din partea Asociației F. de Protecție a Victimelor Străzii (filele 57-64 vol. I dosarul instanței), precizări la constituirea de parte civilă (filele 81-109 vol. I dosarul instanței), scrisoare medicală (fila 125 vol. I dosarul instanței), acte medicale (filele 147-155 vol. I dosarul instanței), adresa nr. 14/2013 din 30.01.2013 a Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice Cluj (filele 180-184 vol. I dosarul instanței), înscrisuri medicale (filele 194-198 vol. I dosarul instanței), raportul de expertiză medico-legală nr. 1419/II/b/19 din 25.03.2013 (filele 203-211 vol. I dosarul instanței), precizări la constituirea de parte civilă (filele 219- 222, 291- vol. I, 395 vol. II dosarul instanței), practică în domeniul rapoartelor de expertiză criminalistică, de constatare tehnică și copii după hotărâri judecătorești (filele 223-275 dosarul instanței), raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert V. B. O. (filele 295-318 vol. I dosarul instanței), memoriul și obiecțiunile formulate față de raportul de expertiză tehnică judiciară (filele 325-327, 328 vol. II dosarul instanței), referatul de evaluare cu privire la inculpat întocmit de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj (filele 338-341 vol. II dosarul instanței), completare la raportul de expertiză tehnică judiciară – răspuns la obiecțiuni (filele 347-377 vol. II dosarul instanței), completare la raportul de expertiză tehnică judiciară – II (filele 387-391 vol. II dosarul instanței), fotocopie după harta zonei în care s-a produs evenimentul rutier (fila 403 vol. II dosarul instanței), răspunsul expertului parte M. I. la obiecțiuni (filele 408-409 vol. II dosarul instanței), copii chitanțe cheltuieli judiciare ale persoanei vătămate (fila 413 vol. II dosarul instanței), concluzii scrise(filele 414-417 vol. II dosarul instanței).

Au fost audiați martorii M. M. (fila 113 vol. I instanță), N. V. (fila 114 vol. I dosarul instanței), P. B. O. (fila 115 vol. I dosarul instanței), C. L. V. (fila 161 vol. I dosarul instanței), persoana vătămată P. G. (fila 380 vol. II dosarul instanței), expertul V. B. O. (filele 381-384 vol. II dosarul instanței), expertul parte M. I. (filele 400-402 vol. II dosarul instanței).

Examinând actele și lucrările dosarului și având în vedere, potrivit art. 5 Codul de procedură penală,întregul material probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarea stare de fapt:

În seara zilei de 17.12.2007, în jurul orelor 19²⁵, inculpatul se afla la volanul autoturismului proprietate personală marca BMW 320 cu nr. de înmatriculare_, deplasându-se pe . pe direcția Piața Mărăști – Piața A. I., iar persoana vătămată se afla la volanul autoturismului proprietate personală marca Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare_, deplasându-se pe . str. București – ..

Ajuns la intersecția străzii Paris cu ., autoturismul Dacia 1310 condus de persoana vătămată a pătruns în intersecție, unde a avut loc coliziunea cu autoturismul marca BMW 320 condus de inculpat.

Din procesul verbal întocmit cu ocazia cercetării la fața locului (filele 4-6) reiese că accidentul de circulație s-a produs pe ., la intersecția cu .-N.. În acea zonă circulația se desfășura în două sensuri, sensul de circulație spre carterul Mărăști fiind rezervat autovehiculelor RATUC destinate transportului în comun, care circulă pe o singură bană, iar pe sensul de circulație spre P-ța A. I. – Regionala CFR circulația se desfășura pe trei benzi, iar în partea dreaptă erau amplasate indicatoare rutiere „Parcare”. Pe partea carosabilă nu erau aplicate marcaje longitudinale de separare a sensurilor și a benzilor de circulație și nici marcaje transversale pentru traversarea străzii de către pietoni. Pe . desfășura într-un singur sens cu direcția spre ., nu există marcaje, iar la intersecția cu . era montat indicatorul rutier care reglementează prioritatea în intersecție, respectiv „STOP” și „OBLIGATORIU LA DREAPTA”.

În dreptul imobilului cu nr. 51 pe . au fost găsite autovehiculele implicate în accidentul de circulație, acestea fiind descrise după cum urmează: autoturismul marca Dacia prezenta avarii în proporție de 80%, în partea laterală stângă, respectiv aripa stângă față, ușa stângă față+spate, aripa stângă spate, prag lateral stânga, pavilion stânga. Autoturismul marca BMW prezenta următoarele avarii: bara față, aripi stânga și dreapta față, capota motor, parbriz, faruri stânga și dreapta față + semnalizări, masca+grila față și parte mecanică față, airbag conducător auto, parte mecanică roata dreapta față aflându-se în poziție ușor oblică față de axul drumului.

Echipa de intervenție a tras înapoi autoturismul marca BMW pentru a putea scoate una dintre victimele aflate în autoturismul Dacia.

În dreptul imobilului cu nr. 55 de pe . era montat indicatorul rutier de informare „PRESEMNALIZARE TRECERE PENTRU PIETONI”, iar pe stâlpul RATUC cu nr. 28 de la intersecția cu . amplasat indicatorul rutier de informare „TRECERE PENTRU PIETONI”.

La fața locului a fost identificată o urmă de frânare de 18 m care începea din dreptul punctului de reper și la o distanță de 9.70 m față de bordura trotuarului din dreapta privind sensul de mers spre Regionala CFR și care se sfârșea sub roata stângă spate a autoturismului marca BMW.

Inculpatul a declarat cu ocazia desfășurării cercetării la fața locului că în timp ce se deplasa pe banda a treia dinspre cartierul Mărăști spre centru cu o viteză de aproximativ 50 kilometri pe oră, la intersecția cu . ieșit brusc în față autoturismul marca Dacia, pe care l-a accidentat pe partea stângă și l-a proiectat până în fața magazinului Loto-Prono.

Au fost identificați șoferii autovehiculelor implicate – inculpatul T. V. I. și persoana vătămată P. G. și martorul ocular C. L. V..

Conducătorii auto au fost testați pentru stabilirea alcoolemiei, din buletinele de analiză toxicologică – alcoolemie nr. 2700/27.12.2007 și 2703/28.12.2007 rezultând o alcoolemie zero în sânge (filele 20, 22 dosarul de urmărire penală).

Audiat fiind cu privire la împrejurările producerii evenimentului rutier, martorul C. L. V. a precizat că la data respectivă se deplasa în spatele autoturismului marca Dacia 1310 de culoare albastră pe strada Paris spre .. Ajuns la intersecția celor două străzi, autoturismul Dacia 1310 a oprit inițial pentru a acorda prioritate autovehiculelor care circulau pe drumul cu prioritate, după care – FĂRĂ SĂ SEMNALIZEZE NICIUN FEL DE INTENȚIE ȘI-A CONTINUAT DEPLASAREA PERPENDICULAR PE . de faptul că autoturismele care rulau pe bulevard erau oprite înaintea unei treceri de pietoni amenajate la circa 10-20 de metri stânga față de colțul cu .> În momentul în care autoturismul Dacia 1310 a trecut de banda a doua pe banda a treia – perpendicular pe axul drumului -, pe banda a treia a apărut un AUTOTURISM MARCA BMW DE CULOARE ÎNCHISĂ, A CĂREI VITEZĂ MARTORUL A APROXIMAT-O CA FIIND PESTE 70 KM/H (fila 77 dosarul de urmărire penală), CHIAR LA 100-120 KM/H (fila 75 verso dosarul de urmărire penală). Acesta a efectuat o manevră de depășire a celor trei autoturisme oprite pe banda a doua pentru a acorda prioritate de trecere pietonilor angajați în traversare pe marcajul pietonal, trecând de pe banda a doua pe banda a treia și continuându-și deplasarea până în momentul în care autoturismul Dacia 1310 i-a apărut în față la jumătatea benzii a treia, având loc impactul între acestea.

În faza de judecată martorul a precizat că menține cele declarate în faza de urmărire penală când a dat declarații mai amănunțite și că a observat momentul impactului și a auzit zgomotele de frânare. Autoturismul Dacia a luat-o puțin la dreapta în momentul în care intenționa să traverseze bulevardul, iar impactul a avut loc după axul drumului, undeva pe a treia bandă dintre cele patru de circulat spre centru. Vizionând planșa foto prezentată de instanță (figura 10 fila 44 dosarul de urmărire penală) martorul a precizat că la momentul efectuării fotografiei autoturismul Dacia nu era descarcerat complet, respectiv că până la final a fost tăiat complet planșeul autoturismului Dacia (fila 161 vol. I dosarul instanței).

Martorul P. B. O. a precizat la data de 28 ianuarie 2008 că în data de 17 decembrie 2007 se afla în autoturismul condus de tatăl său, P. G., când – ajunși la intersecția străzii Paris cu . – a observat în partea stângă două autoturisme care acordau prioritate pietonilor care traversau bulevardul, s-a uitat în partea dreaptă, iar după ce s-a uitat din nou în partea stângă a observat un autoturism de culoare neagră care circula pe . cu viteză mare (fără a o putea aproxima), care nu a oprit la trecerea de pietoni și care a intrat în impact cu autoturismul condus de persoana vătămată (fila 80 dosarul de urmărire penală)

Audiat fiind la data de 11 iunie 2009, același martor afirmă că se afla pe locul din dreapta față a autoturismului marca Dacia 1310 care era condus de tatăl său și care se deplasa pe str. Paris spre .. Ajunși la intersecția celor două străzi, persoana vătămată a oprit pentru a acorda prioritate autoturismelor care circulau pe . dinspre cartierul Mărăști, până când acestea au oprit în fața unei treceri de pietoni situată la circa 5-10 metri stânga pentru a acorda prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea drumului. În acel moment P. G. a pătruns în intersecție și a traversat banda întâi, deplasându-se spre banda a doua – cu intenția de a efectua virajul dreapta pentru a se deplasa spre Prefectura Cluj. A observat că în mod brusc pietonii angajați în traversarea drumului pe marcajul pietonal au început să fugă, iar în momentul următor a apărut un autoturism care se deplasa cu viteză sporită, care a depășit coloana de autovehicule oprite pentru a acorda prioritate de trecere pietonilor, iar în câteva secunde a avut loc impactul. P. B. O. apreciază că impactul a avut loc între banda unu și banda a doua deoarece datorită autovehiculelor parcate lângă bordura din partea dreaptă a B-dului 21 Decembrie 1989 tatăl său nu s-a putut încadra pe prima bandă pentru efectuarea virajului la dreapta (filele 78-79 dosarul de urmărire penală).

În faza de judecată martorul precizează că mașina în care se afla s-a oprit în fața celor două coloane de mașini oprite la zebră, aproximativ pe a doua bandă de circulație din direcția Mărăști – centru, iar în momentul impactului autoturismul Dacia 1310 staționa în paralel cu trecerea de pietoni de pe . 115 vol. I dosarul instanței).

