Vătămare corporală din culpă. Art.196 NCP. Decizia nr. 7/2016. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 7/2016 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 11-01-2016 în dosarul nr. 7/2016
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR. 7/A/2016
Ședința publică din 11 ianuarie 2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. A. M., judecător
JUDECĂTOR: A. C.
GREFIER: M. B.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj - reprezentat prin procuror: O. C. T.
S-au luat spre examinare apelurile declarate de inculpatul P. C. și asigurătorul . REASIGURARE SA împotriva sentinței penale nr.195 din 3 iulie 2015 a Judecătoriei Z., pronunțată în dosarul nr._, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, vătămare corporală din culpă și părăsirea locului accidentului, fapte prev.de art.336 al.1 C.pen., art.196 al.1 și 3 C.pen., și art.338 al.1 C.pen., totul cu aplicarea art.38 al.1 C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă av. Ursădan D. L. din cadrul Baroului Cluj, cu delegația la dosar, în substituirea apărătorului ales al inculpatului P. C., av.I. M., din cadrul Baroului S., cu delegația la dosar, lipsă fiind inculpatul P. C., partea civilă P. A. și partea responsabilă civilmente . REASIGURARE SA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților.
Apărătorul inculpatului P. C. solicită admiterea apelului declarat de inculpat, desființarea sentinței atacate și prin decizia ce se va pronunța a se dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei ce se va aplica de către instanța de apel, ca urmare a re-aprecierii criteriilor de individualizare a pedepselor aplicate, cu privire la infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 2 ani 8 luni închisoare, cu executare în regim de detenție.
De asemenea, solicită înlăturarea pedepsei accesorii dispusă de instanța de fond, pentru argumentele prezentate pe larg în motivele de apel.
În susținerea apelului arată că în ce privește modalitatea de executare a pedepsei stabilită de prima instanță apreciază că executarea pedepsei în regim de detenție este o sancțiune prea gravă raportat la periculozitatea inculpatului și la gravitatea infracțiunilor săvârșite.
Solicită a se reține că inculpatul s-a aflat într-o perioadă delicată din viața sa, iar infracțiunile au fost comise ca urmare a consumului de alcool dincolo de orele de serviciu. Chiar dacă aceste circumstanțe ar fi de natură să atragă aplicarea pedepsei în cuantumul stabilit de prima instanță, apreciază că modalitatea aleasă raportat la scopul aplicării pedepsei și persoana inculpatului reprezintă o sancțiune prea gravă. In opinia sa, scopul aplicării pedepsei este complinit și prin aplicarea unei pedepse suspendată sub supraveghere și a interzicerii dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 3 ani.
In ce privește solicitarea de înlăturare a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a conduce orice tip de autovehicul apreciază că eliminarea acestei sancțiuni ar fi privită de inculpat ca o reală șansă la reabilitare și continuare a unui statut de activitate socială pe care-l are în acest moment.
Față de apelul formulat de asigurătorul . REASIGURARE SA, arată că lasă soluția la aprecierea instanței.
Față de înscrisurile depuse de apărătorul părții civile P. A., arată că în măsura în care ele sunt concludente și utile soluționării cauzei, nu se opune încuviințării acestora.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea apelului declarat de inculpatul P. C. ca fiind nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală atât în ce privește cuantumul pedepsei aplicate, a modalității de executare a acesteia precum și în ceea ce privește aplicarea pedepsei accesorii și complementare respectiv modalitatea de soluționare a laturii civile, însușindu-și argumentele instanței de fond.
În susținerea poziției procesuale arată că indiferent de motivele care au determinat conduita inculpatului, nu se poate trece peste consecințele deosebit de grave pe care săvârșirea celor trei infracțiuni le-au avut în concret, respectiv inculpatul a avut o alcoolemie de 2,70 grame la mie, a accidentat victima pe trecerea de pietoni și fără a se opri și a-i acorda ajutor, a părăsit locul faptei. Mai mult, chiar dacă în faza de judecată a revenit în ceea ce privește poziția procesuală, în cursul urmăririi penale acesta a încercat să denatureze adevărul, arătând că o altă persoană a condus autoturismul.
