Verificare măsuri preventive (art.205 NCPP). Încheierea nr. 174/2015. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 174/2015 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 31-03-2015 în dosarul nr. 579/100/2015/a2
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.174/2015
Ședința camerei de consiliu din 31 martie 2015
JUDECĂTOR CAMERĂ PRELIMINAR: M. Ș.
GREFIER: M. B.
Ministerul Public – Direcția Națională Anticorupție Serviciul Teritorial C. - reprezentat prin PROCUROR – M. T.
S-au luat spre examinare contestațiile formulate de inculpații M. I. O., H. R. E. și C. L. A. împotriva încheierii penale nr.39/F din 18 martie 2015 dată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Maramureș.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul M. I. O. în stare de arest, asistat de apărător ales av.C. B., inculpatul H. R. E. în stare de arest, asistat de apărători aleși av.P. M. și A. P. și inculpatul C. L. A. în stare de arest, asistat de av.A. S., toți avocați din cadrul Baroului C., cu delegațiile la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul ales al inculpatului M. I. O. depune la dosar un înscris în ce privește unul dintre actele materiale, o adeverință eliberată de IPJ Bistrița Năsăud, cereri prin care a solicitat copii xerox precum și o rezoluție a Tribunalului Maramureș prin care s-a dispus prelungirea termenului în procedura camerei preliminare.
Apărătorul ales al inculpatului C. L. A. depune la dosar motivele privind contestația formulată de inculpat.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea contestațiilor.
Apărătorul ales al inculpatului M. I. O. în baza art.425/1 al.7 pct.2 lit.a C.pr.pen., solicită admiterea contestației formulată de inculpat, desființarea încheierii atacate și, rejudecând cauza, prin raportare la disp.art.242 al.2 C.pr.pen., a se dispune înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu prev.de art.202 al.4 lit.d C.pr.pen.
În susținerea contestației arată că în motivele depuse la dosar a încercat să facă o sinteză a fiecăruia dintre actele materiale, cu referire la probațiunea administrată pentru fiecare act.
In esență, arată că judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Maramureș reține că la acest moment nu se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu altă măsură preventivă, întrucât nu s-au modificat temeiurile inițiale avute în vedere la luarea acestei măsuri. Din punctul său de vedere, chiar dacă ne aflăm în procedura camerei preliminară, având în vedere și Recomandarea Consiliului Europei R 11 unde se arată că trebuie ținut cont de importanța dovezilor din care rezultă că s-au comis infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul, solicită a se observa că cel puțin cu privire la patru acte materiale situația este clarificată.
În ceea ce privește faptele reținute în sarcina inculpatului cu privire la acel autoturism și la diminuarea taxei, arată că a atras atenția în fața judecătorului de cameră preliminară că este posibil, întrucât la dosarul cauzei există un proces verbal al D. din care rezultă că printr-o aplicație s-a verificat în ce categorie se află acel autovehicul și s-a stabilit că este într-o altă categorie decât în categoria N care îi permitea inculpatului să plătească taxa diminuată, ca în acea aplicație să nu se fi operat de către autoritățile italiene modificarea categoriei autoturismului și că avem de a face cu o autoutilitară. Solicită a se avea în vedere probele cu înscrisuri depuse la dosar din care rezultă această starea de fapt constând în aceea că respectiva categorie a fost modificată însă nu s-a făcut modificarea și în aplicația electronică. Apreciază că nu se poate ignora un aspect de acest gen, atât timp cât se justifică prin prisma faptului că această măsură preventivă este dată de numărul mare de acte materiale și de faptul că în unele acte materiale ar fi fost vorba despre un interes material cum este acest act material la care s-a făcut referire.
Pe de altă parte, în ceea ce privește actul material referitor la M. S., solicită a se avea în vedere susținerea inculpatului precum și înscrisul ce emană de la IPJ Bistrița Năsăud din care rezultă că nu a existat un dosar penal.
În ceea ce privește trei acte materiale, care constau în comunicarea frauduloasă către persoane private a unor date confidențiale obținute în cadrul activităților de serviciu, arată că judecătorul la fiecare moment procesual are îndatorirea să verifice dacă această suspiciune rezonabilă rezultă în continuare din probele administrate și dacă suspiciunea rezonabilă se referă la acea infracțiune pentru care este cercetat. Într-adevăr, nu putem discuta despre probe, despre schimbări de încadrări juridice însă este evident că avem de-a face cu infracțiuni prev.de art.304 C.pen., respectiv divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice care prevăd o pedeapsă de la 3 luni la 3 ani sau alternativă cu amendă și care nu permite arestarea. Altfel, ne-am afla într-o situație paradoxală în care reținem o încadrare juridică forțată și extrem de gravă și constatăm ulterior că este vorba despre o infracțiune cu limite minime și maxime mult diminuate față de starea de fapt.
Referitor la această măsură preventivă arată că ne aflăm în procedura camerei preliminare de aproximativ o lună și jumătate iar raportat la disp.art.343 C.pr.pen., această procedură trebuie să dureze maxim 60 de zile. În cursul zilei de ieri, 30 aprilie 2015, a formulat o cerere de prelungire a termenului, în condițiile în care s-a solicitat eliberarea de copii xerox la Tribunalul Maramureș, fără a se reuși a fi eliberate pentru a se putea formula excepțiile în această procedură.
In considerentele hotărârii atacate se face mențiunea că la nivel teoretic există potențialitatea ca inculpatul să influențeze martori.
Solicită a se avea în vedere că la dosar se află dovada faptului că inculpatul a încetat raporturile de serviciu cu ministerul în cadrul căruia a fost angajat. Apreciază că această remarcă este periculoasă sub aspectul măsurii preventive deoarece prin rechizitoriu se propun 93 de martori, iar procedura camerei preliminară nu va putea fi finalizată în termenul de 60 zile, cu atât mai mult cu cât în prezent au trecut 45 zile, fără a fi fixat termen pentru soluționarea în fond a cauzei.
De asemenea, solicită a se avea în vedere persoana inculpatului care nu are antecedente penale, a avut o conduită impecabilă, o carieră de peste 25 de ani ca ofițer și peste 10 ani în funcții de conducere. La dosarul cauzei s-au depus numeroase caracterizări care emană de la toate autoritățile din județul în care inculpatul și-a exercitat atribuțiile de serviciu, de la consiliul județean, spitalul județean și prefectură, toate conturând personalitatea și activitatea inculpatului. Aceste caracterizări sunt în consens și cu evaluările făcute de către chestorul general al poliției române, în care calificativele au fost foarte bine.
Apreciază că suspiciunea rezonabilă și concilierea dintre suspiciunea rezonabilă și prezumția de nevinovăție trebuie să fie făcută prin observarea dinamicii probațiunii și prin observarea faptului că această subțirime și importanța dovezilor lasă de dorit în ceea ce-l privește pe inculpatul pe care-l asistă.
Totodată, prin prisma art.5 pragraf 3 CEDO apreciază că este depășit termenul rezonabil, existând exemple multiple de hotărâri judecătorești în care România sau alte țări au fost condamnate pentru motivarea stereotip. Pe de altă parte, în încheierea atacată nu se arată motivele pentru care nu ar fi suficientă măsura preventivă a arestului la domiciliu.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea contestației așa cum a fost formulată. Depune la dosar și un articol în ce privește aprecierea pe internet a inculpatului și a pericolului concret pe care-l prezintă acesta.
Apărătorul ales al inculpatului H. R. E., av.P. M., în baza art.425/1 al.7 pct.2 lit.a C.pr.pen., solicită admiterea contestației și, în consecință, a se dispune revocarea măsurii arestării preventive și, totodată, în condițiile în care se va aprecia că la acest moment s-ar impune luarea unei alte măsuri preventive, apreciază că în ceea ce-l privește pe acest inculpat, măsura controlului judiciar ar fi suficientă pentru respectarea scopului prevăzut de art.202 C.pr.pen.
În opinia sa, încheierea atacată este nefondată deoarece se pornește de la trei premise greșite, judecătorul de cameră preliminară invocând ca și motiv pentru impunerea în continuare și necesitatea menținerii acestei măsuri gravitatea deosebită a faptelor, faptul că nu s-ar fi îndeplinit termenul rezonabil dar în primul rând arată că la acest moment primează interesul general al societății, arătând în concret că societatea în cazul în care vorbim despre posibile fapte de corupție săvârșite de funcționari publici cu funcții de conducere, solicită ca aceștia să fie aduși de îndată în fața instanțelor de judecată, să fie judecați ferm și echitabil în vederea tragerii la răspundere.
În opinia sa, această activitate de combatere a unor posibile fapte de corupție ar trebui desfășurată după anumite norme legale care să fixeze un cadru legal care să fie menit să asigure pe de o parte necesitatea de a satisface nevoile interesului public cu privire la reacția organelor judiciare și, totodată, anumite reguli care să satisfacă nevoile respectării drepturilor persoanelor cercetate în astfel de cazuri. Astfel, apreciază că în momentul de față măsura controlului judiciar este o măsură suficientă care reprezintă un echilibru între cele două nevoi. Pe de altă parte, măsura controlului judiciar, chiar dacă este o măsură neprivativă de libertate este o măsură care implică o . obligații și garanții care asigură scopul prevăzut de art.202 C.pr.pen.
Mai mult, la memoriul depus la dosar a anexat un program în care statul român prin Ministerul Justiției în cooperare cu statul norvegian, a alocat în cursul anului 2014 peste 9 milioane de euro tocmai pentru a da o eficiență organelor statului care asigură măsura controlului judiciar, motiv pentru care consideră că măsura controlului judiciar este o măsură suficientă să se asigure scopul prevăzut de C.pr.pen.
Apreciază că nu mai subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv.
În ceea ce privește prima infracțiune arată că se impută inculpatului că în anumite situații ar fi procedat la contactarea unor colegi în momentul în care s-ar fi depistat săvârșirea anumitor contravenții, cu scopul indicat de către parchet de a se aplica anumite sancțiuni mai blânde iar prin a doua infracțiune se impută că acesta nu ar fi notat într-un program numit evidența accidentelor de circulație câteva evenimente rutiere.
Solicită a se observa că la dosar există dovada că în toate situațiile au fost întocmite anumite procese verbale de constare a contravențiilor, au existat înregistrări și s-au respectat normele legale cu privire la existența dosarelor penale, unele dintre ele fiind chiar soluționate sub supravegherea unor procurori, astfel că judecătorul va urma în momentul în care va proceda la judecarea cauzei să aprecieze dacă acțiunile sau inacțiunile inculpatului pot întruni sau nu elementele constitutive ale unei infracțiuni sau eventual a unei abateri disciplinare, dacă exista sau nu prejudiciu sau dacă inculpatul a urmărit sau a obținut un prejudiciu.
Mai mult, inculpatul nu are nici un scop să influențeze buna desfășurare a procesului penal. Pe de altă parte, inclusiv Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza J./României arată că statul ar trebui să aibă în vedere măsuri mai puțin restrictive și alternative în condițiile în care se solicită menținerea unei detenții continue. În alte cauze, se arată că statul trebuie să motiveze în concret de ce lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol pentru ordinea publică și nu la modul abstract.
Astfel, apreciază că încheierea Tribunalului Maramureș nu îndeplinește aceste exigențe, făcând trimitere la anumite stereotipuri care exced prezentei cauzei.
În consecință, susține că măsura controlului judiciar este suficientă, existând posibilitatea de a impune inculpatului anumite obligații pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal.
Apărătorul ales al inculpatului H. R. E., av.P. A. apreciază că în cauză sunt două momente importante care s-au petrecut, respectiv momentul în care s-a solicitat luarea măsurii arestului preventiv pentru că atunci au fost invocate atât temeiurile de drept cât și temeiurile de fapt și momentul în care s-a finalizat urmărirea penală și s-a întocmit rechizitoriu.
Sunt două momente când instanța de judecată analizează prin prisma noilor probe și opinii juridice starea de arest preventiv.
Solicită a se observa diferența dintre momentul în care a apărut acest dosar, momentul în care s-a întocmit rechizitoriul și momentul de față.
Dacă la momentul la care s-a luat măsura arestului preventiv se spunea că inculpatul H. R. E. este un funcționar public cu puteri de decizie, fiind unul dintre șefii Inspectoratului Județean de Poliție Bistrița, la acest moment nu mai putem vorbi decât de o persoană care și-a depus actele pentru a încheia orice raport cu acest minister.
S-a arătat că a existat o anumită relație de colaborare între inculpatul H. R. și martorii care au fost audiați în prezentul dosar. Dacă la momentul în care s-a început urmărirea penală acest aspect era speculativ, solicită a se avea în vedere că această relație nu mai există, neputându-se vorbi de posibilitatea influențării unui polițist care este citat în calitate de martor. Pe de altă parte, este vorba de numărul actelor care au fost avute în vedere la momentul la care s-a dispus arestarea. Dacă la acel moment era vorba despre 50 de acte materiale, se poate observa în rechizitoriu că acestea au fost diminuate, ajungând la 40, zece dintre ele fiind clasate pe temeiurile legale prevăzute de C.pr.pen., în condițiile în care s-a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestor infracțiuni.
Pe de altă parte, dacă inițial se vorbea de posibilitatea existenței unui prejudiciu, se poate observa că în final se vorbește de infracțiuni asimilate corupției, care nu au dus la prejudicierea materială a vreunei persoanei fizice sau juridice.
Susține că este important ca instanța să aprecieze poziția procesuală pe care inculpatul a adoptat-o, aspect pe care instanța de fond nu l-a avut în vedere întrucât nu s-a făcut referire la acesta.
În prezent ne aflăm din punct de vedere juridic într-o altă etapă procesuală și există suficiente argumente pentru a justifica admiterea acestei contestații.
În subsidiar, solicită a se dispune măsura arestului la domiciliu pentru motivele arătate pe larg în fața Tribunalului Maramureș.
Apărătorul ales al inculpatului C. L. A. în temeiul art.425/1 al.7 pct.2 lit.a C.pr.pen., solicită admiterea contestației așa cum a fost formulată și motivată în scris la dosar și, în consecință, rejudecând cauza a se dispune înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu în condițiile art.242 al.2 rap.la art.218 C.pr.pen.
În susținerea contestației arată că în fața judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Maramureș, a susținut în principal înlocuirea măsurii preventive chiar dacă apreciază că raportat la materialul probator existent la acest moment la dosar, nu se mai impune nici o măsură preventivă.
În memoriul depus la dosar a criticat punctual încheierea atacată prin raportare strict la normele procesual penale incidente în cauză, respectiv art.242, art.223 al.2 și art.218 C.pr.pen. Dacă în această încheiere, în motivarea menținerii temeiurilor se face trimitere la fapte pentru care s-a dispus clasarea, se întreabă cum ar putea aprecia că judecătorul de la fond a analizat în concret situația inculpatului.
Solicită a se observa că în cadrul acelei expuneri se face trimitere la cele șase acte materiale pentru care s-a dispus fie clasarea fie trimiterea în judecată. Ori, este evident că urmare a finalizării urmăririi penale, procurorul a apreciat că numai în cadrul unui act material are suficiente elemente pentru a dispune trimiterea în judecată, astfel că cel puțin această împrejurare trebuia menționată în încheierea atacată.
Pentru acest motiv, apreciază că încheierea nu este motivată prin raportare la toate împrejurările pe care le-a invocat apărarea în cererea de înlocuire care se află la dosar.
Mergând mai departe, este greu să se susțină altceva decât ceea ce s-a susținut, pentru că încheierea nu este motivată cu privire la fiecare inculpat în parte.
La acest moment procesual, apreciază că și judecătorul de cameră preliminară de la fond trebuia să analizeze dacă raportat la scopurile măsurilor preventive o măsură mai ușoară este suficientă în cauză. De asemenea, raportat la acest moment procesual, nu este de acord că trebuie motivată solicitarea unei măsuri mai ușoare ci din contră judecătorul trebuie să motiveze de ce arestul preventiv într-un centru de detenție este necesar în cauză.
Totodată s-a susținut în încheierea atacată faptul că în lipsa acestei măsuri preventive există potențialitate de influențare a martorilor.
Solicită a se observa că pe parcursul soluționării măsurii preventive, au existat o . hotărâri judecătorești în care chiar judecătorul de la Curtea de Apel C. a arătat (cauza U.) că dacă nu există nici o urmă de indiciu că ar exista posibilitatea de influențare a martorilor, acest argument nu poate sta la baza menținerii în stare de detenție preventivă a unui inculpat. Se poate observa că pe parcursul desfășurării urmăririi penale în cauză nu a existat nici un moment în care să se susțină că inculpatul a avut o astfel de intenție.
S-a pornit de la premisa că martorii au fost subordonați ai inculpaților și ca atare acest risc ar putea să existe teoretic. Din acest punct de vedere, solicită a se observa că inculpatul C. și-a dat demisia din Ministerul de Interne și nu mai are nici o legătură cu foștii subordonați ai săi. Pentru acest motiv, a invocat și o speță similară în care un fost prim procuror a Parchetului de pe lângă Tribunalului Bihor a fost trimis în judecată pentru 13 infracțiuni printre care infracțiuni de corupție și abuz în serviciu, judecătorul apreciind că suspendarea din funcție este un element care să motiveze înlocuirea arestării preventive cu arestul la domiciliu deoarece gradul de pericol social a fost diminuat.
În cuprinsul încheierii atacate se reproșează de fiecare dată că aceasta este o împrejurare care nu va fi avută în vedere. Susține că acest element trebuie avut în vedere deoarece este un criteriu prev.de lege. art.242 al.2 C.pr.pen., la analizarea unei cereri de înlocuire face trimitere la circumstanțele concrete ale comiterii faptei și la conduita procesuală a inculpatului. Inculpatul a înțeles să dea o declarație în fața judecătorului de drepturi și libertăți în care a explicat toate faptele, astfel că la momentul audierii martorilor nu se poate ajunge la un potențial risc de influențare.
Pe de altă parte, apreciază că este greșit a se pleca de la premisa că există posibilitatea influențării unor martori, cu atât mai mult cu cât la dosar nu există dovezi că s-ar fi încercat influențarea acestora.
Solicită a se avea în vedere faptul că în cuprinsul cererii de înlocuire a făcut o analiză extrem de vastă a gravității faptelor care i se impută inculpatului. Dacă se analizează în concret toate faptele se poate constata că în mod abstract orice faptă este de principiu gravă. Dar, dacă le analizăm punctual pe fiecare vom observa ce sancțiuni contravenționale s-au aplicat, că de fapt ceea ce i se reproșează inculpatului este că în anumite condiții a dat un telefon sau în alte situații a primit un telefon, putându-se ajunge la concluzia că această gravitate care este intens invocată, nu este chiar atât de mare cum se susține.
Apreciază că este grav că din 18 acte materiale pentru 10 s-a susținut declarativ că există interceptări la dosarul cauzei și ele nu există. Pe de altă parte, dincolo de chestiunea materială a faptelor, este important răspunsul IPJ Bistrița Năsăud, care numai în opinia parchetului este vătămat. Acest inspectorat de poliție nu s-a constituit parte civilă, arătând că nu a suferit decât o vătămare de imagine prin existența acestui dosar și nu prin faptele inculpaților.
Pe de altă parte, sub aspectul gravității faptei, apreciază că ea s-a diminuat ca urmare a administrării probelor în cauză.
Un alt aspect care a fost invocat în încheiere este faptul că nu s-a depășit durata rezonabilă. Sigur că de principiu durata rezonabilă trebuie raportată la circumstanțele concrete ale cauzei, sigur că nu este imputabil nici inculpaților și nici judecătorului de cameră preliminară faptul că această procedură durează așa mult, însă atunci când se analizează măsura preventivă trebuie analizată în această procedură.
În legătură cu persoana inculpatului arată că la dosar există un raport al corpului de control din cadrul IGPR din anul 2013 unde se poate observa că cel puțin la Poliția orașului Năsăud, condusă la acel moment de inculpatul C. L., nu s-a sesizat nici o deficiență. De asemenea, solicită a se avea în vedere că inculpatul este căsătorit, are un minor în întreținere iar locul unde s-a solicitat măsura arestului la domiciliu este în . unde locuiește socrul inculpatului care suferă de un handicap și pe care l-ar putea ajuta. Solicită a se avea în vedere și faptul că nici martorii și nici interceptările prezentate în rechizitoriu nu au condus niciodată la ideea că acest inculpat a făcut presiuni asupra subordonaților săi iar felul în care a înțeles să conducă Poliția Năsăud și să se comporte cu subordonații săi rezultă din declarațiilor martorilor audiați.
Totodată, deși s-a susținut că activitatea infracțională a fost întreruptă doar prin intervenția organelor judiciare, arată că cel puțin în ce-l privește pe inculpat, ultimul act material este imputat pe data de 4.11.2014 iar efectuarea în continuare a urmăririi penale față de el s-a realizat prin Ordonanța din 23 noiembrie 2014, astfel că nici acest argument nu poate fi avut în vedere pentru a menține în continuare această stare de arest preventiv.
Apreciază că până la urmă cele două măsuri preventive pleacă de la același pericol pentru ordinea publică și de la existența suspiciunii rezonabile că s-a săvârșit o infracțiune. Trebuie să observăm dacă raportat la momentul procesual în care ne aflăm și raportat la toate datele vizând persoana inculpatului și situația în care se află la acest moment, nu ar fi mai oportună o altă măsură preventivă, deoarece interesul în cauză este să se afle adevărul.
Reprezentantul Ministerului Public în temeiul art.425 /1 al.7 pct.1 lit.b C.pr.pen., solicită respingerea contestațiilor ca nefondate și menținerea încheierii atacate ca fiind temeinică și legală.
În susținerea poziției procesuale arată că în cauză există în continuare probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile reținute în sarcina lor și raportat la gravitatea faptelor comise, la amploarea activității infracțională desfășurată de inculpați pe o perioadă relativ scurtă de timp, activitate ce în mod corect s-a arătat că a încetat prin intervenția autorităților, la calitatea inculpaților aceea de funcționari publici, dar și la faptul că unul dintre inculpați a desfășurat activități paralele cu cea de polițist incompatibile cu funcția, privarea acestora de libertate prin menținerea măsurii arestului preventiv este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
De asemenea, măsura arestării preventive este singura măsură care îndeplinește întru totul condițiile de suficiență și proporționalitate prev.de art.202 al.1 și 3 C.pr.pen., iar menținerea acesteia este necesar în continuare pentru buna desfășurare a procesului penal.
În opinia sa, împrejurările arătate de apărare, respectiv încetarea relațiilor de muncă cu Ministerul de Interne, nu pot exclude în acest moment procesual ceea ce s-a avut în vedere la luarea acestei măsuri și anume posibilitatea reală de influențare a martorilor din care o parte sunt foști subordonați ai inculpaților.
Referitor la ceea ce s-a arătat în legătură cu lipsa de temeinicie a unora dintre probele administrate în dosarul de urmărire penală, apreciază că acestea sunt în cea mai mare parte apărări de fond, care urmează a fi analizate de instanță odată cu soluționarea cauzei în faza cercetării judecătorești. În opinia sa, așa cum a reținut și judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Maramureș, în continuare probele administrate pun în evidență cu suficientă certitudine faptul că în continuare există temeiuri pentru menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților.
S-a făcut de asemenea referire la circumstanțele personale ale inculpaților, toți fiind caracterizați ca având o activitate meritorie în cadrul funcțiilor pe care le-au deținut, împrejurări care urmează a fi valorificate de instanța investită cu judecarea pe fond a cauzei, nefiind argumente suficiente pentru a se aprecia că se impune a se lua față de inculpați a unor măsuri preventive mai ușoare.
De asemenea, este lipsită de relevanță în analizarea necesității menținerii măsurii arestării preventive luată față de inculpați, trimiterile făcute la alte dosare aflate în curs de soluționare sau la situațiile personale ale altor inculpați cercetați și trimiși în judecată în diverse dosare pe rolul diverselor instanțe.
S-a arătat de către unul din apărători faptul că societatea în ansamblul ei ar fi de fapt la acest moment saturată de arestările preventive care se fac. Apreciază că societatea este saturată mai degrabă de amploarea fenomenului infracțional de acest gen, de numărul mare de fapte de corupție care sunt cercetate în această perioadă, așteptând de la organele de urmărire penală și instanțele de judecată de luare a unor măsuri ferme care să descurajeze eventuale persoanele care ar fi înclinate spre comiterea faptelor de acest gen.
Nici criticile apărării cu privire la numărul mai mare sau mai mic a faptelor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, nu sunt relevante în acest moment în analiza necesității menținerii măsurii arestării preventive, câtă vreme faptele pentru care inculpații sunt trimiși în judecată prezintă în concret o gravitate sporită, gravitate care rezultă cu prisosință din actele dosarului și din modalitatea concretă în care aceștia au desfășurat activitatea infracțională precum și din calitatea specială pe care inculpații au avut-o, calitate care nu este în măsură să ducă la o diminuare a gravității faptelor imputate.
Prin urmare, apreciază că în acest moment procesual temeiurile care au fost avute în vedere la luarea și respectiv ulterior la menținerea măsurii arestării preventive față de inculpați se mențin, acestea nu s-au schimbat și nu au încetat și nu este oportun în acest moment procesual ca măsura arestului preventiv să fie înlocuiră cu o măsură mai ușoară.
Pentru aceste considerente, apreciază că este justificată menținerea măsurii arestării preventive luată față de inculpați.
Inculpatul M. I. O. având ultimul cuvânt solicită înlocuirea măsurii arestării preventive, achiesând la concluziile apărătorului său. Arată că motivele care au stat la baza luării măsurii arestării preventive s-au diminuat. Încetarea raporturilor de muncă s-a dispus unilateral. Mai mult, în fața judecătorului de drepturi și libertăți a dat declarații prin care a demontat toate acuzațiile imputate. Susține că nu a influențat și nu va influența nici un martor. Solicită a se avea în vedere și situația sa familială.
Inculpatul H. R. E. având ultimul cuvânt solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu arătând că va respecta toate obligațiile impuse în sarcina sa.
Inculpatul C. L. Antin având ultimul cuvânt arată că achiesează la concluziile apărătorului său ales. Solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu, arătând că va respecta toate obligațiile impuse de instanță.
JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ,
Prin încheierea penală nr. 39 din 18 martie 2015 pronunțată în dosarul nr._ a Tribunalului Maramureș, s-au respins cererile formulate de inculpații M. I. O., Hasnăș R. E. și C. L. A., prin apărătorii aleși, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a arestului la domiciliu.
În temeiul art. 348 raportat la art. 207 Cod procedură penală s-a constatat din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților M. I. O. (fiul lui G. și L., născut la data de 29.10.1965 în orașul Beclean, jud. Bistrița-Năsăud, CNP_, domiciliat în Bistrița, ., jud. Bistrița-Năsăud), HASNĂȘ R. E., (fiul lui R. V. și L., născut la data de 19.08.1966 în mun. Călărași, jud. Călărași, CNP_, domiciliat în Bistrița, ., jud. Bistrița-Năsăud) și C. L. A., (fiul lui Costănuț și M., născut la data de 02.04.1981 în orașul Năsăud, jud. Bistrița-Năsăud, CNP_,domiciliat în orașul Năsăud, .. A1, .-Năsăud) arestați preventiv și aflați la Penitenciarul G., măsură pe care a menținut-o pentru următoarele 30 de zile.
Pentru a dispune astfel, judecătorul de cameră preliminară a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial C. nr. 74/P/2014 au fost trimis în judecată inculpații:
1. M. I. O., pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- abuz în serviciu, în formă continuată, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 5 alin. 1 Cod penal (11 acte materiale);
- instigare la abuz în serviciu, prev. de art. 47 Cod penal, rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal;
- instigare la fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 47 Cod penal raportat la art. 320 alin. 1 Cod penal;
- instigare la uz de fals, în forma participației improprii prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal raportat la art. 323 Cod penal;
- aflate în concurs real, conform art. 38 alin. 1 Cod penal.
2. HASNĂȘ R. E. pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- abuz în serviciu, în formă continuată, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 5 alin. 1 Cod penal (40 acte materiale);
- instigare la abuz în serviciu, prev. de art. 47 Cod penal, rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal;
- aflate în concurs real, conform art. 38 alin. 1 Cod penal.
3.C. L. A., pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- abuz în serviciu, în formă continuată, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 5 alin. 1 Cod penal (18 acte materiale);
- efectuarea de operațiuni comerciale, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția îndeplinită, în scopul obținerii pentru sine de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată, prev. de art. 12 lit. a teza I din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 5 alin. 1 Cod penal;
- aflate în concurs real, conform art. 38 alin. 1 Cod penal.
La termenul fixat pentru data de 17 martie 2015 judecătorul de cameră preliminară a procedat la verificarea din oficiu a legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive luată față de inculpații M. I. O., Hasnăș R. E. și C. L. A., precum și cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu cea a arestului la domiciliu formulate de către inculpați, reținând următoarele:
Prin încheierea penală nr. 339/C/2014 din 25 noiembrie 2014 a Tribunalului C. s-a admis propunerea formulată de P. de pe lângă I.C.C.J.- D.N.A.- Serviciul Teritorial C. și, în baza art.226 Cod procedură penală, art.223 al.2 Cod procedură penală raportat la art.202 al.1 și 3 Cod procedură penală s-a dispus luarea măsurii arestării preventive față de inculpații: M. I. O., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, în formă continuată, prev. și ped. de art.13/2 din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 al.1 C.p., cu aplic. art.35 al.1 C.p. și art.5 al.1 C.p. (14 acte materiale), HASNĂȘ R. E., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, în formă continuată, prev. și ped. de art.13/2 din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 al.1 C.p., cu aplic. art.35 al.1 C.p. și art.5 C.p., (48 acte materiale) și C. L. A., pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, în formă continuată, prev. și ped. de art.13/2 din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 al.1 C.p., cu aplic. art.35 al.1 C.p. și art.5 C.p. (24 acte materiale) și efectuarea de operațiuni comerciale, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția îndeplinită, în scopul obținerii pentru sine sau altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată, prev. și ped. de art.12 lit.a teza I din Legea 78/_, cu aplic. art.35 al.1 C.p. și art.5 al.1 C.p., totul cu aplic. art.38 al.1 C.p., pe o perioadă de câte 30 zile, începând cu data de 25.11.2014 până la data de 24.12.2014, inclusiv.
La luarea măsurii arestării preventive, măsură care a fost prelungită prin încheierea penală nr. 383/C/2014 din 19.12.2014 (pentru perioada 25.11.2014 – 24.12.2014 inclusiv), precum și încheierea penală nr. 28/C din 20.01.2015 (pentru perioada 24.01.2015 – 22.02.2015 inclusiv), judecătorul a constatat că sunt întrunite condițiile legale pentru luarea acestei măsuri preventive, în baza următoarelor considerente:
Din probele administrate până în prezent în cauză (procese verbale de redare a conținutului convorbirilor și comunicărilor telefonice interceptate în baza autorizațiilor emise de judecătorul de drepturi și libertăți, procese verbale de percheziții domiciliare și ale unor mijloace auto, înscrisurile ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare și ale unor mijloace auto autorizate, declarația inculpatului Hasnăș R. E.), rezultă suspiciunea rezonabilă că, inculpații au comis pretinsele fapte pentru care sunt cercetați;
Inculpații sunt cercetați pentru comiterea unor infracțiuni de corupție pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, respectiv de la 2 ani și 8 luni închisoare la 9 ani și 4 luni închisoare și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică (în cazul infracțiunii de abuz în serviciu de care este acuzat fiecare inculpat) și respectiv de la unu la 5 ani închisoare (infracțiunea de efectuare de operațiuni comerciale, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția îndeplinită, în scopul obținerii pentru sine sau altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite de care este acuzat inculpatul C.)
Privarea de libertate a inculpaților este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, această concluzie rezultând mai întâi din gravitatea deosebită a faptelor imputate acestora, raportat la întreaga activitate infracțională pretins a fi fost desfășurată de inculpați, într-un interval de timp de aproximativ 6 luni, stopată doar prin intervenția organelor de urmărire penală; cu referire specială la numărul mare de acte materiale din cuprinsul infracțiunilor de abuz în serviciu reținute în sarcina fiecăruia, varietatea modalităților utilizate de sus-numiți pentru a zădărnici activitatea normală și legală de constatare, cercetare și sancționare a infracțiunilor și/sau contravențiilor din zona de competență a IPJ Bistrița-Năsăud; toți inculpații exercitându-și atribuțiile de serviciu în scopuri străine celor ale instituției pe care o reprezentau, cu consecința afectării în mod grav a relațiilor sociale referitoare la buna desfășurare a raporturilor sociale de serviciu în cadrul acestei instituții, în scopul obținerii, atât pentru sine, cât și pentru alții, de foloase necuvenite;
În plus, în privința inculpatului C. L. A., pericolul concret rezidă și din actele de comerț pretins a fi desfășurate de acesta, scopul fiind același, activitate incompatibilă conform dispozițiilor art.45 din Legea 360/2002 privind statutul polițistului și care prevăd că, polițistului îi este interzis să efectueze direct sau prin persoane interpuse, activități de comerț sau să participe la administrarea sau conducerea unor societăți comerciale, cu excepția calității de acționar.