Audiat fiind în cursul urmăririi penale la data de 07.07.2008, persoana vătămată a declarat că, ajuns la intersecție, a oprit acordând prioritate autovehiculelor care se deplasau din direcția Piața Mărăști spre centru. Când traficul s-a redus și pe trecerea de pietoni au traversat pietoni, el a pătruns în intersecție intenționând să se încadreze cât mai mult pe banda din stânga a B-lui 21 Decembrie 1989 dorind să schimbe la Prefectură direcția de mers spre P-ța C.. În timp ce efectua această manevră, P. G. a observat cum din coloana oprită la trecerea de pietoni iese o mașină în viteză de pe o bandă pe alta, îndreptându-se spre el, moment în care l-a semnalizat acustic și luminos pentru a-l putea observa.

P. G. precizează că în dreptul autoturismului său se afla un pieton angajat în traversarea străzii, care a fost nevoit să alerge pentru a nu fi lovit de autoturismul marca BMW care a făcut manevra de a trece de pe o bandă pe alta, dar și că banda rezervată transportului în comun, cât și partea stângă privind sensul spre Prefectură era liber (filele 85-86 dosarul de urmărire penală).

În data de 11 iunie 2009 persoana vătămată precizează că intenționa să se încadreze pe banda a treia prin efectuarea virajului la dreapta, profitând de faptul că pe trecerea de pietoni aflată în stânga sa erau angajate în traversare mai multe persoane. Cu această intenția el a pătruns perpendicular pe ., de pe banda întâi ajungând pe bana a doua UNDE S-A OPRIT DEOARECE AUTOTURISMELE S-AU REPUS ÎN MIȘCARE, OCOLINDU-L PE BENZILE UNU ȘI TREI. LA UN MOMENT D. UN AUTOTURISM CARE RULA PE BANDA A DOUA – BANDĂ PE CARE P. G. O OCUPA FIIND OPRIT PERPENDICULAR – A OPRIT PENTRU A-I PERMITE SĂ SE ÎNCADREZE ÎN TRAFIC. În momentul în care a început manevra de viraj dreapta de pe banda a doua pe banda a treia, persoana vătămată a observat că din stânga sa, pe banda a treia rula un autoturism care a trecut de pe banda a doua pe banda a treia depășind coloana de autovehicule care era oprită pe banda a doua pe care o bloca. În acel moment s-a oprit între banda a doua și banda a treia și a avut loc impactul (filele 81-82 dosarul de urmărire penală).

La data producerii accidentului, inculpatul a declarat că se deplasa pe banda a treia a Bulevardului 21 Decembrie 1989 dinspre cartierul Mărăști spre centru, cu o viteză de aproximativ 50 km/h, iar când a ajuns la intersecția cu . ieșit brusc în față autoturismul marca Dacia 1310, pe care l-a lovit în partea stângă și l-a proiectat până în fața magazinului Loto-Prono (fila 90 dosarul de urmărire penală).

În cauză au fost efectuate două expertize criminalistice pentru a se stabili dinamica producerii accidentului, vitezele de deplasare inițiale și din momentul impactului ale celor două autoturisme, locul impactului cu stabilirea momentului apariției stării de pericol și posibilitățile de evitare a accidentului avându-se în vedere direcțiile de deplasare a autovehiculelor.

Din Raportul de expertiză criminalistică nr. 28 din 25 februarie 2011 realizat de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Cluj (filele 34-54 dosarul de urmărire penală) și completarea la acest raport (filele 180-184 vol. I dosarul instanței) rezultă că:

 impactul dintre autoturismele BMW și Dacia a avut loc în intersecția B-dului 21 Decembrie 1989 cu . de mers Piața Mărăști – Piața A. I., în momentul de angajament maxim autoturismul Dacia depășind cu circa 10,8 m colțul intersecției;

 impactul în planul longitudinal la drumului a avut loc la circa 1,9 metri în raport cu puntul de reper ales în cercetarea locului faptei (autoturismul Dacia situându-se în momentul coliziunii cu roata dreapta față în dreptul punctului de reper ales – stâlpul RATUC nr. 29);

 impactul dintre cele două autovehicule a avut loc între banda a doua și banda a treia a sensului de mers Piața Mărăști – Piața A. I.;

 viteza de impact pentru autoturismul BMW a fost de 73 km/h și pentru autoturismul Dacia de 9 km/h (stabilită cu ajutorul programului PC Crash 8.1);

 nu s-au putut stabili vitezele inițiale de deplasare a autovehiculelor datorită lipsei urmelor de frânare anterioare impactului;

 starea de pericol iminent pentru inculpat s-a declanșat în momentul în care autoturismul Dacia a pătruns pe banda a doua a sensului de mers Piața Mărăști – Piața A. I., din acel moment intersecția traiectoriilor de deplasare ale vehiculelor devenind ireversibilă;

 spațiul minim parcurs de către autoturismul Dacia din momentul declanșării stării de pericol și până în momentul impactului a fost de circa 5,5 m;

 utilizând vitezele de impact ale autovehiculelor s-au stabilit distanțele de care conducătorii auto au dispus pentru luarea măsurilor de evitare, respectiv 45 m pentru inculpat și 3,38 m pentru persoana vătămată;

 având în vedere distanța necesară pentru oprirea unui autovehicul care rulează cu o viteză de 73 km/h (așa cum a fost stabilită viteza de impact a autovehiculului BMW) care este 64 metri raportată la distanța de care acesta a dispus pentru luarea măsurilor de evitare (45 metri), s-a apreciat că T. V. I. nu putea evita producerea accidentului, în schimb el putea preveni producerea evenimentului rutier dacă s-ar fi deplasat cu o viteză care să se încadreze în limita admisă pe acel sector de drum;

 printre măsurile de evitare a producerii accidentului luate de inculpat s-a regăsit și evitarea prin ocolire a coliziunii prin efectuarea unui viraj spre dreapta, însă distanța parcursă până la inițierea manevrei de ocolire a fost de 30,41 metri;

 P. G. putea preveni producerea accidentului dacă, înainte de a intra pe drumul prioritar, ar fi acordat prioritate de trecere vehiculelor care se deplasau pe acesta;

 accidentul s-a produs atât din cauza neacordării priorității de trecere de către numitul P. G. la ., cât și a deplasării cu o viteză superioară celei limită admisă a autoturismului BMW condus de numitul T. V. I..

Din Raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul tehnic judiciar V. B. O. (filele 295-317 vol. I dosarul instanței) rezultă că:

în dreptul benzii 2 spre 3 de circulație pe . autovehiculul Dacia este surprins de autoturismul BMW, moment în care intră în contact elastic, deplasându-se 18 metri până întră în contact cu autoturismul Dacia L. – parcat regulamentar, după care se opresc;
locul de impact este identificat ca fiind benzile 2-3 de circulație de pe . la o distanță de 9,20-9,70 metri față de trotuarul bulevardului;
viteza de rulare dinaintea producerii accidentului pentru autovehiculul BMW a fost stabilită la 75 km/h, iar cea a Daciei la 12 km/h;
accidentul putea fi evitat dacă conducătorul autovehiculului Dacia ar fi rulat pe cele două benzi libere de lângă marginea bulevardului și dacă conducătorul autovehiculului BMW ar fi rulat cu viteza legală de 50 km/h, motive pentru care apreciază o culpă de 30% pentru conducătorul auto al Daciei și una de 70% pentru conducătorul auto al BMW-ului în producerea accidentului.

Din Completarea la raportul de expertiză tehnică-judiciară întocmit de expertul tehnic judiciar V. B. O. (filele 347-377 vol. II dosarul instanței) rezultă că:

simularea computerizată este recunoscută ca fiind o a treia cale de folosit în ceea ce privește analiza științifică, că aceasta își produce propriile date, că presupune transpunerea în funcțiune a modelului unui proces/fenomen în condițiile stabilite de către utilizator;
punctul de impact este punctul în care se presupune că se schimbă forța totală de ciocnire între cele două vehicule;
cauzele determinante ale producerii accidentului sunt reprezentate de viteza autovehiculului BMW și manevra realizată de către conducătorul auto al Dacia.

Audiat fiind pentru a oferi informații cu privire la raportul și completarea la raport efectuate, expertul tehnic judiciar V. B. O. a precizat că după impact cele două autovehicule s-au deplasat ca un tot unitar pe o distanță de 8 metri și nu ca un autovehicul distinct, situație în care nu se poate afla viteza de deplasare a autoturismelor anterioară impactului folosind distanța parcursă de acestea după impact. Pentru a aproxima viteza de deplasare a autoturismului BMW la 75 km/h (așa cum rezultă din completările efectuate la raportul de expertiză) expertul a presupus că inculpatul a acționat frânele în momentul în care a observat autoturismul Dacia, fiind de bun simț să se frâneze în acele împrejurări. El a aproximat viteza de deplasare a autoturismului BMW la 40 km/h (apreciată a fi viteza de impact în urma evaluării gradului de deformare a autovehiculului) dacă conducătorul auto nu ar fi acționat frânele. A estimat că în momentul impactului BMW-ul avea o viteză de 39-41 km/h, redusă de la o viteză de deplasare de 69 km/h datorită impactului celor două autovehicule. Pentru a aprecia gradul culpei, expertul a evaluat situația în ansamblu, respectiv existența pietonilor pe trecerea de pietoni care a impus oprirea autovehiculelor care se deplasau pe drumul cu prioritate și a permis persoanei vătămate să încerce să se încadreze pe banda a treia. A estimat că BMW-ul ar fi încercat să evite impactul cu Dacia mergând prin spatele acesteia pentru a o lăsa să treacă. La stabilirea variabilei F de la fila 3 din completarea la raportul de expertiză, expertul nu a luat în considerare procedura descarcerării, considerând că urmele au fost produse exclusiv în urma accidentului. În raportul de expertiză cinetică și graficul de viteză se evidențiază reducerea într-o fracțiune de secundă a vitezei de deplasare a BMW-ului de la 69 km/h la 39 km/h, iar estimarea vitezei de deplasare a aceluiași autovehicul a fost realizată prin două metode: calcul matematic – 70 km/h și simulare computerizată 75 km/h. Diferența dintre viteza de deplasare și cea de impact este justificată prin cedarea de energie de către BMW în momentul impactului și transferarea acesteia către Dacie. Astfel, Dacia a resimțit o viteză de 39 km/h, iar transferul de energie a dus la creșterea vitezei Daciei de la 8 km/h la 30 km/h. Diferențele dintre valorile vitezelor autovehiculelor stabilite prin cele două metode (simulare computerizată și calcul matematic) nu au cum să ducă la o diferență mai mare de 5 km/h dacă valorile introduse sunt evaluate corespunzător în urma estimării urmelor de deformare a autovehiculelor.

