Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 51/2016. Curtea de Apel CLUJ

Comentarii

0

Decizia nr. 51/2016 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 20-01-2016 în dosarul nr. 51/2016

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

Dosar nr._

Cod operator date cu caracter personal 8428

DECIZIA PENALĂ nr. 51/A/2016

Ședința publică din data de 20 ianuarie 2016

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: D. P.

JUDECĂTOR: I. – C. M.

GREFIER: N. N.

MINISTERUL PUBLIC – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – P. de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentant prin procuror: D. S.

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de către inculpatul - apelant I. V. D. împotriva sentinței penale nr. 531/23.04.2015, pronunțate de către Judecătoria B. M., în dosar nr._, în care inculpatul – apelant I. V. D. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria B. M., pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, fapte prevăzute de art. 228 alin.1, art. 229 alin.1 lit. d, alin.2, lit. b Cod penal (patru fapte), cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

La apelul nominal, se prezintă inculpatul – apelant I. V. D., în stare de arest preventiv, asistat de către apărătorul său ales, d-l avocat C. Socorici, din cadrul Baroului Maramureș, cu împuternicire avocațială depusă la dosar f. 5, lipsind părțile civile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că a fost înregistrat la dosar, în data de 07 ianuarie 2016, din partea Penitenciarului G., răspuns la adresa emisă de instanță la termenul anterior.

De asemenea, apărătorul ales al inculpatului – apelant depune la dosar acordul de mediere, în original, încheiat între inculpatul – apelant I. V. D., prin reprezentant L. R. V. și partea civilă V. I. de către Biroul de Mediator T. M. A., prin care i s-a predat părții civile suma de 1.200 lei, reprezentând daune materiale.

Față de această împrejurare, apărătorul ales al inculpatului – apelant I. V. D. solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și, rejudecând, să se dispună încetarea procesului penal.

Reprezentantul Ministerului Public achiesează concluziilor formulate de către apărătorul ales al inculpatului – apelant.

Inculpatul – apelant I. V. D., având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta săvârșită.

CURTEA,

P. sentința penală nr. 531/23.04.2015 a Judecătoriei B. M., a fost condamnat inculpatul I. V.-D. – PORECLA „Blondu”:

- la pedeapsa închisorii de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. d, alin. 2 lit. b Cod penal;

- la pedeapsa închisorii de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. d, alin. 2 lit. b Cod penal;

- la pedeapsa închisorii de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. d, alin. 2 lit. b Cod penal;

- la pedeapsa închisorii de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. d, alin. 2 lit. b Cod penal.

În baza art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa de 2 ani închisoare la care se adaugă o treime din totalul celorlalte pedepse (1/3 din 6 ani = 2 ani), rezultând o pedeapsă finală de 4 ani închisoare.

În baza art. 15 alin. 2 din Legea 187/2012, s-a revocat beneficiul suspendării condiționate pentru pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală 697 din 16.03.2012, pronunțată de Judecătoria B. M. în dosarul penal nr._, definitivă la data de 31.03.2012, prin neapelare și dispune cumularea acestei pedepse cu pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani închisoare, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a II-a Cod penal din 1969 (pedeapsa accesorie aplicată prin Sentința penală nr. 697/2012 a Judecătoriei B. M.).

S-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii de 24 de ore din data de 11.06.2014.

A fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă V. I. domiciliat în B. M., ./8, cu reședința în B. M., ./83, jud. Maramureș și obligă inculpatul la plata sumei de 1200 de lei reprezentând daune materiale către această parte civilă.

Au fost respinse acțiunile civile formulate de părțile civile D. M. G. domiciliat în B. M., ./28, jud. Maramureș și I. Ș. domiciliat în Cicârlău, .. 280, jud. Maramureș.

S-a constatat că persoanele vătămate O. O. domiciliat în B. M., ./54, jud. Maramureș și . cu sediul în B. M., ./2, jud. Maramureș nu s-au constituit părți civile în cauză, prejudiciul cauzat acestuia din urmă fiind acoperit prin restituirea bunurilor sustrase.

În baza art. 112 alin. 1 lit. e rap. la art. 112 alin. 5 Cod penal s-a confiscat de la inculpat suma de 250 de lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase și nerecuperate de persoana vătămată O. O..

În baza art. 274 alin. 1 cod de procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei 600 de lei cheltuieli judiciare către stat,exceptând sumele de câte 200 de lei reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu în cursul urmării penale și al judecății către av. B. Ș. R. și P. C. care au fost achitate din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin rechizitoriul înregistrat pe rolul Judecătoriei B. M. sub nr. de dosar_, P. de pe lângă Judecătoria B. M. a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului I. V. D. pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat fapte prevăzute de art. 228 alin.1, art. 229 alin.1 lit. d, alin.2, lit.b Cod penal (patru fapte), cu aplicarea art. 38 alin. 1 cod penal.

În cuprinsul actului de sesizare a instanței s-a reținut că în perioada 28.05._14, fără a se putea stabili cu exactitate data, prin forțarea geamului tip termopan, inculpatul a pătruns în locuința aparținând persoanei vătămate O. O., situată în B. M., ./54, iar, din interior, a sustras mai multe bunuri, în valoare de 1500 lei; în perioada 23.04._14, fără a se putea stabili cu exactitate data, prin efracție și prin escaladare, a pătruns în locuința aparținând persoanei vătămate I. Ș., situată în B. M., . nr. 8/22, iar, din interior, a sustras centrala termică și regulatorul de gaz; în perioada 10.04._14, fără a se putea stabili cu exactitate data, prin efracție și prin escaladare, a pătruns în locuința aparținând persoanei vătămate D. M. G., în care locuia cu chirie, persoana vătămată, Cosales M., cetățean italian, reprezentant al ., situată în B. M., ./2, iar, din interior, a sustras mai multe bunuri, în valoare de 9500 lei; în perioada 25.05._14, fără a se putea stabili cu exactitate data, prin efracție și prin escaladare, a pătruns în locuința aparținând persoanei vătămate, Contato Aldo, situată în B. M., ./4, iar, din interior, a sustras mai multe bunuri, în valoare de 1500 lei.