De asemenea, gradul ridicat de pericol social al faptelor imputate inculpaților rezidă și din faptul că, sus-numiții foloseau prerogativele atribuțiilor conferite de funcțiile de conducere deținute, ca mijloc de presiune la adresa subalternilor, aceștia din urmă fiind nevoiți a-și exercita funcția în limitele trasate de inculpați; astfel că, resursele umane și tehnice ale IPJ Bistrița-Năsăud nu au fost folosite potrivit obligațiilor legale și de serviciu, în interesul cetățenilor și al instituției, ci discreționar de către inculpați, conform solicitărilor unor persoane private.
Ori, calitatea specială a inculpaților, respectiv funcționari publici investiți cu exercițiul autorității publice, reprezintă un statut ce impune obligatoriu respect pentru lege și asigurarea aplicării corecte a acesteia; trebuie să reprezinte un model în acest sens pentru cetățeanul de rând și nicidecum să conducă la neîncrederea acestuia în autoritățile statului.
Pentru considerentele de fapt și de drept expuse, raportat la gravitatea acuzației penale, la circumstanțele în care faptele s-au produs, la persoana inculpaților, din perspectiva art.202 C.p.p., judecătorul a apreciat că, singura măsură preventivă care se impune a fi luată în speța de față la acest moment procesual, pentru interesul bunei desfășurări a procesului penal, dar și proporțională cu scopul urmărit prin dispunerea acesteia, este aceea a arestării preventive a inculpaților.
În consecință, s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă I.C.C.J.- D.N.A.- Serviciul Teritorial C. și în baza art.226 C.p.p., art.223 al.2 C.p.p. rap. la art.202 al.1 și 3 C.p.p., a dispus luarea măsurii arestării preventive față de inculpații M. I. O., Hasnăș R. E. și C. L. A., pe o durată de câte 30 de zile, începând cu data de 25 noiembrie 2014 și până la data de 24 decembrie 2014, inclusiv.
Contestațiile formulate de către inculpați împotriva încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă au fost respinse ca nefondate de către Curtea de Apel C. prin încheierea penală nr. 175 din 3 decembrie 2014.
Cum prin încheierea penală nr. 52 din 29.01.2015 Curtea de Apel C. a dispus desemnarea Tribunalului Maramureș drept instanță care urmează să fie sesizată în cazul emiterii rechizitoriului, la data de 16.02.2015 cauza a fost înregistrată la instanță dosar nr._ 15.
La termenul fixat pentru data de 19 februarie 2015 judecătorul de cameră preliminară procedând la verificarea din oficiu a legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive luată față de inculpații M. I. O., Hasnăș R. E. și C. L. A., a menținut această măsură pentru următoarele 30 de zile iar contestațiile formulate de către inculpați împotriva acestei încheieri au fost respinse ca neîntemeiate prin încheierea penală nr. 137 din 4 martie 2015 a Curții de Apel C..
Potrivit art. 348 raportat la art. 207 Cod procedură penală, judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea și temeinicia măsurii preventive.
Analizând măsura preventivă luată față de inculpații M. I. O., Hasnăș R. E. și C. L. A., în raport cu actele și lucrările dosarului dar și cu dispozițiile legale menționate, a apreciat că aceasta este legală si temeinică, întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive a inculpaților se mențin, nu s-au modificat până la acest moment procesual, și impun în continuare măsura privativă de libertate menționată.
Ca stare de fapt, din materialul probator administrat în faza de urmărire penală, reiese că la data de 30.06.2014, tatăl omului de afaceri Larionesi T. a fost implicat într-un accident rutier, produs pe drumul dinspre Sângeorz Băi spre Ilva. Autovehiculul condus de Larionesi I. a intrat în coliziune cu un autoturism BMW, iar la fața locului s-a deplasat polițistul M. A. din cadrul Poliției orașului Sângeorz Băi. La ora 18:23, în ziua de 30.06.2014, Larionesi T. l-a contactat telefonic pe inculpatul M. I. O. – inspector șef la IPJ Bistrița Năsăud, comunicându-i faptul că polițistul M. A. are intenția de a reține permisele de conducere ale celor doi conducători auto implicați în accident. În continuare, M. I. O. i-a solicitat comisarului șef Hasnăș R. E. să se deplaseze la Poliția Sângeorz Băi și să îl determine pe M. A. să nu rețină permisului de conducere al tatălui lui Larionesi T..
La data de 01.07.2014, ora 16:03:07, Hasnăș R. E. i-a raportat telefonic inspectorului șef M. I. O. faptul că ,,a rezolvat” problema cu M. A.. Agentul principal de poliție M. A. a întocmit procesul verbal seria_/01.07.2014, prin care a dispus sancționarea contravențională a numitului Ustini M., CNP_, cu amendă de 360 lei și cu reținerea permisului de conducere pentru 30 de zile, nefiind aplicată nicio sancțiune tatălui lui Larionesi T..
2. La data de 02.09.2014, Hasnăș R. E. a organizat întâlnirea dintre inspectorul șef M. I. O. și omul de afaceri S. V., zis ,,P.”. Inspectorul șef i-a solicitat lui S. V. să-i achiziționeze un autovehicul din Italia și să organizeze transportul acestuia în România. S. V. a organizat cumpărarea mașinii și transportul ei în România, prețul acesteia ar fi fost (cu cheltuielile de drum) circa 5.500 euro.
Inițial, actele de vânzare – cumpărare au fost încheiate pe numele cumpărătorului M. I. O., acesta interesându-se la RAR Bistrița Năsăud de condițiile de înmatriculare în România. Aflând că are obligația de a achita un timbru de mediu, pentru înmatriculare, în cuantum semnificativ, inspectorul șef M. I. O. a decis să organizeze falsificarea actelor de proveniență ale vehiculului, pentru a păgubi bugetul de stat.
Inculpatul S. V. a efectuat demersuri pentru falsificarea actelor vehiculului cumpărat din Italia, în sensul menționării frauduloase a includerii acestui vehicul în altă categorie, în scopul diminuării nejustificate a cuantumului timbrului de mediu. În mod real, vehiculul făcea parte din categoria M (pentru transport persoane), iar M. I. O. a urmărit să înscrie fraudulos vehiculul în categoria N1(autoutilitară pentru transport de mărfuri), pentru care taxa era mult mai mică, de circa 200 euro. S. V. a acționat pentru obținerea unui document nereal cu privire la categoria vehiculului, cunoscând situația reală de fapt. Acest lucru rezultă cu claritate din convorbirea purtată de acesta cu comisarul șef Hasnăș R. E., în discuția telefonică din 08.10.2014, ora 15:18:58. Astfel, S. V. spune: ,,…no, amu aștept să mă sune, știi, că amu să vadă cum o poate rândui, că așa-i cum ai zis tu, stă acolo cu M în loc de N, știi, în baza … stă în baza de date, știi, afară?... mi-o arătat exact cum, că n-am vrut să cred, știi? ”. Hasnăș R. E. întreabă: ,,și o poate tocmi?”. S. V. răspunde: ,,și acuma să vadă cum o poate rândui, știi, la București… no, că doară am plătit mă, am plătit nouă milioane, mă… no, păi sper, mi-o promis că da …”.
Reușind să rezolve această solicitare frauduloasă, cu sprijinul unui anume ,,P.”(inculpatul C. P. M. – inginer la Reprezentanța Bistrița Năsăud a RAR), S. V. îi solicită lui Hasnăș R. E. să intermedieze o nouă întâlnire cu M. I. O., pentru ca acesta: ,,… să vadă cine-i bazat, el sau io?”. Cu noul ,,act” procurat de S. V., M. I. O. află (la data de 10.10.2014) că va trebui să plătească doar aproximativ 200 de euro taxă de mediu.
În data de 24.10.2014, M. I. O. l-a trimis pe tatăl său M. G. la comisarul șef C. I., de la SPCRPCIV Bistrița Năsăud, vehiculul fiind înmatriculat fraudulos pe numele lui M. G..
La dosarul cauzei a fost administrată o multitudine de probe, pentru stabilirea situației reale de fapt și pentru lămurirea completă a împrejurărilor comiterii acestui act infracțional:
Din declarația suspectului C. I., comisar șef în cadrul SPCRPCIV Bistrița Năsăud, rezultă că acesta s-a ocupat de înmatricularea autovehiculului arătat, în baza documentelor prevăzute de art. 7 alin. 1 din Ordinul MAI nr. 1501/2006, respectiv în baza cărții de identitate, a dovezii efectuării inspecției tehnice periodice și a certificatului de autenticitate, toate aceste acte fiind emise de RAR – Reprezentanța Bistrița Năsăud.
În cazul solicitantului M. G. (tatăl inculpatului M. I. O.), toate aceste acte au existat în documentația de înmatriculare, fiind emise de RAR - Reprezentanța Bistrița Năsăud, în toate aceste acte fiind menționat faptul că autovehiculul supus înmatriculării are categoria N1.
Din adresa nr. 501/27.11.2014 emisă de RAR – Reprezentanța Bistrița Năsăud, precum și din actele anexate, rezultă că persoana care s-a prezentat la RAR, pentru a obține autentificarea și identificarea autovehiculului, a fost inculpatul S. V., care a și completat cererea de activitate RAR din 07.10.2014, în care a menționat, în mod mincinos, faptul că el este titularul actului de deținere al autovehiculului (declarație pe propria răspundere). Inculpatul C. P. M. a ignorat cu intenție faptul că S. V. nu avea nici un fel de calitate legată de acest autovehicul.
Din convorbirile interceptate în mediul ambiental (la datele de 23.09.2014, 25.09.2014, 26.09.2014, 01.10.2014 și 02.10.2014), purtate între inculpații M. I. O. și Hasnăș R. E., rezultă că acești inculpați au conceput în detaliu activitatea infracțională, însărcinându-l pe S. V. cu deplasarea concretă la RAR, pentru a nu atrage atenția asupra ilegalităților comise. Astfel, doar cu titlu exemplificativ, indicăm discuția interceptată în mediu ambiental, la data de 25.09.2014, din care rezultă că Hasnăș R. E. se interesa îndeaproape de situația traducerii actelor mașinii.
Inițial, M. I. O. a discutat cu șeful Reprezentanței Bistrița Năsăud a RAR, care însă nu s-a implicat în rezolvarea solicitării inculpatului, fiindu-i frică. În acest context, Hasnăș R. E. îi spune șefului său: ,,Da nu poți merge cu traducerea într-un fel și cu briful original în alt fel…”. Cei doi se înțeleg asupra falsificării actelor, situație în care M. I. O. afirmă că, pentru a nu fi descoperită fapta, va solicita alte persoane să se deplaseze la RAR: ,,da mă, da, ei nu asociază mașina cu persoana ... îi pe M.. M. îs mulți. Aia-ți zic, eu nu m-aș mai duce la RAR, că dacă m-aș duce și eu, ar ști că eu îs M.… i-o dăm la altcineva să meargă.... dacă o bagă în aplicație, după aia nu mai poți face nimic cu ea, dacă aplicația nu-ți dă ce trebe. Știi cum se procedează?.... șasiu, se identifică mașina și-mi apare M1….”.
Inculpații M. I. O. și Hasnăș R. E. au plănuit toate detaliile înmatriculării frauduloase, instigându-l pe C. P. M. să identifice și să autentifice abuziv autovehiculul (instigarea inginerului RAR fiind efectuată sistematic, prin intermediul inculpatului S. V.).
Astfel, la dosarul cauzei au rezultat probe evidente care atestă că inculpații M. I. O. și Hasnăș R. E. au săvârșit infracțiunea de instigare la abuz în serviciu, prin intermediul inculpatului S. V., fapta de abuz în serviciu fiind săvârșită de C. P. M..
Inculpatul M. I. O. a comis și infracțiunile de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 47 Cod penal raportat la art. 320 alin. 1 Cod penal și instigare la uz de fals, în forma participației improprii prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal raportat la art. 323 Cod penal, aflate în concurs real, conform art. 38 alin. 1 Cod penal. M. I. O. l-a determinat pe S. V. să acționeze pentru falsificarea cărții de circulație emise de autoritățile din Italia (prin modificarea frauduloasă a categoriei autovehiculului) și a pus la dispoziția tatălui său M. G. xerocopia legalizată a cărții de circulație falsificate, în vederea folosirii acesteia la SPCRPCIV Bistrița Năsăud, pentru înmatricularea frauduloasă a autovehiculului.
M. G. a acționat fără vinovăție, necunoscând situația reală de fapt, fiind doar formal desemnat ca proprietar al autovehiculului.
3. În ceea ce privește relația dintre M. I. O. și omul de afaceri B. G. (0744/_), din convorbirile și comunicările telefonice interceptate în cauză, a rezultat că omul de afaceri i-a procurat inspectorului șef, în mod repetat, diverse avantaje: material lemnos (16.06.2014, ora 19:03:54), organizarea unor partide de vânătoare (20.06.2014, ora 10:03:23, 21.06.2014, ora 17:53:56 și ora 20:32:41).
La începutul lunii august 2014, B. G. i-a solicitat lui M. I. O. să acceseze baza de date și să identifice autoturismul_, pe motiv că: ,,…nu prea știm cine-i, că tot ne patrulează în zonă…”. M. I. O. îi solicită subordonatului T. (0731/_) să acceseze baza de date, stabilind că proprietarul mașinii este o societate comercială din Târgu M.. Inspectorul șef l-a contactat telefonic pe B. G., comunicându-i acestuia datele de identificare ale proprietarului autovehiculului. Aceste aspecte sunt confirmate și prin declarația martorului B. G., dată la data de 05.12.2014.
Inculpatul și-a încălcat atribuțiile de serviciu, comunicându-i martorului date protejate cu caracter personal, în afara cadrului legal.
4. Numitul B. G. i-a solicitat inspectorului șef M. I. O. să intervină în cursul soluționării unui dosar penal, privind un accident de circulație în care fuseseră implicate autoturismele conduse de R. M. G. și B. G.. În dosarul respectiv fusese întocmită o expertiză tehnică auto de către expertul J. D., care reținuse drept cauză determinantă a producerii evenimentului rutier pătrunderea lui R. M. pe contrasens, iar drept cauză favorizantă faptul că soția lui B. G. (care a decedat urmare a accidentului) nu purtase centura de siguranță. Dosarul cauzei se afla în instrumentare la ofițerul P. C., din subordinea comisarului șef Hasnăș R. E..
La data de 04.08.2014, M. I. O. i-a cerut lui Hasnăș R. E. să-i prezinte raportul de expertiză întocmit de expertul J. D., după care i-a solicitat lui Hasnăș R. E. să ia legătura cu expertul J. D. și să-i spună că el (inspectorul șef al IPJ Bistrița Năsăud) este „direct interesat” în mersul dosarului, fiind prieten cu B. G.. Inculpatul M. I. O. i-a comunicat lui B. G. că are intenția de a-l ajuta, în sensul de a-l determina pe J. D. să accepte întocmirea unui supliment de expertiză, din care să reiasă vinovăția exclusivă a numitului R. M. și să se stabilească culpa exclusivă a acestuia în producerea evenimentului rutier.
În acest sens, la data de 06.08.2014, M. I. O. i-a spus lui B. G. că ar fi vorbit cu J. D., care s-ar fi arătat de acord să efectueze un supliment de expertiză, la cererea organelor de poliție.
La data de 08.08.2014, M. I. O. i-a relatat lui B. G. că: „… io pe chestia asta l-am luat de barbă pe R. și i-am spus mă …păi du-te în p…mă-tii, păi dacă ți-am spus că e prietenul meu, trebuie să mișcăm lucrurile așa”.
M. I. O. l-a determinat pe Hasnăș R. E. să îi aducă o xerocopie a raportului de expertiză tehnică auto întocmit de J. D., fără respectarea procedurilor legale, cu scopul de a-l pune la dispoziția unei avocate, pe care B. G. intenționa să o angajeze. Este vorba de o avocată care este soția unui șef de birou din cadrul IPJ Bistrița Năsăud (B. M.), sugestia privind eventuala angajare a acestei avocate fiind făcută chiar de M. I. O..
Martorul P. L. C. (07.12.2014) – ofițer de cercetare penală în cadrul IPJ Bistrița Năsăud - Serviciul Poliției Rutiere, a declarat că, în dosarul penal privindu-l pe B. G., inculpatul Hasnăș R. E. i-a solicitat insistent să identifice și să audieze un martor, spunându-i că „această intervenție vine din partea inspectorului șef M. I. O.”. Martorul arată că Hasnăș R. E. nu i-a cerut o copie a raportului de expertiză tehnică auto, însă inculpatul avea posibilitatea de a obține fără probleme o astfel de copie, întrucât dosarul penal privind accidentul menționat s-a aflat și în posesia lui Hasnăș R. E..
În legătură cu intervenția efectuată de inculpatul M. I. O., în dosarul penal privind accidentul rutier în care au fost implicați B. G. și R. M. G., a fost depusă la dosarul cauzei, la data de 10.12.2014, plângerea penală formulată de persoana vătămată R. M. G.. În plângerea penală se arată că inculpatul M. I. O. ar fi acționat pentru înlocuirea declarației inițiale dată de către numitul B. G. (în dosarul penal privind accidentul rutier arătat, înregistrat sub nr. 523/P/2014), deoarece declarația inițială conținea aspecte nefavorabile lui B. G.. Mai mult, R. M. G. susține că M. I. O. l-a amenințat în mod direct și că inculpatul l-a ajutat în mod ilicit pe B. G..
Persoana vătămată R. M. G. a fost audiată la data de 23.01.2015.
5. La data de 08.08.2014, inspectorul șef M. I. O. a discutat, în biroul său, cu deputatul O. I.. Acesta din urmă formulase o petiție către Poliția Municipiului Bistrița, prin care solicitase identificarea persoanei care a postat pe Internet un comentariu negativ la adresa deputatului, comentariu în care l-a numit „învățător ratat”.
Din conținutul discuțiilor purtate la data respectivă, rezultă că Poliția Municipiului Bistrița îi răspunsese oficial deputatului O. I. că nu îi poate pune la dispoziție datele solicitate, întrucât sunt date cu caracter personal, protejate de prevederile Legii nr. 677/2001, acestea putând fi puse doar la dispoziția instanței, la cererea unui judecător. Cu toate acestea, M. I. O. i-a comunicat verbal deputatului O. I. faptul că IP-ul calculatorului folosit pentru postarea comentariului aparține numitului N. M., angajat al SRI Bistrița Năsăud. În continuare, discutând cu mai mulți subordonați, inspectorul șef M. I. O. i-a mințit pe aceștia și le-a explicat că nu își dă seama cum a aflat O. I. identitatea posesorului IP-ului menționat, încercând să sugereze că alți polițiști ar fi vinovați de comunicarea datelor confidențiale.
La data de 22.12.2014, a fost audiat martorul O. I., care a confirmat faptul că s-a întâlnit cu inculpatul M. I. O. și că acesta, într-adevăr, i-a comunicat numele, prenumele și numărul de telefon al persoanei utilizatoare a IP-ului calculatorului menționat anterior.
Din adresa nr._/05.01.2015 a Poliției Municipiului Bistrița, rezultă că urmare a solicitării deputatului O. I., această unitate de poliție a comunicat petentului faptul că datele de identificare ale titularului conexiunii căreia i-a fost alocată adresa IP mai sus menționată pot fi obținute doar în cadrul unui proces, la solicitarea judecătorului, aceste date fiind protejate de prevederile Legii nr. 677/2001. Adresa de răspuns către petentul O. I. a fost întocmită la 04.08.2014 și expediată la 07.08.2014.
Urmare a acestui răspuns negativ, la data de 08.08.2014, O. I. s-a deplasat în biroul inculpatului M. I. O., iar acesta și-a încălcat în mod flagrant atribuțiile de serviciu, comunicând în mod abuziv datele confidențiale arătate, către solicitantul O. I..
6. La data de 08.08.2014, omul de afaceri G. D. s-a deplasat în biroul inspectorului șef M. I. O., solicitându-i să intervină într-un dosar penal în care era cercetat chirurgul M. S. C. CNP_, prieten al omului de afaceri, acesta fiind bănuit că ar fi obținut o fișă de liberă practică medicală în condiții nelegale (într-un moment în care nu se afla pe teritoriul României).
M. I. O. l-a chemat în biroul său pe comisarul șef P. A., din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor al IPJ Bistrița Năsăud, cel care avea în lucru dosarul menționat. Inspectorul șef i-a reproșat subordonatului faptul deschiderii dosarului penal. P. A., încercând să se scuze, replică următoarele: ,,…am obținut o informație … la închidere, n-o fost la încheierea fișei… păi … am declarație că n-a fost la O.”. Inspectorul șef încearcă să-l intimideze pe subaltern, spunându-i ,,nu există”. P. A. răspunde: ,, … există șefu’… am audiat-o… el spune că n-a fost și o semnat …”, încercând să motiveze că deține probe în sensul unor ilegalități săvârșite de persoana cercetată. Inspectorul șef continuă acțiunea de intimidare, spunând din nou: ,,…. nu există”, reproșându-i comisarului șef P. A. că ,,strică” la nivel de imagine, că face jocurile altor persoane.
De altfel, încă de la începutul discuției, M. I. O. a urmărit să-l determine pe P. A. să accepte punctul său de vedere, în sensul că M. S. C. nu ar fi vinovat pentru fapta imputată, că ar fi obținut fișa de liberă practică medicală în condiții legale, că s-ar fi aflat în România la momentul obținerii fișei. M. I. O. afirmă: ,,…cu S. eu am stat seara și-am băut pe terasă. Eu personal. Deci, eu personal m-am întâlnit seara pe terasă la G.…….. bă, tu auzi ce-ți spun? Ce-mi spui tu e una, ce-ți spun eu e ceea ce este … dacă eu îți spun, că eu seara ………”.
Pentru a-l ,,convinge” pe subordonat, M. I. O. îl amenință cu posibile sancțiuni pentru întârzierea soluționării unor dosare, spunându-i: ,,…eu nu știu de ce nu vă ocupați de sutele alea de dosare care vă stau în spate și găsiți artificii de genul ăsta. Că eu fac altceva: cine face sesizare din oficiu și dă clasare și-o supt p … cu mine. S.……… Mai înregistrăm 150 de dosare și alea vechi nu le mai soluționăm. Nu știu. Nu știm, nu putem, nu vrem… meu, e că nu vrem și atunci e o problemă. Deci, ai înțeles?”. În fața acestor ,,argumente”, P. A. răspunde: ,,Am înțeles”, iar inspectorul șef îi solicită să claseze lucrarea, spunându-i ,,No, vreau să știu momentul în care se clasează lucrarea, s-o văd la mine”.
Martorul P. A. – comisar șef de poliție, a confirmat faptul că inculpatul M. I. O. a intervenit în dosarul penal privind pe chirurgul M. S. C., solicitând o soluție favorabilă acestuia (02.12.2014). Această intervenție este confirmat și de martorul M. I. (02.12.2014), precum și de martorul G. D. (09.12.2014), care a recunoscut că i-a solicitat inculpatului să intervină în favoarea chirurgului cercetat. Mai mult, P. A. și M. I. au mai descris o altă intervenție făcută de M. I. O. într-un dosar penal, în favoarea persoanei cercetate C. I. (față de care se desfășurau cercetări pentru înșelăciune).
7. La data de 29.10.2010, un inspector de trafic din cadrul ARR –Agenția Bistrița Năsăud, a încheiat un proces verbal de constatare și sancționare a unei contravenții care ar fi fost săvârșită de ., dispunând totodată și reținerea plăcuțelor cu numărul de înmatriculare și a certificatului de înmatriculare aparținând microbuzului Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare_ .
Conform art. 62 alin. 3 din OUG nr. 109/2005, plăcuțele și certificatul au fost predate la IPJ Bistrița Năsăud. La data de 10.06.2011, . a solicitat restituirea plăcuțelor și certificatului, însă IPJ Bistrița Năsăud a refuzat restituirea, comunicând solicitantei că, deoarece nu a făcut dovada achitării amenzii contravenționale, suspendarea dreptului de utilizare a autovehiculului s-a prelungit cu încă 6 luni, după cele 6 luni dispuse inițial. Această comunicare nu a fost primită de ..
Ulterior, considerând că suspendarea dreptului de utilizare a încetat la 29.04.2011, . a acționat IPJ Bistrița Năsăud în contencios administrativ, organul de poliție fiind obligat de instanță să restituie plăcuțele și certificatul. Întrucât IPJ Bistrița Năsăud nu a dat curs dispoziției instanței, . a formulat o nouă acțiune, iar Curtea de Apel C. a dispus obligarea IPJ Bistrița Năsăud la plata unor daune materiale de 9.704 lei. În consecință, B. M. M. a deschis dosarul de executare silită nr. 711/2014, somând organul de poliție să plătească suma de 11.180,25 lei, care a fost achitată în cursul lunii iunie 2014.
Urmare a acestei situații, s-a dispus efectuarea unei cercetări administrative la nivelul IPJ Bistrița Năsăud, fiind desemnată o comisie formată din trei persoane, printre care și comisarul C. A. – șeful Biroului Tehnic Auto din cadrul Serviciului Logistic. Conform reglementărilor Ministerului de Interne, termenul de soluționare a cercetării administrative este de 60 zile, iar prelungirea acestui termen se aprobă numai de către IGPR – Direcția de Control Intern – C. Cercetări Administrative.
Comisia a finalizat procesul verbal de cercetare administrativă, propunând clasarea lucrării, pe motiv că nu ar fi fost identificate persoane vinovate, dintre angajații Serviciului Poliției Rutiere, cărora să le fie imputată suma de 11.180,25 lei. Propunerea de clasare nu a fost acceptată de M. I. O., în pofida faptului că procesul verbal de cercetare administrativă a fost refăcut de trei ori, urmare a insistențelor inspectorului șef. Practic, nu a fost luată nicio decizie privind soluționarea cercetării administrative, într-un mod sau în altul, lucrarea fiind trimisă la C. Juridic, pentru formularea unui punct de vedere.
Această poziție a comisarului șef M. I. O. a survenit pe fondul unui conflict pe care acesta l-a avut cu comisarul C. A. (lider local al unui sindicat al polițiștilor), conflictul fiind cauzat de motive care exced cadrului prezentului dosar. Totodată, refuzul inspectorului șef de a accepta procesul-verbal de cercetare administrativă, în varianta întocmită de comisia de cercetare, s-ar fi datorat faptului că M. I. O. i-ar fi solicitat insistent comisarului C. A. să-l găsească vinovat pe șeful Biroului Poliției Rutiere din cadrul Poliției Municipiului Bistrița, comisarul șef A. V., care nu se afla în grațiile conducerii inspectoratului, întrucât nu dorea să răspundă la solicitările de protejare a unor persoane apropiate inspectorului șef. În acest context, comisarul C. A. ar fi refuzat această solicitare, întrucât A. V. nu avea nicio culpă în ceea ce privește cazul ..
În cursul lunii septembrie 2014, la sediul IPJ Bistrița Năsăud a avut loc o acțiune de control, desfășurată de organele ierarhic superioare din cadrul Ministerului de Interne, vizând, în principal, conflictul existent între M. I. O. și C. A..
În cadrul acțiunii de control au fost efectuate verificări și cu privire la cercetarea administrativă menționată. Dându-și seama că nu a solicitat la IGPR prelungirea termenului de 60 de zile (pentru finalizarea cercetării administrative), pentru a evita o posibilă sancțiune datorată depășirii nejustificate a acestui termen, inspectorul șef M. I. O. a determinat mai mulți subordonați să falsifice mai multe acte și poziții din registrele de evidență.
Astfel, la data de 29.09.2014, M. I. O. le-a cerut numitelor B. N. și L. E. P., să redacteze o adresă falsă și să falsifice o poziție din registrul de corespondență, solicitându-le să scrie ,,cu același pix sau cu aceeași nuanță de pix”. Scopul lui M. I. O. a fost acela de a antedata respectivul act (pretinzând că ar fi fost întocmit în 12.08.2014 și că ar fi fost expediat la aceeași dată, către Serviciul Financiar).
Totodată, M. I. O. l-a determinat pe șeful Serviciului Financiar, numitul M. G., să aplice o rezoluție falsă, cu următorul conținut: ,,dna. B. V., se clasează la nr._/12.06.2014”, datată 13.08.2014, care în realitate a fost scrisă la data de 29.09.2014.
Din afirmațiile lui M. I. O. rezultă că acesta nu s-a pronunțat asupra procesului verbal de cercetare administrativă, aplicând doar rezoluția ,,analizare și propuneri în 5 zile”. După ce procesul verbal a fost refăcut, M. I. O. l-a înmânat (la sfârșitul lunii august 2014, după expirarea termenului de 60 zile) angajatului P. R. de la C. Juridic, în vederea exprimării unui punct de vedere.
Pentru a ascunde depășirea termenului de soluționare a cercetării administrative, M. I. O. i-a determinat pe M. G., B. N. și L. E. P. să participe la falsificarea actului arătat anterior, pentru a crea aparența că cercetarea administrativă ar fi fost soluționată în termen, prin ,,sesizarea Compartimentului Financiar cu privire la rezultatul cercetării”.
Martorul M. G. (02.12.2014) a recunoscut că inspectorul șef M. I. O. l-a determinat să falsifice, prin antedatare, o rezoluție; împreună cu M. G., martorul C. A. (02.12.2014) a confirmat faptul că inculpatul M. I. O. a determinat un subordonat să întocmească o adresă fictivă, pentru a ascunde depășirea termenului regulamentar de soluționare a unei cercetări administrative.
8. La data de 03.10.2014, inspectorul șef M. I. O. a fost căutat de către primarul orașului Năsăud, numitul R. M..Acesta i-a solicitat comisarului șef să intervină într-un dosar penal, în care numitul T. T. denunțase mai multe ilegalități săvârșite de către reprezentanții Primăriei Năsăud. M. I. O. acceptă solicitarea ilegală a primarului, spunându-i: ,,lasă că vorbesc eu cu ofițerul”.
În continuare, M. I. O. încearcă să-l determine pe R. M. să-și folosească influența politică, pentru a determina schimbarea din funcție a adjunctului șefului IPJ Bistrița Năsăud, comisarul șef B. C. și înlocuirea acestuia, în poziția de adjunct, cu inspectorul principal C. L. A.. Motivul invocat de M. I. O. este acela că B. C. ar fi ,,împotriva” primarului, iar C. L. A. ar fi ,,prieten” al intereselor acestuia. R. M. acceptă solicitarea, spunând: ,,asta o să discut și eu. O să-l sun pe ministru”. Văzând disponibilitatea primarului, inspectorul șef M. I. O. încearcă să îl capaciteze pe acesta pentru a acționa, prin folosirea influenței politice, împotriva ofițerilor L. M. – subsecretar de stat în Ministerul de Interne și B. I. S. – șeful SIPI Bistrița Năsăud.
Motivul ostilității inspectorului șef față de numiții L. M. și B. I. S. este comunicat de M. I. O. numitului R. M.: ,,Îi subsecretar de stat. Din punctul lui de vedere, eu nu mă apăr, dar … E un dar … cum scrie despre M. O., scrie și despre prim procuror, cum scrie despre primarul din Năsăud, scrie și despre președintele Consiliului Județean. Și eu am văzut asta fizic, scriptic, că mă sună de la București, trebuie să dai explicații…”.
Așadar, M. I. O. încearcă să-l capaciteze pe primarul R. M., pentru a acționa, prin folosirea influenței politice, împotriva ofițerilor de poliție arătați, deoarece aceștia ar fi întocmit sesizări cu privire la actele ilegale săvârșite de M. I. O. și primarul R. M..
Nemulțumirea comisarului șef M. I. O. este aceea că există riscul descoperirii și sancționării conduitelor sale frauduloase. Acesta afirmă: ,,Noi, în fals, spunem că după 20 și de ani suntem în democrație. Noi suntem în momentul de față într-o dictatură a legii…”. R. M. se angajează să discute, chiar în după amiaza respectivă, cu ,,președintele”, despre situația unor ofițeri de poliție percepuți ca fiind ,,ostili” grupului de interese reprezentat de cei doi interlocutori. M. I. O. se angajează să intervină în orice dosar penal, la solicitarea decidenților politici, spunând: ,,dumneavoastră și președintele, orice, absolut orice, dacă pot. Fără nici un fel de reținere … și nu contează că-i zi, că-i noapte. Fără nici un fel de problemă, eu ce stă în puterea mea, eu …”.