Din Completarea la raportul de expertiză tehnică-judiciară - II întocmit de expertul tehnic judiciar V. B. O. (filele 387-391 vol. II dosarul instanței) rezultă că:

pentru evaluarea deformației autovehiculului se determină prin măsurători succesive înălțimea, lățimea și lungimea deformației;
formulele matematice utilizate au fost generate de către dr. Walter Rohrich de la Berlin University of Technology și validate de către Dr. Keneth L. Campbella de la University o Michigan – Transport Research Institute, la International Conference on Road Safety in Michigan;
valoarea vitezei de impact rezultată din raportul cinematic generat în mod automat de aplicația de simulare este de 39 km/h în situația în care s-a estimat o viteză de deplasare de 75 km/h în situația unei frânări ideale cu o componentă egală pe toate cele 4 roți și o apăsare constantă pe tot parcursul frânării;
valorile vitezelor de impact rezultate din simulare și cea rezultată din simularea computerizată sunt sensibil apropiate: 41,90 km/h respectiv 38,60 km/h valori calculate analitic și 39 km/h valoare rezultată din simulare;
valoarea vitezei de rulare înainte de începerea procesului de frânare este de 68 -70 km/h conform graficelor din literatura de specialitate rezultate din teste experimentale în regim de poligon, iar în urma simulării – ținând cont de condiții ideale și uniformitatea procesului – de 75 km/h;
valorile dimensionale introduse de expert în analiza matematică analitică sunt valori estimative, o măsurare amănunțită permite o acuratețe mai ridicată a valorilor furnizate de către algoritmul utilizat (expertul nu a avut posibilitatea de a măsura fizic gradul de deformare a autovehiculului).

În cauză s-a procedat la audierea expertului parte M. I. (filele 400- 402 vol. II dosarul instanței), care a precizat că nu a avut cunoștință despre cele două completări realizate la expertiza întocmită de expertul V. B. O. și nu este de acord cu modul de calcul și cu rezultatele privind viteza de impact a BMW-ului, respectiv cu reducerea acesteia de la 75 km/h la 39 sau 41 km/h. Acesta a precizat că în lipsa urmelor de frânare anterioare momentului impactului nu se poate stabili viteza la o anumită distanță față de locul impactului, dar și că în momentul impactului viteza de deplasare a BMW-ului era de 75 km/h. Datorită diferențelor de greutate a celor două autovehicule, cât și a vitezei lor de deplasare, forțele rezultate au fost mult diferite în sensul că autovehiculul BMW a avut o forță de împingere mult mai mare. În momentul impactului s-au produs două fenomene importante, respectiv deformarea autovehiculelor și deplasarea lor în teren. Prima și cea mai importantă a fost pierderea de viteză prin deformare, fapt care explică imprimarea de către BMW către Dacia a unei viteze de deplasare mult mărită, situație în care se poate spune că așa-zisa viteză de impact stabilită de către expertul V. B. O. reprezintă tocmai acea pierdere de viteză. Viteza de impact a BMW-ului nu se poate stabili doar ca urmare a avariilor suferite de acesta deoarece au avut loc două fenomene: deformația autovehiculului în momentul impactului și apoi deplasarea celor două autovehicule pe o distanță de 18 m, pe direcția BMW-ului. Din analiza urmelor evidențiate în procesul-verbal de cercetare la fața locului rezultă că autoturismul Dacia nu s-a deplasat perpendicular pe calea de rulare pe drum, ci puțin dreapta, unghiul de impact fiind apropiat de 90 grade.

Pentru a stabili apariția stării de pericol pot fi avuți în vedere următorii factori: viteza de deplasare a autovehiculului și eventuale urme de frânare înainte de impact, timpii de reacție/percepție a unui conducător auto. Timpul de reacție/percepție a unui conducător auto în condiții normale de deplasare este cuprinsă între 1,2/4 secunde, în condițiile în care valoarea maximă este pentru condiții de deplasare noaptea, pe timp de ploaie, zăpadă, vizibilitate redusă. Calculul vitezei de impact a fost făcut printr-un program de simulare de către expertul V. B. O., iar expertul M. I. nu a putut preciza dacă acel program a luat în considerare urmele produse asupra Dacieie de procesul descarcerării. În opinia expertului deformările produse în urma descarcerării nu sunt esențiale întrucât deformațiile din impact (evidențiate la stâlpul și pragul autoturismului Dacia) au fost mult mai importante decât acestea. La descarcerare se acționează în general asupra părții superioare a autoturismului pentru a putea scoate victimele, aspect care nu poate influența esențial valoarea vitezei. Graficul de viteză prezentat în completările efectuate la expertiza realizată de expertul V. B. O. arată clar o creștere de viteză la autoturismul Dacia la 41 km/h, care reprezintă viteza de după impact, iar pentru a specifica această viteză trebuie făcut referire la un reper, aspect omis din completările efectuate ulterior.

În Răspunsul la obiecțiuni realizat de către expertul M. I. (filele 408-409 vol. II dosarul instanței) rezultă că viteza autoturismului BMW în momentul impactului a fost de aproximativ 70 km/h având în vedere cele trei moduri de calcul efectuate în lucrările anterioare.

Analizând informațiile prezentate anterior (procesul-verbal de cercetare la fața locului, declarațiile persoanei vătămate, ale inculpatului și ale martorilor, rapoartele de expertiză întocmite, completările și răspunsurile la obiecțiunile acestora, precum și declarațiile experților audiați), instanța reține că evenimentul rutier s-a produs din culpa comună a celor doi conducători auto. Astfel, inculpatul rula cu o viteză minimă estimată între 70-75 km/h pe un sector de drum intens circulat, unde limita prevăzută de lege era de 50 km/h, pe timp de noapte, cu carosabil umed, în apropierea unei treceri de pietoni marcată și semnalizată regulamentar, pe care erau înscrise mai multe persoane pentru traversarea carosabilului.

Cât privește viteza autovehiculului BMW constatăm că amândouă expertizele, cât și completările la expertize și opiniile expertale stabilesc valori apropiate pentru viteza de deplasare a BMW-ului în momentul impactului (73 km/h ~69/70 km/h ~ 70km/h), cât și pentru viteza de deplasare a Daciei în același moment (9km/h ~8 km/h ~12 km/h). Analizând completarea II la raportul de expertiză realizată de expertul V. B. O. constatăm că aceasta ne prezintă în mod detaliat modul de calcul al variației vitezei autoturismului BMW în momentul impactului, fiind stabilită o valoare de 39 km/h, de altfel apropiată valorilor utilizate în expertizele efectuate anterior (∆V) și în completările realizate (33,88 km/h ~ 40 km/h), însă termenii folosiți pentru precizarea acesteia diferă (variația vitezei ∆V ~ valoarea vitezei de impact ~ pierderea/creșterea de viteză).

Viteza de deplasare a autoturismului BMW înainte de momentul impactului nu a putut fi stabilită în mod cert în urma expertizelor efectuate datorită lipsei urmelor de frânare anterioare acestui moment (experții au presupus că șoferul ar fi acționat frânele – „fiind de bun simț să o facă”), iar din celelalte mijloace de probă administrate (declarațiile inculpatului, persoanei vătămate și ale martorilor) nu rezultă niciun moment faptul că T. V. I. ar fi acționat sistemul de frânare pentru a evita/reduce gravitatea impactului, ci doar ulterior acestuia. Martorul C. L. V. a precizat în cursul urmăririi penale că autoturismul BMW „nu a mai apucat să efectueze manevre de evitare sau de frânare” (fila 76 dosarul de urmărire penală), iar în cursul judecării cauzei că „am văzut momentul impactului și am auzit zgomote de frânare” (fila 161 vol. I dosarul instanței).

Având în vedere cele precizate anterior, la stabilirea culpei inculpatului în producerea accidentului vom lua în considerare doar viteza stabilită pentru BMW prin expertizele efectuate, respectiv cea de ≈70 km/h, singura stabilită în urma unor calcule/evaluări care pot fi verificate/certificate și care este susținută și prin probele testimoniale administrate (martorul C. L. V. fila 77 verso dosarul de urmărire penală – „Referitor la autoturismul BMW, pot să precizez faptul că acesta circula cu o viteză mai mare de 70 km/h”, matorul P. B. O. fila 79 dosarul de urmărire penală – „a apărut un autoturism care se deplasa cu viteză sporită”, fila 80 dosarul de urmărire penală – „un autoturism de culoare neagră care circula pe . direcție spre regionala CFR cu viteză mare fără să pot aproxima km/h”, persoana vătămată P. G. fila 85 dosarul de urmărire penală - „În timp ce făceam această manevră am observat cum din coloana la trecerea de pietoni iese o mașină în viteză de pe o bandă pe alta îndreptându-se spre mine...).

Având în vedere faptul că inculpatul se deplasa cu o viteză de peste 70 km/h pe un tronson aglomerat, într-o zonă în care se afla trecere de pietoni semnalizată intens folosită, efectuând manevre de ocolire a coloanei de mașini oprite în zona trecerii de pietoni, fără a reduce viteze și fără a lua în considerare riscul de a surprinde și accidenta una dintre persoanele angajate pe marcajul pietonal, apreciem că acesta a încălcat următoarele norme legale privind circulația pe drumurile publice:

art. 35 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora participanții la trafic trebuie sa aibă un comportament care sa nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private;
art. 48 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță;
art. 121 din Regulamentul de aplicare al ordonanței privind circulația pe drumurile publice, conform cărora (1) Conducatorii de vehicule sunt obligati sa respecte viteza maxima admisa pe sectorul de drum pe care circula si pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum si cea impusa prin mijloacele de semnalizare.

Cu privire la conduita în trafic a persoanei vătămate, constatăm că aceasta nu a respectat semnificația indicatoarelor rutiere „STOP” și „OBLIGATORIU LA DREAPTA” în momentul în care a pătruns în intersecție. Lipsa oricărei semnalizări a intenției de a vira spre dreapta așa cum impuneau regulile de circulație și cum a fost constatată de către matorul C. L. V. și direcția de deplasare a autovehiculului Dacia după pătrunderea în intersecție (paralel cu trecerea de pietoni), manevrele efectuate pentru aceasta (așa cum reies din declarația persoanei vătămate de la filele 81-82 dosarul de urmărire penală) conturează intenția persoanei vătămate de a se deplasa tot înainte pe . ajunge pe Calea Dorobanților și nu de a vira la drepta spre direcția Regionala CFR. Cu toate acestea – la fel ca și în cazul vitezei de deplasare a autoturismului BMW -, având în vedere declarațiile ulterioare ale persoanei vătămate și ale martorului P. B. O. vom reține că autoturismul Dacia intenționa să se încadreze pe banda a treia a B-dului 21 Decembrie 1989 pe direcția de deplasare Piața Mărăști – centru.