P. Încheierea din data de 07.01.2015, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecății cu privire la inculpatul I. V. D. pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat fapte prevăzute de art. 228 alin.1, art. 229 alin.1 lit. d, alin.2, lit.b Cod penal (patru fapte), cu aplicarea art. 38 alin. 1 cod penal.

În data de 25.11.2014, cu ocazia discutării propunerii Parchetului de pe lângă Judecătoria B. M. având ca obiect luarea măsurii preventive a controlului judiciar față de inculpat, acesta a fost prezent în fața judecătorului de cameră preliminară și i s-a înmânat o copie de pe actul de sesizare a instanței.

Inculpatul nu a fost audiat în cursul cercetării judecătorești, acesta nefiind găsit la adresa aleasă pentru comunicarea actelor de procedură.

Probele administrate în cursul urmării penale nu au fost contestate de apărătorul inculpatului și nici de reprezentantul Ministerului Public.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța a reținut în fapt că în perioada 23.04._14, inculpatul I. V. D. a pătruns, prin forțarea și escaladarea ferestrei, în locuința aparținând persoanei vătămate I. Ș., situată în B. M., . nr. 8/22,, de unde a sustras centrala termică și regulatorul de gaz.

Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din data de 16.05.2014, „fereastra este prevăzută cu un canat mobil în poziția închis asigurat care prezintă în mai multe puncte urme de forțare de adâncime provenind de la un corp dur atât pe canat cât și pe tocul ferestrei” (fila 37 din dosarul de urmărire penală.

La începutul lunii mai 2014, inculpatul I. V. D., l-a contactat telefonic pe numitul D. A.-S., care lucrează în Anglia, convenind cu acesta să-i înstrăineze bunurile contra sumei de 1200 lei, inculpatul asigurându-l pe cumpărător că bunurile nu sunt sustrase.

Astfel, inculpatul I. V. D. s-a prezentat la domiciliul martorului D. I., tatăl cumpărătorului și a predat bunurile, precizând familiei cumpărătorului despre convenția telefonică încheiată cu numitul D. A.-S.. Ulterior, numitul D. A.-S. a expediat inculpatului suma stabilită. Din declarația martorului D. I., instanța reține că la începutul lunii mai a găsit în locuința sa o centrală termică marca Romstal într-un cearșaf, iar lângă aceasta se afla într-o pungă un regulator de gaz care avea la un capăt o bucată de racord flexibil de culoare galbenă.

Același martor a declarat că a luat legătura telefonic cu fiul său care i-a spus că a vorbit cu inculpatul are l-a asigurat că bunurile nu sunt sustrase și s-au înțeles la ca prețul de achiziție să fie de 1200 de lei (filele 115-116 din dosarul de urmărire penală). inculpatul a fost recunoscut de către martor după fotografie în data de 21.05.2014.

Bunurile au fost restituite, pe bază de dovadă, la data de 16.06.2014, persoanei vătămate, care le-a recunoscut ca fiind bunurile proprietatea sa.

Inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei, însă martorul D. I., cu ocazia audierii din data de 21.0.2014, a declarat că l-a contactat telefonic pe fiul său, D. A.-S., care i-a relatat că a cumpărat bunurile sus-arătate de la inculpat și că i-a expediat banii reprezentând prețul bunurilor, inculpatului.

Martorul T. C., cu ocazia audierii din data de 11.06.2014, a declarat că inculpatul I. V. D. i-a relatat că, în cursul lunii aprilie 2014 a pătruns într-un apartament din cartierul Săsar, de unde a sustras o centrală termică. Martorul a mai declarat că inculpatul a relatat că a înstrăinat centrala termică sustrasă unui văr de-l său, pe nume D., care lucrează în Anglia, de la care a primit suma de 250 lire, martorul declarând că a fost prezent când inculpatul I. V. D. a ridicat suma expediată de la ING Bank (fila 119 din dosarul de urmărire penală).

Persoana vătămată I. Ș. a declarat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 500 lei, reprezentând contravaloarea geamului distrus, bunurile sustrase fiindu-i restituite.

2. În perioada 10.04.2014, ora 16:00 - 14.05.2014, ora 20:00, inculpatul I. V. D. a pătruns, prin efracție și escaladare, în apartamentul situat în B. M., ./2, jud. Maramureș, proprietatea persoanei vătămate D. M. G., în care locuia cu chirie, persoana vătămată, Cosales M., cetățean italian, reprezentant al ., de unde a sustras un cuptor cu microunde, două televizoare, un sistem home-cinema, un copiator, un fax marca LG, un telefon fix, un uscător de păr, un suport pentru uscat haine, lenjerie pat și un aparat electric pentru cafea.

Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din data de 14.05.2014, bucătăria apartamentului „este prevăzută cu o fereastră confecționată din PVC situată la 120 cm de sol, dispusă spre spatele clădirii, având un canat fix și unul mobil aflat în poziția deschis, prezentând urne de forțare prin presare de-a lungul ramei în zona sistemului de închidere” (fila 50 din dosarul de urmărire penală).

La începutul lunii mai 2014, inculpatul I. V. D. l-a contactat pe martorul T. C. și l-a întrebat dacă poate depozita în locuința lui unul din televizoarele sustrase (televizorul marca LG), inculpatul precizându-i martorului că a primit televizorul de la mama sa din străinătate (fila 118 verso din dosarul de urmărire penală).