La data de 06.10.2014, M. I. O. îl cheamă în birul său pe ofițerul de poliție economică inspector principal B. P., cel care are în lucru dosarul privindu-l pe primarul R. M., format urmare a plângerii depuse de T. T.. Fiind nemulțumit de faptul că ofițerul dispusese ordonanță privind ridicarea de înscrisuri, M. I. O. îi spune: ,,fii foarte atent, se folosesc alții de tine. Tu ești băgat înainte și ai să pici, fii foarte atent. Deci, vezi lucrurile la adevărata dimensiune, bine? Tu ești băiat deștept. Eu am avut o discuție cu primarul și-o zis: domnu’ M., n-am făcut nimic… dacă vrei să fii fraierul târgului, nu mi se pare nici normal și nici moral... ”.
Inspectorul șef îl avertizează pe ofițerul menționat că, dacă nu ,,înțelege”, va fi perceput ca o ,,amenințare” la adresa grupului de interese reprezentat de primarul R. M., fapt care va putea afecta cariera viitoare a ofițerului. Mai mult, inspectorul șef îi promite ofițerului că îl va ,,susține” în carieră, în vederea ocupării, în viitor, a funcției de șef al Serviciului de Investigarea Fraudelor, explicându-i că ,,mai nou polițiștii nu se uită numai la problemă, se uită și la context…”. Totodată, îl amenință pe B. P. că, dacă va relata și altor persoane conținutul discuției, acest lucru va fi în ,,detrimentul” intereselor ofițerului. Urmare a presiunilor inspectorului șef, B. P. cedează și răspunde: ,,O rezolv! Am înțeles”.Este de remarcat că M. I. O. i-a solicitat ofițerului să discute cu el orice problemă din dosar, inclusiv ,, soluția” dosarului, fapt care reprezintă o gravă încălcare a normelor de procedură penală și a atribuțiilor de serviciu a inspectorului șef.
La data de 22.12.2014, a fost audiat ca martor inspectorul principal B. P. S.. Acesta arată că are în lucru dosarul penal privind pe R. M. și alții, înregistrat la P. de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud sub nr. 506/P/2014, în care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem la 25.08.2014, precum și ridicarea unor acte, prin ordonanța din 01.09.2014.
În data de 06.10.2014, martorul s-a prezentat în biroul inculpatului M. I. O., la solicitarea acestuia, cu care a discutat despre dosarul penal arătat anterior.Martorul relatează conținutul discuției purtate cu inspectorul șef, acesta fiind similar conținutului prezentat mai sus, rezultat din interceptarea în mediul ambiental.
Deși intervenția ilegală și abuzivă a inculpatului M. I. O. este absolut evidentă, din însăși materialitatea discuției, martorul B. P. S. pretinde că el nu a avut ,,impresia” că inspectorul șef îi solicită să facă ceva ilegal, nici că îi solicită să oprească cercetările din dosar, nici că i-ar solicita să propună o soluție ilegală. Martorul recunoaște că inculpatul i-a spus că ,,a purtat o discuție cu primarul M. R. și că acesta i-a spus că este nevinovat”.
Reaua credință a martorului B. P. S., în ceea ce privește ,,interpretarea” întregii situații, este subliniată de conduita ulterioară a acestuia. Deși a fost întrebat de către șeful SIF, comisarul șef M. I., B. P. S. l-a mințit pe șeful său direct, nespunându-i nimic despre discuția avută cu inculpatul. În final, martorul a pretins că nu ,,apreciază” discuția cu inspectorul șef ca fiind o intervenție a inculpatului în legătură cu dosarul, ci o ,,interpretează” ca o ,,încercare” a inspectorului șef de a-l proteja.Desigur că aceste ,,interpretări” ale martorului sunt favorizate și de faptul că acesta ,,nu ține minte” ca inculpatul să-i fi solicitat să discute cu el problemele care apar în dosarul penal, precum și soluția pe care ofițerul urma să o propună în acel dosar (deși această solicitare făcută de inculpat apare explicit în cursul discuției interceptată în mediul ambiental).Totuși, martorul recunoaște că inculpatul i-a cerut ca discuția referitoare la dosarul 506/P/2014 să rămână confidențială. Mai mult, la data de 10.11.2014, inculpatul l-a întrebat pe martor dacă a ,,verificat” aspectele ,,transmise” de inculpat în discuția anterioară.
La data de 10.12.2014 a fost audiat martorul R. N. –M., care a recunoscut că a discutat cu inculpatul M. I. O., căruia i-a relatat că este nevinovat și că nu a comis nicio faptă penală. Martorul declară: „acesta mi-a răspuns spunându-mi că este convins că, în urma relatărilor mele, nu am comis nicio ilegalitate și că o să ia legătura cu ofițerul la care este repartizată lucrarea ….”
9. La data de 20.08.2014, M. I. O. i-a furnizat abuziv lui B. G., telefonic, datele de identificare ale proprietarului autovehiculului cu nr. de înmatriculare_ .
Este de menționat că B. G. avea bănuiala că utilizatorul autovehiculului ar putea fi implicat în activități de braconaj, pe domeniul de vânătoare pe care acesta îl gestionează. În baza acestor simple bănuieli, fără formularea unei sesizări către IPJ Bistrița Năsăud, B. G. i-a solicitat inspectorului șef M. I. O. să-i furnizeze telefonic date din evidențele privind înmatricularea vehiculelor, fapt care s-a și produs, cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor Legii nr. 677/2001. Aceste aspecte sunt confirmate și prin declarația martorului B. G., dată la data de 05.12.2014, care a declarat că l-a sunat pe inspectorul șef în legătură cu autovehiculul menționat.
10. Inculpatul Hasnăș R. E. are gradul profesional de comisar șef de poliție și a exercitat funcția de șef al Serviciului Rutier, în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Bistrița Năsăud.În această calitate, Hasnăș R. E. și-a încălcat în mod repetat atribuțiile de serviciu, săvârșind numeroase acte materiale de abuz în serviciu, după cum urmează:
La data de 13.08.2014, numitul M. D. P. i-a solicitat comisarului șef să se întâlnească, pentru a îi prezenta o persoană care era cercetată într-un dosar penal, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, în timp ce avea în sânge o îmbibație alcoolică mai mare decât limita legală. Hasnăș R. E. s-a angajat să-i comunice respectivei persoane rezultatul analizei toxicologice a probelor biologice de sânge recoltate. Analiza toxicologică se afla în lucru la SML Bistrița Năsăud, nefiind finalizată.
În perioada 20 - 22.08.2014, ofițerul a efectuat demersuri pentru a afla neoficial rezultatul analizei toxicologice și a-l comunica persoanei cercetate, deși analiza nu era finalizată. În acest sens, Hasnăș R. E. a trimis un subordonat la SML Bistrița Năsăud, pentru a se interesa de această situație (P. L. C.).
În cadrul discuției din 13.08.2014, numitul M. D. P. i-a solicitat lui Hasnăș R. E. să intervină la procuror, pentru urgentarea soluționării dosarului penal, în care era cercetat prietenul lui M. D. P. (respectivul fusese depistat în trafic cu 0,43 mg/litru alcool pur în aerul expirat). Din discuțiile purtate rezultă că M. D. P. se ocupă cu emiterea unor atestate pentru șoferi profesioniști și este prieten cu inspectorul șef M. I. O., context în care Hasnăș R. E. se angajează să îi determine pe ofițerii din subordinea să soluționeze dosarul penal într-o singură zi și să îl determine pe procurorul de caz să dea soluția în aceeași zi, pentru a asigura posibilitatea restituirii cât mai rapidă a permisului de conducere către persoana cercetată penal. Hasnăș R. E. îi comunică lui M. D. P. următoarele, la data de 20.08.2014: „…. În mod normal durează o lună- două. L-am băgat rapid, l-am făcut. S-a întocmit dosar, s-a făcut referat. Deci, ce ți-am promis, cu mare drag am făcut …. dar, mai sună-mă mâine. Întreabă-mă ce fac și dac-am zis hai pân’ la mine, îți dai seama”. Hasnăș R. E. i-a spus lui M. D. P. că ar fi intervenit la procurorul de caz, pentru ca acesta să soluționeze de urgență dosarul penal, care fusese înaintat la P..
Din convorbirile înregistrate rezultă însă că procurorul respectiv nu a dat curs intervențiilor lucrătorilor de poliție, plecând în concediu de odihnă fără a soluționa dosarul. Intervenția comisarului șef Hasnăș R. E. asupra subordonaților săi, în vederea întocmirii pe loc a referatului cu propuneri, într-un dosar penal, reprezintă o gravă încălcare a dispozițiilor Codului de procedură penală și a atribuțiilor de serviciu, singura persoană abilitată în a da dispoziții într-un dosar de urmărire penală fiind procurorul de caz.
În legătură cu această situație, a fost audiat martorul M. D. P., la data de 07.01.2015. Acesta a recunoscut faptul că a purtat mai multe discuții cu inculpatul Hasnăș R. E., în legătură cu situația prietenului său B. S. O.. Acesta urmărea să obțină restituirea cât mai rapidă a permisului de conducere, vrând să se reîntoarcă în Spania și având nevoie de permis și pentru susținerea unui examen de atestare pentru transport de mărfuri periculoase. M. D. P. recunoaște că, pe parcursul uneia dintre întâlnirile pe care le-a avut cu inculpatul, acesta a solicitat unui alt polițist să se intereseze la SML Bistrița Năsăud dacă a fost finalizată analiza de alcoolemie privind-l pe B. S. O.. M. D. P. arată că, din punctul lui de vedere, „nu a fost încălcată legea”, dar recunoaște faptul că intervenția la inculpatul Hasnăș R. E. a fost făcută „… pentru a scurta, pe cât era posibil, perioada în care acesta avea permisul de conducere reținut” (B. S. O.).
Martorul P. L. C. (07.01.2015) – ofițer de cercetare penală în cadrul IPJ Bistrița Năsăud - Serviciul Poliției Rutiere, a declarat că, în dosarul penal privindu-l pe B. S. O.: „…Hasnăș R. E. a intervenit și mi-a cerut să soluționez mai repede, sens în care mi-a și cerut să mă deplasez la medicina legală, pentru a vedea dacă analizele au fost finalizate”.
11. La data de 11.06.2014, numitul L. I. (0744/_), îl apelează pe Hasnăș R. E., solicitându-i să intervină asupra lucrătorului de poliție I. S. G., pentru ca acesta să-și încalce atribuțiile de serviciu, în sensul de a nu constata și sancționa o contravenție. După circa un minut, Hasnăș R. E. îi telefonează subordonatului I. S. G. (0754/_), solicitându-i conspirat să nu ia nicio măsură legală. Este de remarcat faptul că, la data de 20.06.2014, Hasnăș R. E. îi pretinde lui L. I. să-i dea un butoi cu 30 litri de bere, solicitare cu care acesta este de acord.
La data de 08.01.2015, a fost audiat ca martor numitul L. I., care a pretins că nu-și amintește să fi fost oprit în trafic de polițiștii I. S. G. sau A. F. V.. Martorul a mai pretins că nu-și amintește să-l fi contactat pe inculpat, pentru a nu fi sancționat.
La data de 11.12.2014 a fost audiat ca martor polițistul I. S. G., care a declarat că a oprit un autovehicul aparținând firmei numitului L. I., care fusese depistat de aparatul radar cu viteză peste limita legală admisă. În timp ce martorul completa procesul verbal de constatare a contravenției (prin care a aplicat amenda de 510 lei și 4 puncte penalizare), acesta a fost sunat de către inculpatul Hasnăș R. E.. Martorul pretinde că nu știe de ce l-a sunat inculpatul, susținând că probabil „a vrut să-l verifice”.
La data de 23.01.2015, a fost audiat martorul P. A. G. - agent vânzări la . Impex SRL Bistrița, firmă condusă de administratorul L. I.. Martorul a recunoscut că în timp ce se deplasa pe direcția Beclean – Bistrița, cu autoturismul marca Dacia L. cu numărul de înmatriculare_, proprietatea firmei, pe raza localității Șintereag, a fost oprit în trafic de un agent de poliție, deoarece a depășit viteza legală, fiind vorba de un echipaj de poliție care se afla în trafic cu aparatul radar. În autoturism, împreună cu martorul, se afla directorul de vânzări din cadrul . Impex SRL Bistrița, numitul B. G..
Polițistul I. S. G., după ce s-a prezentat, i-a explicat lui P. A. G. că a condus autoturismul pe raza localității cu viteza de 89 km/h, i-a solicitat documentele personale și ale autoturismului, după care, s-a deplasat la autoturismul de poliție. B. G. a luat telefonul mobil al martorului și l-a contactat telefonic pe patronul L. I., căruia i-a cerut ajutorul, comunicându-i că au fost opriți în trafic. Ulterior, I. S. G. a revenit la autoturism și a înmânat martorului procesul verbal de contravenție ( proces verbal . nr._ din 11.06.2014, cu amendă 510 lei și 4 puncte penalizare).
La data de 02.02.2015, a fost audiat ca suspect polițistul I. S. G., care a declarat că, anterior finalizării procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, a fost contactat telefonic de către Hasnăș R. E., care i-a solicitat conspirat să-l favorizeze pe contravenient. I. S. G. arată că intervenția inculpatului a fost ,,tardivă”, în acel moment mai rămăsese doar de semnat procesul verbal.
La data de 03.02.2015, a fost audiat ca suspect numitul L. I., care a declarat că într-adevăr a discutat la 11.06.2014, cu inculpatul, dar nu își mai amintește ,,contextul și scopul” telefonului pe care l-a dat inculpatului.
12. La data de 13.06.2014, ora 17:57, inculpatul Hasnăș R. E. a fost contactat telefonic de către S. P.– 0731/_, care i-a cerut ajutorul, în sensul de a interveni asupra subordonaților din trafic, pentru ca aceștia să-și încalce atribuțiile de serviciu (să nu constate și să nu sancționeze contravenția săvârșită de o prietenă a solicitantului - depășire pe linia continuă).
La data de 08.01.2015, a fost audiat ca martor polițistul M. L. E., care a recunoscut faptul că, în ziua de 13.06.2014, a depistat o persoană de sex feminin, pe raza localității Galații Bistriței, după ce aceasta a efectuat o depășire pe linia continuă. Martorul arată că, urmare a intervenției abuzive a inculpatului Hasnăș R. E., a renunțat la constatarea și sancționarea contravenției, deși săvârșirea acesteia fusese recunoscută de contravenientă. Totodată, martorul a descris alte două intervenții abuzive efectuate asupra sa, de către inculpatul Hasnăș R. E., pentru ca polițistul să-și încalce atribuțiile de serviciu.
13. La data de 13.06.2014, Hasnăș R. E. intervine asupra subordonatului L. G., pentru ca acesta să-și încalce atribuțiile de serviciu, în sensul de a nu constata și sancționa contravenția săvârșită de fratele numitului U. G. (nerespectarea semnalelor semaforului). După circa 4 minute de la solicitarea intervenției abuzive și după intervenția asupra subordonatului, Hasnăș R. E. îl contactează pe U. G. și îi solicită să efectueze o lucrare de branșament electric la casa polițistului T. T..
La data de 08.01.2015 a fost audiat ca martor agentul de poliție L. G. V., care a arătat că l-a observat pe numitul U., care a trecut cu autoturismul pe culoarea roșie a semaforului, în zona . Bistrița. Întrucât polițistul nu avea asupra sa formular de proces verbal de constatare, i-a cerut contravenientului să se prezinte la sediul organului de poliție, în vederea sancționării.După câteva minute, martorul a fost sunat de către inculpatul Hasnăș R. E., care i-a cerut să nu-l sancționeze pe contravenient. Urmare a acestei intervenții abuzive, polițistul a renunțat la constatarea și sancționarea contravenției.
Martorul U. G. a fost audiat la data de 13.01.2015, confirmând faptul că a apelat la inculpat în legătură cu situația fratelui său U. T. S..
În acest context, polițistul L. G. a întocmit procesul verbal . nr._ din 13.06.2014, prin care a dispus sancționarea cu avertisment a contravenientului U. T. S., pe motiv că acesta, în calitate de pieton, ar fi traversat ., la circa 30 metri de trecerea de pietoni din fața Liceului cu Program Sportiv Bistrița.
La data de 23.01.2015, a fost reaudiat martorul L. G. V., care a recunoscut că U. T. S. nu a traversat ., precizând următoarele: ,,… după ce am fost sunat de Hasnăș R. E., m-am mai întâlnit pe holul instituției cu acesta și, deși era grăbit, m-a mai întrebat o dată ce a făcut U. T. S.. Am început să-i explic, dar la un moment dat mi-a spus că se grăbește, nu are timp să discute cu mine și înainte de pleca mi-a spus „ți-am explicat, fă-l pieton ”.În aceste condiții, martorul l-a sancționat contravențional pe U. T. S., pentru o contravenție pe care acesta nu o comisese, ignorând contravenția mai gravă, pentru a-l favoriza pe contravenient.
14. La data de 14.06.2014, Hasnăș R. E. este apelat de un anume Darius – 0728/_, care îi solicită să-l avantajeze ilegal pe cumnatul său, care săvârșise o contravenție la regimul circulației rutiere, pe raza localității Beclean (depășire neregulamentară, trecând peste linia continuă). În scurt timp, comisarul șef îl apelează pe polițistul U. I. C. (0744/_), solicitându-i conspirat să-și încalce atribuțiile de serviciu și să nu constate contravenția respectivă, ceea ce se și întâmplă.
La data de 08.01.2015, a fost audiat ca martor numitul Borodi M., care a recunoscut că, în data de 14.06.2014, a fost oprit în trafic de către un polițist, care i-a comunicat că îi va reține permisul de conducere, pentru că a depășit pe linie continuă. Borodi M. l-a sunat pe cumnatul său Simioncă Darius, solicitându-i ajutorul pentru a nu fi sancționat.
La data de 13.01.2015, a fost audiat martorul S. A. Darius, care a recunoscut că, la data de 14.06.2014, l-a sunat pe inculpatul Hasnăș R. E., în legătură cu situația cumnatului său Borodi M., pe motiv că acesta a fost oprit de poliție în Beclean și îi va fi reținut permisul de conducere.
Martorul U. I. C. (11.12.2014) a descris trei situații în care inculpatul Hasnăș R. E. a intervenit asupra sa, pentru a-și încălca atribuțiile de serviciu.Mai mult, martorul U. I. C. a arătat că (după luarea măsurii arestării preventive în cauză), a fost contactat de către soția inculpatului Hasnăș R. E., numita Hasnăș V., care i-a cerut martorului să dea declarații mincinoase în cauză, în scopul de a-l favoriza pe inculpat.
15. La data de 14.06.2014, Hasnăș R. E. este apelat de către un bărbat - 0746/_, care fusese la rândul său apelat de către numitul A. P.. Acesta din urmă fusese depistat de către un echipaj de poliție rutieră, pe raza localității Șintereag, conducând cu viteză excesivă – 69 km/h. Hasnăș R. E. îl contactează pe subordonatul său aflat la postul telefonic 0740/_, pentru a-i solicita acestuia să nu „dea puncte” contravenientului, însă intervenția este tardivă din acest punct de vedere, procesul verbal fiind „deja scris”. Cu toate acestea, Hasnăș R. E. se oferă să-l sprijine în continuare pe contravenient (cu care dorește să se întâlnească în ziua următoare), pentru a-l instrui cum să procedeze pentru a lipsi de efect măsurile luate.
La data de 08.01.2015, a fost audiat ca martor agentul de poliție Z. V. G., care a declarat că, la data de 14.06.2014, l-a oprit în trafic pe contravenientul A. P. V., care condusese în localitate cu viteza de 69 km/h. În timp ce martorul completa rubricile procesului verbal de contravenție, a fost sunat de către inculpatul Hasnăș R. E., care i-a solicitat să nu îl sancționeze pe contravenient. Martorul nu a dat curs intervenției abuzive și i-a comunicat șefului său că procesul verbal este finalizat. În cauză a fost întocmit procesul verbal . nr._ din 14.06.2014, A. P. V. fiind sancționat cu amendă și puncte de penalizare pentru depășirea vitezei, precum și cu avertisment și puncte de penalizare pentru nepurtarea centurii de siguranță.
Această situație a fost confirmată și de martorul Z. I. F. – 14.01.2015, care a observat momentul în care inculpatul a intervenit telefonic, în mod abuziv, asupra polițistului Z. V. G..
16. La data de 04.07.2014, Hasnăș R. E. intervine asupra subordonatului H. D. G., pentru ca acesta să-și încalce atribuțiile de serviciu, în sensul de a nu constata și sancționa contravenția săvârșită de numita S. P. Saveta – 0722/_ (depășire pe linia continuă). Este de remarcat că, la data de 02.07.2014, S. P. Saveta îi achiziționase ofițerului bilete pentru o excursie în Antalya – Turcia.
La data de 19.12.2014, S. P. Saveta a fost audiată ca martor. Aceasta a declarat că, într-adevăr, în dimineața zilei de 04.07.2014, a efectuat o manevră prin care a încălcat linia continuă, pretinzând că a încercat să evite o eventuală coliziune cu un autobuz care ieșea din stație. Fiind depistată să oprită de doi agenți de Poliție Rutieră, martora l-a contactat telefonic pe inculpatul Hasnăș R. E., solicitându-i să o ,,salveze”. După intervenția inculpatului, agenții de poliție i-au permis contravenientei să continue deplasarea, fără a constata și sancționa contravenția săvârșită.
La data de 18.12.2014, a fost audiat martorul H. D. G., agent de poliție rutieră la poliția Municipiului Bistrița. Acesta a confirmat că, în dimineața zilei de 04.07.2014, împreună cu colegul R. V., au depistat-o pe S. P. Saveta, văzând-o că a efectuat o depășire neregulamentară, cu încălcarea liniei continue, în zona stației de autobuz de lângă benzinăria Petrom, din cartierul Viișoara. Martorul a avut o atitudine nesinceră, pretinzând că, împreună cu colegul său R. V., au luat hotărârea de a aplica ,,o avertizare verbală” numitei S. P. Saveta, pe motiv că aceasta îi explicase lui R. V. că ,,a fost obligată” să efectueze depășirea neregulamentară, pentru a evita autobuzul care ieșea din stație. Mai mult, martorul pretinde că ,,evenimentul respectiv nu a fost înregistrat, pentru a avea vreo probă în acest sens”, iar ,,ceea ce ne-a transmis doamna P. putea să fie adevărat”, astfel că agenții ar fi luat decizia ,,avertizării verbale”. H. D. G. pretinde că în timp ce colegul R. V. se deplasase la autoturismul contravenientei, pentru a-i restitui documentele, a fost sunat de inculpatul Hasnăș R. E.. H. D. G. arată că nu reține exact conținutul dialogului, însă ,,intervenția respectivă a fost pentru a nu sancționa și lua măsurile legale împotriva conducătorului auto, respectiv a numitei P.”.
Din adresa nr._/15.01.2015 a IPJ Bistrița Năsăud, rezultă că polițiștii H. D. G. și G. G. nu au întocmit la data de 04.07.2014 nici un proces verbal de constatare și sancționare a contravenției, pe numele numitei S. P. Saveta.
La data de 28.01.2014, a fost audiat suspectul H. D. G., care a retractat declarația mincinoasă dată anterior în calitate de martor, recunoscând faptul că, înainte de a lua o decizie în ceea ce privește situația contravenientei, a fost sunat de inculpat, care l-a determinat să fie ,,mai îngăduitor cu S. P.”. Polițistul a precizat că: ,,…am văzut clar că a fost vorba despre o depășire neregulamentară, peste linia continuă…”.
17. La data de 27.07.2014, numitul O. C. (0744/_) îl apelează pe Hasnăș R. E. și îi solicită, conspirat, să-l ajute pentru a nu fi sancționat contravențional, spunându-i: „… am în față la IPROEB niște bote de fasole”. Comisarul șef replică: „Da, te ajut”, iar după circa un minut, își contactează subordonații, aflați în trafic, pe centura municipiului Bistrița, pentru a nu lua măsuri împotriva solicitantului. În continuare, O. C. îl apelează din nou pe Hasnăș R. E. și îi spune: „le-am rezolvat”.
La data de 10.12.2014, a fost audiat ca martor O. C. D., care a declarat că, în ziua de 27.07.2014, în timp ce circula cu autovehiculul prin municipiul Bistrița, a observat mai mulți agenți de poliție aflați în controlul traficului rutier, moment în care l-a sunat pe inculpatul Hasnăș R. E., pentru a-i cere ajutorul în cazul în care ar fi fost oprit de către acești agenți. Martorul pretinde că ar fi dorit ca inculpatul să îl ajute, în sensul de a-i împiedica pe agenți să comită vreun „abuz”. O. C. D. susține că, în cele din urmă nu a mai fost oprit pentru control, motiv pentru care l-a anunțat pe inculpat că situația „s-a rezolvat”. În convorbirile telefonice purtate cu inculpatul, martorul s-a referit la agenții de poliție cu apelativul „bote de fasole”, ceea ce arată că, în nici un caz, intenția cu care inculpatul a dat telefonul respectiv nu a fost una legitimă.
La data de 10.12.2014, a fost audiat ca martor polițistul G. G., care a declarat că se afla în activități de control al traficului rutier, împreună cu colegul său R. V., la data de 27.07.2014. La un moment dat, G. G. a observat pe telefonul său mobil un apel nepreluat, provenit de la inculpatul Hasnăș R. E., ceea ce arată că inculpatul a încercat într-adevăr să intervină în favoarea lui O. C. D..
18. La data de 18.07.2014, numitul G. Ș. M. (0748/_) a fost oprit în trafic de către un echipaj de poliție, în localitatea B.. Pentru a împiedica efectuarea controlului, G. Ș. M. a cerut sprijinul lui Hasnăș R. E.. Acesta din urmă spune: „arată-i la ăia telefonu’, te rog frumos, te rog io mult … zi, dacă-i ceva, să mă sune pe mine, te rog io mult”. În discuție intervine și un agent de poliție, căruia comisarul șef îi sugerează, conspirat, să-și încalce atribuțiile de serviciu și să nu efectueze controlul, ceea ce se și întâmplă.
La data de 21.01.2015 a fost audiat martorul G. Ș. M., care a avut o atitudine total nesinceră, susținând că nu își aduce aminte nimic despre evenimentul din 18.07.2014, chiar după ce i-au fost prezentate convorbirile telefonice relevante. În legătură cu situația lui G. Ș. M., a fost primită adresa nr._/15.01.2015 a IPJ Bistrița Năsăud, din care rezultă că polițistul I. S. G. nu a constatat nicio contravenție și nu l-a sancționat pe G. Ș. M., la data de 18.07.2014.
La data de 30.01.2015, a fost audiat ca suspect G. Ș. M., care susține că în data de 18.07.2014 se afla în localitatea Mureșenii Bârgăului, la o întâlnire a motocicliștilor. Suspectul pretinde că l-a sunat pe inculpatul Hasnăș R. E., pentru ca acesta să intervină la subordonații săi și să-i permită lui G. Ș. M. să acceseze zona restricționată, întrucât acesta s-ar fi ocupat de asigurarea serviciilor de catering la acel eveniment.
Din analiza conținutului convorbirilor telefonice purtate la data de 18.07.2014, rezultă cu evidență nesinceritatea suspectului G. Ș. M., care are o discuție conspirată cu inculpatul, spunându-i acestuia că are nevoie de ajutor „cu o treabă”, sens în care convorbirea este continuată de agentul de poliție aflat în teren (care preia telefonul suspectului). Inculpatul îi spune agentului „că vine acasă” și îi cere „să pregătească ceva”. Toate aceste exprimări conspirate ar fi fost inutile (și insuficiente) în situația în care suspectul ar fi dorit doar să i se permită accesul cu produsele alimentare, în zona restricționată. Prima convorbire are loc la ora 11:41, iar la ora 11:44, suspectul îl contactează din nou pe inculpat, spunându-i „te-ai prins” și mulțumindu-i.
La data de 02.02.2015, a fost audiat ca suspect polițistul I. S. G., care a declarat că, după oprirea pentru control a conducătorului auto, acesta i-a spus că ,,exact în acel moment” vorbește la telefon cu inculpatul Hasnăș R. E., după care i-a arătat polițistului și ecranul telefonului. În această situație, I. S. G. arată că, văzând cu cine vorbește conducătorul auto, ,,nu l-am mai verificat”.
19. La data de 31.07.2014, Hasnăș R. E. intervine asupra subordonatului G. D. (0756/_), pentru ca acesta să-și încalce atribuțiile de serviciu, în sensul de a nu constata și sancționa o contravenție, în localitatea P. Bârgăului. Intervenția se face la solicitarea comisarului șef O. L., adjunctul șefului IPJ Bistrița Năsăud, care i-a solicitat lui Hasnăș R. E. să fie luate doar „măsuri de avertisment”.
La data de 09.12.2014 a fost audiat ca martor polițistul G. D., care a confirmat faptul că la data respectivă, a fost contactat telefonic de inculpatul Hasnăș R. E., care i-a cerut să favorizeze un contravenient, respectiv conducătorul auto al unui microbuz cu numere de B..După câteva minute, G. D. a realizat că, de fapt, acel autovehicul fusese oprit în apropiere de alți doi polițiști, M. L. și G. G., care îl și sancționaseră pe șoferul menționat. Prin urmare, în acest caz imixtiunea abuzivă a inculpatului nu a produs rezultatul scontat de acesta.
20. La data de 02.08.2014, Hasnăș R. E. intervine asupra subordonatului A. I. Ș., pentru ca acesta să-și încalce atribuțiile de serviciu, în sensul de a nu constata și sancționa contravenția săvârșită de numitul M. I. – 0766/_ (depășire pe linia continuă).
La data de 15.01.2015, a fost audiat martorul A. I. Ș., care a declarat că, la data de 05.08.2014, pe raza localității Coldău, în jurul orei 09,00, a înregistrat cu aparatul radar o autoutilitară care rula cu o viteză de 86 km/h. Polițistul a început să redacteze procesul verbal, iar în timp ce completa rubricile acestuia, a fost apelat telefonic de către inculpatul Hasnăș R. E.. Martorul arată că inculpatul a folosit o exprimare conspirată, însă polițistul a înțeles că șeful său îi cere să nu rețină permisul de conducere al contravenientului. Mai mult, M. I. i-a relatat polițistului că l-a sunat pe inculpat. A. I. Ș. arată că l-a sancționat pe M. I. cu amendă de 180 lei pentru depășirea vitezei legale, avertisment pentru o defecțiune la sistemul de lumini, însă nu i-a reținut permisul de conducere pentru depășirea liniei continue.
În acest sens, martorul a arătat că a luat decizia de a nu sancționa depășirea liniei continue și de a nu reține permisul de conducere al contravenientului, pentru că filmarea aparatului radar confirma în totalitate depășirea vitezei legale admisă pentru acel sector de drum, dar ,,nu era concludentă” pentru depășirea liniei continue. A. I. Ș. recunoaște că, într-adevăr, inculpatul a intervenit abuziv asupra sa, pentru a nu reține permisul de conducere al contravenientului, însă polițistul pretinde că, dacă imaginile video ar fi fost mai clare în ceea ce privește depășirea liniei continue, ar fi ignorat solicitarea nelegală a șefului său și ar fi reținut permisul de conducere.
Martorul M. I. – 15.01.2015, a recunoscut că a efectuat o manevră de depășire, trecând peste linia continuă, susținând că a încercat să evite un alt autoturism care a frânat brusc.Pentru a nu-i fi reținut permisul de conducere, M. I. a apelat telefonic la inculpatul Hasnăș R. E.. M. I. a fost sancționat prin procesul verbal . nr._ din 05.08.2014. Prin urmare, imixtiunea abuzivă a inculpatului a fost încununată de succes, conducând la neconstatarea uneia dintre contravențiile săvârșite și la nereținerea permisului de conducere al contravenientului.
21. La data de 07.08.2014, Hasnăș R. E. intervine asupra subordonatului S. I. I. (folosind un cod aparent absurd, de inspirație meteorologică), pentru ca acesta să-și încalce atribuțiile de serviciu, în sensul de a nu constata și sancționa contravenția săvârșită de numita T. A. I., pe raza localității Mijlocenii Bârgăului. Comisarul șef îi spune subordonatului său: „Mă omule, atenție mare că la Bistrița a început să plouă foarte, foarte puternic… bun, să nu avem probleme. Bine ? Neapărat.”