Având în vedere manevrele efectuate de P. G. apreciem că acesta a declanșat starea de pericol iminent în producerea accidentului, presupunând că toate autovehiculele care se deplasează pe drumul cu prioritate vor opri înainte de trecerea de pietoni aflată în stânga sa pentru a acorda prioritate persoanelor angajate în traversare. Prin conduita adoptată persoana vătămată P. G. a încălcat următoarele dispoziții legale:

art. 35 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora participanții la trafic trebuie sa aibă un comportament care sa nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private;
art. 57 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora la intersectiile cu circulatie dirijata, conducatorul de vehicul este obligat sa respecte semnificatia indicatoarelor, culoarea semaforului sau indicatiile ori semnalele politistului rutier;
art. 57 alin. 3 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora patrunderea unui vehicul . interzisa daca prin aceasta se produce blocarea intersectiei;
art. 105 din Regulamentul de aplicare al ordonanței privind circulația pe drumurile publice, conform cărora se interzice intrarea . daca semnalul luminos ori un indicator de prioritate permite, daca din cauza aglomerarii circulatiei conducatorul de vehicul risca sa ramana imobilizat, stanjenind sau impiedicand desfasurarea traficului.
art. 109 din Regulamentul de aplicare al ordonanței privind circulația pe drumurile publice, conform cărora daca in apropierea unei intersectii este instalat un indicator sau aplicat un marcaj care obliga sa se circule ., vehiculele trebuie sa fie conduse numai in directia sau directiile indicate.
art. 116 din Regulamentul de aplicare al ordonanței privind circulația pe drumurile publice, conform cărora (1) Conducatorii de vehicule sunt obligati sa semnalizeze schimbarea directiei de deplasare, depasirea, oprirea si punerea in miscare, (2) Intentia conducatorilor de autovehicule, tramvaie sau mopede de a schimba directia de mers, de a iesi dintr-un rand de vehicule stationate sau de a intra ., de a trece pe o alta banda de circulatie sau de a vira spre dreapta ori spre stanga sau care urmeaza sa efectueze intoarcere, depasire ori oprire se semnalizeaza prin punerea in functiune a luminilor indicatoare de directie cu cel putin 50 m in localitati si 100 m in afara localitatilor, inainte de inceperea efectuarii manevrelor.

Analizând împrejurările producerii evenimentului rutier, apreciem că în primul rând P. G. trebuia să acorde prioritate de trecere autoturismelor care circulau pe ., după care să continue deplasarea efectuând virajul la dreapta pe prima bandă de circulație spre Regional CFR. Niciun moment acesta nu avea ce căuta pe banda a doua sau a treia a Bulevardului 21 Decembrie 1989, dar mai ales să staționeze perpendicular pe acesta – așa cum reiese din declarația aflată la filele 81-82 din dosarul de urmărire penală. Inculpatul trebuia în primul rând să respecte regimul de viteză impus de lege (50 km/h), pe care să-l adapteze condițiilor concrete de deplasare (carosabil umed, noapte, circulație intensă, trecere de pietoni, mașini oprite în coloană înaintea marcajului pietonal) – ceea ce ar fi impus reducerea vitezei de deplasare pentru a evita apariția oricărui tip de pericol, condiții în care putea evita producerea accidentului rutier.

Având în vedere toate acestea, precum și numărul și gravitatea normelor legale încălcate de fiecare dintre conducătorii auto implicați, dar și responsabilitatea în declanșarea stării de pericol iminent, apreciem că inculpatul T. V. I. are o culpă de 30% în producerea accidentului, iar persoana vătămată P. G. una de 70%.

Autoturismul marca BMW 320, cu ., proprietatea inculpatului T. V. I. avea asigurare obligatorie de răspundere civilă auto încheiată la S.C. U. A. S.A. (fila 9 vol. I dosarul instanței).

În urma impactului dintre autoturismul condus de inculpat și cel condus de persoana vătămată a rezultat vătămarea integrității corporale a lui P. G., în urma acordării primelor îngrijiri medicale fiind diagnosticat cu TCC sever, șoc hemoragic. Acesta a fost transportat cu ambulanța la Clinica UPU 1 Cluj, unde i s-au acordat îngrijiri medicale de urgență.

Potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 7277/II/b/261 din 27.01.2008 eliberat de Institutul de Medicină Legală Cluj-N., persoana vătămată P. G.a fost internată la Clinica Chirurgie I Cluj-N. în perioada 17.12._08, cu diagnosticul: „Politraumatism prin accident rutier. TCC acut. Traumatism toracic cu fracturi costale multiple la nivelul hemitoracelui stâng. Hemopneumotorace stâng. Hemoperitoneu prin ruptură de splină. Hematom retroperitoneal masiv. Traumatism bazin cu fracturi de ram ilio-și ischiopubian. Fractură sacru. Tulburări neurologice cu pareză de sciatic popliteu extern stâng. Tulburări de micțiune. Fractură etajată gambă stângă dublă deschisă grad I. Fracutră condil femural drept. Șoc hemoragic.”. Se concluzionează în finalul acestui raport că persoana vătămată P. G. a prezentat leziuni corporale care s-au putut produce în cadrul unui accident rutier și au necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale timp de 100-120 zile (filele 18-19 dosarul de urmărire penală).

Din înscrisurile depuse la dosarul instanței și din raportul de expertiză medico-legală nr. 1419/II/b/19 din 25.03.2013 reiese că persoana vătămată a prezentat diagnosticul „Traumatism toracic cu fracturi costale multiple la nivelul hemitoracelui stâng. Hemopneumotorace stâng. Hemoperitoneu prin ruptură de splină. Hematom retroperitoneal masiv. Traumatism bazin cu fracturi de ram ilio- și ischiopubian. Fractură sacru. Tulburări neurologice cu pareză de sciatic popliteu extern stâng. Fractură etajată gambă stângă dublă deschisă grad I. Fractură condil femural extern drept. Șoc hemoragic” ca urmare a accidentului rutier din data de 17.12.2007, iar la data examinării din 06.03.2013 persoana vătămată prezintă diagnosticul de „Splenectomie posttraumatică. Eventrație post splenectomie. Coxartroză bilaterală secundară posttraumatică. Tulburare de statică și mers. Scurtare membru inferior stâng cu 3,5 cm. Paralizie de SPE și SPI secundară post fractură de gambă stângă. Sindrom de coadă de cal”. S-a apreciat că leziunile traumatice au necesitat 190-200 zile de îngrijiri medicale în totalitate, că au condus la pierderea unui organ, că au dus la instalarea unei infirmități fizice permanente, modificare morfo-funcțională ireversibilă care depășește posibilitățile actuale de tratament, că au condus la instalarea unei incapacități adaptative de 70% încadrabilă în grad II de invaliditate și la handicap grav nerevizuibil, că au pus în primejdie viața victimei și că pot data din 17.12.2007 (filele 203-211 vol. I dosarul instanței).

Pentru reținerea situației de fapt prezentate mai sus, instanța a coroborat declarațiile inculpatului, în conformitate cu prevederile art. 5 Codul de procedură penală, cu declarațiile persoanei vătămate, ale martorilor și ale experților, cu concluziile rapoartelor de expertiză tehnice și medico-legale întocmite, ale buletinelor de analiză toxicologică și cu procesele verbale întocmite.

Din informațiile cu privire la inculpatul T. V. I. așa cum sunt surprinse în referatul de evaluare întocmit de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj (filele 338-341 vol. II dosarul instanței) și în fișa de cazier judiciar (fila 92 dosarul de urmărire penală), reiese că acesta este cunoscut drept o persoană cu un comportament corespunzător în familie și în societate, fără antecedente penale și fără a fi creat vreodată probleme organelor de poliție. Parcursul său socio-familial și profesional a fost unul pozitiv, fiind determinat și de responsabilitatea și seriozitatea de care inculpatul a dat dovadă de-a lungul timpului. Cât privește conduita adoptată în momentul activității de conducere pe drumurile publice, acesta a înregistrat unele abateri contravenționale pentru staționare neregulamentară, nerespectare semnale/indicații polițist, nefolosirea luminii de întâlnire ziua și pentru depășirea de două ori a vitezei legale admise (cu 41-50 km/h și 31-40 km/h), ultima abatere fiind înregistrată după producerea evenimentului rutier care face obiectul prezentului dosar penal.

Inculpatul nu se condiseră vinovat de producerea accidentului, apreciind că nu a încălcat vreo normă de circulație în condițiile în care se afla pe drumul cu prioritate și conducea cu o viteză permisă pe acel segment. El a menționat că a observat autoturismul Dacia care intenționa să intre în intersecție, cât și mașinile care încetineau pentru a-i permite acestuia să înainteze, însă și-a continuat drumul fără să anticipeze posibilitatea ca persoana vătămată să ajungă pe banda lui de mers (ceea ce explică și lipsa urmelor de frânare).

Cu privire la atitudinea față de urmările accidentului, T. V. I. s-a interesat de starea victimei imediat după producerea acestuia și a efectuat demersuri pentru repararea prejudiciului, fiind refuzat însă de persoana vătămată. În prezent inculpatul apreciază că persoana vătămată ar avea o atitudine disimulativă cu privire la urmările accidentului și este nemulțumit că aceasta a refuzat oferta firmei de asigurare, în condițiile în care P. G. s-a asigurat că inculpatul nu va avea nicio pretenție cu privire la accident – solicitându-i o declarație imediat după producerea lui.

Raportat la starea de fapt reținută și la toate probele administrate și analizate anterior, instanța a constatat că în drept:

Dacă anterior intrării în vigoare la data de 01.02.2014 a Noului Cod penal activitatea infracțională a inculpatului s-a subsumat prevederilor art. 184 alin. 2 și 4 din Codul penal 1969, din perspectiva noilor prevederi penale (Legea nr. 286/2009 privind Codul penal) aceasta se circumscrie dispozițiilor art. 196 alin. 3 Cod penal.

Analizând cele două încadrări juridice din prisma prevederilor art. 5 din Codul penal, instanța constată că limitele de pedeapsă prevăzute de lege sunt aceleași, însă Noul Cod penal prevede ca și pedeapsă alternativă amenda, precum și noi modalități de individualizare a executării pedepsei (renunțarea la/amânare aplicare pedeapsă), situație în care va reține această calificare juridică pentru fapta care face obiectul prezentului dosar penal, în condițiile în care persoana vătămată și-a exprimat în mod direct voința de a solicita tragerea la răspundere penală a inculpatului (fila 380 vol. II dosarul instanței – nouă condiție de procedibilitate și pedepsibilitate a infracțiunii de vătămare corporală din culpă).

Astfel, fapta inculpatului T. V. I. de a conduce în data de 17 decembrie 2007, în jurul orelor 19²⁵, autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare_ pe . din Cluj-N. - din direcția Piața Mărăști spre Piața A. I., și care, datorită vitezei cu care circula pe acel tronson instens circulat, având carosabilul umed, în apropierea unei treceri de pietoni pe care erau angajate mai multe persoane în traversare, nu a putut evita impactul cu autoturismul Dacia cu nr. de înmatriculare_ condus neregulamentar de P. G., cauzându-i acestuia din urmă vătămări ale integrității corporale care au necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale timp de 190-200 zile, care au condus la pierderea unui organ, la instalarea unei infirmități fizice permanente și a unei incapacități adaptative de 70% încadrabilă în grad II de invaliditate și la handicap grav nerevizuibil și care au pus în primejdie viața victimei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196 alin. 3 din Codul penal.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al faptei inculpatului T. V. I. s-a concretizat în acțiunea de a provoca un accident în timp ce conducea un autoturism cu încălcarea dispozițiilor legale, acțiune care a avut ca urmare imediată și în legătură de cauzalitate directă vătămarea corporală a numitului P. G..