Martorul T. C. a acceptat, iar ulterior, respectiv, la data de 09.05.2014 la solicitarea inculpatului I. V. D., martorul T. C. a înstrăinat televizorul martorului V. I., contra sumei de 1200 lei, aspect confirmat de către martorul V. I. (filele 123-125 din dosarul de urmărire penală, cu această ocazie întocmindu-se înscrisul aflat la fila 121 din dosarul de urmărire penală).

Martorul T. C., cu ocazia audierii din data de 11.06.2014, a declarat că, la interval de câteva zile de la data când a vândut televizorul marca LG martorului V. I., în timp ce se deplasa cu inculpatul pe . V. D. i-a arătat un apartament aflat la parter și i-a relatat că televizorul înstrăinat provine din acel apartament.

Persoana vătămată, D. M. G., proprietarul imobilului, a arătat că televizorul ridicat de la martorul V. I. a fost sustras din imobilul proprietatea sa, situat în B. M., ./2, jud. Maramureș și aparține persoanei vătămate Cosales M.; la data de 07.11.2014, televizorul a fost restituit, pe bază de dovadă, martorei D. D. N., coproprietara imobilului.

Persoana vătămată, D. M. G., proprietarul imobilului a declarat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 1500 lei, reprezentând distrugerile provocate imobilului.

Numitul V. I. a declarat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 1200 lei reprezentând suma achitată pentru achiziționarea televizorului.

Persoana vătămată, D. M. G., a declarat că, numitul Cosales M., cetățean italian, reprezentant al ., cu sediul în B. M. ./2 (locatarul imobilului), se constituie parte civilă în cauză cu suma de 9500 lei, însă acesta din urmă nu și-a manifestat voința în sensul constituirii de parte civilă.

3. În perioada 25.05._14, inculpatul I. V. D. a pătruns, prin efracție, în locuința aparținând persoanei vătămate Contato Aldo, situată în B. M., ./4, jud. Maramureș, de unde a sustras 12 bucăți de pietre de mină, un ceas de damă și alimente.

Din cuprinsul procesului-verbal de cercetare la fața locului încheiat în data de 27.05.2014, instanța reține că „accesul în locuință se face printr-o ușă confecționată din lemn care …prezintă urme de forțare în zona sistemului de asigurare butuc îngropat în yală” (fila 71 din dosarul de urmărire penală).

Ulterior, inculpatul I. V. D. a înstrăinat martorului A. M. S. un număr de 10 bucăți de flori de mină, contra sumei de 30 lei, două rămânând în posesia sa.

În data de 10.06.2014 martorul A. M. S. a predat organelor de poliție pietrele de mină achiziționate, iar, în data de 12.06.2014, organele de poliție au ridicat de la inculpatul I. V. D. celelalte două bucăți pietre de mină.

Persoana vătămată, Contato Aldo, a recunoscut cele zece bucăți de pietre de mină ridicate de la martorul A. M. S., precum și cele două bucăți pietre de mină ridicate de la inculpat, ca fiind bunurile proprietatea sa, acestea fiind restituite, pe bază de dovadă, persoanei vătămate, la data de 22.09.2014 (fila 69 din dosarul de urmărire penală).

Martorul A. M. S. a declarat că a cumpărat cele zece bucăți pietre de mină de la inculpatul I. V. D. (filele 128-129 din dosarul de urmărire penală).

Prejudiciul cauzat persoanei vătămate, Contato Aldo, este în cuantum de 1500 lei, fiind recuperat parțial, prin restituirea pietrelor de mină, persoana vătămată declarând, însă, că nu constituie parte civilă în cauză și nu dorește să participe la procesul penal.

4. În perioada 28.05._14, inculpatul I. V. D. a pătruns, prin forțarea geamului tip termopan, în garsoniera situată în B. M., pe ./54, la parterul imobilului, proprietatea persoanei vătămate O. O., de unde a sustras un laptop, un sistem audio marca LG, un uscător de păr, un aparat de bărbierit, două parfumuri bărbătești, un mixer, un GPS și o cheie cu interfon de la locuință.

Persoana vătămată, constatând că-i lipsesc bunurile din imobil, la data de 31.05.2014, când a revenit în țară, a contactat-o telefonic pe numita L. I., o prietenă a sa, care avea cheie de la imobil și cum aceasta i-a precizat că nu are cunoștință despre bunuri, persoana vătămată a anunțat organele de poliție.

În data de 01.06.2014, persoana vătămată s-a deplasat în cursul zilei în oraș, seara revenind la domiciliu, în jurul orei 21:00, oră la care a ieșit pe balconul locuinței.

În timp ce se afla în balcon, persoana vătămată a observat, în spatele blocului, pe spațiul verde, în dreptul geamului locuinței sale un laptop, un sistem audio și un mixer. Persoana vătămată a coborât în grădină și a constatat că bunurile din acea locație sunt bunurile proprietatea sa, ce i-au fost sustrase din locuință.,

Din declarația martorului Szijjarto I. din data de 11.06.2014, rezultă că, la sfârșitul lunii mai, în timp ce se deplasa înspre locuință, s-a întâlnit cu inculpatul I. V. D., care i-a precizat că are de vânzare bunuri, din care a văzut un uscător de păr și o combină cu mai multe boxe mici, însă nu a cumpărat vreun bun (fila 138 din dosarul de urmărire penală).

Persoana vătămată, O. O. a declarat că nu se constituie parte civilă în cauză, întrucât și-a recuperat o parte din bunuri, valoarea bunurilor nerecuperate fiind în cuantum de 250 lei.