Cât privește apelul părții responsabile civilmente solicită respingerea acestuia ca nefondat, apreciind că în mod corect prima instanță a stabilit calitatea de asigurător a acestuia și a făcut aplicarea art.51 al.2 din Legea nr.136/1995, statuând că acestea se aplică chiar în situația în care autovehiculul este condus de o altă persoană decât asiguratul.
De asemenea, apreciază că în mod corect instanța de fond a statuat și asupra laturii civile.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 195/05.07.2015 a Judecătoriei Z., pronunțată în dosar nr._ a fost condamnat pe inculpatul P. C., fiul lui Gheoghe și I., cetățean român, născut la data de 01.05.1969 în mun. Pitești, jud. Argeș, domiciliat în mun. Z., ..8, ., jud.S., având CNP_, cu antecedente penale, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.
În baza art.66 alin.1 lit.i) și art.67 C.pen. a fost interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară dreptul de a conduce orice tip de autovehicule pe o durată de 3 ani.
În baza art.65 alin.1 raportat la art.66 alin.1 lit.i) C.pen. a fost interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie dreptul de a conduce orice tip de autovehicule.
În baza art. 196 alin.1 și alin.3 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin.10 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul P. C. la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă în dauna persoanei vătămate P. A..
În baza art.66 alin.1 lit.i) și art.67 C.pen. a fost interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară dreptul de a conduce orice tip de autovehicule pe o durată de 3 ani.
În baza art.65 alin.1 raportat la art.66 alin.1 lit.i) C.pen. a fost interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie dreptul de a conduce orice tip de autovehicule.
În baza art. 338 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin.10 Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul P. C. la pedeapsa de 1 an 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de părăsirea locului accidentului.
În baza art.66 alin.1 lit. i) și art.67 C.pen. a fost interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară dreptul de a conduce orice tip de autovehicule pe o durată de 3 ani.
În baza art. 65 alin.1 raportat la art.66 alin.1 lit. i) C.pen. a fost interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie dreptul de a conduce orice tip de autovehicule.
În baza art.38 alin.2 Cod penal raportat la art. 39 alin.1 lit.b) Cod penal au fost contopite pedepsele stabilite prin respectiva sentință și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care a fost adăugat un spor de 8 luni închisoare, fiind stabilită în final pedeapsa rezultantă de 2 ani 8 luni închisoare, cu executare în regim de detenție.
În baza art.66 alin.1 lit.i) și art.67 C.pen. a fost interzic inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară dreptul de a conduce orice tip de autovehicule pe o durată de 3 ani.
În baza art.65 alin.1 raportat la art.66 alin.1 lit.i) C.pen. a fost interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie dreptul de a conduce orice tip de autovehicule.
În baza art. 404 alin.4 lit. a) C.pr.pen. raportat la art. 72 C. pen. a fost dedusă din durata pedepsei durata reținerii și a arestării preventive, de la data de 10.01.2015 la data de 14.01.2015.
În baza art. 25 și art.397 alin.1 Cod procedură penală, raportat la art.1357, art. 1391 alin.1 și art.1392 Cod civil, coroborat cu art.50, art.54 alin.1 și art.55 alin.1 din Legea nr.136/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă P. A., domiciliată în mun. Z., ., ., în contradictoriu cu inculpatul P. C. și cu partea responsabilă civilmente . REASIGURARE SA.
În baza art.19, art.25 și art. 86 Cod procedură penală raportat la art.54 din Legea 136/1995 a fost obligată partea responsabilă civilmente . Reasigurare SA, în limita plafonului legal, la plata către partea civilă P. A. de despăgubirimateriale în cuantum de 30,25 lei (reprezentând cheltuieli cu medicamente) și morale în cuantum de 20.000 lei.
În baza art.19, art.25 și art.86 Cod procedură penală raportat la art.50 și art.54 din Legea 136/1995 republicată, cu modificările și completările ulterioare și art. 313 din Legea nr.95/2006, cu modificările ulterioare, a fost admisă acțiunea civilă formulată de Spitalul Județean de Urgență Z. și obligată partea responsabilă civilmente . REASIGURARE SA, în limita plafonului legal, la plata sumei de 300.38 lei cu titlu de despăgubiri materiale și la plata dobânzii legale calculate de la data rămânerii definitive a aceste hotărâri și până la data plății efective.