În ceea ce privește latura subiectivă, inculpatul a acționat cu forma de vinovăție prevăzută de norma de incriminare, respectiv aceea a culpei cu previziune, întrucât a prevăzut posibilitatea producerii rezultatului periculos (respectiv producerea unui accident), dar a sperat în mod ușuratic că acest rezultat nu se va produce.

Potrivit art. 396 C.proc.pen., instanța pronunță o pedeapsă dacă constată dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat. În prezenta cauză instanța constată întrunite aceste condiții, astfel că va sancționa inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 196 alin. 3 din Codul penal.

În vederea unei juste individualizări judiciare a pedepsei care urmează să pronunțată în cauză și a modalității de executare a acesteia, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de articolul 74 din Codul penal, respectiv: gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea inculpatului apreciate în funcție de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta și starea de sănătate, situația familială și socială, dar și limitele de pedeapsă fixate în partea specială a Codului penal.

Analizând natura infracțiunii pentru care este judecat inculpatul – o infracțiune prin care se aduce atingere integrității corporale a unei persoane; împrejurările concrete de săvârșire a faptei – conducerea autovehiculului de către inculpat pe o rută cunoscută de către acesta, cu o conduită cel puțin iresponsabilă – cu o viteză neadaptată condițiilor de trafic de la acel moment, fără a încetini la apropierea de trecerea de pietoni și de intersecție, de a schimba benzilor de mers pentru a ocoli mașinile care staționau pentru a acorda prioritate persoanelor angajate regulamentar în traversarea carosabilului pe trecere corespunzător semnalizată și pentru a-i permite persoanei vătămate să pătrundă în intersecție; urmările produse – accidentarea gravă a lui P. G., care a prezentat leziuni care au necesitat un număr cuprins între 190-200 zile îngrijiri medicale, care au condus la pierderea unui organ, la instalarea unei infirmități fizice permanente și a unei incapacități adaptative de 70% încadrabilă în grad II de invaliditate și la handicap grav nerevizuibil și care au pus în primejdie viața victimei aspectele legate de persoana inculpatului – care este integrat în societate, a dat dovadă de seriozitate și responsabilitate în domeniul familial, social și profesional, conduita ulterioară – a menținut conduita iresponsabilă de la volan (cel puțin prin depășirea vitezei legale admise în cursul anului 2010) instanța apreciază ca fiind mediu gradul de pericol concret al faptei săvârșite de T. V. I., astfel încât nu va reține vreo circumstanță atenuantă și se va orienta spre o pedeapsă cu închisoarea și nu una pecuniară.

În continuare, reținând că fapta există, a fost săvârșită de către inculpatul T. V. I. și constituie infracțiune în sensul art. 15 Cod penal, apreciază că o pedeapsă de 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă față de persoana vătămată P. G. ar fi aptă de a asigura deopotrivă constrângerea inculpatului, cât și atenționarea acestuia asupra necesității de a-și îndrepta conduita și de a nu mai comite infracțiuni în viitor. La orientarea spre minimul special al limitelor de pedeapsă aplicabile în prezenta cauză și pentru stabilirea acestui cuantum s-a avut în vedere și gradul de 30% culpă în producerea accidentului - așa cum a fost stabilit anterior în sarcina inculpatului.

Cu privire la modalitatea de individualizare a executării pedepsei pronunțate, având în vedere lipsa antecedentelor penale, parcursul pozitiv avut până în prezent, dar și atitudinea de regret manifestată de inculpat pe parcursul procesului penal, instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără aplicarea acesteia, derularea procesului penal și măsurile de supraveghere inerente acestui mod de individualizare al executării fiind suficiente pentru a-l ajuta pe T. V. I. să conștientizeze pe deplin gravitatea faptei, dar mai ales existența unei culpe proprii în producerea evenimentului rutier.

Astfel, în temeiul art. 83 din Codul penal s-a dispus amânarea aplicării pedepsei de 10 luni închisoare pe durata termenului de supraveghere de 2 ani – stabilit conform art. 84 alin. 1 din Codul penal.

În temeiul art. 85 alin. 1 din Codul penal s-a stabilit ca inculpatul să respecte pe durata termenului de supraveghere de 2 ani a următoarelor măsuri de supraveghere:

să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta;
să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
să comunice schimbarea locului de muncă;
să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

Cu privire la latura civilă, instanța a constatat că în cauză s-au constituit părți civile:

Persoana vătămată P. G. astfel:
- în faza de urmărire penală a arătat că va preciza în fața instanței sumele solicitate (filele 81-82 dosarul de urmărire penală);
- în cursul judecării cauzei a completat și precizat constituirea de parte civilă formulată anterior, solicitând inițial sumele de 150.000 lei daune materiale, de 300.000 euro reprezentând daune morale și de 1.500 lei cu titlu de prestație periodică lunară (filele 24-25 vol. I dosarul instanței), modificate ulterior la sumele de 185.000 lei daune materiale, fiind menținute celelalte capete de cerere privind daunele morale și prestația lunară solicitată (fila 219 vol. I dosarul instanței), la sumele de 200.000 lei daune materiale, 450.000 euro daune morale, fiind menținut capătul de cerere privind prestația lunară solicitată anterior (fila 292 vol. I dosarul instanței), la suma globală de 360.000 lei reprezentând contravaloarea prestației periodice lunare raportată la durata medie de viață, fiind menținute celelalte capete de cerere (fila 395 vol. II dosarul instanței).
Spitalului C. de Urgență Cluj cu suma de 17.304,92 lei și dobânda legală aferentă începând cu prima zi de la externarea persoanei vătămate P. G. (25.02.2008) și până la plata efectivă a debitului (filele 68-69 dosarul de urmărire penală).

La dosar au fost depuse numeroase înscrisuri pentru dovedirea traumelor suferite și a daunelor materiale solicitate: bilete de ieșire/scrisori medicale (filele 1A-2A, 5A-14A, 22A-24A, 29, 82-93, 125, 147-155, 194-195), rezultate investigații medicale efectuate (filele 3A-4A, 16A-21A, 25A-28, 109), adeverințe medicale (filele 15A), chitanțe, facturi și bonuri fiscale (filele 30-33, 103-108, 198, 220-222), rețete medicale (filele 94-102).

Din rapoartele de constatare și de expertiză întocmite în prezenta cauză cu privire la leziunile suferite de persoana vătămată rezultă că urmările asupra acesteia au fost deosebit de grave.

Astfel, persoana vătămată P. G. a prezentat ca urmare a accidentului rutier din data de 17.12.2007 diagnosticul de „Traumatism toracic cu fracturi costale multiple la nivelul hemitoracelui stâng. Hemopneumotorace stâng. Hemoperitoneu prin ruptură de splină. Hematom retroperitoneal masiv. Traumatism bazin cu fracturi de ram ilio- și ischiopubian. Fractură sacru. Tulburări neurologice cu pareză de sciatic popliteu extern stâng. Fractură etajată gambă stângă dublă deschisă grad I. Fractură condil femural extern drept. Șoc hemoragic” ca urmare a accidentului rutier din data de 17.12.2007, iar la data examinării din 06.03.2013 persoana vătămată prezintă diagnosticul de „Splenectomie posttraumatică. Eventrație post splenectomie. Coxartroză bilaterală secundară posttraumatică. Tulburare de statică și mers. Scurtare membru inferior stâng cu 3,5 cm. Paralizie de SPE și SPI secundară post fractură de gambă stângă. Sindrom de coadă de cal”. Leziunile traumatice au necesitat 190-200 zile de îngrijiri medicale în totalitate, au condus la pierderea unui organ - splina, au dus la instalarea unei infirmități fizice permanente, modificare morfo-funcțională ireversibilă care depășește posibilitățile actuale de tratament, că au condus la instalarea unei incapacități adaptative de 70% încadrabilă în grad II de invaliditate și la handicap grav nerevizuibil, că au pus în primejdie viața victimei (filele 203-211 vol. I dosarul instanței).

Persoana vătămată a fost internată de multiple ori în spital atât pentru intervenții chirurgicale, cât și pentru urmarea unui tratament de recuperare/ameliorare a stării de sănătate. Astfel, aceasta a mai fost internată în perioada 08.07._09 la Clinica de Recuperare, Medicină fizică și Balneologie cu diagnosticul „Sindrom algoneurodistrofie de picior stâng posttraumatic. Pareză de SPE sechelară posttraumatică. Accident rutier”, în perioada 23.11.2009 – 04.12.2009 la Clinica de Recuperare, Medicină fizică și Balneologie cu diagnosticul „Redoare tibio-tars stâng posttraumatică. Paralizie SPE, SPI secundară posttraumatică. Scolioză doso-lombară secundară inegalității de membre inferioare. Stricturi uretrale”, în perioada 22.02.2010 – 24.02.2010 la Clinica Chirurgie I Cluj-N. cu diagnosticul „Fractură gambă stângă operată, consolidată. Fractură condil femural extern drept, operată, consolidată” pentru extragerea materialului de osteosinteză, în perioada 12.04 – 26.04.2010 la Clinica de Recuperare, Medicină fizică și Balneologie cu diagnosticul „Paralizie SPE, SPI secundară post fractură de gambă stângă. Scolioză dorso-lombară secundară posttraumatică. Stricturi uretrale posttraumatice”, în perioada 18.10._10 la Clinica de Recuperare, Medicină fizică și Balneologie cu diagnosticul „Redoare de genunchi stâng secundară posttraumatică. Coxartroză dreaptă secundară posttraumatică. Scolioză DL secundară. Inegalitate membre inferioare. Paralizie de SPI, SPE stâng sechelară. Stricturi uretrale posttraumatice”, în perioada 05.11 – 09.11.2010 la Clinica Medicină Internă 2 Cluj-N. cu diagnosticul „Steatoză hepatică. Sindrom de intestin iritabil. Hipertensiune arterială esențială grad II risc adițional înalt. Minimă insuficiență pulmonară. Insuficiență tricuspidiană grad I. Insuficiență mitrală grad I. Stare post politraumatism prin accident ruteir. Traumatism toracic cu fracturi costale în antecedente. Splenectomie posttraumatică. Eventrație post splenectomie. Stare post hemopneumotorace stâng operat. Stare post traumatism bazin cu fracturi de ram ilio- și ischiopubian și fractură sacru. Tulburări neurologice cu pareză de nerv sciatic popliteu extern stâng. Tulburări de micțiune. Incontinență anală. Fractură gambă stângă operată. Hipertrofie benignă de prostată. Stricturi uretră”, în perioada 11.04.2011 – 22.04.2011 la Clinica de Recuperare, Medicină fizică și Balneologie cu diagnosticul „Redoare de genunchi bilateral secundare posttraumatice, redoare de CF bilateral. Redoare gleznă . de coada de cal de tip mijlociu și inferior în observație. Paralizie sechlară de SPE și SPI stâng. Inegalitate de membre inferioare cu 2,5 cm. Tulburare de mers. Stricuri uretrale posttraumatice. Eventrație abdominală postoperatorie. Neuroză anxioasă cu elemente cenestopate”, în perioada 10.10.2011 – 21.10.2011 la Clinica de Recuperare, Medicină fizică și Balneologie cu diagnosticul „Lombosciatică stg. algoparestezică. Coxartroză bilaterală secundară posttraumatică (fractură de bazin vicios consolidată). Sindrom de coada de cal de tip mijlociu și inferior. Parlizie nerv sciatic tibial și peronier stg. secundare. Inegalitate de membre inferioare cu 2,5 cm sechelare. Spondilartroză doso-lombară. Tasare vertebrală L1. Tulburare anxioasă”, în data de 29.11.2011 la Institutul Regional de Gastroenterologie – Hepatologie „Dr. O. F.” Cluj-napoca cu diagnosticul „Dispepsie ulceroasă. Steatoză hepatică. Intestin iritabil. Hipertensiune arterială esențială grad II risc adițional înalt. Mnimă insuficiență pulmonară. Insuficiență tricuspidiană grad I. Insuficiență mitrală grad I. Traumatism toracic cu fracturi costale în antecedente. Splenectomie posttraumatică. Stare post traumatism bazin cu fracturi de ram ilio- și ischiopubian și fractură sacru. Tulburări neurologice cu pareză de nerv sciatic popliteu extern stâng. Tulburări de micțiune. Incontinență anală. Fractură gambă stângă operată. Hipercolesterolemie”, în perioada 23.04.2012 – 08.05.2012 la Clinica de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie I cu diagnosticul „Coxartroză bilaterală secundară posttraumatică (fractură de bazin vicios consolidată). Sindrom de coada de cal de tip mijlociu și inferior. Redoare și instabilitate articulară tibio-tarsiană stg. secundară posttraumatică. Tulburare de statică și mers. Scurtare a membrului inferior stâng de 3,5 cm. Spondilartroză dorso-lombară. Paralizie secundară a nervului sciatic popliteu extern și intern stâng secundare posttraumatice. Tasare vertebrală L1. Tulburare anxioasă. Stricturi ureterale. Incontinență anală”, în perioada 27.11.2012 – 28.11.2012 la Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie „Prof. Dr. O. F.” Cluj-N. – secția Gastroenterologie II cu diagnosticul „Hepatopaite cronică (steatoză hepatică). Dispepsie ulceroasă. Instestin iritabil. Hipertensiuine arterială esențială grad II risc adițional înalt. Minimă insuficiență pulmonară. Insuficiență tricuspidiană grad I. Insuficiență mitrală grad I. Traumatism toracic cu fracturi costale în antecedente. Splenectomie posttraumatică. Stare post traumatism bazin cu fracturi de ram ilio- și ischiopubian și fractură sacru. Tulburări neurologice cu pareză de nerv sciatic popliteu extern stâng. Incontinență sfincteriană (vezică urinară și anală). Fractură gambă stângă operată”.