Starea de fapt astfel cum a fost reținută de instanță se probează cu următoarele mijloace de probă: procese verbale de consemnare a plângerii și plângerile persoanelor vătămate (f. 35, 48, 65, 82 vol. I din dosarul de urmărire penală), procese verbale de cercetare la fața locului și fotografiile judiciare aferente (f. 37-42, 50-59, 71-79, 84-89 vol. I din dosarul de urmărire penală), declarațiile persoanelor vătămate (f. 45-46, 68-69, 91-93 vol. I din dosarul de urmărire penală), declarații martori (f. 60-62, 115-116, 118-120, 123-125, 126-127, 128-129, 130-131, 133-134, 135-136, 137-139 vol. I din dosarul de urmărire penală), declarații inculpat (f. 96-97, 99-100, 103-105, 108-110, 112-113 vol I din dosarul de urmărire penală), proces verbal de confruntare (f. 140-142 vol. I din dosarul de urmărire penală), proces verbal (f. 143 vol. I din dosarul de urmărire penală), ordonanțe de ridicare și predare bunuri (f. 144-161 vol. I din dosarul de urmărire penală), declarații martori (f. 162-164, 165-166 vol. I din dosarul de urmărire penală), procese verbale de examinare – f. 175-178, 179-182 vol. I din dosarul de urmărire penală), procese verbale – f. 184-185, 186-189, 190-197, 198-202, 203 vol. I din dosarul de urmărire penală), procese verbale de redare a convorbirilor (f. 1-133 vol. II. din dosarul de urmărire penală).

Fiind audiat în cursul urmăririi penale inculpatul I. V. D. nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii de furt.

Sub aspectul elementului material al laturii obiective, infracțiunea a fost săvârșită de inculpat prin acțiuni de luare unor bunuri mobile din posesia persoanelor vătămate, fără a avea consimțământul acestora, după forțarea ferestrelor sau a ușii de acces, urmarea imediată a acțiunii inculpatului, fiind cauzarea unui prejudiciu în patrimoniul părții civile.

Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea a fost săvârșită de inculpat cu intenție directă, acesta urmărind însușirea unui bun aparținând altei persoane și cauzarea unui prejudiciu în patrimoniul acesteia.

În drept, fapta inculpatului I. V. D. care, în perioada 28.05._14, fără a se putea stabili cu exactitate data, prin forțarea și escaladarea geamului tip termopan, a pătruns în locuința aparținând persoanei vătămate O. O., situată în B. M., ./54, iar, din interior a sustras mai multe bunuri, în valoare de 1500 lei în scopul însușirii pe nedrept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. d și alin. 2 lit. b Cod penal.

Fapta inculpatului I. V. D. care, în perioada 23.04._14, fără a se putea stabili cu exactitate data, prin efracție și prin escaladare a pătruns în locuința aparținând persoanei vătămate I. Ș., situată în B. M., . nr. 8/22, iar, din interior, a sustras centrala termică și regulatorul de gaz, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. d și alin. 2 lit. b Cod penal.

Fapta inculpatului I. V. D. care, în perioada 10.04._14, fără a se putea stabili cu exactitate data, prin efracție și prin escaladare, a pătruns în locuința aparținând persoanei vătămate D. M. G., în care locuia cu chirie, persoana vătămată, Cosales M., cetățean italian, reprezentant al ., situată în B. M., ./2, iar, din interior, a sustras mai multe bunuri, în valoare de 9500 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. d și alin. 2 lit. b Cod penal.

Fapta inculpatului I. V. D. care, în perioada 25.05._14, fără a se putea stabili cu exactitate data, prin efracție, inculpatul a pătruns în locuința aparținând persoanei vătămate, Contato Aldo, situată în B. M., ./4, iar, din interior, a sustras mai multe bunuri, în valoare de 1500 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. d și alin. 2 lit. b Cod penal.

La individualizarea și dozarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului pentru fiecare dintre cele două infracțiuni, instanța a avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege (de la 2 ani la 7 ani închisoare), împrejurările comiterii faptei (prin efracție, escaladare, prin pătrunderea în locuințele persoanelor vătămate, pe lângă relațiile sociale referitoare la patrimoniu, inculpatul aducând atingere prin faptele sale și relațiilor sociale referitoare la domiciliul și viața privată a acestora), urmarea produsă (cuantumul prejudiciilor cauzate persoanelor vătămate), persoana inculpatului care nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor, după încetarea măsurii preventive acesta nu sa mai prezentat în fața instanței, iar potrivit fișei de cazier judiciar, are antecedente penale.

Astfel, prin sentința penală nr. 697 din 16.03.2012, pronunțată de Judecătoria B. M. în dosarul penal nr._, definitivă la data de 31.03.2012, prin neapelare, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani, în perioada termenului de încercare inculpatul comițând infracțiunile de furt calificat ce fac obiectul prezentei cauze.

Articolul 10 din Legea 187/2012 prevede că „tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puțin una dintre infracțiunile din structura pluralității a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracțiuni pedeapsa a fost stabilită potrivit legii vechi, mai favorabilă”. Așadar, momentul care trebuie avut în vedere pentru a se face aplicarea art. 10 este cel al săvârșirii infracțiunii, raționament ușor de înțeles având în vedere că tratamentul sancționator se aplică potrivit legii noi dacă una dintre infracțiuni a fost comisă sub imperiul acesteia, întrucât sub imperiul legii noi a luat naștere și pluralitatea de infracțiuni.

În prezenta cauză, instanța a constatat că infracțiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului au fost săvârșite de acesta după . codului penal și în cursul termenului de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate pentru o infracțiune săvârșită anterior.

Articolul 15 din Legea 187/2012, aplicabil în prezenta cauză prevede că „măsura suspendării condiționate a executării pedepsei aplicată în baza Codului penal din 1969 se menține și după . Codului penal. Regimul suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute la alin. (1), inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, este cel prevăzut de Codul penal din 1969”.