S-a luat act că Serviciul de Ambulanță Județean Z. nu s-a constituit parte civilă cu privire la cheltuielile efectuate în privința persoanei vătămate P. A..
În baza art.274 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul P. C. la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.276 alin.1 și alin.2 Cod procedură penală și art.50 din Legea nr.136/1995 republicată, cu modificările și completările ulterioare, fost obligată partea responsabilă civilmente . REASIGURARE SA, în limita plafonului legal, la plata sumei de 2000 lei în favoarea părții civile P. A., cu titlu de cheltuieli judiciare.
S-a constatat că inculpatul a fost asistat în faza de urmărire penală de apărător ales, av. L. I., iar în faza de judecată de către apărător ales, av. I. O..
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în esență următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Z. nr.65/P/2015 din 02.03.2015 a fost trimis în judecată inculpatul P. C., cercetat în stare de libertate, aflat sub control judiciar din data de 14 ianuarie 2015, pentru săvârșirea infracțiunilor de: conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, vătămare corporală din culpă și părăsirea locului accidentului, fapte prev. de: art. 336 alin.1 C.pen, art.196 alin.1 și alin.3 C.pen. și art.338 alin.1 C.pen., totul cu aplicarea art. 38 alin.1 C.pen.
Pentru trimiterea în judecată și probarea stării de fapt au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarațiile inculpatului P. C. (f.22-31), declarațiile persoanei vătămate P. A. (f.23, 33-34), declarația martorului Toloman R.-T. (f.61), declarația martorului P. C. (f.62-63), declarația martorului B. C.-I. (f.64-66), rezultatul testului cu aparatul alcooltest (f.67), proces-verbal de recoltare probe biologice (f.69), buletin de examinare clinică (f.70), buletin de analiză toxicologică-alcoolemie nr.29/IX/a/23,24 din 12.01.2015 (f. 72); adeverința medicală nr. 1110 din 10.01.2015 (f.44), concluziile preliminare (f.45), raport de expertiză medico legale nr. 36/II/b/1 din data de 14.01.2015 (f.114-115), procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante (f.48), proces verbal de cercetare la fața locului cu planșa fotografică (f.49-60), proces-verbal de verificare în baza de date DEPABD (f.75-80), fișa cazier judiciar (f.17).
Organele poliției judiciare din cadrul Poliției municipiului Z.-Biroul Rutier au dispus în cursul urmăririi penale față de inculpatul P. C. măsura preventivă a reținerii pe o durată de 24 de ore, începând din data de 11.01.2015, ora 23:45.
Prin încheierea penală nr.1/A din 11.01.2015 emisă de Judecătoria Z. a fost admisă propunerea de arestare preventivă formulată de P. de pe lângă Judecătoria Z. și s-a dispus arestarea inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile, din data de 11.01.2015 până în data de 09.02.2015, inclusiv.
Prin încheierea penală nr.1/C din 14 ianuarie 2015 Tribunalul S.-Secția Penală a fost admisă contestația formulată de către inculpatul P. C., a fost casată încheierea penală nr. 1/A din 11.01.2015 emisă de Judecătoria Z., și rejudecând în fond cauza, a fost respinsă propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de P. de pe lângă Judecătoria Z. și s-a dispus în baza art. 227 alin.2 C.pr.pen. aplicarea față de inculpatul P. C. a măsurii controlului judiciar prev. de art. 215 C.pr.pen. pe o durată de 30 de zile.
În data de 11.02.2015, prin ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Z., măsura preventivă a controlului judiciar dispusă față de inculpat a fost prelungită cu 30 de zile, din data de 13.02.2015 până în data de 14.03.2015, inclusiv.
Măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpat a fost menținută prin încheierea penală nr. 31/C din data de 06.03.2015, prin încheierea penală nr.13/J din data de 06.04.2015, pronunțate în dos. nr._ al Judecătoriei Z. și a fost revocată prin Hotărârea intermediară nr.23/J din data de 03.06.2015 pronunțată în dos. nr._ al Judecătoriei Z..