La data de 08.01.2015, a fost audiată ca martor T. A. I., care a avut o atitudine nesinceră. Aceasta a fost sancționată la data de 07.08.2014, prin procesul verbal . nr._, fiind depistată că a condus, în localitate, cu viteza de 90 km./h, fiindu-i aplicată amendă de 360 lei și 3 puncte de penalizare.Ulterior, fiind audiată în calitate de suspectă, pentru fapta de mărturie mincinoasă, la data de 14.01.2015, T. A. I. a retractat declarația mincinoasă inițială, recunoscând că, într-adevăr, înainte de finalizarea întocmirii procesului verbal, l-a sunat pe inculpatul Hasnăș R. E., solicitându-i ajutorul în legătură cu contravenția săvârșită.Agentul constatator nu a dat curs intervenției abuzive făcute de inculpat, la solicitarea suspectei T. A. I..
Agentul de poliție A. F. V. a fost audiat ca martor la data de 14.01.2015, acesta confirmând faptul că în timp ce întocmea procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției, colegul său S. I. I. a fost contactat telefonic de către inculpat, cu solicitarea conspirată de a nu fi constatată și sancționată contravenția săvârșită de către T. A. I.. Cei doi agenți nu au dorit să dea curs intervenției abuzive a inculpatului, ci au ignorat solicitarea acestuia și au procedat la emiterea procesului verbal.
Martorul S. I. I. (15.12.2014) arată că Hasnăș R. E. a intervenit asupra sa, în scopul de a nu sancționa o persoană oprită în trafic – T. A. I., însă martorul nu a dat curs acestei intervenții și a aplicat sancțiunea contravențională legală.n legătură cu situația lui T. A. I., a fost primită adresa nr._/15.01.2015 a IPJ Bistrița Năsăud.
22. La data de 27.08.2014, Hasnăș R. E. a fost contactat de către D. A. (0745/_), care s-a prezentat în biroul comisarului șef și i-a solicitat acestuia să intervină asupra subordonatului M. G., de la Secția 4 Poliție din Beclean, care avea în lucru un dosar penal cu un angajat al lui D. A.. Șeful Serviciului Poliției Rutiere îi solicită subordonatului M. G. G. (0755/_) să rezolve favorabil solicitarea lui D. A., în sensul de a adopta o atitudine favorabilă față de persoana cercetată penal.
La data de 07.01.2015, a fost audiat martorul D. A., care a declarat că, în cursul lunii august 2014, un angajat al său, respectiv F. I., a fost depistat în timp ce conducea având permisul de conducere suspendat. F. I. a fost citat la Poliția Beclean, pentru a fi audiat în dosarul penal întocmit.
În acest context, D. A. a luat legătura cu inculpatul Hasnăș R. E., deplasându-se în biroul acestuia. Martorul arată că, discutând cu inculpatul ,,i-am relatat în detaliu situația existentă cu privire la angajatul meu și l-am rugat să ia legătura cu agentul de poliție din cadrul Poliției Beclean, la care era în lucru dosarul numitului F. I.. Hasnăș R. E. mi-a transmis faptul că o să ia legătura cu agentul … arăt faptul că am intervenit la Hasnăș R. E. în această cauză, datorită faptului că numitul F. I. era cel mai competent dintre angajații mei… era depresiv și surmenat după cele întâmplate.” Martorul M. G. G. – agent șef de poliție a fost audiat ca martor la data de 08.01.2015, arătând faptul că a fost apelat telefonic de către inculpatul Hasnăș R. E., care i-a cerut să îl ajute pe F. I., care era cercetat în dosarul penal nr. 418/P/2014, înregistrat la P. de pe lângă Judecătoria Beclean. Această intervenție a fost făcută de inculpat cu ocazia audierii în calitate de suspect a numitului F. I..
Polițistul a refuzat să dea curs intervenției abuzive a inculpatului și a propus trimiterea în judecată a numitului F. I..
23. La data de 27.08.2014, Hasnăș R. E. l-a primit în biroul său de la IPJ Bistrița Năsăud pe numitul L. G.. Acesta fusese sancționat contravențional pentru depășirea vitezei legale și pentru nepurtarea centurii de siguranță, ajungând la numărul de puncte care impunea suspendarea dreptului de a conduce. IPJ Bistrița Năsăud îl invitase pe L. G. să se prezinte la sediul organului de poliție și să predea permisul de conducere, pe durata suspendării, adresa fiind semnată chiar de către Hasnăș R. E..
La data de 27.08.2014, în loc să-i solicite lui L. G. să-i predea permisul, Hasnăș R. E. îl instruiește pe acesta să formuleze contestație la Judecătoria Bistrița, împotriva ultimei sancțiuni contravenționale, după care să prezinte certificatul de grefă la organul de poliție, pentru a face inoperantă ultima sancțiune contravențională, până la soluționarea cauzei de către Judecătoria Bistrița. Scopul acestei atitudini a fost acela de a nu fi reținut permisul de conducere al lui L. G.. Întrucât acesta semnase ultimul proces verbal de contravenție și recunoscuse fapta săvârșită, Hasnăș R. E. îl instruiește să aducă în fața instanței martori mincinoși (dintre angajații de la firmă), care să declare că L. G. avea centura de siguranță pusă peste corp (pentru nepurtarea centurii acesta fusese sancționat cu două puncte).
La data de 29.08.2014, L. G. se prezintă din nou la sediul IPJ Bistrița Năsăud, ce certificatul de grefă și, la sfatul lui Hasnăș R. E., nu predă permisul de conducere. L. G. a fost audiat la data de 14.01.2015, însă a făcut afirmații nesincere în declarația dată, pretinzând că, de fapt, el purtase centura de siguranță, dar că a semnat procesul verbal fără să îl citească.
Aceste afirmații sunt flagrant contrazise de conținutul discuției interceptată ambiental. Totuși, acest martor recunoaște că s-a deplasat din proprie inițiativă la biroul inculpatului, după ce aflase că „la domiciliu meu s-au prezentat agenți de poliție cu scopul de a-mi ridica permisul”.
În loc să ia măsurile legale pentru a asigura reținerea permisului lui L. G., inculpatul a avut o atitudine contrară obligațiilor sale profesionale. Martorul arată că „în momentul plecării mele, acesta a solicitat la ghișeul situat în vecinătatea biroului acestuia, să i se pună la dispoziție permisul meu de conducere. În acest moment eu i-am transmis acestuia că permisul este la mine, datorită faptului că nu mi-a fost ridicat de agenții de la fața locului ”. După aceea martorul a plecat de la sediul IPJ Bistrița Năsăud, fără a preda permisul.
La dosarul cauzei a fost primită adresa nr._/22.01.2015, emisă de Poliția Municipiului Bistrița, în care se arată că L. G. a fost sancționat prin procesul verbal . nr._ din 18.08.2014. La data de 25.08.2014, Serviciul Poliției Rutiere, sub semnătura inculpatului Hasnăș R. E., a trimis oficial la Poliția Municipiului Bistrița adresa privind hotărârea de suspendare a dreptului de a conduce al numitului L. G., această hotărâre fiind comunicată contravenientului prin adresa nr._/25.08.2014. Procesul verbal de îndeplinire al procedurii de comunicare a fost întocmit la 27.08.2014, contravenientul având obligația ca, în termen de 5 zile, să predea permisul de conducere la Serviciul Poliției Rutiere.
Tot la data de 27.08.2014, L. G. a fost instruit de inculpat să nu predea permisul de conducere și să conteste ultima sancțiune, motiv pentru care inculpatul a și prezentat certificatul de grefă emis de Judecătoria Bistrița sub nr. 8492/190/29.08.2014.
În conformitate cu adresa nr._/23.10.2007 a Direcției Poliției Rutiere, privind „Modul de întreținere și implementare a abaterilor comise de conducătorii auto, precum și a punctelor de penalizare, în baza automată de date”, pct. 14.1 lit. h, atunci când conducătorul auto se prezintă la ghișeu pentru a preda permisul de conducere, agentul de poliție este obligat să verifice identitatea persoanei și să rețină permisul de conducere, eliberând dovada fără drept de circulație.
Conform dispozițiilor HG nr. 1391/2006, art. 209 alin. 2 și 3, titularul permisului de conducere are dreptul de a conduce autovehicule de la data cumulării celor 15 puncte de penalizare și până la data expirării termenului când avea obligația de a preda permisul de conducere (5 zile de la primirea înștiințării scrise) sau, după caz, până la data predării permisului de conducere. Suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule operează în ziua următoare celei în care a fost predat permisul de conducere sau, după caz, a expirat termenul de predare a acestuia.
Prin urmare, dacă inculpatul Hasnăș R. E. și-ar fi respectat atribuțiile de serviciu, l-ar fi invitat pe contravenientul L. G. să predea permisul de conducere chiar la data la care a fost prezent la sediul IPJ Bistrița Năsăud, respectiv 27.08.2014, iar suspendarea dreptului de a conduce ar fi devenit operantă începând cu 28.08.2014. În schimb, inculpatul l-a instruit pe contravenient să producă în fața instanței martori mincinoși și să conteste ultima sancțiune.
24. La data de 02.09.2014, Hasnăș R. E. intervine asupra subordonatului său R. V. (0742/_), pentru ca acesta să-i comunice colegului polițist Darius să nu constate și să nu aplice sancțiunea, pentru contravenția săvârșită de fratele numitului D. A. (depășire neregulamentară).
A fost audiat la 07.01.2015, agentul principal B. Darius F.: acesta a declarat că se afla de serviciu, cu colegul R. V., pe o autospecială dotată cu aparat radar. La data de 02.09.2014, au depistat un autoturism VW Passat, care se deplasa cu viteza de 74 km/h, pe un sector de drum unde limita maximă admisă a vitezei era de 50 km/h. Cei doi agenți au oprit contravenientul, pentru a-l sancționa, context în care R. V. a fost contactat telefonic de către inculpatul Hasnăș R. E., care a intervenit abuziv în favoarea lui D. Ș.. Martorul B. Darius F. arată că a fost vorba de o intervenție pentru „a sancționa mai ușor pe acest contravenient”. În acest context, agentul principal R. V. a întocmit procesul verbal . nr._/02.09.2014, constatând săvârșirea contravenției prev. de art. 108 alin. 1 lit. b pct. 2 din OUG nr. 195/2002, aplicând numitului D. Ș. CNP_, sancțiunea avertismentului și 3 puncte de penalizare.
Ca atare, urmare a intervenției abuzive a inculpatului, contravenientului D. Ș. nu i-a fost aplicată sancțiunea amenzii. Această situație este confirmată și de martorul R. V. (audiat la 07.01.2014), care a arătat că inculpatul Hasnăș R. E. a intervenit într-adevăr asupra sa, telefonic. Martorul arată că „dacă nu eram sunat de către șeful serviciului, domnul Hasnăș R. E., în acest caz aplicam sancțiunea amenzii în valoare de 360 RON și 3 puncte de penalizare pentru permis”.
Martorul D. A. (07.01.2015) a recunoscut că l-a apelat telefonic pe inculpatul Hasnăș R. E., spunându-i că fratele său D. Ș. a fost oprit pe șoseaua de centură și că agenții de poliție rutieră vor să îi suspende permisul de conducere, pentru încălcarea liniei continue.După ce l-a apelat pe inculpat, D. A. s-a deplasat la fața locului și a constatat că fratele său fusese oprit pentru depășirea vitezei legale. În legătură cu situația lui D. Ș., documentele relevante au fost depuse la dosarul cauzei prin adresa nr._/15.01.2015 a IPJ Bistrița Năsăud.
25. La data de 02.09.2014, Hasnăș R. E. intervine asupra polițistului I. P., pentru ca acesta să-și încalce atribuțiile de serviciu, în sensul de a nu constata și sancționa contravenția săvârșită de numitul S. V. (acesta fusese depistat în trafic, în localitatea Sărățel fără acte – permis și carte de identitate). Din discuția purtată la aceeași dată, între comisarul șef și numitul B. D., rezultă că Hasnăș R. E. și S. V. urmau să își petreacă împreună concediul de iarnă.
A fost audiat ca martor S. V. – 19.12.2014, care a confirmat faptul că i-a solicitat inculpatului Hasnăș R. E. să intervină asupra agentului de poliție care îl oprise. Urmare a intervenției abuzive a inculpatului, S. V. nu a fost sancționat contravențional, deși nu a avut asupra sa toate documentele obligatorii conform art. 35 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 (aspect care rezultă și din adresa nr._/15.01.2015 a IPJ Bistrița Năsăud).
La data de 10.12.2014 a fost audiat martorul I. P., care a declarat că, într-adevăr, a fost sunat de către inculpatul Hasnăș R. E., care i-a solicitat să dispună subordonaților săi să nu constate și să nu sancționeze contravenția săvârșită de S. V.. I. P. a sunat unul dintre subordonați, transmițându-i acestuia solicitarea abuzivă a inculpatului, motiv pentru care nu a fost constatată și sancționată contravenția arătată.
26. La data de 03.09.2014, Hasnăș R. E. intervine asupra subordonatului P. C. T. (0745/_), pentru ca acesta să-și încalce atribuțiile de serviciu, în sensul de a nu constata și sancționa contravenția săvârșită de numitul Turți R. (depășirea vitezei legale).
Martorul P. C. T. a fost audiat la data de 18.12.2014. Acesta a arătat că la data de 03.09.2014, în timp ce se afla în serviciu împreună cu colegul C. M., a oprit în trafic o persoană de sex masculin, care condusese în localitate cu viteza de circa 80 km./h. Martorul a susținut inițial că a decis să îl sancționeze pe contravenient cu avertisment și 4 puncte de penalizare, iar după plecarea contravenientului, a fost apelat la telefon de către inculpatul Hasnăș R. E., scopul intervenției inculpatului fiind acela de a fi aplicat doar un avertisment față de respectivul contravenient.
La data de 08.01.2015, a fost audiat martorul Turți R., care arată că a fost oprit de un echipaj al Poliției Rutiere, la coborârea pasarelei situată în Bistrița, spre cartierul Viișoara. Martorul susține că, întrucât ,,era grăbit”, chiar înainte de a prezenta documentele lucrătorilor de poliție, a apelat-o telefonic pe soția inculpatului Hasnăș R. E. (Hasnăș V.), prin intermediul soției sale Turți V.. Martorul arată că a făcut această intervenție întrucât era ,,în criză de timp”. Turți R. pretinde că după întocmirea și semnarea procesului verbal de contravenție, s-a deplasat în continuare către Mănăstirea Nușeni. De asemenea, pretinde că solicitarea ajutorului inculpatului Hasnăș R. E. nu a fost făcută cu scopul de a nu fi sancționat contravențional, ci pentru că dorea să ajungă ,,cât mai repede la mănăstire”. În legătură cu situația lui Turți R., a fost primită adresa nr._/15.01.2015 a IPJ Bistrița Năsăud.
La data de 29.01.2015, a fost audiat ca suspect polițistul P. C. T., care a retractat declarația mincinoasă inițială dată în calitate de martor. Acesta a recunoscut că a fost contactat telefonic de către Hasnăș R. E., în momentul în care polițistul intenționa să procedeze la consemnarea procesului verbal de constatare a contravenției. Inculpatul i-a solicitat subordonatului său să nu îl amendeze pe Turți R.. Urmare a acestei imixtiuni abuzive, suspectul nu l-a amendat pe contravenient, ci i-a aplicat sancțiunea avertismentului.
27. La data de 23.09.2014, Hasnăș R. E. intervine asupra subordonatului C. I. (0758/_), pentru ca acesta să-i solicite colegului polițist M. V. M. să se „orienteze” și să-și încalce atribuțiile de serviciu, în sensul de a nu constata și sancționa contravenția săvârșită de numita D. I.. Urmare a imixtiunii abuzive a inculpatului, polițistul M. V. M. a constatat contravenția săvârșită de către numita D. I., respectiv oprirea în zona de acțiune a indicatorului rutier ,,oprirea interzisă”, însă a aplicat doar sancțiunea avertismentului și 2 puncte penalizare (proces verbal . nr._/23.09.2014).
La data de 09.12.2014, a fost audiat martorul M. V. M., care recunoaște faptul că, la data respectivă, inculpatul H. R. E., prin intermediul polițistului C. I., a intervenit asupra martorului, pentru ca acesta să se ,,orienteze”, în sensul de a o favoriza pe contravenienta D. I..
La data de 08.12.2014, a fost audiată ca martor D. I., care a recunoscut că l-a contactat telefonic pe inculpat, după oprirea sa de către agenții de poliție.
La data de 08.12.2014, a fost audiat ca martor C. I., care a declarat că inculpatul Hasnăș R. E. i-a cerut să-i contacteze pe polițiștii aflați în teren, pentru a le transmite să se „orienteze” (în sensul de a o avantaja pe contravenienta D. I.).
28. La data de 04.10.2014, ora 19:09, Hasnăș R. E. a fost apelat de un bărbat, de la postul telefonic 0744/_, cu solicitarea de a-l ajuta să nu fie sancționat contravențional, pentru efectuarea depășirii pe linie continuă, fapta fiind comisă în municipiul Reghin, județul M.. La orele 19:10 și 19:13, Hasnăș R. E. intervine asupra unui ofițer de poliție din cadrul IPJ M. (0745/_), determinându-l pe acesta să-și încalce atribuțiile de serviciu, contravenția săvârșită nefiind constatată și sancționată. Hasnăș R. E. indică faptul că persoana care a săvârșit contravenția este „cumătrul meu B.”.
La data de 11.12.2014 a fost audiat martorul B. A., care a declarat că, într-adevăr, a fost oprit de lucrători de poliție din județul M., care l-au depistat după efectuarea unei depășiri peste linia continuă. În acest context, martorul l-a contactat telefonic pe inculpatul Hasnăș R. E., iar după aceea, martorului i-a fost permis să plece de la fața locului, fără a fi sancționat în vreun mod. Martorul a pretins, în mod mincinos, că l-a sunat pe inculpat doar pentru ca acesta să-i „explice legislația”.Intervenția abuzivă a inculpatului a fost reușită, conducând la neconstatarea și nesancționarea contravenției săvârșite de B. A..
La data de 26.01.2015, atât cu ocazia audierii în calitate de suspect, cât și cu ocazia aducerii la cunoștință a punerii în mișcare a acțiunii penale, inculpatul B. A. a menținut aceeași poziție nesinceră.
La data de 08.12.2014 a fost audiat ca martor polițistul D. F. R., șeful Biroului Rutier de la Poliția Reghin, care a declarat că inculpatul Hasnăș R. E. i-a telefonat și i-a solicitat să intervină asupra subordonaților săi, pentru a nu fi constatată și sancționată contravenția comisă de B. A.. Martorul s-a declarat de acord cu solicitarea, dar susține că nu a reușit să determine care dintre subordonații săi îl oprise pe contravenient.
29. La data de 07.10.2014, Hasnăș R. E. este apelat de Larionesi T. (0724/_), care îi solicită să ia măsuri pentru ca mijloacele de transport ale firmei solicitantului să nu mai fie oprite pentru control și să nu mai fie aplicate sancțiuni contravenționale. Larionesi T. spune: „… îmi cară basculele de la Măluț niște piatră, aici la un drum … o să-ți explic eu pentru cine … și dacă-i spun la omul ăla, se supără rău, pentru că-i pentru cineva … sună-l un pic să-mi lase basculele să lucre, le tăt oprește și le amendează la pod la Șintereag”. Comisarul șef îi solicită să nu mai discute la telefon „de astea” și să-l caute personal. După circa 2 minute, Hasnăș R. E. apelează un polițist din subordine (0744/_), solicitându-i să se „orienteze”, în sensul de a înceta acțiunile de control asupra mijloacelor de transport deținute de Larionesi T..
Polițistul Z. I. F. a declarat, în calitate de martor – 14.01.2015, faptul că a văzut momentul în care colegul său U. I. C. a oprit pentru control un autovehicul aparținând firmei ., care nu avea așezată prelata obligatorie peste încărcătura transportată. U. I. C. i-a relatat martorului că a fost sunat de inculpat, care i-a cerut să lase camionul să plece, solicitându-i să-l lase în pace pe șofer.Cu toate acestea, U. I. C. ar fi constatat contravenția săvârșită și ar fi sancționat-o cu avertisment.
La data de 11.12.2014 a fost audiat martorul Larionesi T., care a recunoscut că l-a sunat pe inculpatul Hasnăș R. E., pentru ca acesta să intervină pentru ca autovehiculele aparținând . să nu mai fie oprite și controlate.
Din adresa nr._/29.01.2015 a IPJ Bistrița Năsăud, rezultă că polițistul U. C. l-a sancționat pe contravenientul S. G., aplicându-i doar măsura avertismentului, pentru neasigurarea încărcăturii (art. 102 alin. 1 pct. 15 din OUG nr. 195/2002), această contravenție fiind prevăzută cu amendă între 810 lei și 1.800 lei (proces verbal . nr._/07.10.2014).
30. La data de 09.10.2014, Hasnăș R. E. este încunoștiințat de către numitul G. Ș. M. (0748/_) că a fost oprit pentru control în trafic, în localitatea C., de către un echipaj de poliție. Ofițerul îi solicită interlocutorului să le arate polițiștilor telefonul, pentru ca aceștia să vadă că vorbește cu șeful Serviciului Poliției Rutiere. Scopul acestei atitudini este aceea de a-i intimida pe agenții de poliție și de a împiedica efectuarea controlului, ceea ce se și întâmplă.
La data de 21.01.2015 a fost audiat martorul G. Ș. M., care a avut o atitudine total nesinceră, susținând că este posibil să fi fost oprit pentru nepurtarea centurii de siguranță. Martorul pretinde că a predat polițiștilor documentele solicitate, după care l-a sunat pe Hasnăș R. E., căruia i-a transmis că „mă grăbesc foarte tare…să-i roage pe polițiști să facă ceva să pot pleca și să îmi ridic procesul verbal ulterior, la întoarcere”.În final, G. Ș. M. pretinde că nu își amintește ce i-a răspuns inculpatul, că a rămas la fața locului și că a primit un proces verbal de contravenție, fără să-și mai aducă aminte contravenția săvârșită sau sancțiunea primită.
Din adresa nr._/29.01.2015 a IPJ Bistrița Năsăud, rezultă că polițistul U. C. a întocmit procesul verbal . nr._/09.10.2014, prin care G. Ș. M. a fost sancționat cu ,,avertisment” și 2 puncte penalizare, pentru conducerea autovehiculului fără a purta centura de siguranță.
La data de 30.01.2015, a fost audiat ca suspect numitul G. Ș. M., care pretinde că în data de 09.10.2014, a fost oprit și legitimat pentru nepurtarea centurii de siguranță, situație în care l-a apelat pe inculpatul Hasnăș R. E.. Suspectul arată că „este posibil” ca inculpatul să-i fi cerut să arate polițiștilor din trafic ecranul telefonului, pentru ca aceștia să vadă cu cine discută suspectul și că „este posibil” să le fi arătat, într-adevăr ecranul telefonului. În continuare, G. Ș. M. pretinde că a apelat la inculpat pentru „a pleca cât mai repede de la fața locului” și nu pentru a nu fi sancționat.
31. La data de 11.10.2014, Hasnăș R. E. intervine asupra subordonatei sale „G.”, pentru ca aceasta să-și încalce atribuțiile de serviciu, în sensul de a nu constata și sancționa o contravenție (depășirea vitezei legale, respectiv contravenientul fusese depistat conducând cu 87 km/h, în localitate). După circa un minut de la solicitarea făcută (de către femeia care utiliza postul telefonic numărul 0721/_), Hasnăș R. E. și-a contactat subordonata, aceasta comunicându-i: „S-o rezolvat bine șefu’, știi că-s orientată”.
La data de 21.01.2015 a fost audiată martora Balazsy-T. Geea Rossana, care a arătat că la data de 11.10.2014, în timp ce se întorcea cu un microbuz închiriat pentru campania electorală, au fost opriți de către polițiști pentru depășirea vitezei legale, situație în care martora l-a contactat pe inculpatul Hasnăș R. E., rugându-l „să verifice situația respectivă”. Martora arată că nu își mai amintește dacă șoferul microbuzului (închiriat de la firma TRANSMIXT) a mai fost sau nu sancționat contravențional.
La data de 05.12.2015 a fost audiată ca martor polițista G. G., care a confirmat că inculpatul a sunat-o, pentru a îi solicita să nu sancționeze contravențional șoferul microbuzului respectiv.În acest caz nu ar fi fost constatată contravenția săvârșită, nefiind aplicate sancțiuni.
32. La data de 11.10.2014, Hasnăș R. E. intervine asupra subordonatului M. V. G., pentru ca acesta să-și încalce atribuțiile de serviciu, în sensul de a nu constata și sancționa contravenția săvârșită de fiul numitei S. D. M., în localitatea Galații Bistriței (depășire pe linia continuă).
În legătură cu această situație, a fost audiată martora S. D. M. (la 06.01.2014), care a pretins că fiul său G. R. D. a fost oprit în localitatea Galații Bistriței, pentru depășirea limitei legale de viteză în localitate, respectiv pentru că a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ cu o viteză de 80-85 km/h. S. D. M. susține că, după ce fiul său a fost amendat cu suma de 800 lei, pentru contravenția săvârșită, ea l-a contactat telefonic pe inculpatul Hasnăș R. E., fiind „revoltată”, solicitându-i să se întâlnească. Martora pretinde că, după circa 30 minute, văzând că inculpatul nu sosește la fața locului, a plecat spre București, astfel că întâlnirea cu inculpatul nu s-a mai produs.
Martorul M. V. G. (05.01.2015) a declarat că, la data de 11.10.2014, l-a depistat pe numitul G. R. D. în timp ce conducea în localitate cu viteza de 98 km/h. La circa 2-3 minute de la depistare, ofițerul de poliție a fost contactat telefonic de inculpatul Hasnăș R. E., care i-a solicitat, exprimându-se codat, să nu ia măsurile legale împotriva conducătorului auto. Martorul a refuzat intervenția abuzivă și i-a cerut colegului S. I. să aplice sancțiunea legală, spunându-i că își a asuma răspunderea în fața inculpatului. În acest context, a fost întocmit procesul verbal . nr._, fiind aplicată amenda de 810 lei și 6 puncte penalizare. La circa 3 zile de la acest incident, inculpatul Hasnăș R. E. l-a întrebat pe martor ce a făcut cu ,,doamna care a sunat”, însă martorul nu i-a oferit detalii.
La data de 29.01.2015, a fost audiată suspecta S. D. M., care a retractat declarația mincinoasă dată anterior în calitate de martor și a recunoscut că l-a contactat pe inculpat, pentru ca acesta să intervină abuziv în favoarea contravenientului G. R. D..
33. La data de 11.10.2014, Hasnăș R. E. este apelat de Larionesi T. (0724/_). Comisarul șef îi comunică acestuia faptul că „o venit ceva puncte … și nu-i bine, sună-mă când poți”. Semnificația acestui dialog este aceea că, IPJ Bistrița Năsăud primise un proces verbal de constatare și sancționare a contravenției, aplicat de alți lucrători de poliție din țară, privindu-l pe numitul Larionesi T.. În acel moment, datorită depășirii numărului maxim de puncte prevăzut de legislația rutieră, Hasnăș R. E. avea obligația să dispună măsurile necesare pentru suspendarea temporară a dreptului de a conduce al numitului Larionesi T., acesta din urmă având obligația de a preda permisul de conducere la IPJ Bistrița Năsăud, pe perioada suspendării. Hasnăș R. E. își încalcă atribuțiile de serviciu și îl instruiește pe Larionesi T. să depună o contestație împotriva ultimei sancțiuni contravenționale, pentru a împiedica suspendarea dreptului de a conduce. În data de 17.10.2014, Larionesi T. îi comunică lui Hasnăș R. E. că „luni ajunge” la ofițer „treaba aia” (contestația arătată).
La data de 11.12.2014 a fost audiat martorul Larionesi T., care a recunoscut că a fost sunat de inculpatul Hasnăș R. E., care i-a solicitat să prezinte un certificat de grefă, pentru a nu-i fi suspendat permisul de conducere, deși martorul acumulase 15 puncte de penalizare și ar fi trebuit să predea permisul de conducere, pe perioada suspendări dreptului de a conduce.
Din adresa nr._/29.01.2015 a IPJ Bistrița Năsăud, rezultă că Larionesi T. a fost sancționat contravențional, în județul M., la data de 03.10.2014.
La data de 09.10.2014, a fost tipărit Raportul nominal cu persoanele care au acumulat minim 15 puncte, rezultând că Larionesi T. a acumulat 15 puncte penalizare, situație care impunea suspendarea dreptului de a conduce.
În acest context, la 10.10.2014, inculpatul Hasnăș R. E. a semnat adresa nr._, prin care Larionesi T. era invitat să predea permisul de conducere, în termen de 5 zile. Această adresă a fost predată sub semnătură contravenientului, la data de 14.10.2014. Larionesi T. nu a predat permisul de conducere, iar la data de 20.10.2014, sub nr._, a depus la IPJ Bistrița Năsăud certificatul de grefă emis de Judecătoria Năsăud, în dosarul nr._, înregistrat la 16.10.2014. În acest context, Larionesi T. a formulat solicitarea de anulare a procesului verbal de contravenție, după ce a fost avertizat și instruit de către inculpat.
34. La data de 18.10.2014, Hasnăș R. E. intervine asupra subordonatului T. A. L. (0745/_) pentru ca acesta să-și încalce atribuțiile de serviciu, în sensul de a nu constata și sancționa contravenția săvârșită de numitul R. P. – 0745/_, în localitatea Șintereag.
La data de 05.01.2015, a fost audiat ca martor agentul de poliție T. A. L., care a declarat că, în data de 18.10.2014, în timp ce se afla în serviciu împreună cu colegii Z. I. F. și M. G. G., l-au depistat pe numitul R. P., care conducea un autoturism Mercedes S, cu nr. de înmatriculare_, prin localitate, cu viteza de 118 km./h. După oprirea contravenientului, martorul a fost sunat de către inculpatul Hasnăș R. E., care (folosind un limbaj conspirat) i-a solicitat să nu ia măsurile legale împotriva contravenientului.
Martorul arată că i-a fost frică de șeful său Hasnăș R. E. și, în urma intervenției abuzive a inculpatului, i-a permis contravenientului să plece de la fața locului, fără a constata și sancționa contravenția săvârșită și fără a reține permisul de conducere al numitului R. P., în vederea suspendării pentru 90 de zile.Ulterior, la data de 20.10.2014, fiindu-i frică de posibile controale ulterioare, martorul a luat legătura cu o secretară de la Serviciul Poliției Rutiere, explicându-i că aparatul radar înregistrase contravenția săvârșită la data de 18.10.2014. T. A. L. a confirmat cu certitudine faptul că R. P. se găsea singur în autoturism, în momentul opririi în trafic. Totodată, martorul a arătat faptul că această atitudine devenise o practică constantă în activitatea inculpatului Hasnăș R. E.. Mai mult, la instructajele efectuate de inculpat cu lucrătorii de poliție rutieră, acesta i-a instruit pe subordonați cu privire la viitoarele intervenții abuzive pe care inculpatul urma să le efectueze, spunându-le ,,că fiecare avem prieteni, cunoștințe și el niciodată nu o să ne spună la telefon în mod direct să nu luăm măsurile legale, dar dacă el ne sună, să înțelegem că de asta ne-a sunat, tocmai pentru a nu lua măsurile legale”.Martorul a arătat că, în alte cazuri, inculpatul i-a solicitat să nu sancționeze contravențional persoane aflate în cercul său relațional.
La data de 14.01.2015 a fost audiat ca martor polițistul Z. I. F., care a confirmat desfășurarea evenimentelor, așa cum au fost precizate de către colegul său T. A. L..
La data de 05.01.2015, a fost audiat ca martor R. P., acesta făcând afirmații vădit mincinoase, susținând că s-ar fi aflat în mașină împreună cu numita Mihalte M. L. și că aceasta ar fi condus autoturismul la data de 18.10.2014. R. P. a pretins că l-a sunat pe inculpatul Hasnăș R. E. și l-a rugat să vorbească cu agentul de poliție T. A. L., pentru ca acesta să permită lui R. P. să plece de la fața locului ,,fiind foarte grăbit”, urmând ca procesul verbal de constatare să fie trimis ulterior, prin serviciul poștal, la domiciliul contravenientului. R. P. susține că inculpatul a intervenit în acest sens și că agentul de poliție i-a permis plecarea de la fața locului. Ulterior, . Bistrița a primit adresa nr._/20.10.2014, de la IPJ Bistrița Năsăud – Serviciul Poliției Rutiere, prin care se solicita comunicarea datelor de identificare ale persoanei care a condus autoturismul cu nr._ la data de 18.10.2014, orele 15,27. R. P. a determinat un angajat al . să completeze cu date necorespunzătoare adevărului formularul primit de la Poliția Rutieră. Astfel, pe formular au fost trecute datele de stare civilă ale numitei Mihalte M. L., CNP_, care în realitate nu condusese autoturismul la data și ora arătate, deoarece R. P. se afla singur în mașină.