În aplicarea dispozițiilor art. 15 alin. 2 din Legea 187/2012, revocarea suspendării condiționate a executării unei pedepse aplicate conform vechiului cod penal, are loc potrivit dispozițiilor art. 83 Cod penal din 1969 cu consecința cumulului aritmetic al pedepselor precum și al executării rezultantei în regim de detenție chiar și în condițiile în care, pentru noua infracțiune se aplică o pedeapsă potrivit noului cod penal.

Pentru aceste considerente, instanța, în baza art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. d, alin. 2 lit. b Cod penal, a condamnat pe inculpatul I. V. D. la pedeapsa închisorii de câte 2 ani pentru săvârșirea fiecăreia dintre cele 4 infracțiuni de furt.

În aplicarea art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal potrivit căruia când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, instanța a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa de 2 ani închisoare la care s-a adăugat o treime din totalul celorlalte pedepse (1/3 din 6 ani = 2 ani), rezultând o pedeapsă finală de 4 ani închisoare.

În baza art. 15 alin. 2 din Legea 187/2012, s-a revocat beneficiul suspendării condiționate pentru pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală 697 din 16.03.2012, pronunțată de Judecătoria B. M. în dosarul penal nr._, definitivă la data de 31.03.2012, prin neapelare și a dispus cumularea acestei pedepse cu pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani închisoare, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a II-a Cod penal din 1969 (pedeapsa accesorie aplicată prin Sentința penală nr. 697/2012 a Judecătoriei B. M.).

S-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii de 24 de ore din data de 11.06.2014.

Apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale (prin fapta ilicită săvârșită cu intenție directă, inculpatul a cauzat un prejudiciu cert și nereparat în patrimoniul părților civile), instanța a admis acțiunea civilă și a obligat inculpatul la plata către partea civilă V. I. a sumei de 1200 de lei reprezentând daune materiale către această parte civilă care a făcut dovada achitării acestei sume de bani prin înscrisul aflat la fila 121 din dosarul de urmărire penală.

S-a respins acțiunile civile formulate de părțile civile D. M. G. și I. Ș. reținând că aceștia nu au făcut dovada potrivit art. 20 alin. 2 Cod de procedură penală a cuantumului despăgubirilor solicitate, sancțiunea fiind prevăzută de alineatul 4 al aceluiași articol.

S-a constatat că persoanele vătămate O. O. și . nu s-au constituit părți civile în cauză, prejudiciul cauzat acestuia din urmă fiind acoperit prin restituirea bunurilor sustrase.

În baza art. 112 alin. 1 lit. e rap. la art. 112 alin. 5 Cod penal s-a confiscat de la inculpat suma de 250 de lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase și nerecuperate de persoana vătămată O. O..

În baza art. 274 alin. 1 Cod de procedură penală, a obligat inculpatul la plata sumei de 600 de lei cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel la data de 16.10.2015 inculpatul prin apărător ales solicitând repunerea în termenul de apel conform art.411 C.p.p. deoarece a lipsit din România încă din timpul procesului și nu i-a fost comunicată sentința penală atacată, iar la data promovării apelului se afla încarcerat în Anglia unde executa mandatul aferent condamnărilor din prezentul dosar și nu a reușit să ia legătura cu familia.

În motivarea apelului se arată că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică deoarece nu există probe directe care să-l inculpe pe inculpat, iar toate susținerile martorilor sunt determinate de o stare conflictuală cu aceștia iar descoperirea unor bunuri la domiciliul acestuia nu atestă faptul că a comis inculpatul aceste infracțiuni iar din procesele verbale de la fața locului nu rezultă ridicarea de urme care să-l incrimineze și numai o singură partea vătămată nu a recuperat prejudiciul.

Cu privire la individualizarea pedepsei nu a fost reținută comiterea faptelor sub imperiul vechiului cod penal, pedeapsa rezultantă fiind prea mare.

Ca atare se solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și încetarea procesului penal având în vedere că a achitat prejudiciul părții vătămate V. I. și că a recunoscut săvârșirea faptelor.

Examinând probele dosarului Curtea va reține următoarele:

Sentința penală nr.531 din 23.04.2015 a Judecătoriei B. M. a rămas definitivă la data de 19 mai 2015 dată la care s-a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.569 din 19 mai 2015 pentru pedeapsa de 5 ani închisoare.

Deoarece din verificările efectuate de către organele de poliție s-a stabilit că condamnatul I. V. D. a părăsit teritoriul României în cursul lunii februarie 2015 (f.108 dosar instanță de fond ) la data de 5 iunie 2015 a fost emis mandatul european de arestare vizând pe acest condamnat de către judecătorul delegat la compartimentul executări penale al Judecătoriei B. M. (f.110-114 dosar instanță de fond), iar la data de 12.06.2015 a fost introdusă semnalarea SIS cu privire la persoane căutate în vederea predării în baza unui mandat european de arestare sau în vederea extrădării – art.26 din Decizia nr.2007/533/JAI a Consiliului Uniunii Europene din 12.06.2007 privind înființarea, funcționarea și utilizarea sistemului de informații Schengen de a doua generație SIS II privind pe numitul I. V. D. (f.129 dosar instanță de fond).

În baza mandatului european de arestare menționat mai sus emis de către autoritățile judiciare române la data de 9 iulie 2015 s-a dispus arestarea în vederea predării a numitului I. V. D. de către Marea Britanie.

Instanța de apel pentru clarificarea repunerii în termenul de apel în absența tuturor actelor de la dosarul instanței de fond în acest sens, a solicitat Penitenciarului G. informații suplimentare în sensul de a se comunica dacă condamnatului I. V. D. i s-a comunicat după depunerea în centrul de detenție hotărârea de condamnare respectiv sentința penală nr.531/23 aprilie 2015 a Judecătoriei B. M. rămasă definitivă prin neapelare la data de 19 mai 2015 având în vedere dispozițiile art.92 alin.2 din Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.