Din declarațiile martorilor M. M. și N. V. (filele 113, 114 vol. I dosarul instanței) reiese că P. G. era cunoscut drept o persoană activă, sănătoasă și harnică, lucrând ca mecanic auto inclusiv după programul de serviciu, că evenimentul rutier a avut urmări deosebit de grave asupra sănătății acestuia, dar și că familia a efectuat cheltuieli atât cu spitalizarea, cu medicamentația, cât și cu alimentația specifică, dar fără a putea preciza un cuantum al acestora. În plus, aceștia au precizat că starea de sănătate au determinat pensionarea lui anticipată pe caz de boală și nu i-a mai permis persoanei vătămată să lucreze.

Având în vedere perioadele de timp în care persoana vătămată a fost internată în spital, în care a urmat tratamentul medicamentos și cel de kinetoterapie recuperatorie, durata lungă de timp necesară pentru recuperare, dar și chitanțele depuse pentru justificarea cheltuielilor efectuate cu medicamentele și investigațiile medicale instanța apreciază ca fiind dovedită o parte din suma solicitată, respectiv cea de 6.267,12 lei. Cu privire la suma de 840 euro reprezentând contravaloarea plasei chirurgicale hernie Composite Mesh (SUA) – fila 107 vol. I dosarul instanței, instanța a constatat că la dosar nu există dovada achitării acesteia, iar din înscrisurile medicale existente la dosar nu rezultă că P. G. ar fi fost supus unei intervenții chirurgicale pentru a se monta respectiva plasă.

Cu privire la alimentația specifică, având în vedere afecțiunile medicale în ansamblu – așa cum au fost precizate anterior, apreciem că persoana vătămată a fost nevoită să efectueze cheltuieli suplimentare de 10.000 lei pentru a-și asigura aportul de vitamine și nutrienți, dar și pentru a-și ameliora starea de sănătate.

Potrivit certificatului depus la fila 41 vol. I dosarul instanței rezultă că autoturismul marca Dacia 1310 TLX cu nr. de înmatriculare YYX deținut de P. G. a fost radiat din evidențele IPJ Cluj.

Având în vedere gradul de culpă reținut în sarcina persoanei vătămate, a fost obligat inculpatul în solidar cu persoana responsabilă civilmente . la plata sumei de 5930,136 lei cu titlu de daune materiale, incluzând și procentul corespunzător din contravaloarea mașinii distruse.

La dosar au fost depuse și decizia nr._ din data de 29.07.2008 privind acordarea unei pensii de invaliditate în cuantum de 498 lei (fila 34 vol. I dosarul instanței), înscrisuri privind capacitatea de muncă (filele 35-36 vol. I dosarul instanței) și certificatele de încadrare în grad de handicap (filele 37-39 vol. I dosarul instanței), din care rezultă că P. G. a fost încadrat în gradul de handicap grav permanent, fără asistent personal. Potrivit adeverinței de venit depusă la dosar la fila 40 vol. I dosarul instanței rezultă că persoana vătămată a realizat un venit mediu pentru anul 2007 de 963 lei, iar din cuponul de pensie aflat la fila 42 vol. I dosarul instanței rezultă că acesta a încasat în luna septembrie 2011 o pensie în cuantum de 697 lei.

Cu privire la suma de bani solicitată inițial ca prestație lunară, apreciem că orice raportare se poate face doar la venitul mediu realizat de persoana vătămată în cursul anului 2007 diferențele dintre veniturile realizate la început/sfârșit de an putând fi justificate prin primirea unor sporuri/indemnizații cu caracter nepermanent. Având în vedere includerea persoanei vătămate în gradul II de handicap s-a decis acordarea unei pensii de boală, calculată în funcție de stagiul de cotizare realizat anterior, la dosar fiind depuse doar decizia inițială (fila 34 vol. I dosarul instanței) și un cupon de pensie aferent lunii septembrie 2011 (fila 42 vol. I dosarul instanței), fără a se cunoaște veniturile efectiv realizate de către persoana vătămată de la momentul producerii accidentului până în prezent. Având în vedere lipsa acestor informații, instanța este în imposibilitate de a stabili care este diferența dintre venitul efectiv realizat și suma de 963 lei (venitul mediul realizat în anul 2007), pentru a putea calcula procentul de 30% din aceste sume pe care P. G. ar fi fost îndreptățit să îl primească. Pentru aceste motive respins solicitarea persoanei vătămate de a se acorda atât suma de 1.500 lei cu titlu de prestație lunară, cât și suma globală de 360.000 lei.

Cu privire la soluționarea laturii civile s-au reținut în practica judiciară că ar fi justificată acordarea daunelor morale ca pretium doloris, în compensarea suferințelor și durerilor de natură fizică și psihică inerente faptei de vătămare, pe care le-a încercat victima faptului ilicit [Judecătoria sectorului 1 București, sentința penală nr. 715 din 9 martie 2006], iar în aprecierea daunelor morale ce au fost acordate, instanțele au avut în vedere actele doveditoare și probele administrate [Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, decizia nr. 1631 din 14 martie 2006], în lipsa unor criterii de determinare a cuantumului daunelor morale, instanța a stabilit întinderea acestora în raport de gravitatea vătămărilor produse și de intensitatea suferințelor cauzate [Curtea Supremă de Justiție, secția penală, decizia nr. 1387 din 14 martie 2002].

Având în vedere aceste criterii, instanța a constatat că urmările accidentului produs și din culpa inculpatului au fost deosebit de grave asupra persoanei vătămate, care a suferit mai multe intervenții chirurgicale, a necesitat urmarea unui tratament medicamentos și de recuperare îndelungat, dar mai ales a determinat pierderea capacității de muncă și a dus la încadrarea acesteia în gradul II de handicap.

Astfel, suferința fizică a lui P. G. a fost completată de una psihică, morală, de incertitudinea redobândirii mobilității, a reluării activităților de zi cu zi.

Față de situația de fapt reținută anterior, instanța a constatat că sunt întrunite condițiile instituite de art. 998 C. civ. pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a inculpatului T. V. I. (fapta ilicită, prejudiciul produs părților civile, legătura de cauzalitate dintre acestea și vinovăția inculpatului), fapta de vătămare corporală din culpă constituind, sub aspect civil, faptă ilicită care aduce atingere unor valori nepatrimoniale importante, cum sunt integritatea fizică și psihică, fapte care antrenează răspunderea civilă delictuală a făptuitorului.

Astfel, fapta inculpatului de a încălca regulile de circulație și de a produce un accident a avut drept urmare imediată cauzarea unor leziuni corporale persoanei vătămate, care necesită pentru vindecare 190-200 zile îngrijiri medicale, leziuni care au fost de natură să aducă atingere dreptului acestuia la integritate fizică, generându-i suferințe psihice și fizice așa cum au fost analizate anterior, care au condus la pierderea unui organ, la instalarea unei infirmități fizice permanente și a unei incapacități adaptative de 70% încadrabilă în grad II de invaliditate și la handicap grav nerevizuibil și care au pus în primejdie viața victimei.

Pentru toate acestea instanța a apreciat ca suma de 100.000 euro ar fi în măsură să acopere suferințele cauzate lui P. G. în urma producerii accidentului rutier, situație în care, având în vedere gradul de culpă reținut în sarcina persoanei vătămate, a fost obligat inculpatul în solidar cu persoana responsabilă civilmente . la plata sumei de 30.000 euro cu titlu de daune morale.

În temeiul art. 397 alin. 1 din Codul de procedură penală raportat la art. 19 și la art. 25 alin. 1 din Codul de procedură penală a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată în cauză de S. C. Județean de Urgență Cluj și obligat inculpatul în solidar cu persoana responsabilă civilmente . la plata sumei de 5191,476 lei reprezentând 30% din contravaloarea cheltuielilor efectuate pe parcursul internării persoanei vătămate, la care s-a adăugat dobânda legală începând din data de 16.01.2008 până la data achitării integrale a sumei astfel stabilite.

În temeiul art. 398 din Codul de procedură penală raportat la art. 274 alin 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termenul legal P. DE PE L. JUDECĂTORIA CLUJ –N. și asiguratorul . și partea civilă P. G..