La data de 13.11.2014, agentul șef M. V. din cadrul Serviciului Poliției Rutiere a întocmit procesul verbal . nr._, prin care a dispus sancționarea numitei Mihalte M. L., cu amendă contravențională de 810 lei și suspendarea pentru 90 de zile a dreptului de a conduce, pentru contravenția prevăzută de art. 102 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002.
Această sancțiune a fost aplicată într-un mod total abuziv, procesul verbal având un conținut fictiv și abuziv.Există suspiciunea rezonabilă conform căreia R. P. l-a determinat pe administratorul . Bistrița, numita Ș. R., să comunice în fals datele de identificare ale numitei Mihalte M. L., determinându-l în acest mod pe agentul șef M. V. să-și încalce atribuțiile de serviciu și să sancționeze o persoană nevinovată. Toate aceste demersuri au fost făcute cu știința și sprijinul inculpatului Hasnăș R. E., care a permis înfăptuirea acestui grav abuz, determinându-l pe martorul T. A. L. să nu constate și că nu sancționeze contravenția săvârșită de R. P., la data de 18.10.2014.
La data de 15.01.2015, a fost audiat și martorul M. G. G., care a confirmat declarațiile colegilor săi polițiști.
35. La data de 20.10.2014, numitul O. D. G. (0743/_), îi solicită inculpatului Hasnăș R. E. să intervină asupra unui subordonat, pentru ca acesta să-și încalce atribuțiile de serviciu, în sensul de a nu constata și sancționa contravenția săvârșită de solicitant (care fusese depistat în trafic, fără a avea asupra sa permis de conducere, O. D. G. pretextând că acesta i-ar fi fost furat).În convorbirea telefonică purtată cu această ocazie, Hasnăș R. E. i-a solicitat lui O. D. G. să-i comunice agentului constatator faptul că a vorbit cu el (cu inculpatul) cu privire la această „treabă”.
În acest caz a fost audiat martorul R. V. – agent principal de poliție (la 07.01.2015). Acesta a arătat că într-adevăr, la data de 20.10.2014, l-a depistat în trafic pe conducătorul auto O. D. G., care circula în municipiul Bistrița pe . care nu avea asupra sa permisul de conducere. Conform indicațiilor inculpatului, în această situație, O. D. G. a pretins că permisul i-ar fi fost furat sau că l-a pierdut, că a comunicat acest fapt personal inculpatului Hasnăș R. E., care este la curent cu situația. R. V. declară că a decis să nu îl sancționeze pe O. D. G. și că l-a îndrumat pe acesta să obțină un duplicat al permisului de conducere, comunicându-i doar că va fi sancționat în viitor dacă va mai fi depistat fără să aibă asupra sa permisul de conducere. R. V. a declarat că nu a fost contactat telefonic de către inculpatul Hasnăș R. E., în acest caz, astfel că decizia de neaplicare a sancțiunii ar fi aparținut agentului principal, care s-a limitat la un „avertisment verbal”. O. D. G. a săvârșit contravenția prev. de art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG nr. 195/2002, iar agentul principal R. V. și-a încălcat atribuțiile de serviciu, neconstatând și nesancționând această contravenție.
Este evident că această încălcare a atribuțiilor de serviciu, săvârșită de agentul principal R. V., a survenit pe fondul „discuției” purtată între contravenient și inculpat. Deși cunoștea faptul că O. D. G. săvârșise o contravenție, Hasnăș R. E. a acționat pentru nesancționarea acestei abateri,sfătuindu-l pe contravenient să invoce „discuția” purtată cu inculpatul, în fața agentului constatator. După „convingerea” agentului constatator, O. D. G. i-a comunicat un sms de „mulțumire” inculpatului, fiind conștient de faptul că doar invocarea „discuției” cu acesta l-a convins pe R. V. să nu aplice sancțiunea legală.
Această situație este confirmată și de martorul P. C. T. – agent de poliție rutieră (audiat la 06.01.2015), care a precizat că O. D. G. ar fi trebuit amendat cu suma de 540 lei, iar decizia de neaplicare a amenzii contravenționale a fost luată și ținând seama de împrejurarea că O. D. G. „s-a consultat cu comisarul șef Hasnăș R. E.”, care „cunoaște” situația.
La data de 05.01.2015 a fost audiat ca martor O. D. G., care a confirmat desfășurarea evenimentelor, așa cum a fost prezentată mai sus.
Din adresa nr._/29.01.2015 a IPJ Bistrița Năsăud, rezultă că numitul O. D. G. nu a fost sancționat contravențional la 20.10.2014, deși a condus un autoturism, fără a avea asupra sa permisul de conducere, fapt care constituie contravenția prevăzută de art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG nr. 195/2002.
36. La data de 29.10.2014, Hasnăș R. E. intervine asupra subordonatului G. D. – 0756/_, pentru ca acesta să-și încalce atribuțiile de serviciu și să nu constate contravenția săvârșită în trafic de către numitul M. C. M. – 0749/_, care „greșise” în localitatea Tiha Bârgăului.
Din adresa nr._/29.01.2015 a IPJ Bistrița Năsăud, rezultă că agentul șef principal G. G. l-a sancționat pe M. C. M. cu avertisment, pentru o pretinsă contravenție, respectiv traversarea neregulamentară a străzii, în calitate de pieton, conform art. 99 alin. 1 pct. 3 din OUG nr. 195/2002, prin procesul verbal . nr._. M. C. M. nu săvârșise o astfel de contravenție, însă a fost constatată această faptă, mai ușoară, urmare a imixtiunii abuzive a inculpatului.
La data de 09.12.2014 a fost audiat ca martor polițistul G. D., care a arătat că, la data respectivă, se afla în teren împreună cu colega G. G.. Aceștia l-au oprit în trafic pe M. C. M., care depășise pe linia continuă. Martorul a fost sunat de inculpatul Hasnăș R. E., care i-a solicitat ca M. C. M. să nu fie sancționat contravențional. Urmare a imixtiunii abuzive a inculpatului, contravenientul a fost avertizat pentru o abatere neserioasă în situația dată, nefiind constatată contravenția reală, nefiind reținut permisul lui M. C. M., așa cum s-ar fi impus în raport de abaterea reală săvârșită.
La data de 30.01.2015, a fost audiat ca martor M. C. M., care a recunoscut că la data de 29.10.2014 a efectuat o manevră de depășire neregulamentară, încălcând linia continuă. M. C. M. l-a sunat pe inculpatul Hasnăș R. E., solicitându-i ajutorul pentru a nu fi sancționat și pentru a nu-i fi reținut permisul de conducere.
37. La data de 12.11.2014, Hasnăș R. E. este apelat de numita B. S. – 0740/_, care îi relatează că a fost oprită în localitatea Livezile de către polițistul V., care îi va reține certificatul de înmatriculare al vehiculului, pentru unele neconformități tehnice, privind luminile vehiculului. Hasnăș R. E. îi solicită interlocutoarei să îi spună polițistului respectiv că „a vorbit cu el”, pentru a nu îi fi reținut certificatul. După circa un minut, Hasnăș R. E. îl contactează telefonic pe polițistul V. A., pentru a-l întreba care dintre colegii săi se găsește în localitatea Livezile, în acțiunea de control organizată în comun cu RAR. Aflând că este vorba despre lucrătorul de poliție B. A., Hasnăș R. E. îi solicită lui V. A. să o sune imediat pe aceasta, în scopul de a o determina să-și încalce atribuțiile de serviciu, în sensul arătat anterior.
La data de 06.01.2015, a fost audiat martorul V. A., șeful Postului de Poliție Livezile, care a recunoscut faptul că a fost contactat telefonic de către inculpatul Hasnăș R. E., iar el, imediat, a sunat-o pe colega sa B. A. – agent principal de poliție, căreia i-a spus că „a sunat-o R.”. B. S. a fost sancționată contravențional cu „avertisment” și măsura complementară a reținerii certificatului de înmatriculare pe termen de 15 zile, procesul verbal de constatare întocmit în cauză având . nr._, fiind constatată săvârșirea contravenției prev. de art. 101 alin.1 pct. 10 din OUG nr. 195/2002 (autovehiculul având montate lumini neomologate, de altă culoare și intensitate). Agentul principal de poliție B. A. nu a dat curs intervenției abuzive a inculpatului, în sensul nereținerii certificatului de înmatriculare, dar nu a aplicat sancțiunea contravențională a amenzii, ci pe cea a avertismentului.
La data de 14.01.2015 a fost audiată martora B. S., care a confirmat desfășurarea evenimentelor, așa cum au fost precizate mai sus. Mai mult, martora arată că în cursul discuției avută la fața locului, agenta B. A. i-a spus la un moment dat că va fi amendată, ceea ce în final nu s-a mai întâmplat.
La data de 15.01.2015, a fost audiată martora B. A. V., care a confirmat faptul că a fost sunată de către șeful său direct, polițistul V. A., care i-a spus că ,,m-a sunat R.”, moment în care martora și-a dat seama că B. S. solicitase intervenția inculpatului Hasnăș R. E.. Martora a arătat că B. S. a și pretins că este verișoara inculpatului, solicitând să nu îi fie reținut certificatul de înmatriculare. B. A. V. a mai precizat că este convinsă că șeful său V. A. nu cunoștea nimic despre situația reală din teren, acesta mărginindu-se doar să transmită intervenția inculpatului.
38. În data de 12.11.2014, Hasnăș R. E. este contactat de către M. B. I., care îi solicită imperativ să intervină asupra unui polițist din cadrul Poliției Municipiului Bistrița, pe nume R.: „să-și vadă de treabă”, în sensul de a nu aplica măsurile legale asupra unui anume P., finul avocatului M.. După câteva secunde, Hasnăș R. E. îl contactează pe polițistul B. M. - 0758/_, solicitându-i să-l împiedice pe polițistul R. să-și îndeplinească atribuțiile de serviciu. Hasnăș R. E. îi spune interlocutorului: „Nu-i tragi o țâr’ frâna de mână la R.? Te rog frumos, că m-a sunat avocatul M. cu o problemă”. B. M. acceptă solicitarea suspectului, fără nicio ezitare.
La data de 06.01.2015 a fost audiat martorul R. G., agent de poliție, care arată că în ziua de 12.11.2014, i-a cerut numitului Gîta P. C., pentru verificare, actele de identitate și actele de înmatriculare ale unui autovehicul SUV. Martorul arată că Gîta P. C. se afla lângă autovehicul și că, după verificarea actelor, nefiind constatate nereguli, polițiștii R. G. și Pârțiu I. au plecat din acel loc. R. G. arată că, după plecarea de la fața locului, a fost sunat de comisarul șef B. M., care i-a întrebat pe cei doi polițiști dacă „ au probleme”. Ulterior, R. G. s-a deplasat la sediul poliției și a discutat direct cu B. M., agentul fiind întrebat cum se numește persoana legitimată și verificată anterior.
A fost audiat și martorul B. L. M. – 14.01.2015, care a confirmat că inculpatul Hasnăș R. E. i-a solicitat să-l contacteze pe polițistul R. G., pentru „a-i trage frâna de mână”, în legătură cu solicitarea lui M. B. I.. Martorul arată că l-a sunat pe subordonatul R., dar acesta i-a spus că în acel moment se îndrepta deja spre sediul organului de poliție, fapt pe care i l-a relatat șefului său.
39. Au fost identificate numeroase situații în care Hasnăș R. E. și-a încălcat în mod flagrant atribuțiile de serviciu, determinând mai mulți polițiști din subordine să falsifice actele de constatare și de raportare a unor accidente rutiere cu victime, după cum urmează:
La data de 13.06.2014, Hasnăș R. E. i-a solicitat unui polițist din subordine (B. I. 0758/_) să falsifice actele de constatare privind un accident rutier, produs la . B Cormaia, dinspre DN 17 D, în scopul neraportării acestuia pe cale ierarhică. Comisarul șef i-a solicitat subordonatului să determine toate persoanele implicate în accident să dea declarații mincinoase cu privire la modul de producerea și dinamica evenimentului. În acest sens, i-a solicitat polițistului să determine victima (F. A., care suferise o fractură la braț) să declare, în mod mincinos, că mijlocul de transport în care se afla nu se găsea în mișcare, ci era oprit, iar . s-ar fi produs în momentul în care victima ar fi încercat să coboare dintr-o remorcă oprită.
B. I. a fost audiat la data de 14.01.2015, confirmând în totalitate situația de fapt prezentată mai sus. Martorul arată însă că a refuzat să acționeze conform solicitărilor inculpatului, deoarece acestea „erau ilegale”.
În acest caz, a fost înregistrat un dosar penal la P. de pe lângă Judecătoria Năsăud, privindu-l pe conducătorul mijlocului de transport, numitul S. A..
40. La data de 26.06.2014, Hasnăș R. E. a acționat din nou pentru a nu raporta un accident produs pe raza comunei Mărișelu. În acest caz, un tren a lovit o căruță, rezultând decesul unei victime (P. I. din Domnești, în vârstă de 71 de ani) și rănirea altei persoane.
Comisarul șef a luat legătura cu numiții D. V. (0747/_) și S. T. – primarul comunei Mărișelu (0767/_), pentru a obține de la primărie un act din care să rezulte că drumul respectiv nu era deschis circulației publice. În baza acestui act, Hasnăș R. E. a luat legătura cu P. C., din cadrul Direcției Poliției Rutiere a IGPR, căruia i-a raportat că: „… drumul era de hotar … nu s-a pus problema să fie eveniment rutier, este preluat de colegii de la TF”.
La data de 15.01.2015 a fost audiat martorul D. V., ajutorul șefului Postului de Poliție Mărișelu. Acesta arată că în urma accidentului din 26.06.2014, a decedat numitul P. I., a doua victimă fiind M. I. M..
În scurt timp de la producerea accidentului, martorul a fost contactat telefonic de către inculpatul Hasnăș R. E., care l-a întrebat din ce categorie face parte drumul denumit ,,În R.”, martorul spunându-i că este vorba de o uliță – drum public. Inculpatul i-a solicitat martorului să se intereseze la primărie dacă drumul este public, solicitându-i să ,,fie băiat deștept” și să se ,,orienteze”.
La data de 15.01.2015, a fost audiat ca martor primarul comunei Mărișelu, numitul S. T., care a declarat că, în ziua de 26.06.2014, inculpatul Hasnăș R. E. i-a solicitat verbal eliberarea unei adeverințe privind situația juridică a uliței din satul Domnești, numită ,,R.”. S. T. a eliberat și a semnat adresa nr. 3245/26.06.2014, în care a menționat că ulița respectivă face parte din domeniul public al comunei Mărișelu, conform HG nr. 905/2002 – Anexa nr. 26, însă a menționat în mod mincinos că ,,acest drum de câmp nu este deschis circulației publice”. Martorul S. T. precizează că drumul respectiv era deschis circulației publice, arătând că ,,nu îmi explic de ce am eliberat adeverința respectivă cu mențiunea că acel drum nu este deschis circulației publice”.
În acest caz, a fost înregistrat, la P. de pe lângă Judecătoria Bistrița, dosarul penal cu nr. unic 2002/P/2014, instrumentat de Biroul Transporturi Feroviare Bistrița.
41. La data de 22.08.2014, ora 14:37, Hasnăș R. E. îl instigă pe un subordonat (S. – 0758/_) să falsifice actele de constatare și de raportare a unui accident rutier, în urma căruia fusese rănită o femeie. Hasnăș R. E. îi spune polițistului din subordine să menționeze în acte, în mod nereal, faptul că victima ar fi fost rănită ca urmare a declanșării airbag-ului, într-un moment ulterior accidentului, în timp ce autovehiculul era oprit.
Cei doi discută după cum urmează:
………………
HASNĂȘ R. E. – Păi acuma să vezi mă, dacă nu rămâne sau nu, că dacă mașina era oprită, înțelegi și a pușcat airbagu, înțelegi, din greșeală, ce accident să fie, m-ai înțeles că ești băiat deștept?
S. – Eu asta consider că n-o mai fost accident.
HASNĂȘ R. E. – Păi vezi? Păi dacă mașina era oprită și s-a întâmplat ceva, și ea era în mașină după accident și dintr-o dată a pușcat airbagu, că deci, cum să zic, deci mașina era oprită nu mai era nimica când a pușcat nu?
S. – Da.
HASNĂȘ R. E. – No păi atuncea ce să mai faci?
S. – Nu era în mișcare.
HASNĂȘ R. E. – Păi nu era în mișcare mașina, corect nu mai faci nimica.
S. – Perfect.
HASNĂȘ R. E. – Păi cum ai zis tu am..., s-a lovit mașină de mașină sau mașina a intrat în ceva?
S. – Nu, mașină de mașină.
HASNĂȘ R. E. – Mașină de mașină după care mașina a..., au fost oprite n-a mai fost nimic și după o anumită vreme a pușcat ăla nu?
S. – Da.
HASNĂȘ R. E. – No, păi atuncea ce accident îi?
S. – Perfect.........
Martorul Harapașcu I. S. – 15.12.2014, a declarat că, într-adevăr, inculpatul Hasnăș R. E. i-a solicitat să falsifice raportarea accidentului rutier, conform celor prezentate mai sus.
Din adresa nr._/30.01.2015 a IPJ Bistrița Năsăud, rezultă că accidentul rutier cu victime din 22.08.2014 s-a produs în localitatea Sângeorz Băi, rezultând vătămarea numitei A. Victorița.Accidentul a fost raportat prin fișa de eveniment nr._/22.08.2014 și implementat în aplicația EAC la data de 23.08.2014, fișa statistică nr._. Prin urmare, polițistul Harapașcu I. S. – șeful Poliției Orașului Sângeorz Băi a refuzat imixtiunea abuzivă a superiorului său Hasnăș R. E..
42. Situația se repetă în ziua de 30.08.2014, dată la care s-a produs un accident în zona Poiana Ilvei, din care a rezultat rănirea unei persoane.
La ora 15:04, C. L. A. discută cu un subordonat „Cipri” – 0758/_, despre împrejurările producerii accidentului, C. L. A. fiind extrem de nemulțumit de faptul că la fața locului venise un echipaj SMURD, fapt care era de natură a îngreuna eforturile de ascundere a producerii accidentului rutier. Cei doi discută după cum urmează:
……
Cipri – Îs zgâriați la mână. Și ăla îi lasă să-i ieie SMURD-ul ca să-și facă... Po’ amu dacă-i lasă...
C. L. A. – F..i DUMNEZEUL mamii lui de om...
Cipri – Păi...
C. L. A. – ... astăzi și mâine!
Cipri – ... dacă-i prost! Eu ce p...a să le zic!? No, nu le pot zice la la telefon, ”mă, nu-i lăsați să să ducă.”
C. L. A. – Ptuuiii de p...a me’! Și-i vinit...
Cipri – Ăla...
C. L. A. – ... cu SMURD-ul la vale?
Cipri – Păi acuma se pare că vine..., că cred că șoferu’ îi teapăn.
C. L. A. – No, mereți în sus. Dacă-i țeapăn îi infracțiunea noastră măcar.
……… Discuția se reia la ora 15:50:
Cipri – No, ăsta nu mai rămâne accident.
C. L. A. – Știu.
Cipri – No, deci îi..., nu mai... am dat la..., am vorbit la dispecerat, o zis că nu-l trecem accident și... îl închidem cu tamponare.
C. L. A. – Bine.
……………..
La ora 16:22, C. L. A. îi raportează lui Hasnăș R. E.:
HASNĂȘ R. E. – Ce necaz, L.?!
C. L. A. – Nu-i... că am rezolvat-o.
HASNĂȘ R. E. – No îi bun atuncea. Totdeauna am încredere în tine, cea mai mare.
C. L. A. – La POIANA ILVEI o sărit unu’ în apă.
HASNĂȘ R. E. – Ăhă! No, am înțeles.
C. L. A. – Deci... Și... am rezolvat-o până la urmă. Atâta-s de împiedecați ăștia la POSTURI de DOAMNE feri!
HASNĂȘ R. E. – Ți și frică să vorbești cu ei.
C. L. A. – No... Păi, da’! Am trimis pe CIPRI S. și...
HASNĂȘ R. E. – No bun.
C. L. A. – ... de-aia v-am..., dacă cumva vă sună de pe la dispecerat să știți că-i tamponare.
HASNĂȘ R. E. – No bun, bun, bun. Deci, da, tampo... Da’ prima dată era altceva, nu?
C. L. A. – Cum?
HASNĂȘ R. E. – Prima dată era altceva, nu?
C. L. A. – Da, da.
HASNĂȘ R. E. – No bun, bun, bun.. (neinteligibil) le-ai spus că nu-i nimica, nu?
C. L. A. – Da sigur s-o închis deja 112-ul.
……….
Din adresa nr._/30.01.2015 a IPJ Bistrița Năsăud, rezultă că accidentul rutier cu victimă din 30.08.2014 s-a produs în localitatea Poiana Ilvei, rezultând vătămarea numitului H. S.. Accidentul a fost raportat prin fișa de eveniment nr._/30.08.2014 și implementat în aplicația EAC doar la data de 14.01.2015, fișa statistică nr._.
Prin urmare, fișa de eveniment a fost întocmită cu conținut nereal (anexa nr. 5 la OMAI nr. S /61 din 08.03.2010), de către inculpatul C. L. A. (care figurează ca semnatar al acestei fișe de eveniment).Evenimentul a fost descris drept „conducerea unui vehicul sub influența alcoolului”, fiind intenționat omisă consemnarea vătămării suferite de H. S., astfel că evenimentul nu a fost raportat ca accident rutier cu victimă, fiind implementat în aplicația EAC doar la data de 14.01.2015, după luarea măsurii arestării preventive a inculpaților. Acest abuz al inculpatului C. L. A. a fost săvârșit cu știința și acordul inculpatului Hasnăș R. E., așa cum rezultă din convorbirile prezentate mai sus.
În legătură cu acest accident a fost audiat ca martor polițistul S. N. C., la data de 09.12.2014.
Din adresa nr. 268/II/6/11.02.2015 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Năsăud, rezultă că acest eveniment face obiectul dosarul penal nr. 1062/P/2014. În cauză a fost întocmită o cercetare la fața locului de către polițiștii S. N. C. și L. V., care au menționat, în procesul verbal din 30.08.2014, faptul că accidentul a avut loc pe drumul județean 172 D.
Conform obligațiilor profesionale ale polițiștilor, în acest caz era obligatorie efectuarea actelor premergătoare sub aspectul infracțiunii de vătămare corporală din culpă (ar fi trebuit deci întocmită o sesizare penală în acest caz).
43. La data de 21.08.2014, Hasnăș R. E. a discutat de mai multe ori cu un polițist din subordine, respectiv B. D. – 0753/_, cu privire la împrejurările producerii unui accident în care victima B. N. ar fi fost călcată de roata unei căruțe, suferind o fractură. Accidentul s-a produs pe un drum comunal, în apropierea intersecției cu drumul secundar care face legătura cu cabana Tășuleasa.
În scopul de a nu raporta acest accident cu victimă, Hasnăș R. E. îi cere polițistului B. D. să falsifice actele de constatare, spunându-i: „… du-l pe drumul către Tășuleasa, că ăla nu-i drum”, în încercarea de a pretinde că evenimentul nu s-ar fi produs pe un drum public. Hasnăș R. E. discută și cu polițistul B., aflat la fața locului, care însă refuză solicitarea comisarului șef.În acest context, Hasnăș R. E. ia din nou legătura cu B. D., spunându-i: „… ăla-i un tâmpit, B., țâpă-l dracului de acolo, de prostul dracului…. stabilește că-i pe Drumul Romanilor acolo, cu martori, cu tot ce trebe”.
Comisarul șef îi solicită subordonatului B. D. să reaudieze toți martorii aflați la fața locului și să-i determine să mintă, pentru a modifica locul producerii accidentului. B. D. îi raportează că un martor ocular declară că evenimentul s-a produs pe drumul public, moment în care Hasnăș R. E. îi solicită subordonatului: „…D. îl chemi de urgență și vorbești tu cu el, așa cum trebe, mă înțelegi … fii băiat deștept, că ăla dacă-i beat nu știe bine … D., scoate-o acolo pe drumul ăla înțelegi ?... păi explică-le la oameni să înțeleagă”. B. D. îi spune comisarului șef că nu are ce să facă, întrucât martorii fuseseră audiați anterior de polițistul T. C. și nu mai voiau să-și schimbe declarațiile, în ciuda unor insistențe care au durat mai multe ore. Hasnăș R. E. a continuat presiunile, cerându-i lui B. D. să-l reaudieze pe martorul ocular H. și să-l determine să-și schimbe declarația, să pretindă că evenimentul nu s-a produs pe drumul comunal dintre localitățile Piatra Fântânele și C., ci „pe acolo pe acostament sau prin, prin șanț, înțelegi ?”
În pofida insistențelor abuzive ale lucrătorilor de poliție, martorii au refuzat să dea declarații mincinoase, astfel că, în cele din urmă, Hasnăș R. E. a fost obligat să accepte întocmirea unui dosar penal și a buletinului de eveniment, prin care a fost raportat accidentul.
Din adresa nr._/30.01.2015 a IPJ Bistrița Năsăud, rezultă că accidentul rutier cu victimă din 21.08.2014 s-a produs pe drumul comunal Piatra Fîntînele - C., rezultând vătămarea numitului B. N..Accidentul a fost raportat prin fișa de eveniment nr._/21.08.2014 și implementat în aplicația EAC la data de 22.08.2014, fișa statistică nr._. Prin urmare, polițistul B. D., urmare a imixtiunii abuzive a superiorului său Hasnăș R. E., a încercat să determine martorii să își schimbe declarațiile, în vederea falsificării raportării, însă martorii nu au acceptat.
La data de 09.12.2014, a fost audiat ca martor polițistul T. C. V., care a confirmat că accidentul rutier s-a produs pe drumul comunal arătat anterior, așa cum au indicat martorii la fața locului.
Tot la data de 09.12.2014, a fost audiat și martorul Bolos M. I., unul dintre polițiștii prezenți la fața locului. Martorul a arătat că inculpatul Hasnăș R. E. i-a cerut ,,să mute” fraudulos locul accidentului. Întrucât Bolos M. I. a refuzat, inculpatul i-a spus la telefon că este ,,tâmpit”.
De asemenea, martorul B. D. I. – 09.12.2014, a declarat că superiorul său Hasnăș R. E. l-a contactat telefonic, solicitându-i să consemneze un loc nereal de producere a evenimentului rutier și să determine martorul ocular să-și schimbe declarația inițială, însă martorul a refuzat ,,sugestiile” inculpatului.
44. La data de 30.08.2014, comisarul șef O. L. l-a anunțat pe inspectorul șef M. I. O. despre faptul că nepotul său (M. A. I.) a provocat un accident de circulație între localitățile Nușeni și Beudiu. În continuare, polițistul care utilizează postul 0758/_ îi raportează lui M. I. O. că celălalt șofer implicat în accident ar fi un anume P. N. și că două persoane „sunt accidentați un pic”. Cadrele din conducerea IPJ Bistrița Năsăud au acționat coordonat pentru ascunderea producerii accidentului, pentru neraportarea acestuia și pentru nesancționarea persoanei vinovate.
Polițistul Z. V. G. i-a raportat lui Hasnăș R. E. faptul că persoana vinovată de producerea accidentului este M. A. I., că una dintre victime a fost dusă la spital și cusută, angajându-se să îi solicite medicului să nu menționeze că intervenția efectuată asupra victimei ar fi avut un caracter de urgență. În acest context, Hasnăș R. E. îi raportează adjunctului O. L. că, deși M. A. I. a fost vinovat de producerea accidentului, „băieții au fost orientați”, nefiind luate măsurile legale în acest caz.
La dosarul cauzei a fost depusă xerocopia procesului verbal . nr._, întocmit de polițistul Z. V. de la Poliția Beclean, care a constatat că M. A. I. nu a respectat obligația legală de a circula cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului și a acroșat un alt autoturism care circula, din sens opus, regulamentar. M. A. I. a fost sancționat cu avertisment pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 101 alin. 1 pct. 5 din OUG nr. 195/2002. Este de menționat că M. A. I. conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare_, cu care a acroșat autoturismul cu nr. de înmatriculare_, condus de P. N., acest autovehicul fiind avariat în proporție de 80%.M. A. I. mai fusese sancționat anterior pentru o contravenție la regimul circulației rutiere, la data de 16.04.2013. Polițistul Z. V. nu a întocmit actul obligatoriu de sesizare penală, în ceea ce privește accidentul rutier produs, deși din acest accident a rezultat rănirea (vătămarea corporală) a unor persoane.
La data de 18.12.2014, a fost audiat ca martor agentul de poliție Z. V. G., care a arătat că, la data de 30.08.2014, aflându-se în serviciu, a fost dirijat de către ofițerul de serviciu între localitățile Nușeni și Beudiu, unde se produsese un accident de circulație soldat cu victime. Martorul arată că mașina care fusese condusă de victima P. N. se găsea răsturnată iar P. N. avea o tăietură în partea dreaptă a capului.Martorul arată că a discutat la telefon cu inculpatul Hasnăș R. E., comunicându-i că va ,,soluționa” evenimentul ca accident fără victime. Z. V. G. arată că s-a deplasat la spital cu ambii conducători auto implicați în accident (P. N. și M. A. I.), fiind cusută rana de la nivelul capului victimei P. N.. Z. V. G. recunoaște că l-a rugat pe mediul de gardă R. A., că nu menționeze în evidențele spitalului că victima a fost rănită în cadrul unui accident de circulație, însă medicul nu a fost de acord și a menționat în registru ,,accident de circulație”.
Martorul recunoaște că ar fi avut obligația de a raporta evenimentul ca accident rutier cu victime, însă pretinde că nu a făcut acest lucru, din dorința de a-l ajuta pe P. N. să își repare mai repede autoturismul (respectiv pentru a simplifica procedura de despăgubire la asigurător). În acest context, martorul pretinde că a luat singur decizia de a nu raporta evenimentul ca accident rutier cu victime, însă a comunicat-o inculpatului Hasnăș R. E., care s-a declarat de acord cu acest demers ilegal. Z. V. G. a precizat, despre inculpatul Hasnăș R. E.: ,,cu această ocazie, nu mi-a sugerat să-mi încalc atribuțiile de serviciu, dar exista o presiune din partea acestuia, cu privire la neînregistrarea unor accidente de circulație”.
La data de 15.12.2014, a fost audiat martorul P. N., care a fost implicat în accidentul rutier din data de 30.08.2014. În cadrul acestui eveniment, mașina condusă de martor a fost lovită de un autoturism Audi A4, care a pătruns pe contrasens. Martorul arată că ,,am auzit din discuțiile unor oameni despre faptul că este posibil ca acesta (n.r. preotul M., fratele inculpatului M. I. O.) să fi condus autoturismul Audi A4”. În fața lucrătorilor de poliție, numitul M. A. I. (fiul preotului M. și nepotul inculpatului M. I. O.) a pretins că el a condus autoturismul respectiv, însă subordonații inculpatului nu au luat măsurile legale ce se impuneau în acest caz.
Mai mult, martorul P. N. arată că: ,,… după apariția în presă a dosarului legat de fratele preotului M., inspectorul șef M. I., am fost contactat telefonic de către preotul M., cu care m-am întâlnit …….. m-a întrebat cum am putea face să ne împăcăm, urmare a producerii accidentului…”.
Din adresa nr._/30.01.2015 a IPJ Bistrița Năsăud, rezultă că evenimentul rutier din 30.08.2014, produs pe DJ 172 A, între localitățile Nușeni și Beudiu, nu a fost raportat prin fișă de eveniment. Evenimentul a fost implementat în aplicația EAC, ca accident rutier cu o victimă, doar la data de 14.01.2015, fișa statistică nr._.