Din datele comunicate de către P. G. la data de 10 .12.2015 (f.36-41) rezultă că condamnatul I. V. D. i s-a adus la cunoștință doar mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.569/19 mai 2015 în luna octombrie 2015 însă ziua este ilizibilă și de asemenea că așa cum rezultă din procesul verbal nr.I /112 349 din data de 22.10.2015 întocmit de Administrația Națională a Penitenciarelor – P. București Prahova condamnatul I. V. D. a fost depus în acest penitenciar.

Conform procesul verbal de predare primire din data de 22.10.2015 s-a efectuat predarea din Marea Britanie a condamnatului I. V. D. către autoritățile din România respectiv organele de poliție din cadrul IGPR- CCPI.

P. încheierea din 16.12.2015 instanța de apel a dispus efectuarea unei adrese către P. București Rahova pentru a se comunica dacă condamnatului I. V. D. i s-a comunicat sentința penală nr.531/23.04.2015 a Judecătoriei B. M. iar caz afirmativ să se menționeze dacă a fost încheiat un proces verbal semnat de către condamnat din care să i se aducă la cunoștință totodată că are posibilitatea declarării unei căi de atac împotriva acestei sentințe .

Deoarece P. Rahova nu a formulat nici un răspuns la data de 18.01.2016 grefierul de ședință a luat legătura cu Serviciul de Evidență din cadrul Penitenciarului Rahova iar funcționarul din cadrul acestui serviciu a comunicat că acest condamnat a fost transferat din P. Rahova în P. G. în cursul lunii noiembrie 2015 și concomitent cu transferul și dosarul său de penitenciar astfel că s-a procedat la redirecționarea adresei emisă de instanța de apel către P. G., care a înaintat aceleași acte trimise la data de 10.12.2015.

Potrivit art.92 alin. 1 și 2 dinLegea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală atunci când persoana condamnată nu a fost prezentă la judecată instanța emitentă verifică lucrările dosarului și dacă constată că persoanei condamnate nu i s-a înmânat personal hotărârea de condamnare instanța emitentă informează autoritatea judiciară de executare că:

a) în termen de 10 zile de la primirea după caz în centrele de reținere și arestare preventivă care se organizează și funcționează în subordinea Ministerului Afacerilor Interne sau în penitenciar a persoanei predate hotărârea de condamnare va fi comunicată personal acestuia în condițiile Codului de procedură penală ;

b) la momentul înmânării hotărârii de condamnare persoanei predate i se aduce la cunoștință că are dreptul după caz:

i) la exercitarea unei căi de atac potrivit Codului de procedură penală

ii) la rejudecarea cauzei potrivit Codului de procedură penală:

Din conținutul mandatului european de arestare anexat dosarului instanței de fond rezultă că autoritatea judiciară emitentă nu a inserat aceste mențiuni deși la pct.d.2 din cuprinsul mandatului european de arestare s-a specificat că persoana solicitată I. V. D. nu a fost prezentă în persoană la procesul în urma căruia a fost pronunțată hotărârea și la pct.3.1b s-a specificat că persoana nu a fost citată personal dar a primit efectiv prin alte mijloace o informare oficială cu privire la data și locul stabilite pentru procesul în urma căruia a fost pronunțată hotărârea respectiv că după trimiterea în judecată a inculpatului acesta a fost prezent la termenul din 25.11.2014 în fața judecătorului de cameră preliminară în procedura camerei preliminare fiindu-i comunicat o copie de pe rechizitoriu.

Conform procesului verbal de predare a sentinței penale nr.531/2015 din data de 23.04.2015 a Judecătoriei B. M. pronunțată în dosarul nr._ de la fila 104-105 dosar instanță de fond numitului I. V. D. această sentință a fost returnată deoarece destinatarul este absent de la domiciliu din B. M. ., . care și-a indicat-o pentru a-i fi comunicate actele de procedură.

Din informațiile solicitate de la P. G. precum și de la P. Rahova rezultă că inculpatului nu i s-a comunicat personal hotărârea de condamnare și nici nu a fost încunoștințat despre faptul că acesta are posibilitatea de a atac hotărârea cu o cale de atac ordinară sau extraordinară deoarece legea nu face distincție și nici că are dreptul la rejudecarea cauzei care ar echivala cu art.466 C.p.p. ce vizează redeschiderea procesului penal în cazul persoanei condamnate și judecata în lipsă .

Ca atare condamnatului I. V. D. nu i s-a înmânat personal hotărârea de condamnare conform dispozițiilor Codului de procedură penală după predarea sa către autoritățile române și nici nu i s-a adus la cunoștință faptul că are posibilitatea exercitării unei căi de atac sau a rejudecării cauzei context în care Curtea va constata că solicitarea acestuia în termenul legal de apel este fondată, iar omisiunea autorităților judiciare române respectiv Judecătoria B. M. precum și Penitenciarelor Rahova și G. de a aduce la cunoștință condamnatului drepturile sale procesuale prin care i s-a eludat dreptul la apărare și implicit dreptul la un proces echitabil conform art.6 din CEDO se circumscrie disp. art.411 C.p.p. având în vedere că acesta a optat să i se exercite calea de atac ordinară a apelului, adică întârzierea a fost determinată de o cauză temeinică de împiedecare .

În fața instanței de apel inculpatul a menționat că deși inițial nu a recunoscut săvârșirea faptelor și-a revizuit această poziție procesuală în sensul că a recunoscut comiterea faptelor și a solicitat acordarea unui termen pentru recuperarea prejudiciului (f.23 dosar instanță de apel).

De asemenea prin încheierea de ședință din data de 5 martie 2015 a Judecătoriei B. M. în practica s-a consemnat că atât parchetul cât și apărătorul inculpatului au arătat că nu contestă probele administrate în faza de urmărire penală și nu au alte probe de propus (f.39 dosar instanță de fond) iar în fața instanței de apel nu au fost formulate cereri în probațiune suplimentare și nici instanța de apel din oficiu nu a apreciat că se impune administrarea unor noi probe.