În motivarea apelului parchetului se arată în esență că, instanța de fond, în mod eronat, a reținut culpa inculpatului ca fiind de 30% în producerea evenimentului rutier, iar cea a părții vătămate de 70%, în condițiile în care, din raportul de expertiză criminalistică întocmit în cauză rezultă că accidentul s-a produs atât din culpa neacordării priorității de trecere de către partea civilă P. G., la . cu prioritate, cât și a deplasării cu o viteză superioară celei admise a autoturismului condus de către inculpat. Concluziile raportului de expertiză se coroborează cu depozițiile martorilor C. L. și P. B., care arată că autoturismul condus de către inculpat se deplasa cu o viteză de cel puțin 100 km/h, încât persoanele care traversau pe trecerea de pietoni au început să alerge, pentru a nu fi surprinse. Pe de altă parte, se impune a fi avută în vedere și culpa părții civile în producerea accidentului rutier, culpă ce constă în faptul partea civilă P. G. a inițiat pătrunderea de pe drumul prioritar în momentul în care autovehiculele care rulau pe drumul prioritar erau oprite pentru a acorda prioritate de trecere pietonilor care erau angajați în traversarea trecerii de pietoni. Astfel, se apreciază că nu se justifică reținerea în sarcina părții civile un grad de culpă mai mare decât a inculpatului.

În ce privește cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, se arată că acesta este cu mult redus față de gradul de culpă ce s-ar fi impus a fi reținut în sarcina inculpatului și raportat la conduita în trafic a acestuia, ulterior acesta a mai fost sancționat contravențional pentru nerespectarea regimului legal de viteză.

Ca atare se apreciază că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 83 alin. 1 lit. d C.pen. pentru a se dispune amânarea aplicării pedepsei aplicate inculpatului, cât și pentru faptul că acesta nu a depus nici un efort pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor impactului și în consecință se solicită admiterea apelului declarat, desființarea sentinței penale atacate, rejudecarea cauzei și condamnarea inculpatului la pedeapsa cu închisoarea cu suspendare sub supraveghere și interzicerea dreptului de a conduce vehicule pe o perioadă de 1 an de zile.

În motivarea apelului părții civile se arată că în ceea ce privește culpa inculpatului în producerea accidentului rutier aceasta este mult mai mare decât cea reținută de instanța de fond. Motivul pentru care partea civilă nu s-a încadrat pe prima bandă, ci pe banda de lângă axul drumului este acela că partea civilă se deplasa la domiciliu și că după circa 200 - 250 m urma să vireze la stânga, în Piața A. I., iar în condițiile de trafic actuale este aproape imposibil ca dacă ai fost încadrat pe prima bandă, să traversezi trei benzi și, ulterior, să virezi la stânga. Deși prin actul de trimitere în judecată s-a reținut în sarcina părții civile încălcarea a unei singure prevederi legale, iar de către inculpat a două prevederi legale, prima instanță a inversat acest raport al culpelor, reținând în sarcina părții civile șase încălcări legale.

Sub aspectul laturii civile, se apreciază că pentru stabilirea cuantumului prejudiciului nu trebuie avut în vedere numărul mare de îngrijiri medicale, respectiv 190 – 200 zile, ci consecințele produse în planul suferințelor fizice, psihice și estetice și în planul prejudiciului de agrement.

Ca atare se solicită admiterea apelului, modificarea sentinței apelate, în sensul obligării inculpatului la plata despăgubirilor civile, astfel cum au fost solicitate prin cererea de constituire de parte civilă și modificările ulterioare și să se constate calitatea de asigurător a societății U. A. S.A. și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare.

În motivarea apelului S.C. UNIQUA A. S.A., se arată că partea civilă are un grad ridicat de cel reținut în sarcina sa, iar referitor la viteza cu care se deplasa inculpatul, nu a putut fi stabilită cu exactitate însă, și în eventualitatea în care se reține că inculpatul s-ar fi deplasat cu 72 – 75 km/h, tot se apreciază că încălcările esențiale ale normelor de circulație sunt în sarcina părții civile și, prin urmare, se impune a fi mărită culpa reținută în sarcina acesteia.

În ceea ce privește daunele materiale solicitate de către partea civilă, reprezentanta asigurătorului solicită instanței de control judiciar diminuarea sumei de 100.000 euro și să rețină gradul de culpă concurentă al părții civile. De asemenea, se mai arată că societatea de asigurare nu are nici calitatea de asigurător și nici de parte responsabilă civilmente și că nu există un temei pentru obligarea în solidar a inculpatului și a emitentului poliției de asigurare la plata daunelor solicitate de către partea civilă.

Ca atare se solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate, constatarea culpelor concurente de 10% pentru inculpat și 90% părții civile și în consecință reducerea cuantumului despăgubirilor materiale și morale acordate părții civile precum și înlăturarea societății de asigurare în solidar cu inculpatul la plata despăgubirilor stabilite în favoarea părții civile.

Examinând probele dosarului, Curtea va constata că apelurile declarate în cauză sunt nefondate.

Instanța de fond ca urmare a administrării unor probe utile, pertinente și concludente respectiv: procesul-verbal de constatare a infracțiunii (filele 4-6), schița locului faptei și planșa fotografică cu aspectele fixate și urmele ridicate cu ocazia investigării tehnico-științifice a locului faptei (filele 7-17), certificatul medico-legal (filele 18-19), buletine de analiză toxicologică (filele 22-27), raportul de expertiză criminalistică (filele 28-67), declarațiile martorilor C. L. V. (filele 75-76, 77), P. B. O. (filele 78-79, 80), declarațiile persoanei vătămate P. G. (filele 81-84, 85-86) și ale inculpatului T. V. I. (filele 88, 89-90), note din partea Asociației F. de Protecție a Victimelor Străzii (fila 7 vol. I instanță), adresa nr. 2143/09.08.2011 a . Sucursala Cluj însoțită de copie după polița de asigurare a autovehiculului condus de către inculpat (filele 8, 9 vol. I instanță), constituirea de parte civilă formulată de P. G. însoțită de documente medicale (filele 24-39 vol. I instanță), adeverință venituri (fila 40 vol. I instanță), certificat de radiere autovehicul (fila 41 vol. I instanță), copie după talonul de pensie (fila 42 vol. I instanță), întâmpinare din partea Asociației F. de Protecție a Victimelor Străzii (filele 57-64 vol. I dosarul instanței), precizări la constituirea de parte civilă (filele 81-109 vol. I dosarul instanței), scrisoare medicală (fila 125 vol. I dosarul instanței), acte medicale (filele 147-155 vol. I dosarul instanței), adresa nr. 14/2013 din 30.01.2013 a Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice Cluj (filele 180-184 vol. I dosarul instanței), înscrisuri medicale (filele 194-198 vol. I dosarul instanței), raportul de expertiză medico-legală nr. 1419/II/b/19 din 25.03.2013 (filele 203-211 vol. I dosarul instanței), precizări la constituirea de parte civilă (filele 219- 222, 291- vol. I, 395 vol. II dosarul instanței), practică în domeniul rapoartelor de expertiză criminalistică, de constatare tehnică și copii după hotărâri judecătorești (filele 223-275 dosarul instanței), raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert V. B. O. (filele 295-318 vol. I dosarul instanței), memoriul și obiecțiunile formulate față de raportul de expertiză tehnică judiciară (filele 325-327, 328 vol. II dosarul instanței), referatul de evaluare cu privire la inculpat întocmit de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj (filele 338-341 vol. II dosarul instanței), completare la raportul de expertiză tehnică judiciară – răspuns la obiecțiuni (filele 347-377 vol. II dosarul instanței), completare la raportul de expertiză tehnică judiciară – II (filele 387-391 vol. II dosarul instanței), fotocopie după harta zonei în care s-a produs evenimentul rutier (fila 403 vol. II dosarul instanței), răspunsul expertului parte M. I. la obiecțiuni (filele 408-409 vol. II dosarul instanței), copii chitanțe cheltuieli judiciare ale persoanei vătămate (fila 413 vol. II dosarul instanței), concluzii scrise(filele 414-417 vol. II dosarul instanței), declarațiile martorilor M. M. (fila 113 vol. I instanță), N. V. (fila 114 vol. I dosarul instanței), P. B. O. (fila 115 vol. I dosarul instanței), C. L. V. (fila 161 vol. I dosarul instanței), persoana vătămată P. G. (fila 380 vol. II dosarul instanței), expertul V. B. O. (filele 381-384 vol. II dosarul instanței), expertul parte M. I. (filele 400-402 vol. II dosarul instanței), a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea iar încadrarea juridică a faptei se circumscrie elementelor constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. și ped. de art.196 alin-2 C.p. cu aplicarea art.5 NCP.

Ca și stare de fapt în esență s-a reținut că inculpatul T. V. I. a condus în data de 17 decembrie 2007, în jurul orelor 19²⁵, autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare_ pe . din Cluj-N. - din direcția Piața Mărăști spre Piața A. I., și care, datorită vitezei cu care circula pe acel tronson intens circulat, având carosabilul umed, în apropierea unei treceri de pietoni pe care erau angajate mai multe persoane în traversare, nu a putut evita impactul cu autoturismul Dacia cu nr. de înmatriculare_ condus neregulamentar de P. G., cauzându-i acestuia din urmă vătămări ale integrității corporale care au necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale timp de 190-200 zile, care au condus la pierderea unui organ, la instalarea unei infirmități fizice permanente și a unei incapacități adaptative de 70% încadrabilă în grad II de invaliditate și la handicap grav nerevizuibil și care au pus în primejdie viața victimei.

Prin prisma probelor administrate menționate mai sus instanța de fond în mod corect a reținut că evenimentul rutier s-a produs din culpa concurentă a inculpatului și a părții civile.

Astfel, inculpatul rula cu o viteză minimă estimată între 70-75 km/h pe un sector de drum intens circulat, unde limita prevăzută de lege era de 50 km/h, pe timp de noapte, cu carosabil umed, în apropierea unei treceri de pietoni marcată și semnalizată regulamentar, pe care erau înscrise mai multe persoane pentru traversarea carosabilului.

Referitor la viteza autovehiculului BMW ambele expertize, cât și completările la expertize și opiniile expertale au stabilit valori apropiate pentru viteza de deplasare a BMW-ului în momentul impactului (73 km/h ~69/70 km/h ~ 70km/h), cât și pentru viteza de deplasare a Daciei în același moment (9km/h ~8 km/h ~12 km/h) și în urma analizei completării II la raportul de expertiză realizată de expertul V. B. O. în mod corect s-a constatat de către instanța de fond că aceasta explică în mod detaliat modul de calcul al variației vitezei autoturismului BMW în momentul impactului, fiind stabilită o valoare de 39 km/h, de altfel apropiată valorilor utilizate în expertizele efectuate anterior (∆V) și în completările realizate (33,88 km/h ~ 40 km/h), însă termenii folosiți pentru precizarea acesteia diferă (variația vitezei ∆V ~ valoarea vitezei de impact ~ pierderea/creșterea de viteză).