La data de 30.01.2015, a fost audiat ca suspect polițistul Z. V. G. care a arătat că ar fi fost obligat să întocmească buletin de eveniment, în cazul acestui accident rutier cu victimă, recunoscând și faptul că avea obligația de a întocmit o sesizare penală, pentru fapta de vătămare corporală din culpă. Totodată, avea obligația de a completa fișa de accident rutier și a o înainta la ofițerul care gestiona implementarea datelor în aplicația EAC. Z. V. G. a recunoscut că și-a încălcat toate aceste obligații, urmărind să nu raporteze accidentul rutier, pentru a nu intra în conflict cu inculpatul Hasnăș R. E., care solicitase anterior, în mai multe situații, subordonaților săi, să nu înregistreze accidentele rutiere cu victime. Z. V. G. arată că Hasnăș R. E. urmărea să evite situația schimbării sale din funcția deținută, în cazul unei eventuale deteriorări a indicatorilor statistici privind accidentele rutiere din care au rezultat morți și răniți.
Mai mult, suspectul arată că după câteva zile, a aflat de la mai mulți colegi că nu M. A. I. ar fi condus autovehiculul, ci M. R. (fratele inculpatului M. I. O.), care părăsise locul accidentului. Z. V. G. arată că i-a fost frică să raporteze acest lucru pe cale ierarhică, temându-se de represalii din partea inculpaților M. I. O. și Hasnăș R. E..
Pe de altă parte, suspectul arată că dacă nu ar fi fost vorba de nepotul inspectorului șef, ar fi aplicat sancțiunea contravențională a amenzii, ținând seama de urmările produse.
La dosarul cauzei a fost depusă procedura PRO PS/PR 19 privind soluționarea accidentelor de circulație în urma cărora a rezultat numai avarierea autovehiculelor și /sau alte pagube materiale, care prevede că, dacă cel puțin uneia dintre persoanele implicate în accident i se acordă asistență medicală, sau a fost transportată la o unitate medicală de primiri urgențe, este obligatoriu a fi întocmite actele premergătoare privind săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, fiind obligatorie și cercetarea locului faptei.
45. La data de 27.09.2014, Hasnăș R. E. a discutat cu un anume H. (care utiliza postul 0761/_, înregistrat pe D. I. A.), despre împrejurările producerii unui accident pe drumul comunal dintre Buduș și . i-a cerut interlocutorului să menționeze în fals că accidentul s-ar fi produs pe un podeț adiacent, nu pe drumul public și să nu încadreze evenimentul ca accident rutier, așa cum ar fi fost normal.
La data de 19.12.2014, a fost audiat ca martor agentul de poliție H. G. N., care a arătat că, în data de 27.09.2014, în localitatea Buduș, o persoană de sex masculin s-a dezechilibrat și a căzut din căruță, pe partea carosabilă a drumului, accidentându-se la cap și fiind transportat cu o ambulanță la Spitalul Județean Bistrița Năsăud.Martorul a discutat la telefon cu inculpatul Hasnăș R. E., la solicitarea acestuia din urmă. Inculpatul i-a solicitat martorului să nu înregistreze evenimentul ca accident de circulație, pe motiv că victima s-a ,,autoaccidentat”. Martorul a precizat că, în opinia sa, acest accident poate fi încadrat ca accident de circulație cu victime, însă, urmare a ,,indicațiilor” primite de la inculpat, evenimentul nu a fost înregistrat în evidența EAC. În final, H. G. N. a arătat că ,, atât timp cât omul a căzut în drumul public și s-a accidentat pe partea cu asfalt a drumului, era vorba despre un accident rutier”.
Din adresa nr._/30.01.2015 a IPJ Bistrița Năsăud, rezultă că accidentul rutier cu o victimă din 27.09.2014 s-a produs între localitățile Șieu și Buduș, rezultând vătămarea numitului M. I..
În acest caz, urmare a imixtiunii abuzive a inculpatului Hasnăș R. E., polițiștii D. I. A. și H. G. N. nu au raportat prin fișă de eveniment, iar în fișa intervenției (nr. 4595/27.09.2014) au consemnat, în mod necorespunzător adevărului, că accidentul s-ar fi produs pe podul de acces într-o curte privată. Ulterior, accidentul rutier cu o victimă a fost implementat în aplicația EAC doar la data de 13.12.2014, fișa statistică nr._ (după luarea măsurii arestării preventive a inculpaților).
46. La data de 29.09.2014, Hasnăș R. E. discută cu polițistul M. V. G. (0745/_) despre împrejurările producerii unui accident rutier, pe raza comunei Nimigea, soldat cu victime omenești. Accidentul se produsese pe un drum de pietriș, deschis circulației publice, fapt pe care M. V. G. îl aflase chiar de la primarul comunei Nimigea.Deși subordonatul îi comunică faptul că aflase de la primar că drumul respectiv este deschis circulației publice, Hasnăș R. E. îi solicită lui M. V. G. să-l determine pe primar să elibereze un act prin care să ateste în mod mincinos faptul că acel drum nu este drum public, scopul urmărit de comisarul șef fiind acela de a nu raporta producerea unui accident rutier cu victime.
În cele din urmă, Hasnăș R. E. s-a deplasat personal la primarul și secretarul comunei Nimigea, determinându-i pe aceștia să îi elibereze un act în care s-a menționat că acel drum „nu este reglementat circulației”, fapt pe care Hasnăș R. E. i-l raportează telefonic lui M. I. O., la data de 29.09.2014, ora 16:32. În scopul de a avantaja persoanele implicate în accident (angajați ai Ministerului de Interne), M. I. O. și Hasnăș R. E. au convenit să nu raporteze evenimentul, pe cale ierarhică, ca accident rutier, ci să-l încadreze ca „ucidere din culpă”, care va fi trimisă spre cercetare la „P. M. la care sunt”.
Este de menționat că accidentele rutiere în care sunt implicate cadre ale Ministerului de Interne trebuie raportate la Centrul Operațional de Urgență din cadrul acestui minister. Hasnăș R. E. a luat legătura telefonic cu P. C., de la Direcția Poliției Rutiere din cadrul IGPR, mințindu-l că evenimentul s-ar fi produs pe un drum nedeschis circulației publice. Nu numai că drumul respectiv era deschis circulației publice, dar, mai mult, evenimentul se produsese în zona unei treceri semnalizată cu indicatoare, așa cum rezultă din discuția purtată între Hasnăș R. E. și comisarul șef O. L..
În acest caz a fost audiat ca martor inspectorul principal de poliție M. V. G. (05.01.2015). Acesta a declarat că în ziua respectivă s-a deplasat la fața locului, constatând faptul că un conducător auto (jandarm) încercase să traverseze neregulamentar calea ferată, autovehiculul fiind lovit de tren.
În acest accident a decedat soția șoferului, iar conducătorul se afla în comă. La fața locului, M. V. G. a discutat cu primarul comunei Nimigea, care i-a relatat faptul că drumul respectiv (pe care se produsese accidentul) este drum public. Hasnăș R. E. a încercat să-l determine pe subordonatul său să obțină de la primar o adeverință cu conținut mincinos, din care să reiasă că drumul ar avea un caracter nepublic.
În cele din urmă, inculpatul a obținut personal adeverința dorită, pe care a transmis-o martorului, iar M. V. G. a întocmit o fișă de eveniment în care a specificat, în mod necorespunzător adevărului, faptul că evenimentul rutier nu s-a petrecut pe un drum public. Totodată, martorul arată că drumul respectiv nu avea indicatoare care să arate un eventual caracter restricționat circulației. Evenimentul rutier nu a fost implementat în aplicația EAC.
La data de 12.01.2015 a fost audiat ca martor numitul R. M. G., primarul comunei Nimigea, care a arătat că accidentul respectiv s-a produs pe . că Primăria comunie Nimigea a primit o solicitare oficială de la Poliția orașului Năsăud, Secția 6 Poliție Rurală Năsăud, privind categoria de clasificare a drumului respectiv și dacă acesta este deschis circulației publice.
La această solicitare, Primăria a răspuns prin adresa nr. 4002/29.09.2014, în care a fost atestat în mod mincinos faptul că acel drum ,,nu este deschis circulației publice”, fiind vorba de o cale de acces dintre DJ 172 și DJ 173, din localitatea Nimigea de Jos, care ar fi destinată accesului la proprietățile private. Solicitarea a fost semnată oficial de către șeful Secției 6 Poliție Rurală, inspectorul principal C. I. A., însă martorul R. M. G. recunoaște că a discutat și cu inculpatul Hasnăș R. E. acest aspect.
În acest caz există suspiciunea rezonabilă conform căreia adresa eliberată de Primăria Nimigea are un conținut nereal. De altfel, în declarația dată ca martor, R. M. G. a recunoscut că drumul în cauză este un drum pietruit, declarând că ,,. denumirea de . Oficial nr. 647/31.08.2002, cu privire la domeniul public al primăriei, figura ca având îmbrăcăminte balast”, iar martorul, referitor la discuțiile purtate la locul accidentului, recunoaște că ,,am spus faptul că pe acest drum se circulă în mod obișnuit”.
Pe de altă parte, la momentul respectiv, Consiliul Local al comunei Nimigea nu hotărâse nimic asupra clasificării acestui drum, nefiind montate indicatoare de restricționare a circulației, neputând așadar fi vorba de un drum închis circulației publice. Mai mult, la 15.12.2014, consiliul local a decis că toate drumurile și străzile situate în intravilanul comunei Nimigea sunt drumuri deschise circulației publice.
Din adresa nr._/30.01.2015 a IPJ Bistrița Năsăud, rezultă că accidentul rutier cu victime din 20.09.2014 s-a produs în localitatea Nimigea de Jos, fiind provocat de jandarmul Fontu G., rezultând o persoană decedată și una rănită grav.La data de 29.09.2014, a fost întocmită o fișă de eveniment, în numele inculpatului Hasnăș R. E., în care s-a menționat, în mod mincinos, că evenimentul s-a produs „pe calea de acces P., Nimigea de Jos, nedestinată circulației publice”. Prin urmare, accidentul rutier a fost implementat în aplicația EAC doar la data de 10.12.2014, fișa statistică nr._, după luarea măsurii arestării preventive a inculpaților.
47. Situația se repetă la data de 05.10.2014, în legătură cu un accident rutier produs pe raza comunei Nimigea, pe o stradă pietruită, înfundată, din satul Mogoșeni (o mașină a lovit un pieton, care a decedat). Inspectorul principal C. L. A., șeful Poliției orașului Năsăud, i-a solicitat subordonatului S. G. I. (0766/_) să falsifice mențiunile din buletinul de eveniment, să consemneze că drumul respectiv nu ar fi deschis circulației publice, să ateste în mod mincinos că drumul în cauză s-ar afla în lucru (motiv pentru care ar fi închis). C. L. A. i-a reproșat lui S. G. I. că a menționat că evenimentul s-a produs pe un drum pietruit, spunându-i că trebuia să scrie „drum de pământ”. Hasnăș R. E. a cunoscut situația reală de fapt și, în loc să-și exercite atribuțiile de serviciu, legate de constatarea și raportarea accidentelor rutiere, i-a solicitat lui C. L. A. să obțină de la primărie un act care să ateste că drumul ar fi închis, pentru a fi depus la dosar.
La data de 05.01.2015, a fost audiat martorul S. G. I. – agent de poliție. Acesta a declarat că, în opinia sa, drumul respectiv este deschis circulației publice, neexistând indicatoare de restricționare pe acel sector, totodată existând imobile pe ambele părți ale drumului. Martorul a arătat că: ,, … consider că am fost determinat de C. L. A. să consemnez în fișa de eveniment faptul că drumul nu este deschis circulației publice, tocmai pentru ca evenimentul să nu fie catalogat ca accident rutier”. De altfel, în procesul verbal de cercetare la fața locului, martorul a consemnat că evenimentul s-a petrecut pe un drum pe care circulația autovehiculelor se desfășoară în ambele sensuri, fără acțiune indicatoare sau marcaje rutiere în zonă, iluminatul public stradal aflându-se în funcțiune.
În legătură cu aceste aspecte a fost audiat martorul R. M. G., primarul comunei Nimigea, la data de 12.01.2015. Martorul susține că Primăria comunei Nimigea a primit o solicitare oficială de la Postul de Poliție Nimigea, privind categoria de clasificare a drumului respectiv și dacă acesta este deschis circulației publice.
La această solicitare, Primăria a răspuns prin adresa nr. 4162/06.10.2014, în care a fost atestat în mod mincinos faptul că acel drum ,,nu este deschis circulației publice”, fiind vorba de o cale de acces dintre DJ 172 și Poiana Narciselor, din localitatea Mogoșeni, care ar fi destinată accesului la proprietățile private. Solicitarea a fost semnată oficial de către șeful postului, agentul principal C. G..
În acest caz, așa cum s-a arătat mai sus, există suspiciunea rezonabilă conform căreia adresa eliberată de Primăria Nimigea are un conținut nereal. De altfel, în declarația dată ca martor, R. M. G. a recunoscut că drumul în cauză este un drum care ,,figura la acea dată în Monitorul Oficial nr. 647/31.08.2002, cu privire la domeniul public al primăriei, ca având denumirea .-25”, îmbrăcăminte balast, lungime 202 metri liniari, lățime 10 metri ”, . în mod popular . altă parte, la momentul respectiv, Consiliul Local al comunei Nimigea nu hotărâse nimic asupra clasificării acestui drum, nefiind montate indicatoare de restricționare a circulației, neputând așadar fi vorba de un drum închis circulației publice. Mai mult, la 15.12.2014, consiliul local a decis – prin HCL nr. 35/2014 - că toate drumurile și străzile situate în intravilanul comunei Nimigea sunt drumuri deschise circulației publice.
Mai mult, în memoriul depus la dosarul cauzei de Primăria comunei Nimigea, se arată că ambele drumuri (pe care au avut loc accidentele rutiere din 29.09.2014, respectiv 05.10.2014), sunt înscrise și fac parte din domeniul public al comunei, conform Anexei 33 ,,Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Nimigea”, publicat în M. Of. Partea I nr. 647 bis din 31.08.2002, pozițiile 14 și 142.
Din adresa nr._/30.01.2015 a IPJ Bistrița Năsăud, rezultă că evenimentul din 05.10.2014 s-a produs în localitatea Mogoșeni, fiind provocat de Ț. A., rezultând o persoană decedată – R. V..
La data de 05.10.2014, a fost întocmită fișa de eveniment nr._, în numele inculpatului C. L. A., în care s-a menționat, în mod mincinos, că evenimentul s-a produs pe un drum nedestinat circulației publice. S-a menționat în mod mincinos că . în lucru”. Prin urmare, accidentul rutier nu a fost implementat în aplicația EAC, acest abuz fiind săvârșit de către inculpații C. L. A. și Hasnăș R. E..
48. La data de 24.06.2014, ora 19:23, C. L. A. a fost contactat de N. F. din Năsăud, ., utilizator al postului telefonic 0732/_, înregistrat pe . Năsăud. Interlocutorul i-a solicitat lui C. L. A. ajutorul, întrucât fusese depistat de o patrulă de agenți de poliție în timp ce conducea un autovehicul neînmatriculat și cu numere false de înmatriculare. Bărbatul respectiv îi spune ofițerului: ,,D.’ director, ajută-mă repede, că m-o luat A. și mi-s expirate numerele… A., un coleg de-a tău, de ăsta nou…”.
În acest context, C. L. A. îl contactează imediat pe agentul de poliție A. A. G., la data de 24.06.2014, ora 19:25, la postul telefonic cu nr. 0752/_, solicitându-i acestuia să-și încalce atribuțiile de serviciu și să nu ia măsuri de constatare a infracțiunilor menționate.
Ofițerul utilizează în discuția cu subordonatul său un ,,cod” de inspirație meteorologică, absurd în situația dată, pentru a îngreuna probarea intervenției ilicite făcute. Inspectorul principal îl întreabă pe agentul de poliție A. A. G. dacă ,,…îi vreme urâtă, îi furtună acolo?”. Agentul vizat răspunde: ,,stă să ploaie”. În continuare, C. L. A. îi solicită subordonatului său să nu ia măsurile legale, conform atribuțiilor sale de serviciu, spunându-i: ,,… no, păi amu da’ de-a fi vreme bună, să nu ploaie, că am niște haine întinse la nevastă-mea, să nu i le ude...”.Conținutul acestei discuții este aparent absurd, discuțiile de factură ,,meteorologică” urmărind să mascheze intervenția vădit nelegală a șefului Poliției orașului Năsăud. Urmare a abuzului săvârșit de inspectorul principal C. L. A., infracțiunile arătate nu au fost constatate.
Este de menționat că ofițerul de poliție a beneficiat de numeroase foloase materiale din partea . Năsăud, așa cum rezultă din numeroase convorbiri telefonice interceptate în cauză (de exemplu: 19.06.2014, ora 16:18, 23.06.2014, ora 11:16, 25.06.2014, ora 13:01, 27.06.2014, ora 19:25 sau 29.06.2014, ora 17:58). În principal, . a efectuat lucrări de construcții în favoarea lui C. L. A. (turnare beton și altele).
În acest caz a fost audiat ca martor agentul de poliție A. A. G. (05.01.2015), care a arătat că, în ziua de 24.06.2014, în timp ce se afla de serviciu pe . Năsăud, a oprit în trafic un autoturism marca VW Touareg, cu numere provizorii de înmatriculare expirate, acesta fiind condus de către N. F.. A. A. G. l-a condus pe N. F. la sediul Poliției Orașului Năsăud, însă în scurt timp agentul de poliție a fost contactat telefonic de inculpatul C. L. A.. Martorul arată că inculpatul „mi-a cerut să nu iau măsuri legale împotriva conducătorului auto … nu am luat măsuri legale …. deoarece mi-a fost teamă de repercusiunile lui C. L. A., cunoscut ca fiind o persoană răzbunătoare…”. În acest sens, martorul a arătat că în cursul anului 2014 a oprit pentru control o autoutilitară, care rula într-o zonă în care existau restricții de acces, în vehicul aflându-se ca pasager și o persoană aflată în relații de prietenie cu inculpatul.
În ziua următoare, C. L. A. l-a chemat în biroul său pe agentul de poliție și l-a obligat să-și ceară scuze față de pasagerul autoutilitarei.
Din procesul verbal întocmit la 23.12.2014, rezultă că autoturismul marca VW Touareg, utilizat de ., a avut eliberate numere de înmatriculare provizorii în perioadele 22.05.2014 – 20.06.2014 și 25.06._14.
Astfel, la data de 24.06.2014, N. F. a condus un autovehicul cu numere false de înmatriculare și neînmatriculat, în cauză nefiind însă întocmit dosarul penal obligatoriu, urmare a intervenției abuzive a inculpatului C. L. A..
La data de 16.01.2015, a fost audiat ca martor polițistul S. G., care a confirmat în totalitate afirmațiile colegului său A. A. G..
În legătură cu aceste aspecte, la data de 13.01.2015, a fost audiat ca martor numitul N. F., care a recunoscut că, în data de 24.06.2014, a fost depistat în trafic, în localitatea Năsăud, în timp ce conducea un autovehicul VW Touareg, cu numere provizorii expirate.
În această situație, martorul i-a telefonat inculpatului C. L. A., care l-a întrebat pe martor cine sunt polițiștii care se află împreună cu el. N. F. arată că: ,,…I-am înmânat telefonul meu personal polițistului S., care a purtat în continuare o discuție telefonică cu C. L. A.… după terminarea apelului telefonic dintre S. și C. L. A., polițistul G. mi-a înmânat actele personale … nu s-a întocmit dosar penal pe numele meu, în această situație”.
Prin adresa nr._/21.01.2015 a Poliției orașului Năsăud, s-a confirmat faptul că, la data de 24.06.2014, polițistul S. D. a interogat baza de date privind evidența auto a DEPABD, la ora 19:15:05, această interogare a bazei de date fiind efectuată la solicitarea polițistului A. A. G.. Astfel, s-a stabilit că A. A. G. a cunoscut situația reală de fapt privind neînmatricularea autovehiculului condus de N. F., însă nu a constatat infracțiunile săvârșite de N. F., urmare a abuzului comis de C. L. A..
49. La data de 27.06.2014, C. L. A. a făcut o altă intervenție nelegală asupra unui lucrător de poliție, pentru ca acesta să nu ia măsuri de constatare și sancționare a unei contravenții la regimul circulației rutiere.
În 27.06.2014, ora 16:04, C. L. A. a fost contactat de către utilizatorul postului telefonic 0749/_ (înregistrat pe numele B. N. din .. 258, jud. Bistrița Năsăud, folosit de B. D. F.). Interlocutorul s-a exprimat în mod conspirat, spunând ,,mi-o făcut o pană un băiat în Feldru… și … numa’ să mă duc să-i duc o roată mai târziu un pic”. ,,P.” invocată de interlocutor se referea, în realitate, la faptul că acesta fusese oprit de către un lucrător de poliție. C. L. A. îl întreabă pe bărbatul respectiv: ,,Aha! Oare … cine-i mecanicul?... nu vezi un pic cine-i mecanicul acolo?”. ,,Mecanicul” este de fapt lucrătorul de poliție care îl oprise pe contravenient. După doar un minut, la ora 16:05, C. L. A. este contactat de același bărbat, care îi comunică numele ,,mecanicului”, fiind vorba de lucrătorul de poliție P..
La ora 16:08, C. L. A. apelează postul telefonic 0767/_, discutând și cu polițistul P. F., utilizând același ,,cod” de inspirație meteorologică: ,,Vezi un pic … și cum îi vremea pe-acolo?”. Polițistul apelat achiesează la intervenția abuzivă a superiorului său, răspunzându-i că vremea e ,,bună”, că este ,,soare”, neluând măsurile legale de constatare și sancționare a contravenției.
Este de menționat că utilizatorul postului telefonic 0749/_ (persoana care solicită intervenția abuzivă), îi furnizează diverse avantaje materiale lui C. L. A., așa cum rezultă din mai multe convorbiri telefonice (23.06.2014, ora 11:52 și ora 11:59), ajutându-l în lucrările de construcții desfășurate la păstrăvăria din Ilva M..
La data de 06.01.2015, a fost audiat martorul P. F. – șeful Postului de Poliție Feldru. Acesta a declarat că la data de 27.06.2014, împreună cu colegul A. N., au oprit pentru control autoutilitara cu nr. de înmatriculare_ și remorca_, ansamblul fiind condus de numitul S. T.. Cei doi polițiști au constatat că S. T. nu a putut prezenta licența de transport și certificatul de înmatriculare al remorcii. În timp ce martorul completa rubricile procesului verbal de constatare a contravențiilor, a fost contactat telefonic de către inculpatul C. L. A., care i-a spus că autovehiculul respectiv are licență de transport. În acest mod, inculpatul l-a determinat pe martor să nu constate și să nu sancționeze contravenția privind neprezentarea licenței pentru transport. Martorul arată că inculpatul i-a spus ,,mi-a răspuns că în mod sigur o are, deoarece știe dumnealui”.
În acest mod, la solicitarea inculpatului, martorul a fost mai ,,îngăduitor”, referindu-se doar la neprezentarea certificatului remorcii, trecând cu vederea lipsa licenței de transport. Și în ceea ce privește contravenția constatată, lucrătorul de poliție a aplicat doar sancțiunea avertismentului, pentru contravenția prev. de art. 147 alin. 1 din HG nr. 1391/2006 (proces verbal . nr._). P. F. a întocmit procesul verbal . nr._ din 27.06.2014, constatând doar contravenția privind nedeținerea certificatului de înmatriculare al remorcii, pe care a sancționat-o cu avertisment. Martorul A. N. confirmă existența discuției telefonice dintre inculpat și P. F. (declarația din 06.01.2015).
La data de 12.01.2015, a fost audiat martorul B. D. F., care a declarat că nu își aduce aminte ce s-a întâmplat în 27.06.2014, mințind că nu avea nici un motiv să solicite ajutorul inculpatului și că nu i-a cerut niciodată acestuia să-și încalce atribuțiile de serviciu.
La data de 04.02.2015, a fost citat în calitate de suspect numitul B. D. F., care a invocat dreptul la tăcere, cu privire la acuzația adusă.
50. La data de 10.07.2014, ora 18:42, C. L. A. a efectuat o altă intervenție abuzivă asupra unor lucrători de poliție, pentru ca aceștia să nu își îndeplinească atribuțiile de serviciu, în ceea ce privește constatarea și sancționarea contravențiilor la regimul circulației rutiere.
La ora 18:40, ofițerul a fost contactat telefonic de către Catarig S. F. din Năsăud, .. 159 (utilizatorul postului nr. 0763/_), care, vorbind conspirat, i-a spus lui C. L. A.: ,,Vecine, o făcut cumnată-mea o pană în Ilva M., oare n-ai pe cine să trimiți să ajute o țâră acolo?”. Inspectorul principal întreabă ,,Oare mecanicii îs pe acolo?”, fiind vorba de lucrătorii de poliție aflați în trafic. La ora 18:42, C. L. A. îl contactează pe polițistul aflat la postul telefonic nr. 0731/_ – M. A. din Ilva M. nr. 827, ., discutând conspirat cu acesta, după cum urmează: ,,…îi aglomerație mare acolo … fluidizați bine acolo, că intersecția aia îi grea”.
Lucrătorul de poliție apelat achiesează la intervenția abuzivă a ofițerului, spunând: ,,Nu. Nu. Facem să nu fie”, încălcându-și în continuare atribuțiile de serviciu, conform pretențiilor lui C. L. A..
În acest caz au fost audiați martorii M. A. (06.01.2015) și Catarig S. F. (06.01.2015). Catarig S. F. susține că are o singură cumnată, D. M., pretinzând că nu își aduce aminte detalii privind cele întâmplate la 10.07.2014. Catarig S. F. și-a menținut aceeași poziție de nesinceritate și la data de 28.01.2015, când a fost audiat în calitate de suspect și i-a fost adusă la cunoștință calitatea de inculpat. M. A. – șeful Postului de Poliție Ilva M., recunoaște că în data de 10.07.2014, în timp ce se afla în acțiune de control și supraveghere a circulației rutiere, pe DN 17 D, a oprit pentru control o persoană de sex feminin, care nu avea asupra sa toate documentele obligatorii, prevăzute de art. 35 alin. 2 din OUG nr. 195/2002. M. A. pretinde că a avertizat verbal persoana respectivă, fără a constata și sancționa contravenția săvârșită, iar după circa 5 minute, a fost apelat telefonic de către C. L. A.. Martorul pretinde că inculpatul, prin telefonul dat, ar fi încercat „să verifice dacă îmi execut corect atribuțiile de serviciu”.
La data de 28.01.2015, a fost reaudiat M. A., în calitate de suspect (fiind bănuit de săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă), acesta precizând că atunci când a aflat ,,că a existat o convorbire telefonică între o persoană și inculpat, pentru a se interveni asupra mea, mi-am dat seama că există posibilitatea ca inculpatul să fi încercat să-mi sugereze, prin telefonul dat, să nu iau măsura de sancționare asupra vreunei persoane oprite în trafic”. În continuare, M. A. susține că, anterior intervenției abuzive a inculpatului, a oprit pentru control o persoană de sex feminin, care nu avea asupra sa actele prevăzute de lege, situație în care polițistul menționat nu a constatat și nu a sancționat contravenția săvârșită, susținând că a aplicat ,,un avertisment verbal”.
51. La data de 16.07.2014, ora 13:21, C. L. A. a discutat cu o persoană de sex feminin, utilizatoare a postului telefonic cu numărul de apel 0756/_. Este vorba de numita O. R. (fiica omului de afaceri O. I., aflat în relații strânse cu C. L. A.).
Ofițerul i-a cerut interlocutoarei să îi comunice agentului de poliție A. N. faptul că ,, a vorbit cu el” (respectiv cu C. L. A.), în scopul de a-l determina pe polițistul respectiv să își încalce atribuțiile de serviciu și să nu rețină permisul de conducere al unui anume ,,F.” (prieten al numitei O. R.). Este de remarcat că Spân F. A. săvârșise o contravenție care impunea reținerea permisului de conducere, iar O. R. i-a comunicat lui C. L. A. că s-a produs ,,o pană”, respectiv că ,,îi ia permisu’ 30 de zile”. Urmare a acestei intervenții, permisul de conducere al contravenientului nu a fost reținut, agentul de poliție A. N. încălcându-și atribuțiile de serviciu.
Martorul A. N. (06.01.2015) declară că O. R. a luat legătura telefonic cu inculpatul C. L. A., încercând să îi dea telefonul și martorului. A. N. pretinde că a refuzat să discute cu inculpatul, moment în care O. R. i-a spus că ,,șeful meu îmi transmite să îmi văd de treabă”. În declarația dată, A. N. a susținut că șoferul oprit pentru control nu comisese nicio contravenție la regimul circulației rutiere. Afirmațiile martorului A. N. au fost confirmate și de către polițistul S. I. M. – audiat la 16.01.2015.
La data de 09.01.2015, a fost audiată ca martor numita O. R. A. D., care a făcut afirmații vădit mincinoase. Martora a pretins că polițistul care l-a oprit în trafic pe Spân F. A. ar fi avut un „comportament anormal”, pretinzând că îi va reține permisul de conducere acestuia, deși șoferul nu ar fi săvârșit nicio abatere. Martora l-a sunat pe inculpatul C. L. A., pretinzând că dorea să se plângă „cu privire la comportamentul polițistului”. Mai mult, martora a pretins că a folosit cuvântul „pană” deoarece utilizează acest cuvânt când „îi vine să râdă”, fiind „un regionalism de la țară”.
Totodată, la data de 09.01.2015 a fost audiat și martorul Spân F. A., care a făcut afirmații necorespunzătoare adevărului, susținând că nu își aduce aminte dacă O. R. a sunat pe cineva sau dacă aceasta a discutat cu polițistul care i-a oprit în trafic. Martorul a pretins că nu a săvârșit nicio contravenție și că polițistul A. N. a folosit un limbaj „ușor agresiv”, spunându-i că-i poate reține permisul pentru 30 de zile.
La data de 30.01.2015, a fost audiat ca suspect A. N., acesta arătând că își retractează declarația inițială mincinoasă dată în calitate de martor. În continuare, A. N. a arătat că Spân F. A. a depășit neregulamentar, pe linia continuă, depășind chiar autoturismul de serviciu al poliției. După circa 30 de secunde, pasagera O. R. i-a arătat polițistului ecranul telefonului, arătându-i că discută cu inculpatul C. L. A., spunându-i că acesta îi transmite subordonatului său „să își vadă de treabă”. În aceste condiții, fiindu-i frică de posibila răzbunare a inculpatului, A. N. nu a constatat și nu a sancționat contravenția respectivă, nereținând permisul de conducere al contravenientului.
52. Utilizând un mod de operare similar, C. L. A. a săvârșit numeroase alte acte materiale de abuz în serviciu, după cum urmează:
La data de 30.07.2014, la ora 18:01, ofițerul l-a contactat pe polițistul care utilizează postul telefonic 0758/_- Harapașcu I. S., solicitându-i să-și încalce atribuțiile de serviciu, spunându-i: „…un prieten foarte bun de-a meu a făcut o pană acolo în Sângeorz și zice că-i M. mecanicul….. dă-i o …. o cheie sau un cric, ceva.” Interlocutorul acceptă să-și încalce atribuțiile de serviciu și să intervină pentru neluarea măsurilor legale de constatare și sancționare a contravențiilor la regimul circulației rutiere.
Martorul Harapașcu I. S. – 15.12.2014, a declarat că, într-adevăr, inculpatul C. L. A. i-a solicitat să intervină asupra subordonatului M. A., pentru nesancționarea unei persoane care condusese cu viteză excesivă. Harapașcu I. S. l-a contactat pe subordonatul M. A., transmițându-i solicitarea abuzivă a inculpatului, dar martorul susține că M. A. nu a dat curs intervenției abuzive a inculpatului și ar fi sancționat contravenientul respectiv.
53. În data de 03.08.2014, la ora 15:55, C. L. A. a fost contactat de către o femeie, de la postul telefonic 0766/_ – S. D. L. (înregistrat pe numele B. D. L., CNP_), care îi spune următoarele: „Mă poți rezolva cu ceva ? Ne-o oprit Poliția aici în Salva, o mașină, că ne-o prins cu 87 la oră”. Ofițerul acceptă să-și încalce atribuțiile de serviciu și, la ora 16:04, îl contactează telefonic pe polițistul Ș. (la postul 0760/_), solicitându-i în mod conspirat să își încalce atribuțiile de serviciu, spunându-i: „O fost ceva acolo ? O zis cineva ceva mai devreme acolo ?”.
A fost audiat martorul Ș. V. A. (06.01.2015) - agent de poliție la Postul de Poliție Rebrișoara, care a recunoscut faptul că, la data respectivă, la ora 15,44, l-a identificat în trafic pe numitul S. I., care conducea autoturismul VW Golf cu nr. provizorii MS-_, prin localitate, cu viteza de 87 km./h. Polițistul a întocmit procesul verbal ., nr._, aplicând contravenientului amenda de 540 lei și 4 puncte penalizare.