Ca urmare a administrării unor probe utile, pertinente și concludente respectiv procese verbale de consemnare a plângerii și plângerile persoanelor vătămate (f. 35, 48, 65, 82 vol. I din dosarul de urmărire penală), procese verbale de cercetare la fața locului și fotografiile judiciare aferente (f. 37-42, 50-59, 71-79, 84-89 vol. I din dosarul de urmărire penală), declarațiile persoanelor vătămate (f. 45-46, 68-69, 91-93 vol. I din dosarul de urmărire penală), declarații martori (f. 60-62, 115-116, 118-120, 123-125, 126-127, 128-129, 130-131, 133-134, 135-136, 137-139 vol. I din dosarul de urmărire penală), declarații inculpat (f. 96-97, 99-100, 103-105, 108-110, 112-113 vol I din dosarul de urmărire penală), proces verbal de confruntare (f. 140-142 vol. I din dosarul de urmărire penală), proces verbal (f. 143 vol. I din dosarul de urmărire penală), ordonanțe de ridicare și predare bunuri (f. 144-161 vol. I din dosarul de urmărire penală), declarații martori (f. 162-164, 165-166 vol. I din dosarul de urmărire penală), procese verbale de examinare – f. 175-178, 179-182 vol. I din dosarul de urmărire penală), procese verbale – f. 184-185, 186-189, 190-197, 198-202, 203 vol. I din dosarul de urmărire penală), procese verbale de redare a convorbirilor (f. 1-133 vol. II. din dosarul de urmărire penală), instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea iar încadrările juridice se circumscriu elementelor constitutive ale infracțiunii de furt calificat fapte prevăzute de art. 228 alin.1, art. 229 alin.1 lit. d, alin.2, lit. b Cod penal (patru fapte), cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

Ca și stare de fapt s-a reținut în esență că în perioada 28.05._14, fără a se putea stabili cu exactitate data, prin forțarea și escaladarea geamului tip termopan, a pătruns în locuința aparținând persoanei vătămate O. O., situată în B. M., ./54, iar, din interior a sustras mai multe bunuri, în valoare de 1500 lei în scopul însușirii pe nedrept.

De asemenea inculpatul I. V. D. în perioada 23.04._14, fără a se putea stabili cu exactitate data, prin efracție și prin escaladare a pătruns în locuința aparținând persoanei vătămate I. Ș., situată în B. M., . nr. 8/22, iar, din interior, a sustras centrala termică și regulatorul de gaz, iar în perioada 10.04._14, fără a se putea stabili cu exactitate data, prin efracție și prin escaladare, a pătruns în locuința aparținând persoanei vătămate D. M. G., în care locuia cu chirie, persoana vătămată, Cosales M., cetățean italian, reprezentant al ., situată în B. M., ./2, iar, din interior, a sustras mai multe bunuri, în valoare de 9500 lei.

Inculpatul I. V. D. în perioada 25.05._14, fără a se putea stabili cu exactitate data, prin efracție, inculpatul a pătruns în locuința aparținând persoanei vătămate, Contato Aldo, situată în B. M., ./4, iar, din interior, a sustras mai multe bunuri, în valoare de 1500 lei.

Cu ocazia individualizării pedepsei ce a fost aplicată inculpatului pentru fiecare dintre cele două infracțiuni, instanța de fond a avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege (de la 2 ani la 7 ani închisoare), împrejurările comiterii faptei (prin efracție, escaladare, prin pătrunderea în locuințele persoanelor vătămate, pe lângă relațiile sociale referitoare la patrimoniu, inculpatul aducând atingere prin faptele sale și relațiilor sociale referitoare la domiciliul și viața privată a acestora), urmarea produsă (cuantumul prejudiciilor cauzate persoanelor vătămate), persoana inculpatului care nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor, după încetarea măsurii preventive a controlului judiciar acesta nu sa mai prezentat în fața instanței, iar potrivit fișei de cazier judiciar, acesta are antecedente penale, astfel că pedeapsa a fost just dozată și nu se impune a fi redusă.

Reintegrarea socială a inculpatului poate fi realizată numai prin privare de libertate având în vedere că într-un interval scurt de timp a comis mai multe acte de sustragere a unor bunuri ceea ce denotă un pericol social sporit, faptul că s-a sustras de la judecată, cuantumul prejudiciilor cauzate, precum și faptul că acesta a mai beneficiat de clemența legii fiind condamnat la o pedeapsă cu suspendare condiționată prin sentința penală nr.697/16 martie 2012 a Judecătoriei B. M., iar prezentele fapte au fost comise în cursul termenului de încercare astfel că executarea pedepsei în regim de detenție este oportună.

Se remarcă că prezentele fapte au fost săvârșite de către inculpat după . noului Cod penal astfel că în mod corect instanța de fond a acordat eficiență art.10 și art.15 din Legea nr.187/2012 cu privire la regimul suspendării condiționate a executării pedepsei respectiv revocarea acesteia astfel că este superfluă critica inculpatului că nu s-a acordat eficiență legii penale mai favorabile.

Din cuprinsul stării de fapt rezultă faptul că inculpatul a sustras persoanei vătămate D. M. G. în perioada 10.04.2014 – 14.05.2014 și un televizor și l-a contactat la inceputul lunii mai 2014 pe martorul T. C. pe care l-a întrebat dacă poate depozita în locuința sa unul dintre televizoarele sustrase respectiv televizorul marca LG, inculpatul precizând că a primit acest televizor de la mama sa din străinătate .