Prin încheierea din 03.04.2015, judecătorul de cameră preliminară, în baza art.346 alin.2 Cod procedură penală, a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și în consecință a dispus începerea judecății.
Persoana vătămată P. A. s-a constituit parte civilă în cauză, pentru suma de 20.000 lei reprezentând daune morale și materiale dovedite prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei (f.20-24, f. 67). A solicitat introducerea în cauză, în calitate de parte responsabilă civilmente a asigurătorului RCA E. România Asigurare-Reasigurare SA.
În cursul cercetării judecătorești pe latură civilă au fost audiați martorii: S. F. C. și I. S., declarațiile acestora fiind depuse în filă separată la dosarul cauzei (f. 90, 91).
Prin cererea înregistrată la data de 03.06.2015, Spitalul Județean de Urgență Z. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 300,38 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru persoana vătămată P. A..(f. 79).
Prin adresa din data de 02.03.2015, Serviciul de Ambulanță Județean S. a comunicat că nu se constituie poarte civilă în cauză (f.80).
La termenul de judecată din data de 06.05.2015, după ce i-au fost aduse la cunoștință prev. art. 374 alin.4 și art. 396 alin.10 C.pr.pen., inculpatul a solicitat ca judecata să fie făcută exclusiv pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală și a înscrisurilor depuse de părți, declarând că recunoaște în totalitate faptele așa cum au fost reținute în actul de sesizare (f.36).
În baza cererii formulate de inculpat și admisă de instanță, judecata a avut loc potrivit procedurii prev. de art. 375 C.pr.pen., inculpatul depunând în circumstanțiere o caracterizare de la locul de muncă (f. 92).
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
În data de 09.01.2015, în jurul orei 19:20, inculpatul P. C. a condus autoturismul marca Renault Kangoo cu nr. de înmatriculare_, pe . mun. Z., dinspre Poliția Municipiului înspre gară. În zona blocului D. a accidentat o persoană angajată în traversarea străzii pe trecerea de pietoni după care, fără a opri, și-a continuat deplasarea până în localitatea Crișeni unde, fiind urmărit de un martor ocular, a fost obligat de către acesta să oprească.
Fiind testat cu aparatul alcotest, rezultatul indicat a fost de 1,29 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior, pe baza mostrelor biologice de sânge, s-a stabilit conform buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr.29/IX/a/23,24 din 12.01.2015 întocmit de către Serviciul Județean de Medicină Legală (f.72), că inculpatul a condus vehiculul având în data de 09.01.2015, ora 20:05, o alcoolemie de 2,70 g/l alcool pur în sânge, iar la ora 21:05 o alcoolemie de 2,55 g/l alcool pur în sânge. În urma accidentului rutier produs, persoana vătămată P. A. a suferit leziuni pentru a căror vindecare s-a stabilit ca fiind necesar un număr de 45-46 zile de îngrijiri medicale.
Din materialul probator administrat în cauză, s-a reținut că, în data de 09.01.2015, ora 19:20organele de politie au fost sesizate telefonic de către numitul Toloman R., cu privire la faptul că pe . municipiul Z., în zona blocului D., un autoturism care circula dinspre Poliția Municipiului Z. înspre gară, a lovit o persoană pe trecerea de pietoni, după care și-a continuat deplasarea. Potrivit declarației martorului Toloman R.-T. care se coroborează cu cele ale persoanei vătămate, și conținutul procesului verbal de efectuare a cercetării la fața locului, în urma impactului, P. A. a fost aruncată în față, și după ce s-a lovit de un alt autovehicul, parcat în apropiere, a căzut pe carosabil.