De asemenea viteza de deplasare a autoturismului BMW înainte de momentul impactului nu a putut fi stabilită în mod cert în urma expertizelor efectuate datorită lipsei urmelor de frânare anterioare acestui moment (experții au presupus că șoferul ar fi acționat frânele – „fiind de bun simț să o facă”), iar din celelalte mijloace de probă administrate (declarațiile inculpatului, persoanei vătămate și ale martorilor) nu rezultă niciun moment faptul că T. V. I. ar fi acționat sistemul de frânare pentru a evita/reduce gravitatea impactului, ci doar ulterior acestuia. Martorul C. L. V. a precizat în cursul urmăririi penale că autoturismul BMW „nu a mai apucat să efectueze manevre de evitare sau de frânare” (fila 76 dosarul de urmărire penală), iar în cursul judecării cauzei că „am văzut momentul impactului și am auzit zgomote de frânare” (fila 161 vol. I dosarul instanței).

Ca atare, la stabilirea culpei inculpatului în producerea accidentului s-a luat în considerare doar viteza stabilită pentru BMW prin expertizele efectuate, respectiv cea de ≈70 km/h, singura stabilită în urma unor calcule/evaluări care pot fi verificate/certificate și care este susținută și prin probele testimoniale administrate (martorul C. L. V. fila 77 verso dosarul de urmărire penală – „Referitor la autoturismul BMW, pot să precizez faptul că acesta circula cu o viteză mai mare de 70 km/h”, matorul P. B. O. fila 79 dosarul de urmărire penală – „a apărut un autoturism care se deplasa cu viteză sporită”, fila 80 dosarul de urmărire penală – „un autoturism de culoare neagră care circula pe . direcție spre regionala CFR cu viteză mare fără să pot aproxima km/h”, persoana vătămată P. G. fila 85 dosarul de urmărire penală - „În timp ce făceam această manevră am observat cum din coloana la trecerea de pietoni iese o mașină în viteză de pe o bandă pe alta îndreptându-se spre mine...).

Deoarece inculpatul se deplasa cu o viteză de peste 70 km/h pe un tronson aglomerat, într-o zonă în care se afla trecere de pietoni semnalizată intens folosită, efectuând manevre de ocolire a coloanei de mașini oprite în zona trecerii de pietoni, fără a reduce viteze și fără a lua în considerare riscul de a surprinde și accidenta una dintre persoanele angajate pe marcajul pietonal, în mod corect s-a apreciat de către instanța de fond că acesta a încălcat următoarele norme legale privind circulația pe drumurile publice:

art. 35 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora participanții la trafic trebuie sa aibă un comportament care sa nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private;
art. 48 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță;
art. 121 din Regulamentul de aplicare al ordonanței privind circulația pe drumurile publice, conform cărora (1) Conducatorii de vehicule sunt obligati sa respecte viteza maxima admisa pe sectorul de drum pe care circula si pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum si cea impusa prin mijloacele de semnalizare.

Referitor la conduita în trafic a persoanei vătămate, în mod pertinent s-a apreciat de către instanța de fond că aceasta nu a respectat semnificația indicatoarelor rutiere „STOP” și „OBLIGATORIU LA DREAPTA” în momentul în care a pătruns în intersecție. Lipsa oricărei semnalizări a intenției de a vira spre dreapta așa cum impuneau regulile de circulație și cum a fost constatată de către matorul C. L. V. și direcția de deplasare a autovehiculului Dacia după pătrunderea în intersecție (paralel cu trecerea de pietoni), manevrele efectuate pentru aceasta (așa cum reies din declarația persoanei vătămate de la filele 81-82 dosarul de urmărire penală) conturează intenția persoanei vătămate de a se deplasa tot înainte pe . ajunge pe Calea Dorobanților și nu de a vira la drepta spre direcția Regionala CFR. Cu toate acestea – la fel ca și în cazul vitezei de deplasare a autoturismului BMW -, având în vedere declarațiile ulterioare ale persoanei vătămate și ale martorului P. B. O. vom reține că autoturismul Dacia intenționa să se încadreze pe banda a treia a B-dului 21 Decembrie 1989 pe direcția de deplasare Piața Mărăști – centru.

Având în vedere manevrele efectuate de către persoana vătămată P. G. s-a apreciat în mod corect că acesta a declanșat starea de pericol iminent în producerea accidentului, presupunând că toate autovehiculele care se deplasează pe drumul cu prioritate vor opri înainte de trecerea de pietoni aflată în stânga sa pentru a acorda prioritate persoanelor angajate în traversare.

Ca atare prin conduita adoptată persoana vătămată P. G. a încălcat următoarele dispoziții legale:

art. 35 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora participanții la trafic trebuie sa aibă un comportament care sa nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private;
art. 57 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora la intersectiile cu circulatie dirijata, conducatorul de vehicul este obligat sa respecte semnificatia indicatoarelor, culoarea semaforului sau indicatiile ori semnalele politistului rutier;
art. 57 alin. 3 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora patrunderea unui vehicul . interzisa daca prin aceasta se produce blocarea intersectiei;
art. 105 din Regulamentul de aplicare al ordonanței privind circulația pe drumurile publice, conform cărora se interzice intrarea . daca semnalul luminos ori un indicator de prioritate permite, daca din cauza aglomerarii circulatiei conducatorul de vehicul risca sa ramana imobilizat, stanjenind sau impiedicand desfasurarea traficului.
art. 109 din Regulamentul de aplicare al ordonanței privind circulația pe drumurile publice, conform cărora daca in apropierea unei intersectii este instalat un indicator sau aplicat un marcaj care obliga sa se circule ., vehiculele trebuie sa fie conduse numai in directia sau directiile indicate.
art. 116 din Regulamentul de aplicare al ordonanței privind circulația pe drumurile publice, conform cărora (1) Conducatorii de vehicule sunt obligati sa semnalizeze schimbarea directiei de deplasare, depasirea, oprirea si punerea in miscare, (2) Intentia conducatorilor de autovehicule, tramvaie sau mopede de a schimba directia de mers, de a iesi dintr-un rand de vehicule stationate sau de a intra ., de a trece pe o alta banda de circulatie sau de a vira spre dreapta ori spre stanga sau care urmeaza sa efectueze intoarcere, depasire ori oprire se semnalizeaza prin punerea in functiune a luminilor indicatoare de directie cu cel putin 50 m in localitati si 100 m in afara localitatilor, inainte de inceperea efectuarii manevrelor.

Analiza tuturor circumstanțelor producerii evenimentului rutier, în concluzie se va constata că în primul rând persoana vătămată P. G. trebuia să acorde prioritate de trecere autoturismelor care circulau pe ., după care să continue deplasarea efectuând virajul la dreapta pe prima bandă de circulație spre Regional CFR. Niciun moment acesta nu avea ce căuta pe banda a doua sau a treia a Bulevardului 21 Decembrie 1989, dar mai ales să staționeze perpendicular pe acesta – așa cum reiese din declarația aflată la filele 81-82 din dosarul de urmărire penală.

Pe de altă parte inculpatul trebuia să respecte regimul de viteză impus de lege (50 km/h), pe care să-l adapteze condițiilor concrete de deplasare (carosabil umed, noapte, circulație intensă, trecere de pietoni, mașini oprite în coloană înaintea marcajului pietonal) – ceea ce ar fi impus reducerea vitezei de deplasare pentru a evita apariția oricărui tip de pericol, condiții în care putea evita producerea accidentului rutier.

În aceste context având în vedere și numărul și gravitatea normelor legale încălcate de fiecare dintre conducătorii auto implicați, dar și responsabilitatea în declanșarea stării de pericol iminent, s-a apreciat în mod corect de către instanța de fond că inculpatul T. V. I. are o culpă de 30% în producerea accidentului, iar persoana vătămată P. G. una de 70%.

Cu ocazia individualizării pedepsei aplicate inculpatului instanța de fond a avut vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de articolul 74 din Codul penal, respectiv: gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea inculpatului apreciate în funcție de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta și starea de sănătate, situația familială și socială, concluziile referatului de evaluare întocmit de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj dar și limitele de pedeapsă fixate în partea specială a Codului penal, astfel pedeapsa aplicată a fost just dozată .

Reintegrarea socială a inculpatului poate fi realizată și fără privare de libertate așa cum a apreciat și instanța de fond raportat la natura infracțiunii comise, gradul de culpă în producerea evenimentului rutier, lipsa antecedentelor penale, astfel că amânarea aplicării pedepsei este oportună fiind îndeplinite condițiile legale în acest sens.

De asemenea în mod corect instanța de fond a constatat incidența disp. art.5 NCP referitoare la legea penală mai favorabilă iar aceasta este NCP atât sub aspectul încadrării juridice a faptei cât și a modalității de executare a pedepsei.

Latura civilă a cauzei a fost soluționată în concordanță cu probele de la dosar raportat și la culpa comună respectiv 30% a inculpatului și 70% a părții civile, astfel că în mod corect a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. UNIQUA A. S.A la plata sumelor de 5930,136 lei reprezentând daune materiale și 30.000 euro reprezentând daune morale precum și la plat sumei de 5199,476 lei în favoarea Spitalului C. Județean de Urgență Cluj.

Calitatea de partea responsabilă civilmente a S.C. UNIQUA A. S.A. derivă din faptul că autoturismul marca BMW 320, cu ., proprietatea inculpatului T. V. I. avea asigurare obligatorie de răspundere civilă auto încheiată la S.C. U. A. S.A. (fila 9 vol. I dosarul instanței), deci nu se impune exonerarea acesteia de a fi obligată în solidar cu inculpatul la plata despăgubirilor civile.

În contextul celor expuse mai sus, Curtea în baza art.421 pct.1 lit.b C.p.p. va respinge ca nefondate apelurile declarate de către P. DE PE L. JUDECĂTORIA CLUJ –N. și asiguratorul . și partea civilă P. G. împotriva sentinței penale nr. 798 din data de 27.05.2014 a Judecătoriei Cluj –N..

Va obliga pe fiecare dintre apelanții asiguratorul . și partea civilă P. G. să plătească în favoarea statului suma de câte 150 de lei reprezentând cheltuieli judiciare, iar celelalte cheltuieli judiciare în apelul parchetului vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondate apelurile declarate de către P. DE PE L. JUDECĂTORIA CLUJ –N., asiguratorul . și partea civilă P. G. împotriva sentinței penale nr. 798 din data de 27.05.2014 a Judecătoriei Cluj –N..

Obligă pe fiecare dintre apelanții asiguratorul . și partea civilă P. G. să plătească în favoarea statului suma de câte 150 de lei reprezentând cheltuieli judiciare, iar celelalte cheltuieli judiciare în apelul parchetului rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 26.03.2015.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

I.-C. M. C. I. N. N.

Se află în CO semnează

președintele completului

red.ICM/SMD

3 ex./15.07.2015

jud.fond. M. A.

← Mandat european de arestare. Sentința nr. 173/2015. Curtea de...		Mărturia mincinoasă (art. 260 C.p.). Decizia nr. 442/2015.... →

Vătămarea corporală din culpă (art. 184 C.p.). Decizia nr. 454/2015. Curtea de Apel CLUJ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Vătămarea corporală din culpă (art. 184 C.p.). Decizia nr. 454/2015. Curtea de Apel CLUJ