Martorul T. C. a acceptat iar ulterior la data de 9 mai 2014 la solicitarea inculpatului acest martor a înstrăinat televizorul martorului V. I. pentru suma de 1200 lei iar ulterior televizorul – care aparținea persoanei vătămate Cosales M. - conform declarației persoanei D. M. G. – și care locuia în chirie imobilului ce a aparținea persoanei vătămate Davin M. G., a fost restituit pe bază de dovadă martorei D. D. N. coproprietara imobilului din B. M. ./2, jud. Maramureș.

P. sentința penală atacată a fost obligat inculpatul I. V. D. la plata despăgubirilor civile către V. I. în sumă de 1200 lei despăgubirii pe care le-a achitat mama inculpatului așa cum rezultă din acordul de mediere depus la dosar la termenul de azi, însă această parte civilă are calitatea de cumpărător de bună credință și nu este proprietarul televizorului sustras de către inculpat astfel că nu se poate dispune încetarea procesului penal prin împăcarea părților pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. și ped, de arr.228 alin.1, art.229 alin.1 lit.d, alin.2 lit.b C.p. în absența poziției procesuale exprese manifestată de către proprietarul televizorului și anume persoana vătămată Cosales M..

De menționat este și faptul că nici în acordul de mediere (f.55-57 dosar instanță de apel) nu se precizează în mod expres faptul că partea civilă V. I. solicită încetarea procesului penal față de inculpatul I. V. D. fiind insuficientă precizarea că nu mai are nicio pretenție prezentă sau viitoare materială, civilă sau penală de la inculpat, manifestarea de voință cu privire la încetarea procesului penal trebuie să fie clară și explicită.

Latura civilă a cauzei ce vizează celelalte părți civile și persoane vătămate a fost soluționată de către instanța de fond în concordanță cu probele de la dosar.

În contextul celor expuse mai sus, Curtea în baza art.92 alin.2 din Legea 302/2004 rap. la art. 411 C.p.p. va admite cererea de repunere în termenul de apel formulată de inculpat .

În baza art.421 pct.2 lit.a Cpp va admite apelul declarat de către inculpatul I. V. D. în prezent arestat și deținut în P. G. împotriva sentinței penale nr. 531/23.04.2015 a Judecătoriei B. M. pe care o va desființa cu privire la soluționarea laturii civile sub aspectul obligării inculpatului la plata despăgubirilor civile în sumă de 1200 de lei către partea civilă V. I. și judecând cauza în aceste limite va lua act de acordul de mediere încheiat- la data de 04.01.2016 în baza contractului de mediere nr.12 din data de 04.01.2016 la sediul Biroul de mediator T. M. A. din B. M., ./10 - între inculpatul I. V. D. reprezentat de mama sa L. R. V. și partea civilă V. I. și va constata recuperat prejudiciul în sumă de 1200 de lei părții civile V. I. .

Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul reținerii de 24 de ore din data de 11.06.2014 și timpul arestării în vederea predării în baza mandatului european de arestare emis la data de 05.06.2015 de către judecătorul delegat la C. de Executări Penale B. M. din cadrul Judecătoriei B. M., începând cu data de 09.07.2015 la zi.

Potrivit art.411 alin.3 C.p.p. instanța de apel poate suspenda executarea hotărârii atacate până al soluționarea repunerii în termen însă instanța de apel față de această dispoziție facultativă a apreciat că nu se impune suspendarea executării acestei hotărâri raportat la actele și probele de la dosar, de altfel nici cu ocazia solicitării repunerii în termen (f.2-3) apărătorul inculpatului nu a solicitat acest lucru, iar potrivit art.411 alin.2 C.p.p. hotărârea este definitivă până la momentul în care instanța de apel admite cererea de repunere în termen, ceea ce s-a întâmplat la termenul de azi când s-a pronunțat decizia în cauză care este tot definitivă.

Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în apel sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art.92 alin.2 din Legea 302/2004 rap. la art. 411 C.p.p. admite cererea de repunere în termenul de apel formulată de inculpat .

În baza art.421 pct.2 lit.a Cpp admite apelul declarat de către inculpatul I. V. D. (CNP:_, născut la data de 24.06.1993 în B. M., jud. Maramureș, fiul lui I. V. Dănț și L. R. V., necăsătorit, cetățenie română, studii 10 clase, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, fără loc de muncă, cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură pe ./12, jud. Maramureș), în prezent arestat și deținut în P. G. împotriva sentinței penale nr. 531/23.04.2015 a Judecătoriei B. M. pe care o desființează cu privire la soluționarea laturii civile sub aspectul obligării inculpatului la plata despăgubirilor civile în sumă de 1200 de lei către partea civilă V. I..

Judecând cauza în aceste limite ia act de acordul de mediere încheiat- la data de 04.01.2016 în baza contractului de mediere nr.12 din data de 04.01.2016 la sediul Biroul de mediator T. M. A. din B. M., ./10 - între inculpatul I. V. D. reprezentat de mama sa L. R. V. și partea civilă V. I. și constată recuperat prejudiciul în sumă de 1200 de lei părții civile V. I. .

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul reținerii de 24 de ore din data de 11.06.2014 și timpul arestării în vederea predării în baza mandatului european de arestare emis la data de 05.06.2015 de către judecătorul delegat la C. de Executări Penale B. M. din cadrul Judecătoriei B. M., începând cu data de 09.07.2015 la zi.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Cheltuielile judiciare rămân în apel sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 20.01.2016.

P. JUDECATORGREFIER

D. PURICEIOANA – C. M. N. N.

Red.ICM/SMD

4 ex./22.01.2016

Jud.fond. C. R.

← Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Hotărâre din 20-01-2016,...		Traficul de influenţă. Art.291 NCP. Decizia nr. 171/2016.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Măsuri şi excepţii dispuse de judecătorul de cameră preliminară. Încheierea nr. 17/2016. Curtea de Apel CLUJ Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Hotărâre din 20-01-2016, Curtea de Apel CLUJ