Întrucât conducătorul auto și-a continuat deplasarea fără a opri, martorul Toloman R.-T. a alergat în urma autovehiculului cu numărul de înmatriculare_, și, la primul semafor, s-a urcat în autovehiculul marca BMW cu număr de înmatriculare_ la volanul căruia se afla martorul B. C.-I. împreună cu care a continuat urmărirea inculpatului în trafic. În ciuda semnalelor luminoase efectuate de către martorul B. C.-I. pentru a-l determina pe inculpat să oprească, acesta a ales să-și continue deplasarea. În cele din urmă, în localitatea Crișeni, martorul B. C.-I. a oprit autovehiculul său pe un pod, paralel cu autovehiculul condus de către inculpat, în dreptul portierei stânga față a autovehiculului inculpatului pentru a-l putea împiedica să fugă. În acel moment, de pe locul din dreapta față al autoturismului marca Renault Kangoo, a coborât o persoană îmbrăcată într-o geacă de culoare roșie și purtând un fes pe cap, identificată ulterior în persoana martorului P. C., zis „G.”, care a plecat spre gara din Z. și pe care martorii, fiind preocupați de reținerea inculpatului P. C., nu au reușit să-l oprească. În tot acest timp, în mod insistent, inculpatul P. C. întreba dacă a fost văzut el cu acea basca la volan. La sosirea organelor de poliție, fiind întrebat despre proveniența avariilor constatate la autovehiculul marca Renaul Kangoo cu numărul de înmatriculare_, inculpatul a declarat verbal că nu știe nimic ce s-a întâmplat și că nu el a condus autoturismul ci un prieten, „G.”, aspect consemnat în cuprinsul procesului verbal de constatare a infracțiunii și însușit de către inculpat prin semnătură (f.48).
Cele anterior prezentate se coroborează cu declarația martorului P. C., pasagerul aflat pe locul din dreapta față al autoturismului cu numărul de înmatriculare_, persoana care, în momentul opririi, a părăsit autoturismul.
Conform procesului verbal de constatare a infracțiunii flagrante, autoturismul_ a prezentat următoarele avarii: aripa dreapta față zgâriată, parbriz crăpat în partea dreaptă și oglinda retrovizoare dreapta crăpată. Întrebat de către organele de poliție despre proveniența avariilor, și fără ca martorul P. C. să fie de față, inculpatul a declarat verbal că nu știe nimic ce s-a întâmplat și că nu el a condus autoturismul, ci un prieten, zis G., cu care se afla în mașină și nu mai știe unde a plecat. Aceasta declarație verbală este inserată în cuprinsul procesului verbal de constatare a infracțiunii flagrante (f.48).
Potrivit declarației olografe din data de 09.01.2015, inculpatul a recunoscut că în acea zi a consumat în localitatea Ortelec 150 ml țuică, împreună cu P. C., zis G., după care a urcat la volanul autoturismului cu nr. de înmatriculare_, iar numitul P. C. era pe scaunul din dreapta față. Inculpatul a condus autoturismul din localitatea Ortelec până în loc. Z., . înainte de autogară, pe trecerea de pietoni a lovit un pieton care traversa . a sensului de mers. Totodată, inculpatul a mai precizat că fiind speriat, și-a continuat drumul fără a se opri să vadă ce s-a întâmplat.
Declarația inculpatului se coroborează cu declarația pasagerului din dreapta față al autovehiculului, martorul P. C., care a confirmat faptul că a consumat alcool împreună cu inculpatul P. C. înainte ca acesta să se urce la volan, a precizat că în timpul deplasării a adormit și, fiind trezit brusc de un zgomot, văzând că parbrizul și oglinda din dreapta sunt sparte, l-a întrebat pe inculpat ce anume se întâmplase, iar acesta i-a răspuns „stai liniștit și nu spune la nimeni nimic. Am făcut o greșeala, voi intra din nou la pușcărie” după care inculpatul, fiind foarte agitat, întrucât era urmărit în trafic de o mașină albă, a continuat deplasarea până în localitatea Crișeni, unde mașina care îl urmărea a oprit în dreptul portierei șoferului P. C..
A doua zi victima accidentului, P. A., s-a prezentat la UPU Z. și potrivit adeverinței medicale nr. 1110 din 10.01.2015 s-a constatat că aceasta a suferit: T.C.C minor grad I, traumatism toracic cu fractură coasta 5 partea stângă, . scafoid drept, . epifiză distală radius drept, leziuni pentru a căror vindecare, concluziile preliminare furnizate de către medicina legală indică un număr de 45-46 zile de îngrijiri medicale(f.21). Potrivit raportului de expertiză medico legale nr. 36/II/b/1 din data de 14.01.2015 efectuat de către Serviciul Județean de Medicină Legală Z. s-a stabilit faptul că persoana vătămată P. A. a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce în condițiile unui accident rutier, că leziunile pot data din 09.01.2015 și că necesită 45-46 zile de îngrijiri medicale, precum și că aceste leziuni nu au pus în primejdie viața victimei și nu constituie niciuna din consecințele prevăzute de art.194 C.pen. (infirmitate, prejudiciu estetic grav și permanent) (f.114-115).