Martorul arată că, după constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii, a fost sunat la telefon de inculpatul C. L. A., care nu i-a cerut nimic în mod explicit și nu i-a indicat nici un nume, astfel că Ș. V. A. pretinde că nu știe la ce ,,s-a referit” inculpatul, prin afirmațiile „O fost ceva acolo ? O zis cineva ceva mai devreme acolo ?”.
La data de 09.01.2015 a fost audiată ca martor numita S. D. L., care a recunoscut că l-a contactat telefonic pe inculpatul C. L. A., solicitându-i „ajutorul”, pe motiv că fuseseră opriți (martora și soțul său) pentru depășirea vitezei legale. Martora declară „ne-am gândit că ne poate ajuta să plătim mai puțin”. Soțul martorei a fost sancționat contravențional, intervenția abuzivă a inculpatului neavând succes. S. D. L. arată că a rămas circa 10-15 minute la fața locului.
54. Din convorbirile purtate la data de 01.09.2014, la orele 07:49, 08:44, 09:05, 10:21 și 11:20, rezultă că în seara zilei de 31.08.2014, lucrătorii de poliție din cadrul Poliției orașului Năsăud, au depistat un camion încărcat cu cherestea, fără acte legale de transport (fără aviz de însoțire a mărfii). Camionul respectiv aparținea unui anumit P. M., persoană aflată în relații strânse cu B. D. (utilizatorul postului 0749/_ - post telefonic înregistrat pe B. N.). La solicitarea lui B. D., C. L. A. a împiedicat luarea măsurilor legale de constatare și sancționare a ilegalității constatate, precum și de confiscare a materialului lemnos.
La data de 11.12.2014 a fost audiat martorul P. M., care a declarat că firma pe care o conduce deține autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, pe care a lucrat șoferul M. L.. Martorul precizează că, la data arătată mai sus, a fost apelat telefonic de către șoferul M. L., care i-a spus că a fost oprit pentru control, de către organele de poliție, în localitatea Năsăud, fiind depistat că transporta în autovehicul o cantitate de material lemnos, fără acte de însoțire. P. M. pretinde că acest transport ar fi fost efectuat la rugămintea numitului M. I.. Ca atare, P. M. susține că s-a deplasat la fața locului, fiind însoțit de către B. D. F.. Autovehiculul a fost indisponibilizat de către polițiști, până în ziua următoare. P. M. susține că nu s-a mai deplasat la poliție în ziua următoare, astfel că nu cunoaște dacă în acest caz au fost aplicate sancțiuni contravenționale.
La data de 11.12.2014, a fost audiat martorul C. L. R. care a declarat că, împreună cu colegul său polițist P. N., au oprit pentru control un camion încărcat cu material lemnos, în care se afla M. L., care transporta 4-5 metri cubi de material lemnos, fără acte legale de însoțire. La fața locului s-au prezentat în scurt timp P. M. și B. D. F., însă polițiștii au procedat la indisponibilizarea camionului, până în ziua următoare.
În ziua următoare, inginerul I. D. de la OS Țibleș S., a cubat materialul lemnos, susținând că ar fi vorba de 1 metru cub, deși martorul arată că era vorba de 4-5 metri cubi. În acest context, inculpatul C. L. A. l-a abordat pe C. L. R., spunându-i „și avertismentul este măsură legală”. Urmare a intervenției abuzive a șefului său, martorul a constatat contravenția, a aplicat doar măsura avertismentului, fiind totodată luată și măsura complementară a confiscării a doar 1 mc material lemnos. C. L. R. arată că l-a văzut pe B. D. F. discutând cu inculpatul C. L. A., anterior intervenției abuzive a inculpatului.
Polițistul P. N. a fost audiat ca martor la data de 08.12.2014, declarând că, într-adevăr, cantitatea reală de material lemnos a fost de cca 4-5 mc, iar măsurile legale care se impuneau în acest caz nu au fost luate în integralitatea lor.
La data de 08.12.2014, a fost audiat ca martor B. D. F., care a avut o atitudine nesinceră, nerecunoscând că i-a solicitat inculpatului C. L. A. intervenția abuzivă asupra subordonaților.
La data de 04.02.2015, a fost citat în calitate de suspect numitul B. D. F., care a invocat dreptul la tăcere, cu privire la acuzația adusă.
55. În seara zilei de 28.08.2014, C. L. A. este apelat de către B. D., care îi spune că: ,,am o pană în Năsăud”, în sensul că un lucrător de poliție oprise pentru control un autovehicul al solicitantului. După circa două minute, C. L. A. îl contactează telefonic pe polițistul Ș. D. F., solicitându-i acestuia, în mod conspirat, să rezolve această ,,solicitare”.
La data de 11.12.2014, a fost audiat martorul C. L. R. care a declarat că, împreună cu colegul său polițist Ș. D. F., au oprit pentru control un camion încărcat cu material lemnos, în care se aflau B. D. F., însoțit de o altă persoană. B. D. F. a refuzat să prezinte actul de identitate și avizul de însoțire pentru materialul lemnos, sens în care polițiștii au vrut să-l conducă la sediul poliției orașului Năsăud, pentru identificare și verificarea actelor privind materialul lemnos. C. L. R. arată că, într-adevăr, inculpatul C. L. A. l-a contactat telefonic pe polițistul Ș. D. F., solicitându-i, în mod conspirat, să își încalce atribuțiile de serviciu, să nu constate și să nu sancționeze abaterile săvârșite de B. D. F.. Prin urmare, cei doi polițiști i-au permis lui B. D. F. să plece, fără a lua nicio măsură legală. Mai mult, C. L. R. arată că șoferul autovehiculului i-a dat de înțeles că, de fapt, materialul lemnos aparținea chiar inculpatului C. L. A..
La data de 08.12.2014, a fost audiat martorul Ș. D. F. - polițist, care a confirmat intervenția abuzivă făcută de inculpatul C. L. A., recunoscând faptul că, urmare a acestei intervenții, nu au fost luate măsurile legale de constatare și sancționare contravențională.
Prin adresa nr._/21.01.2015 a Poliției orașului Năsăud, s-a confirmat faptul că B. D. F. nu a fost sancționat pentru vreo contravenție săvârșită la 28.08.2014. În situația prezentată mai sus, erau incidente prevederile art. 19 lit. b din Legea nr. 171/2010, impunându-se sancționarea persoanei care efectua transportul și confiscarea materialului lemnos.
La data de 08.12.2014, a fost audiat ca martor B. D. F., care a avut o atitudine nesinceră, nerecunoscând că i-a solicitat inculpatului C. L. A. intervenția abuzivă asupra subordonaților.
La data de 04.02.2015, a fost citat în calitate de suspect numitul B. D. F., care a invocat dreptul la tăcere, cu privire la acuzația adusă.
56. La data de 02.09.2014, ora 11:07, C. L. A. a fost contactat telefonic de către utilizatorul postului telefonic 0752/_ (înregistrat pe numele H. A. din Ilva M., . – Consiliul Local Ilva M.), care i-a solicitat să intervină asupra unei agente de poliție, pentru ca aceasta să nu rețină certificatul de înmatriculare al unui vehicul. B. respectiv (primarul din Ilva M.) spune: „mă n-o suni un pic pe nevasta asta a lu’ I., care o oprit pe asta a lu’ G. Nichiti din Feldru …, din D. și vrea să-i ieie certificatu’. Nu se poate să nu i-l ia, mă ?”
La ora 11:08, C. L. A. a contactat-o pe „A.” (agent de poliție – 0742/_), pentru ca aceasta să nu ia măsura menționată anterior (reținerea certificatului de înmatriculare).
La data de 11.12.2014 a fost audiat martorul H. A., care a recunoscut că i-a solicitat inculpatului C. L. A. să intervină asupra polițiștilor din subordine, pentru a-i împiedica pe aceștia să rețină certificatul de înmatriculare al numitei N. M..
La data de 11.12.2014 a fost audiată martora N. M., care a recunoscut că i-a cerut ajutorul numitului H. A., pentru a nu-i fi reținut certificatul de înmatriculare, pentru neconformități privind anvelopele autovehiculului. N. M. arată că a fost sancționată contravențional cu avertisment, fiindu-i reținut certificatul de înmatriculare, polițista Cioncan A. explicându-i că, în această privință „nu se mai poate face nimic întrucât măsura a fost înregistrată deja în baza de date a RAR”. Polițista Cioncan A. a întocmit procesul verbal de constatare . nr._, aplicând doar sancțiunea avertismentului.
57. La data de 04.09.2014, C. A. L. este apelat insistent de către o persoană de sex feminin (0748/_), care îi solicită să ia legătura cu comisarul șef Hasnăș R. E., șeful Serviciului Poliției Rutiere din cadrul IPJ Bistrița Năsăud (convorbiri și sms-uri la orele 12:24, 12:28, 12:31, 12:32, 12:33, 12:35, 12:36, 12:40, 12:58, 12:59, 13:01, 13:02, 13:03, 13:06, 13:08, 13:38, 13:40, 13:45, 14:04). Interlocutoarea îi reproșează interlocutorului C. L. A. că „nu îi este dor de ea” și îi solicită să intervină la comisarul șef Hasnăș R. E., pentru restituirea mai rapidă a permisului de conducere aparținând numitului M. C. A. din Bistrița. La ora 13:00, C. L. A. l-a contactat pe Hasnăș R. E., acesta din urmă solicitându-i să discute conspirat: „sună-mă la T. T. în birou, te rog, pe ăla negru”.
În prima fază, Hasnăș R. E. nu îi restituie permisul numitului M. C. A., C. L. A. lamentându-se că: „…nu pot să cer explicații la telefon”. În cele din urmă, C. L. A. reușește să „rezolve” problema, iar la ora 14:04 îi comunică interlocutoarei: „…peste 20 de zile îi vreme bună… Da. Atunci se înseninează cu totu’ și …. așa sunt vremurile, nu se poate altfel … dacă nu ar fi așa, ar fi fost clar peste 3 luni. Da’ îi …, peste 20 de zile îi vreme bună”.
Decizia de stabilire a perioadei de reținere a permisului de conducere aparține lui Hasnăș R. E., iar femeia menționată i-a spus lui C. L. A.: „Hai fă, că știu că poți, fă ceva!”, promițându-i că nu va rămâne datoare.
La data de 16.12.2014, a fost audiat martorul M. C. A., care a declarat că în noaptea de 02 / 03.08.2014, a fost depistat în trafic, în mun. Bistrița, în timp ce conducea aflându-se sub influența băuturilor alcoolice și cu depășirea vitezei legale. Pentru a redobândi permisul de conducere mai repede (după 30 de zile), M. C. A. a apelat la prietena sa Năstuța M. Lucreția, despre care știa că se cunoaște cu inculpatul C. L. A.. Martorul arată că inculpatul C. L. A. i-a transmis, prin Năstuța M. Lucreția, că a vorbit cu Hasnăș R. E. și i-a cerut să se prezinte la biroul acestui din urmă inculpat. Mai mult, Năstuța M. Lucreția i-a comunicat martorului că inculpatul C. L. A. i-a spus ,,că a rezolvat problema și că voi primi permisul de conducere după 20 de zile”. Martorul s-a deplasat la biroul lui Hasnăș R. E., acesta cunoscând că martorul vine din partea lui C. L. A.. Totuși, Hasnăș R. E. i-a comunicat martorului că nu se poate face nimic, astfel că M. C. A. a reintrat în posesia permisului după expirarea celor 90 de zile.
La data de 16.12.2014, a fost audiată martora Năstuța M. Lucreția, care a confirmat desfășurarea evenimentelor, așa cum au fost prezentate mai sus.
În legătură cu situația lui M. C. A., a fost primită adresa nr._/21.01.2015 a IPJ Bistrița Năsăud. Acesta a formulat în scris o cerere de reducere a perioadei de suspendare (la data de 04.08.2014), care însă a fost respinsă la 04.09.2014, pentru că nu erau îndeplinite condițiile prev. de art. 221 alin. 1 lit. d din HG nr. 1391/2006.
58. La data de 10.09.2014, ora 23:20, numitul S. I. – viceprimarul comunei Feldru (de la postul telefonic 0732/_ – . Bistrița) l-a contactat telefonic pe C. L. A., solicitându-i să intervină asupra unor subordonați din cadrul Poliției orașului Năsăud, pentru a-l favoriza și a nu-l sancționa pe cumnatul solicitantului – P. P.. C. L. A. îl întreabă pe S. I.: „O făcut pană ?”, iar acesta răspunde: „Da, are ceva pană pe roata din spate și o are încărcată și să-l ajutați un pic acolo și gata, dacă-i ceva să …”. Această convorbire „codată” se referă la faptul că lucrătorii de poliție depistaseră în trafic mașina cumnatului solicitantului încărcată cu mărfuri (lemn de foc), fără acte legale de proveniență și însoțire.
La ora 23:22, ofițerul contactează un polițist din subordine – agentul șef F. I. Vincențiu, pe care-l întreabă: „Cine-i la Ordine Publică?”. Aflând că este vorba de polițiștii A. și Ș., C. L. A. îi solicită interlocutorului să nu fie luate măsurile legale de sancționare și confiscare, spunându-i: „… o oprit … pe cineva … no, vezi un pic, bine”. Polițistul apelat achiesează la intervenția șefului său și răspunde: „am înțeles”, nefiind luate măsurile legale care se impuneau în acest caz.
Inculpatul C. L. A. a primit diverse avantaje materiale, constând în punerea la dispoziție a unui utilaj și a unor panouri pentru cofraj, cu titlu gratuit, din partea lui S. I. – viceprimarul comunei Feldru, pe care le-a folosit cu titlu gratuit la păstrăvăria pe care o deține în . data de 09.01.2015, a fost audiat martorul S. I., acre a confirmat desfășurarea evenimentelor, așa cum au fost ele prezentate mai sus.
Martorul F. I. Vincențiu (09.01.2015) a confirmat și el faptul că inculpatul a intervenit pentru nesancționarea lui P. P.. Martorul a transmis această „dispoziție” polițistului A. A.. Urmare a intervenției abuzive a inculpatului, polițiștii A. și Ș. i-au permis lui P. P. să plece, fără a constata și sancționa contravenția săvârșită și fără a lua măsuri privind confiscarea materialului lemnos.
La data de 13.01.2015, a fost audiat martorul P. P., care recunoaște că, în data de 10.09.2014, a transportat circa 6 metri cubi de material lemnos, fără acte legale de proveniență, cu ajutorul unei cunoștințe. La ., martorul a fost oprit în trafic, polițiștii comunicându-i că urmează a fi sancționat contravențional și că autovehiculul încărcat cu material lemnos va fi reținut la sediul organului de poliție. În acest context, martorul l-a sunat pe cumnatul său S. I.. În urma intervenției acestuia, după circa 30 de minute, polițiștii i-au permis martorului să plece, fără a-l sancționa și fără a lua nicio măsură.
La data de 16.01.2015, a fost audiat martorul Ș. D. F., care a confirmat intervenția abuzivă a inculpatului, în urma căreia nu s-a luat nici un fel de măsură împotriva contravenientului P. P..
La data de 16.01.2015, a fost audiat și martorul A. A. G., care a arătat că P. P. nu avea aviz de însoțire a materialului lemnos, însă nu au fost luate măsuri de aplicare a amenzii și de confiscare a materialului lemnos, urmare a solicitării abuzive a inculpatului C. L. A..
Prin adresa nr._/21.01.2015 a Poliției orașului Năsăud, s-a confirmat faptul că P. P. nu a fost sancționat pentru vreo contravenție săvârșită la 28.08.2014. În situația prezentată mai sus, erau incidente prevederile art. 19 lit. b din Legea nr. 171/2010, impunându-se sancționarea persoanei care efectua transportul și confiscarea materialului lemnos.
59. Polițistul și-a creat legături și cu omul de afaceri I. E., administrator la . Maieru, de la care a beneficiat de diverse cantități de material lemnos (de exemplu, cele primite în datele de 26.09.2014 și 27.09.2014).
La data de 28.10.2014, I. E. intervine la C. L. A. întrucât un angajat al său - inginer mecanic - săvârșise o abatere la regimul circulației pe raza comunei Salva. C. L. A. a intervenit asupra subordonatului agentul șef de poliție M. M. M., determinându-l să-și încalce atribuțiile legale și să nu ia măsurile necesare de constatare și sancționare a contravenției. La ora 11:17, C. L. A. l-a contactat pe cel care-i solicitase intervenția, comunicându-i rezultatul „favorabil”, spunându-i „îi vreme bună la Năsăud. Nu-i înnorat”.
La data de 09.01.2015, a fost audiat ca martor numitul I. E.. Inițial, în cuprinsul declarației, acesta a făcut afirmații mincinoase, pretinzând că l-a sunat pe C. L. A., deoarece a „crezut” că angajatul său B. V. ar fi fost implicat într-un accident. Martorul a pretins că i-ar fi spus inculpatului că „am o mașină implicată într-un accident și l-am rugat să se intereseze despre ce este vorba și să mă anunțe”, însă inculpatul nu l-a mai sunat după aceea. Ulterior, după ce i-au fost prezentate notele de redare ale convorbirilor telefonice purtate la data de 28.10.2014, I. E. a recunoscut că, de fapt l-a sunat pe inculpatul C. L. A. pentru că B. V. fusese oprit de lucrătorii de poliție, în localitatea Salva, pentru depășirea vitezei legale. După această intervenție, la scurt timp, inculpatul l-a sunat pe I. E. și i-a spus „că nu sunt probleme deosebite”.
În realitate, B. V. a săvârșit două contravenții, conducând cu viteză excesivă și neavând asupra sa actele obligatorii conform art. 35 alin. 2 din OUG nr. 195/2002. După intervenția abuzivă a inculpatului, polițiștii aflați în trafic și-au încălcat atribuțiile de serviciu, în sensul că nu au constatat și nu au sancționat contravențiile săvârșite de B. V.. Mai mult, I. E. arată că, la câteva zile după incident, la societatea comercială pe care o administrează, a fost primită o adresă de la organele de poliție, prin care se solicita comunicarea datelor de identificare ale persoanei care a condus autovehiculul. Răspunsul la această adresă ar fi fost formulat de către B. V., care ar fi comunicat datele de identificare ale unei persoane de sex feminin. Astfel, există suspiciunea rezonabilă conform căreia, urmare a abuzului săvârșit de C. L. A., a fost sancționată contravențional o persoană nevinovată.
La data de 12.01.2015 a fost audiat martorul B. V., care a recunoscut faptul că, la data menționată, a condus autovehiculul_, cu viteză excesivă, fiind depistat cu viteza de 110 km/h, în timp ce se afla singur în mașină. Fiind oprit în trafic, B. V. a relatat polițiștilor că nu are asupra sa nici permisul de conducere, nici certificatul de înmatriculare, nici cartea de identitate și nici asigurarea. În acest context, martorul l-a sunat pe patronul său I. E., pentru ca acesta să intervină în favoarea sa, pentru a nu fi amendat și pentru a nu-i fi reșinut permisul de conducere pentru 90 zile.
După o perioadă de timp, la firma lui I. E. a fost primită o adresă de la Serviciul Poliției Rutiere Bistrița, prin care se solicita comunicarea datelor de identificare ale persoanei care a condus autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, la data de 28.10.2014. B. V. a completat în fals comunicarea, recunoscând că a comunicat, fraudulos, datele de identificare ale unei persoane nevinovate, respectiv Sâdor A.. Această persoană a fost sancționată contravențional în mod abuziv, deși contravenția fusese săvârșită în realitate de către B. V.. În acest caz, C. L. A. și-a încălcat în mod grav atribuțiile de serviciu, împiedicând sancționarea adevăratului vinovat.
La data de 12.01.2015, a fost audiat ca martor M. M. M., care a arătat că, împreună cu colegul său D. M., l-au oprit în trafic pe contravenient (B. V.), care nu avea asupra sa actul de identitate și permisul de conducere și care condusese cu viteză de peste 100 km/h, prin localitatea Năsăud.
Polițistul M. M. M. a făcut afirmații vădit mincinoase în legătură cu aceste aspecte, în încercarea de a-l ajuta pe inculpatul C. L. A.: ,,am fost contactat telefonic de către inculpatul C. L. A. și, din câte îmi amintesc, acesta m-a întrebat dacă vremea e bună. Eu i-am răspuns că a fost înnorat, dar a ieșit soarele. Nu știu la ce a făcut aluzie inculpatul C. L. A. prin adresarea acestei întrebări”. Martorul pretinde că l-a lăsat pe B. V. să plece, din milă, pe motiv că acest contravenient ,,l-a implorat”, deși, ținând seama de viteza cu care circulase B. V., se impunea amendarea acestuia cu 810 lei și reținerea permisului de conducere pentru 90 de zile. În realitate, M. M. M. a acționat cu intenție, la solicitarea expresă a inculpatului, pentru a-i permite contravenientului B. V. să poată indica, în mod fraudulos, o altă persoană nevinovată, care să fie sancționată în locul său.
Deși avea obligația de a-l sancționa pe B. V. pentru toate contravențiile săvârșite, având și obligația de a-l identifica pe contravenient, M. M. M. i-a permis acestuia să plece, după care a sunat la Serviciul Poliției Rutiere și a solicitat ,,să se facă comunicare firmei”, pentru a preciza identitatea conducătorului auto.
La data de 16.01.2015, a fost audiată martora Sâdor A. M., care a declarat că, la solicitarea numitului B. V. (transmisă prin soțul martorei) a acceptat ca acesta să declare, în mod fals, faptul că Sâdor A. M. ar fi săvârșit contravenția din 28.10.2014.
În legătură cu atribuțiile de serviciu încălcate de către inculpatul M. M. M., a fost primită la dosar adresa nr._/21.01.2015, a IPJ Bistrița Năsăud, fiind nesocotite de către inculpat prevederile art. 184 din HG nr. 1391/2006 și art. 1 alin. 1 din Dispoziția IGPR nr. 21/19.05.2011. Mai mult, în data de 28.10.2014, între orele 10:30 – 11:20, nu au fost semnalate disfuncționalități privind funcționarea bazei de date referitoare la Evidența Persoanelor, nici în ceea ce privește stațiile radio aflate în dotarea inculpatului și a autospecialei MAI nr._.
Este de menționat că B. V. a fost sancționat, în perioada iulie 2010 – septembrie 2014, pentru 10 contravenții la regimul circulației rutiere, 8 dintre acestea referindu-se la depășirea vitezei legale. De asemenea, în perioada 2006 – 2014, B. V. a avut de două ori suspendat permisul de conducere, inclusiv pentru conducere sub influența băuturilor alcoolice. În cauză a fost întocmit procesul verbal . nr._, de către polițista G. G., prin care a fost sancționată numita Sâdor A. M., persoană care nu săvârșise nicio contravenție.
La data de 03.02.2015 a fost audiat inculpatul M. M. M., care a declarat că, la data de 28.10.2014, l-a depistat în trafic pe B. V., care nu avea asupra sa permisul de conducere și cartea de identitate, de asemenea a condus cu viteză excesivă în localitate.M. M. M. a pretins că l-a condus pe contravenient la sediul Poliției Năsăud, pentru a-l identifica, însă i-a permis lui B. V. să plece, fără a constata și sancționa contravențiile comise, pe motiv că acesta ,,l-a rugat și l-a implorat”, invocând starea de sănătate a soției sale. În continuare, după câteva minute de la plecarea contravenientului, M. M. M. ar fi fost contactat telefonic de inculpatul C. L. A., care, folosind un limbaj conspirat, a intervenit în favoarea contravenientului B. V.. M. M. M. arată că inculpatul C. L. A. a folosit de mai multe ori un limbaj conspirat, față de mai mulți polițiști din subordine, pentru a le da acestora de înțeles să nu sancționeze legal anumite persoane. Mai mult, inculpatul M. M. M. a mai descris alte imixtiuni abuzive ale inculpaților C. L. A. și O. L., care urmăreau favorizarea ilicită a unor contravenienți.
La data de 11.02.2015, a fost audiat ca martor D. M. R.. Cu privire la evenimentele din 28.10.2014, acesta arată că, imediat după oprirea contravenientului B. V., colegul său M. M. M. i-a relatat că „este posibil ca pentru acest contravenient să fie sunat de către domnul O. L. sau C. L. A.”. D. M. R. a verificat contravenientul pe stația mobilă din dotare, care nu prezenta nicio disfuncționalitate.
Cei doi polițiști, împreună cu contravenientul, s-au deplasat la sediul Poliției Năsăud, loc în care M. M. M. l-a căutat pe șeful său, inculpatul C. L. A., care nu se afla însă în sediu.D. M. R. a așteptat 10-15 minute, l-a văzut pe inculpatul M. M. M. vorbind la telefon, după care inculpatul a decis subit să îi permită lui B. V. să plece de la sediul poliției, fără a lua nicio măsură legală de constatare și sancționare a contravenției. Din declarațiile martorului D. M. R. rezultă cu claritate faptul că întreaga atitudine a inculpatului M. M. M. a fost determinată de convingerea acestuia că angajatorul contravenientului se află în relații apropiate cu inculpatul C. L. A., iar decizia lui M. M. M. de a își încălca atribuțiile de serviciu nu a fost determinată de rugămințile lui B. V., ci de imixtiunea abuzivă a inculpatului C. L. A..
60. La data 15.10.2014, C. L. A. i-a permis numitului N., cu care are relații apropiate, să circule cu autocamionul M. cu nr. de înmatriculare_ pe drumurile publice, fără respectarea legislației rutiere.
La data de 12.01.2015, a fost audiat martorul N. N., care a avut o atitudine nesinceră. În legătură cu autobasculanta cu nr. de înmatriculare_, N. N. a pretins că, în cursul anului 2014, a deținut toate actele legale pentru transport și că nu l-a informat niciodată pe inculpatul C. L. A. cu privire la faptul că iese în cursă, pentru a fi protejat. Aceste afirmații sunt vădit contrazise de conținutul convorbirilor telefonice interceptate în cauză.Fiind citat în calitate de suspect la data de 27.01.2015, N. N. a invocat dreptul la tăcere.
Prin adresa nr. PV – DJ – 604.1/20.01.2015, Autoritatea de Supraveghere Financiară a comunicat faptul că a fost identificată, pentru autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, doar polița RCA emisă de SAR City Insurance SA, valabilă pentru perioada aprilie – septembrie 2014. Încălcarea obligației de asigurare RCA constituie contravenție, conform art. 64 din Legea nr. 136/1995, care se sancționează de către organele de poliție cu amendă de la 1000 lei la 2000 lei și cu reținerea certificatului de înmatriculare. Totodată, N. N. nu a deținut nici rovigneta obligatorie.
61. La data de 08.10.2014, C. L. A. intervine la subcomisarul de poliție T. M.-Nicușor, din cadrul Poliției orașului Năsăud și îl instigă pe acesta să-și încalce atribuțiile de serviciu, sugerându-i modalitatea de rezolvare a unei petiții depusă de o formațiune politică, în timpul campaniei electorale. În acest scop i-a „indicat” să sancționeze ilegal un ,,troglodit” (substituire de persoană), faptul ce a permis clasarea petiției fără identificarea autorului real al contravenției.
La data de 12.01.2015, a fost audiat martorul T. M. Nicușor, care a relatat că inculpatul C. L. A. i-a dispus soluționarea de urgență a petiției formațiunii politice, fapt cunoscut și de către colegii polițiști M. I. și P. M.. Deși T. M. Nicușor i-a spus inculpatului că nu au fost efectuate verificările necesare, acesta le-a cerut imperativ subordonaților să sancționeze pe cineva până la ora 16,00. Inculpatul a spus subordonaților, după cum relatează martorul ,,să ne orientăm, în sensul de a găsi pe cineva, în speță o persoană pe numele căreia să întocmim un proces verbal de constatare a contravenției, afirmând chiar că este dispus să plătească el amenda. Ne-a recomandat ca persoana respectivă să fie minor sau să provină dintr-o familie dezorganizată … să nu aibă interes să facă contestație sau să-și exprime nemulțumirea în acest sens. ”.
Urmare a abuzului flagrant comis de inculpat, subordonații au ieșit în oraș și au început să caute minori, provenind din familii cu câte 6 – 7 frați, pentru a-i putea sancționa fără riscuri, deși nu aveau nicio legătură cu contravenția respectivă. În cele din urmă, polițistul M. I. l-a sancționat contravențional, cu amendă de circa 500 lei, pe numitul A. R. Tatian, persoană care a fost pusă să recunoască olograf că ar fi autorul contravenției. Subordonații inculpatului au ales acest pretins contravenient, pentru a-l sancționa, ținând seama că mai fusese cercetat anterior pentru tâlhărie și era rudă cu un polițist. Martorul a recunoscut explicit că inculpatul a impus subordonaților să sancționeze o persoană nevinovată, afirmând că inculpatul ,,le-a sugerat” să facă ,,o substituire de persoană”.
La data de 20.01.2015 a fost audiat martorul M. I. – polițist, care a confirmat în totalitate poziția colegului său T. M. Nicușor. M. I. a declarat că l-a sancționat contravențional cu amendă de 500 lei pe numitul A. R. Tatian, precizând că ,,nu pot să afirm dacă susnumitul a fost sau nu autorul real al faptei … într-una din discuțiile purtate cu inculpatul C. L. A., acesta a afirmat că, dacă aplicăm vreo sancțiune unei alte persoane decât autorul real, el este dispus să suporte contravaloarea amenzii”.
Prin adresa nr._/21.01.2015 a Poliției orașului Năsăud, s-a precizat faptul că o formațiune politică a sesizat o abatere la regimul electoral, iar organul de poliție a constatat și sancționat contravenția prev. de art. 55 lit. 1 din Legea nr. 370/2004 republicată. Persoana sancționată a fost A. R. Tatian, prin procesul verbal . nr._ din 10.10.2014, însă inculpatul C. L. A. a dispus agentului principal de poliție T. V. G. ca procesul verbal de contravenție (cu amenda de 500 lei), să nu fie trimis în debit. Astfel, amenda respectivă nu a fost achitată de nimeni și nici nu a fost trimisă în debit, această conduită a inculpatului având drept scop ascunderea abuzului săvârșit.
62. C. L. A. l-a protejat pe omul de afaceri C. G., administrator la ..
Astfel, la data de 11.10.2014, în jurul orelor 16, omul de afaceri îl contactează pe ofițer, pentru a interveni la polițiștii din subordine, care desfășurau activități de supraveghere a circulației (radar), pe raza comunei Feldru, pentru ca fiicei acestuia (C. S.-F.), să nu îi fie reținut permisul de conducere. C. S.- F. fusese depistată conducând în localitate cu viteza de 110 km/oră. C. L. A. intervine asupra agentului șef S. N.-C., dar acesta îi comunică superiorului său că a întocmit deja actele de constatare și nu le mai poate modifica. C. L. A. își exprimă regretul atât față de agentul constatator, cât și față de omul de afaceri, afirmând că agentul de poliție este ,,nou”.
La data de 12.01.2015, a fost audiat martorul S. N. C., care arată că a depistat-o în trafic pe C. S. F., conducând în localitate cu viteza de 110 km/h. În timp ce martorul verifica actele contravenientei, a fost sunat de polițistul M. M. M., care i-a solicitat să îl contacteze telefonic pe comisarul șef O. L., adjunctul inspectorului șef. Martorul nu l-a sunat pe O. L., însă după scurt timp, S. N. C. a fost contactat telefonic de către inculpatul C. L. A.. Inculpatul a pronunțat numele ,,C.”, însă S. N. C., nedorind să dea curs intervenției abuzive a inculpatului, i-a spus acestuia că a eliberat deja dovada pentru reținerea permisului de conducere, fapt care a stârnit nemulțumirea inculpatului.
În continuare, agentul de poliție a completat procesul verbal . nr._, dispunând amendarea contravenientei cu 810 lei și reținerea permisului pentru 90 zile. În data de 13.10.2014, martorul a fost întrebat și de către comisarul șef O. L. ce s-a întâmplat cu contravenienta, relatându-i acestuia că a fost amendată.
La 12.01.2015, a fost audiat martorul C. G., care a recunoscut că i-a solicitat inculpatului C. L. A. să intervină pentru a nu fi reținut permisul de conducere al fiicei sale. Totodată, martorul a solicitat același lucru și inculpatului O. L..
63. La data de 04.11.2014, C. L. A. a fost apelat de către o anumită „M.”, de la postul telefonic 0742/_, care i-a adus la cunoștință că soțul ei a provocat un accident rutier în localitatea D.. „M.” i-a solicitat insistent lui C. L. A. să se deplaseze în D. și să îl ajute pe autorul accidentului.