Instanța de fond a apreciat că situația de fapt reținută și vinovăția inculpatului ar fi pe deplin dovedite prin mijloacele de probă administrate în cauză. Declarațiile inculpatului de recunoaștere a săvârșirea faptelor - date pe parcursul urmăririi penale și în faza de judecată - se coroborează cu celelalte probe administrate în legătură cu săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, respectiv: declarațiile persoanei vătămate P. A. (f.23, 33-34), declarația martorului Toloman R.-T. (f.61), declarația martorului P. C. (f.62-63), declarația martorului B. C.-I. (f.64-66), rezultatul testului cu aparatul alcotest (f.67), proces-verbal de recoltare probe biologice (f.69), buletin de examinare clinică (f.70), buletin de analiză toxicologică-alcoolemie nr.29/IX/a/23,24 din 12.01.2015 (f.72); adeverința medicală nr. 1110 din 10.01.2015 (f.44), concluziile preliminare (f.45), raport de expertiză medico legale nr. 36/II/b/1 din data de 14.01.2015 (f.114-115), procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante (f.48), proces verbal de cercetare la fața locului cu planșa fotografică (f.49-60), proces-verbal de verificare în baza de date DEPABD (f.75-80).
S-a apreciat că în drept, fapta inculpatului P. C., care în data de 09.01.2015, în jurul orei 19:20, a condus autoturismul marca Renault Kangoo cu nr. de înmatriculare_, pe . mun. Z., respectiv pe drumurile publice, având o alcoolemie în sânge peste limita legală, respectiv de 2,70 g0 /00, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prev. de art.336 alin.1 C.pen.
Sub aspectul laturii obiective s-a reținut că infracțiunea s-a realizat prin acțiunea de a conduce autoturismul pe un drum public în condițiile în care inculpatul consumase băuturi alcoolice având în sânge o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l. Urmarea imediată, ca element al laturii obiective, este prezumată de lege și a constat în starea de pericol pentru siguranța traficului rutier generată de conduita inculpatului; starea de pericol pentru siguranța circulației rutiere este inerentă elementului material al infracțiunii și se produce în momentul în care punerea în mișcare și deplasarea autovehiculului dobândește semnificația unei „conduceri” pe drumurile publice a acestuia, moment în care are loc și consumarea infracțiunii.
În ceea ce privește latura subiectivă, s-a arătat că intenția inculpatului rezultă din împrejurarea că, deși știa că se află sub influența băuturilor alcoolice, a decis totuși să se urce la volanul autoturismului și să îl conducă pe drumuri publice. Inculpatul a acționat cu intenție indirectă, a prevăzut pericolul reprezentat de acțiunea sa și, deși nu a urmărit, a acceptat producerea unui asemenea rezultat.
Cu privire la fapta inculpatului P. C., care în data de 09.01.2015, în jurul orei 19:20, având o alcoolemie de 2,70 g/l alcool pur în sânge, a condus autoturismul marca Renault Kangoo, pe . municipiul Z. și a cauzat accidentarea persoanei vătămate P. A., provocându-i acesteia leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un număr de 45-46 zile de îngrijiri medicale, s-a apreciat că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, faptă prev. de art.196 alin.1 și 3 C.pen.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii de vătămare corporală din culpă s-a realizat prin acțiunea de conducere a autoturismului și lovirea persoanei vătămate, urmarea imediată constă în atingerea adusă integrității corporale a acesteia, prin producerea unor leziuni pentru a căror vindecare a fost necesar un număr de 45-46 de zile de îngrijiri medicale, între acțiunea inculpatului și atingerea adusă integrității corporale a persoanei vătămate existând legătură de cauzalitate fapt atestat de probatoriul administrat, în special de raportul de expertiză medico-legală.