Persoana care a provocat accidentul este șeful Postului de Poliție D., agentul șef de poliție Fetti L.. Acesta, la data 04.11.2014, în jurul orelor 14, aflându-se sub influența băuturilor alcoolice, a condus pe raza comunei D., pe drumul public, în zona numită C., un autovehicul de teren proprietate personală, marca Suzuki Vitara, cu numărul de înmatriculare_ .
Agentul de poliție a provocat un accident rutier, acroșând cu autovehiculul pe care îl conducea pe minora A.-M. M. (născută la 21.03.2006, în vârstă de 8 ani), care încerca să traverseze ., M. E.-O.. După accident, Fetti L. a oprit, a coborât din autoturism și văzând că minora are multiple leziuni, împreună cu tatăl acesteia au transportat victima (cu autovehiculul agentului), la UPU din cadrul Spitalului Județean Bistrița-Năsăud.
Minora a fost internată la Secția Chirurgie cu diagnosticul ,,TCC facial posttraumatic, multiple fracturi ale sinusurilor maxilare și bilaterale, piramidă nazală și etmoidial bilaterală, fractură orbital extern drept și a arcadei zigomatice dr.”. Întrucât starea de sănătate a victimei s-a înrăutățit, la data de 05.11.2014 minora (aflată în stare de comă indusă) a fost transportată, cu un echipaj de ambulanță aeriană (elicopter SMURD), la Clinica de Chirurgie Infantilă C.-N..
La data de 04.11.2014, în jurul orei 16, Fetti M. (soția șefului de post), l-a anunțat telefonic pe C. L. A., cu privire la accidentul rutier provocat de Fetti L.. C. L. A. își încalcă flagrant obligațiile de serviciu și nu raportează evenimentul. Mai mult, C. L. A. a ținut legătura în mod permanent cu șeful Secției nr.6 de Poliție Rurală Năsăud, inspectorul principal C. I.-A., convenind cu acesta să nu raporteze accidentul, să nu întocmească acte de constatare și să nu întreprindă nici un fel de cercetări, sub aspectul posibilei săvârșiri a infracțiunilor de vătămare corporală din culpă și conducere a unui autovehicul, având o alcoolemie peste limita legală, deși aveau obligația să o facă conform Ordinului MAI S/61/2010, Dispoziției secretarului de stat din MAI nr. I/1015/10.01.2014, precum și Dispoziției IGPR nr. 157 din 09.03.2006.
În seara zilei de 04.11.2014, la ora 20:29, a fost interceptată o discuție telefonică între C. L. A. și polițistul C. I. A. – 0766/_, din care rezultă ascunderea producerii accidentului rutier, neluarea măsurilor necesare pentru de sesizare și verificare a împrejurărilor producerii acestuia, în vederea tragerii la răspundere penală sau contravențională a persoanelor vinovate. C. L. A. îi spune interlocutorului: „îi vreme bună pe... aici ….. da, vreme bună, nu ne-o sesizat niciun nor c-a ploua, îi ok”. C. I. A. replică: „Foarte bine, foarte bine. Că... așa am înțeles și eu că se încălzește vremea și... se face... se face timp frumos”; Fetti L. a luat legătura cu părinții victimei, numiții M. O.-E. și I. M., cărora le-a sugerat să declare că minora s-a accidentat în timp ce escalada un gard. Totodată, în perioada următoare, Fetti L. s-a deplasat zilnic la spital.
De accidentul respectiv a aflat și inspectorul șef M. I. O., care și-a încălcat în mod grav atribuțiile de serviciu, neluând nici o măsură pentru constatarea, cercetarea sau raportarea accidentului. Mai mult, M. I. O. l-a trimis pe comisarul șef I. P., de la Biroul Control Intern, să verifice neoficial evenimentele produse. Nici în urma acestei „anchete” nu se raportează nimic, ci se ascunde totul, astfel că în evidențele poliției nu este înregistrat nici un eveniment și nu este efectuată nici o anchetă oficială.
Din convorbirea purtată la 10.11.2014, între M. I. O. și polițistul I. P., rezultă că M. I. O. cunoștea, la momentul respectiv, situația reală de fapt, neluând însă măsurile legale care se impuneau.
Au fost audiați martorii C. I. A. și I. P. – ofițeri de poliție (ambii la data de 27.11.2014), care au confirmat faptul că inculpații M. I. O. și C. L. A. au cunoscut toate detaliile despre accidentul de circulație provocat la data de 04.11.2014, de către șeful de post Fetti L., context în care inculpații și-au încălcat în mod grav atribuțiile de serviciu, neluând nicio măsură privind constatarea și cercetarea accidentului rutier, pentru a-l favoriza ilegal pe Fetti L.. Totodată, la data de 27.11.2014, au fost audiați martorii B. M., I. M. și A. E., în legătură cu împrejurările producerii accidentului rutier menționat anterior.
64. C. L. A. a condus efectiv activitatea de producție și de comerț a unei păstrăvării, situată în localitatea Ilva M., județul Bistrița Năsăud, care este formal înregistrată pe PF C. Costănuț, CNP_, din Ilva M., nr. 558 (tatăl ofițerului).În realitate, C. L. A. a organizat și a condus în totalitate activitatea de producție și de comerț arătată, așa cum rezultă cu prisosință din numeroase convorbiri și comunicări telefonice interceptate în cauză.
Astfel, ofițerul a procurat dotări materiale necesare păstrăvăriei (19.06.2014, ora 08:46), a dispus și organizat efectuarea unor lucrări de construcții, necesare pentru această activitate economică (23.06.2014, ora 11:16, 25.06.2014, ora 13:01), a cumpărat produse de medicină veterinară, îngrijindu-se inclusiv de întocmirea facturilor aferente acestor produse (27.06.2014, orele 10:04 și 15:18), a cumpărat hrană pentru pești (05.07.2014, ora 11:43).
C. L. A. s-a îndeletnicit cu vânzarea unor cantități însemnate de pește (01.07.2014, ora 20:55, 03.07.2014, ora 14:23). De asemenea, ofițerul de poliție C. L. A. se îndeletnicește de vânzarea furajului pentru păstrăv (așa cum rezultă cu prisosință din numeroase convorbiri telefonice interceptate, cum ar fi cele din 17.06.2014, ora 16:15, 18.06.2014, ora 18:38, 30.06.2014, ora 09:12, 21.07.2014, ora 08:30 și 23.07.2014, ora 16:09. În cuprinsul convorbirilor telefonice interceptate în cauză, C. L. A. a recunoscut că păstrăvăria arătată îi aparține.
La data de 13.01.2015, a fost audiat martorul Purcil I., care a recunoscut că a negociat telefonic, cu utilizatorul postului telefonic 0763/_ (inculpatul C. L. A.) cumpărarea de hrană pentru păstrăvi. Aceste discuții s-au produs în mai multe rânduri, iar în alte situații, martorul a negociat cu inculpatul cumpărarea unor cantități de pește. După încheierea înțelegerilor telefonice cu inculpatul, martorul se deplasa la păstrăvăria de la Strâmba și ridica, din acel loc, sacii de hrană pentru pește, respectiv cantitățile de pește comandate inculpatului.
Martorul B. V. – 13.01.2015, care deține o păstrăvărie în localitatea Maieru și era interesat de cumpărarea sistematică a unor cantități de hrană pentru pește, a aflat că ,,în localitatea Strâmba, există cea mai mare păstrăvărie din zonă…, aflând că aceasta aparține inculpatului C. L. A.… acesta mi-a confirmat că deține o păstrăvărie, de care am înțeles că se ocupă efectiv părinții lui… în cursul anului 2014, am cumpărat, în câteva rânduri, de la inculpatul C. L. A., aproximativ 9 – 10 saci cu hrană, achitându-i acestuia de fiecare dată contravaloarea...”. Martorul a ridicat mărfurile cumpărate atât de la socrii inculpatului, din localitatea Salva, cât și de la păstrăvăria de la Strâmba, iar într-o situație, marfa i-a fost predată chiar de către inculpat. Inculpatul i-a prezentat martorului păstrăvăria pe care o deține în localitatea Strâmba, martorul observând că este vorba de un număr de 6 bazine, fiecare cu o lungime de 30 metri.
Probele administrate până în prezent și anume procesele verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor telefonice, procesele-verbale de percheziții domiciliare și a unor mijloace auto, adresa I.P.J. Bistrița-Năsăud potrivit căreia în Registrul de lucrări penale nu figurează înregistrat vreun eveniment rutier produs la 4.11.2014 pe raza comunei D., în urma căruia minora A. M. M. să fi suferit vătămări corporale, procesul-verbal de ridicare de la Poliția orașului Năsăud a evidenței privind sancțiunile contravenționale, aplicate în perioada iunie-noiembrie 2014, declarațiile martorilor, conduc la suspiciunea rezonabilă că există indicii suficiente, cel puțin la acest moment procesual, pentru a analiza legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive.
În sarcina inculpatului M. O., se reține că este bănuit că ar fi intervenit în anchete penale aflate în lucru la polițiști din subordine, în scopul avantajării frauduloase a unora dintre părțile din respectivele dosare penale, de participare la falsificarea actelor de constatare și raportare a unor accidente rutiere (din care au rezultat victime omenești, decedați și răniți), de încălcare a atribuțiilor de serviciu, prin comunicarea frauduloasă, către persoane private, a unor date confidențiale obținute în cadrul activităților de serviciu, fapte descrise pe scurt în încheierea atacată, toate acestea săvârșite în calitate de inspector șef al IPJ Bistrița Năsăud, deci în calitate de funcționar public investit cu exercițiul autorității publice.
Inculpatul Hasnăș, este de asemenea cercetat pentru un număr mare de acte materiale de abuz în serviciu, comise într-o perioadă relativ scurtă de timp iunie-noimbrie 2014, participarea la falsificarea actelor de constatare și raportare a unor accidente rutiere (din care au rezultat victime omenești, decedați și răniți), încălcarea flagrantă a atribuțiilor de serviciu, în sensul de neluare a măsurilor legale pentru a fi asigurată constatarea, sesizarea și cercetarea unui accident rutier provocat de nepotul inspectorului șef M. I. O., în care fuseseră rănite două persoane, apoi, intervenții și imixtiuni abuzive în activitatea unor polițiști subordonați, pentru ca aceștia să-și încalce atribuțiile de serviciu, în sensul de a nu constata și a nu sancționa contravenții săvârșite la regimul circulației rutiere sau al transportului rutier de mărfuri, participarea abuzivă, alături de inspectorul șef M. I. O., în falsificarea actelor unui autoturism de teren, în vederea diminuării frauduloase a cuantumului taxei de mediu, fiind cauzată o pagubă de circa 4.000 euro la bugetul de stat, intervenții și imixtiuni abuzive în activitatea de urmărire penală desfășurată în dosare penale aflate în lucru la polițiști din subordine, în scopul avantajării frauduloase a unora dintre părțile din respectivele dosare penale, încălcarea atribuțiilor de serviciu, la intervenția inculpatului C. L. A., în sensul reducerii nemotivate a perioadei de suspendare a dreptului de a conduce autovehicule, pentru un contravenient, la data de 04.09.2014, toate acestea în calitate de funcționar public investit cu exercițiul autorității publice.
În ceea ce-l privește pe inculpatul C., acesta, la rândul său este cercetat pentru comiterea unor infracțiuni grave, în perioada iunie-noiembrie 2014, participarea la falsificarea actelor de constatare și raportare a unor accidente rutiere (din care au rezultat victime omenești, decedați și răniți), asigurarea protecției față de un conducător auto care transporta mărfuri pe drumurile publice, fără îndeplinirea condițiilor legale de transport, în sensul permiterii deplasării în condiții ilicite și în sensul asigurării că va interveni în orice moment, pentru a nu fi luate măsurile legale, în cazul în care respectivul conducător auto ar fi fost oprit pentru control în trafic, participarea la ascunderea unui accident rutier săvârșit de un șef de post, în care a fost vătămată o minoră de 8 ani, care a suferit mai multe fracturi în zona capului și a feței, nefiind întocmite acte de constatare, sesizare sau raportare cu privire la respectivul accident rutier, intervenția abuzivă, în sensul determinării unor polițiști aflați în subordine să interzică prezența unor comercianți într-o zonă publică, în care aceștia aveau dreptul legal să se afle, intervenția fiind efectuată la solicitarea unui om de afaceri aflat în legături strânse cu inculpatul, intervenția abuzivă, prin folosirea influenței, asupra altui polițist, în vederea reducerii perioadei de suspendare a dreptului de a conduce autovehicule, primirea unor cantități de material lemnos, cu acte false de proveniență, intervenția și imixtiunea abuzivă în activitatea unor polițiști subordonați, pentru ca aceștia să-și încalce atribuțiile de serviciu, în sensul de a nu constata, de a nu sesiza și de a nu cerceta infracțiuni săvârșite la regimul circulației rutiere: precum și pentru faptul că, ar fi organizat și condus efectiv activitatea unei păstrăvării, a comercializat cantități însemnate de pește, a cumpărat și a vândut, în mod repetat produse piscicole (furaj pentru păstrăv, medicamente piscicole) s-a ocupat de emiterea/primirea facturilor și de încasarea contravalorii acestora, toate acestea în calitate de funcționar public investit cu exercițiul autorității publice.
Având în vedere expunerea succintă a stării de fapt, așa cum a fost ea reținută în rechizitoriu, la probele administrate până în prezent, judecătorul de cameră preliminară constată că menținerea măsurii preventive este necesară în vederea bunei desfășurări a procesului penal, iar pe de altă parte, se apreciază că măsura preventivă este, în continuare, proporțională cu gravitatea acuzației, inculpații fiind cercetați pentru infracțiuni grave și anume mai multe infracțiuni de abuz în serviciu în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal, instigare la abuz în serviciu prevăzută de art. 47 Cod penal, raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal și instigare la infracțiunea de fals material prevăzută de art. 47 Cod penal raportat la art. 320 alin. 1 Cod penal (aceasta din urmă doar pentru inculpatul M. I.) precum și efectuarea de operațiuni comerciale incompatibile cu funcția îndeplinită prevăzută de art. 12 lit. a din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (cea din urmă pentru inculpatul C. L. A.),fapte care se caracterizează în concret, printr-o periculozitate semnificativă, astfel că sunt îndeplinite, în continuare, condițiile prevăzute de art. 202 alin. (3) Cod procedură penală.
Cu referire la durata arestării preventive, aspect invocat și de către inculpați, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că aceasta, cel puțin în acest moment procesual, nu a depășit termenul rezonabil așa cum este conturat în jurisprudența națională și europeană.
Din perspectiva complexității cauzei, a atitudinii organelor judiciare și a persoanelor implicate față de aceasta, termenul rezonabil al măsurii arestării preventive, astfel cum este statuat în art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, nu este depășit.
Mai mult, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că la acest moment procesual, menținerea detenției preventive poate fi justificată, în pofida prezumției de nevinovăție și în raport, evident, de particularitățile cauzei.
Așa cum s-a reținut și în încheierea anterioară, în speță primează interesul general al societății, ca inculpații care sunt cercetați pentru infracțiuni de corupție și care ocupă funcții publice importante, să fie aduși în fața instanțelor, cercetați ferm și echitabil, în vederea sancționării acestui gen de fapte, față de interesul inculpaților de a fi cercetați în stare de libertate sau ca măsura să fie înlocuită cu alta mai puțin restrictivă.
Inculpații personal, dar și prin apărătorii aleși au reiterat, în justificarea înlocuirii măsurii arestării preventive, împrejurarea că starea de fapt din rechizitoriu nu are suport probator iar o mare parte din actele materiale ar putea cel mult să atragă răspunderea disciplinară și nu pe cea penală dar și probleme de natură personală legate de greutățile prin care trec familiile acestora, fără suportul lor, în primul rând cel material.
Toate aceste împrejurări, așa cum a mai reținut judecătorul de cameră preliminară, chiar reale fiind, nu pot constitui argumente suficiente pentru înlăturarea stării de pericol (rezultat din gravitatea faptelor, amploarea acestora și contextul în care se reține că au fost comise) și implicit înlocuirea măsurii arestării preventive.
Cu referire la criticile aduse stării de fapt expuse în rechizitoriu, după încheierea procedurii de cameră preliminară, pe parcursul cercetării judecătorești (cum s-a întâmplat și la finalizarea urmăririi penale, când pentru o parte din fapte și acte materiale s-a dispus clasarea iar pentru altele disjungerea), e posibil ca acesta, după administrarea probelor să sufere anumite modificări care pot sau nu din punct de vedere juridic să ducă la schimbarea încadrării în drept a faptelor, sau chiar la o achitare a acestora în tot sau în parte. Însă, în acest moment al analizării cererilor suspuse dezbaterii și care vizează doar măsura preventivă, persistă suspiciunea rezonabilă că persoanele arestate ar fi comis infracțiunile pentru care au fost trimise în judecată, de altfel condiție sine qua non și a menținerii măsurii arestării preventive.
Un alt argumentul și anume cel al lipsei probelor care să-i incrimineze urmează a fi respins deoarece probațiunea administrată până la finalizarea urmăririi penale pune în evidență existența unor temeiuri suficiente pentru menținerea măsurii arestării preventive.
Pe cale de consecință, în acest moment procesual judecătorul de cameră preliminară a apreciat că există suficiente elemente care să conducă la concluzia că această măsură este legală și temeinică și se impune a fi menținută. În baza acelorași argumente și anume gravitatea acuzațiilor aduse, ampla activitate infracțională pretins a fi desfășurată într-o perioadă relativ scurtă de timp și stopată doar de intervenția autorităților, calitatea inculpaților și anume aceea de funcționar public investit cu exercițiul autorității publice dar și desfășurarea de activități paralele cu cea de polițist incompatibilă cu funcția, în cazul inculpatului C. L..
Împrejurările învederate și la acest termen și anume încetarea relațiilor de muncă cu Ministerul de Interne, prin pensionare în cazul inculpaților M. I. și H. R. și demisie în cazul inculpatului C. L., au fost analizate de judecătorul de cameră preliminară și la termenul anterior, apreciindu-se că acestea nu au relevanță și nici nu pot diminua pericolul social al faptelor descrise în rechizitoriu iar posibilitatea influențării martorilor, din care o parte sunt foști subordonați ai inculpaților este în continuare valabilă.
Față de considerentele expuse, apreciind că măsura preventivă a arestării dispusă față de inculpații M. I. O., Hasnăș R. E. și C. L. A. este legală si temeinică, iar înlocuirea acestei măsuri cu o altă măsură preventivă mai ușoară, cea a arestului la domiciliu nu se justifică.
Verificând subzistența temeiurilor care au determinat luarea acestei măsuri, caracterul necesar și proporțional al acesteia cu gravitatea acuzației și scopul urmărit, în baza art. 348 raportat la art.207 Cod procedură penală, instanța s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților M. I. O., Hasnăș R. E. și C. L. A., apreciind că aceasta este conformă scopului instituit de art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Împotriva acestei încheieri au formulat contestații inculpații M. I. O., H. R. E., C. L. A., solicitând instanței de control judiciar, admiterea căii de atac promovate, desființarea încheierii atacate și pronunțând o nouă hotărâre a se dispune înlocuirea măsurii arestului preventiv cu altă măsură preventivă, cu măsura arestului la domiciliu.
Apărătorul ales al inculpatului M. I. O. a criticat încheierea atacată din prisma importanței dovezilor avute în vedere de către instanța fondului, arătând că în opinia sa, cu privire la 4 acte materiale, reținute în sarcina sa nu există probe suficiente de vinovăție.
S-a mai învederat faptul că nu există nicio posibilitate ca inculpatul să influențeze martorii, deoarece acesta a încetat raporturile de serviciu cu Ministerul în cadrul căruia a fost angajat și nu există nicio probă că inculpatul ar fi încercat vreodată să ia legătura cu acești martori, pentru a determina să dea declarații în favoarea sa.
S-a mai învederat faptul că inculpatul este o persoană bine integrată în societate, lipsită de antecedente penale, cu o conduită impecabilă și cu o carieră de peste 25 de ani ca ofițer al MAI.
S-a apreciat de asemenea că este depășită durata rezonabilă a arestării preventive.
Apărătorul ales al inculpatului H. R. E. a solicitat revocarea măsurii aretării preventive și în situația în care instanța va aprecia necesară luarea unei măsuri preventive față de acest inculpat, această măsură să fie măsura controlului judiciar, apreciind că este suficientă pentru asigurarea scopului prevăzut de art 202 CPP.
Încheierea atacată a fost criticată datorită modului în care a fost motivată prin raportare exclusivă a acuzațiilor formulate față de inculpați, apreciindu-se că nu mai subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv.
Deasemnea, s-a arătat că inculpatul nu urmărește să influențeze buna desfășurare a procesului penal, punând în interesul său aflarea adevărului în prezenta cauză într-un termen cât mai scurt cu putință.
În continuare s-a învederat faptul că acesta nu mai ocupa nici funcția de care s-a folosit pentru comiterea pretinselor infracțiuni, iar de la momentul luării măsurii arestării preventive până la momentul întocmiri rechizitoriului, numărul de acte materiale reținute în sarcina sa s-a redus considerabil.
Inculpatul C. L. A. prin apărător ales a susținut în principal înlocuirea măsurii arestului preventiv, cu măsura arestului la domiciliu, deoarece temeiule care au impus luarea și menținerea măsurii preventive nu mai subzistă, ele modificându-se.
S-a făcut aici referire la momentul procesual în care se află prezentul dosar, la lipsa unui pericol real de influențare a martorilor, la încetarea raporturilor de serviciu dintre inculpatul C. și Ministerul de Interne, și la trecerea unui termen rezonabil care atrage cu sine diminuarea pericolului social.
Analizând contestațiile formulate prin prisma motivelor invocate, Curtea constată că acestea sunt nefondate, urmând a fi respinse pentru următoarele considerente:
Potrivit art 202 Cod procedură penală, măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată, ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.
În alin 3 al aceluiași articol se arată că orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației adusă persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.
Acestea sunt jaloanele legale pe care instanțele investite cu soluționarea unor cauze precum prezenta sunt obligate a le lua în considerare la momentul pronunțării unor hotărâri.
Astfel, deși se încearcă de către apărătorii aleși a inculpaților acreditarea ideii că menținerea unei măsuri preventive nu trebuie raportată la gravitatea acuzațiilor formulate față de inculpați, textul legal anterior menționat face trimitere expresă la gravitatea acuzațiilor aduse inculpaților.
Vom observa în aceste condiții că inculpatul M. I. O. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.- SERVICIUL TERITORIAL C. emis în dosarul nr. 74/P/2014 pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu în formă continuată prev de art 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art 297 alin 1 CP, cu aplicarea art 35 alin 1 CP, și art. 5 alin 1 CP – 11 acte materiale, instigare la abuz în serviciu prev de art 47 CP raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art 297 alin 1 CP, instigare la fals material în înscrisuri oficiale prev de art 47 CP raportat la art 320 alin 1 CP instigare la uz de fals în forma participației improprii prev de art 52 alin 3 CP, raportat la art 323 CP toate aflate în concurs real conform art 38 alin 1 din NCP.
În sarcina inculpatului H. R. E. s-a reținut comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu, în formă continuată prev de art 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art 297 alin 1 Cod penal, cu aplicarea art 35 alin 1 Cod penal și art 5 alin 1 Cod penal (40 acte materiale); instigare la abuz în serviciu prev de art 46 Cod penal, raportat la art 132 din legea nr. 78/2000, raportat la art 297 aln 1 Cod penal; aflate în concurs real, conform art 38 alin 1 Cod penal.
În sarcina inculpatului C. L. Anto s-a reținut comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu, în formă continuată, prev de art 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin 1 Cod penal și art 5 alin 1 Cod penal (18 acte materiale); efectuarea de operațiuni comerciale, ca acte de comerț, compatibile cu funcția îndeplinită, în scopul obținerii pentru sine de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată, prev de art. 12 lit a teza I din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art 35 alin 1 Cod penal și art 5 alin 1 Cod penal;aflate în concurs real, conform art. 38 alin 1 Cod penal.
În susținerea acuzațiilor formulate împotriva inculpaților au fost administrate probe care sunt apte a convinge un observator obiectiv că inculpații ar putea fi autorii infracțiunilor pentru care sunt cercetați în prezentul dosar, respectiv declarațiile martorilor M. G., C. Acdrian, M. I., P. A., C. I. A., I. P., B. M., A. E., I. M., M. V. M., M. I. A., harapașcu I. S., BugaGheorghe, P. N., Ș. D. F., Cioncan I. A., C. I., D. I., B. D., G. D., G. D., D. F. R., T. C. V., B. M., B. D., S. N. C., G. G., B. A., N. M., P. N., R. N. M., I. P., I. S. G., C. L. radu, P. M., H. A., S. I., U. I., Ș. V., P. F., A. N., R. V., B. Darius F., Catarig S. F., M. A., T. A., Bugna P. S., M. C. A., H. D. G., T. I., Z. V. G., S. P. Saveta, S. N. C., P. D., M. M., M. I., B. V., N. F., P. P., O. D. G., R. G., P. C. T., D. V., T. M., S. G., R. P., T. A., E. D., D. A., I. E., M. L., O. R. A., Spîn F., Borodi M., S. I., Z. I. F., U. G., P. A. G., C. I., Sândor A. M., declarațiile inculpaților, și ale suspecților din prezenta cauză, procesele-verbale de redare a interceptărilor convorbirilor telefonice, și a interceptărilor ambientale, procesele-verbale de constatare a contravențiilor, procesele-verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare, diverse documente din diverse dosare de urmărire penală aflate pe rolul parchetelor de pe lângă Judecătoria Năsăud, Judecătoria Beclean, adresele IPJ Bistrița-Năsăud, adrese RAR și ADNR.
În această fază a procesului penal judecătorul de cameră preliminară nu este în măsură să analizeze importanța dovezilor administrate în susținerea acuzațiilor formulate de către Ministerul Public împotriva inculpaților ci doar să analizeze dacă aceste probe administrate până în acest moment la procesului penal, sunt de natură a convinge un observator obiectiv, că inculpații ar putea fi autorii săvârșirii infracțiunilor reținute în sarcina lor.
Or, toate probele anterior menționate îndeplinesc această cerință reală, existând la acest moment o suspiciune rezonabilă că inculpații au comis faptele pentru care au fost trimiși în judecată, urmând ca instanța investită cu soluționarea fondului să se pronunțe cu privire la vinovăția sau nevinovăția inculpaților.
Rămâne de analizat în continuare dacă menținerea unei măsuri preventive este necesară pentru a asigura scopul prevăzut de art 202 CPP respectiv buna desfășurare a procesului penal, împiedicarea sustragerii de la judecată, ori prevenirea săvârșirii unor alte infracțiuni.
Curtea apreciază asemenea instanței fondului că se impune menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal,
Această noțiune de bună desfășurare a procesului penal trebuie privită într-un context mult mai larg, inclusiv sub aspectul soluționării cu celeritate a unui astfel de dosar complex.
Așa cum am mai precizat și anterior, procedura de cameră preliminară nu a fost finalizată până la acest moment și datorită faptului că inculpatul M. I. O. a solicitat prelungirea termenului de depunere a excepțiilor invocate, cerere care a fost admisă de către judecătorul de cameră preliminară de la fond.
Or, în aceste condiții este evidentă tactica apărătorilor aleși a inculpaților de a încerca prin orice mijloace legale tergiversarea soluționării prezentului dosar ceea ce este denatură a aduce atingere bunei desfășurări a procesului penal.
Este reală susținerea apărătorilor aleși ai inculpaților că doar gravitatea acuzațiilor reținute în sarcina clienților lor nu este suficientă la un moment dat pentru a menține măsura preventivă.
Potrivit dispozițiilor art. 223 alin 2 CPP, instanța este obligată să se raporteze la gravitatea faptei însă și la modul și circumstanțele de comitere a acesteia, anturajului și a mediului din care inculpatul provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări referitoare la persoana acestuia, pentru a constata că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordine publică.
Instanța fondului și instanța de control judiciar a avut în vedere pretinsa amploare a faptelor reținute în sarcina inculpaților, caracterul cvasi-cotidian al faptelor reținute în sarcina inculpaților, aspecte care denotă un exercițiu îndelungat în comiterea unor fapte similare.
Este greu de crezut pentru un observator obiectiv și imparțial că pretinsa activitate infracțională a inculpaților ar fi încetat din proprie inițiativă fără o intervenție în forță a organelor statului.
Maniera în care se susține că s-a desfășurat întreaga activitate infracțională a celor trei inculpați contestatori, denotă o bună organizare a activității infracționale, o concentrare a eforturilor susținute a celor trei, pentru crearea unor situații de aparență legalitate unor aspecte ilicite.
Si din această perspectivă acuzațiile formulate față de inculpați, sunt extrem de grave, nu trebuie omis nici faptul că inculpații au ocupat funcții importante în cadrul IPJ Bistrița-Năsăud și în cadrul Ministerului de Interne, aceștia folosindu-se se pare de funcțiile ocupate pentru a desfășura o activitate vădit ilicită, care chiar dacă nu a produs un prejudiciu material nimănui a adus un grav prejudiciu de imagine a acestei instituții, în ochii cetățenilor în condițiile în care rolul principal al instituției era de aplicare a legii.
Raporturile de muncă ale inculpaților M. și Hășnas au încetat prin pensionarea acestor persoane singura persoană care și-a dat demisia fiind inculpatul C. L..
Este reală susținerea că inculpații sunt lipsiți de antecedente penale, însă aceasta este o stare de normalitate în România iar pe de altă parte inculpații nu ar fi putut ocupa funcțiile de care s-au folosit pentru comiterea pretinselor infracțiuni din dosar, dacă ar fi avut astfel de antecedente penale.
Caracterizările pozitive ale inculpaților având în vedere probele administrate în faza de urmărire penală, sunt susceptibile a fi extrem de subiective în contextul în care între conducerea Inspectorului Județean de Poliție Bistrița-Năsăud, și instituțiile importante din cadrul județului Bistrița-Năsăud a existat o relație de colaborare, fundamentată și pe criterii politice, nu doar pe criterii de competență profesională.
Raportat la toate aceste aspecte anterior menționate, Curtea apreciază că temeiul avut în vedere la momentul luării și apoi a menținerii măsurii arestului preventiv subzistă și impune în continuare privarea de libertate a inculpaților pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal.
Durata arestului preventiv este în continuare una rezonabilă având în vedere complexitatea prezentului dosar, numărul mare de acte de urmărire penală efectuate într-un termen relativ scurt, dosarul aflându-se în prezent în faza de cameră preliminară, neexistând niciun moment de inactivitate din partea organelor judiciare.
Așa cum am mai susținut prezenta cauză este una complexă, atât prin multitudinea acuzaților formulate față de inculpați, cât și prin multitudinea de probe administrate în susținerea acestor acuzații.
Instanța de control judiciar, apreciind necesitatea menținerii a unei măsuri preventive față de inculpați, constată că doar măsura arestului preventiv este la acest moment, proporțională cu gravitatea acuzațiilor formulată față de inculpați.
Nu trebuie omis faptul că în sarcina unor funcționari publici au fost reținute comiterea unui număr relativ impresionant de acte materiale, că pretinsa activitate infracțională a inculpaților s-a desfășurat pe o perioadă destul de îndelungată, și că a fost stopată doar urmare a intervenției organelor judiciare.
Măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar ar fi atât inoportune, cât și disproporționate față de periculozitatea sporită a celor trei inculpați.
Pentru toate aceste considerente, vor fi respinse contestațiile formulate conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Conform art.4251 alin.7 pct.1 lit.b Cpp respinge ca nefondate contestațiile formulate de către inculpații M. I. O., fiul lui G. și L., n. la 29.10.1965 în Beclean CNP_, H. R. E., fiul lui R. V. și L., n. la data de 19.08.1966 în Călărași CNP_ și C. L. A., fiul lui Costănuț și M., n. la 02.04.1981 în Năsăud,CNP_ toți aflați în prezent în Penitenciarul G. împotriva încheierii penale 39/F/18.03.2015 a Tribunalului Maramureș.
Obligă inculpații contestatori la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat cu prezenta contestație în cuantum de câte 300 lei fiecare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința camerei de consiliu de azi, 31 martie 2015.
PREȘEDINTEGREFIER
M. ȘORTANMARIANA B.
Red. M.Ș./M.N.
4 ex./9.04.2015
Jud.fond.- G. O.
| ← Infracţiuni rutiere (O.U.G nr. 195/2002). Decizia nr. 347/2015.... | Furt calificat (art.229 NCP). Decizia nr. 429/2015. Curtea de... → |
|---|