Instanța fondului a arătat că inculpatul a săvârșit infracțiunea de vătămare corporală din culpă în formă agravată, prevăzută și sancționată de art.196 alin.3 Cod penal, întrucât fapta este săvârșită ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale și a măsurilor de prevedere din materia circulației pe drumurile publice. Astfel inculpatul nu a acordat prioritate de trecere victimei P. A., angajată în traversare în mod regulamentar pe trecerea de pietoni, legal semnalizată, încălcând astfel prevederile art. 29 din O.U.G. nr. 195/2002 rap. la art. 135 lit. h) din H.G. nr.1391/2006 (Regulamentul de punere în aplicare a O.U.G. 195/2002 rep.) potrivit cărora conducătorul auto este obligat să respecte semnificația semnalizării rutiere, fiind obligat să acorde prioritate de trecere pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului.
Cu privire la forma și gradul de vinovăție, instanța de fond a reținut că inculpatul a acționat cu vinovăție, fapta fiind săvârșită din culpă, în forma prev. de art.16 alin.4 lit. a Cod penal. Vinovăția inculpatului în modalitatea culpei cu prevedere rezultă din împrejurarea că producerea accidentului s-a datorat nerespectării unor obligații prevăzute în sarcina conducătorilor auto prin dispoziții legale din materia circulației pe drumurile publice, obligații care trebuie cunoscute și care se prezumă a fi cunoscută de către posesorii de permis de conducere.
Despre fapta inculpatului P. C., care în data de 09.01.2015, în jurul orei 19:20, a condus autoturismul marca Renault Kangoo, pe . municipiul Z., a fost implicat într-un eveniment rutier ce a avut ca urmare vătămarea unei persoane, după care, fără a opri și fără încuviințarea poliției care efectuează cercetarea locului faptei, a părăsit locul accidentului, s-a apreciat că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de părăsirea locului accidentului, faptă prev. de art.338 alin.1 C.pen.
Sub aspectul laturii obiective, infracțiunea s-a săvârșit printr-o faptă comisivă, elementul material constând în acțiunea inculpatului de a pleca, înainte de a sosi organele de poliție, de la locul accidentului de circulație în care a fost implicat în timp ce conducea un vehicul și în urma căruia s-a vătămat integritatea corporală a unei persoane. Potrivit raportului de expertiză medico legală partea vătămată a suferit leziuni pentru care au fost necesare 45-46 zile îngrijiri medicale. În momentul plecării s-a consumat infracțiunea, producându-se urmarea prevăzută de textul de lege, o stare de pericol pentru siguranța traficul rutier și înfăptuirea justiție prin angajarea răspunderii persoanelor ce încalcă normele legale din domeniu.
În ceea ce privește latura subiectivă, instanța de fond a apreciat că inculpatul a acționat cu intenție directă, în accepțiunea art.16 alin.3 lit. a) Cod penal, în sensul că acesta a avut reprezentarea faptului că prin fapta sa de a conduce sub influența alcoolului, cu vătămarea corporală a victimei, a comis două infracțiuni distincte și că are obligația de a aștepta la fața locului organele de poliție, dar în mod voit a încălcat această obligație legală, în scopul de a se sustrage de la răspunderea penală.
Conform prevederilor art.396 alin.2 C.proc.pen, raportat la poziția inculpatului de recunoaștere a faptelor și având în vedere materialul probatoriu administrat în faza de urmărire penală, constatând dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele există, constituie infracțiune și au fost săvârșite de inculpat, instanța de fond a pronunțat condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, prev. de art.336 alin.1 C.pen., art.196 alin.1 și 3 C.pen. și de art.338 alin.1 C.pen.
La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art.74 alin.1 Cod penal, criterii de apreciere a gravității infracțiunii săvârșite și periculozității infractorului, respectiv: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Raportat la aceste criterii, în privința gradului de pericol social concret al faptelor, având în vedere forma de vinovăție reținută anterior, faptul că inculpatul a condus autoturismul sub influența alcoolului, având un nivelul foarte ridicat al alcoolemiei, de 2,70 g ‰, și a nesocotit mai multe reguli privind siguranța circulației pe drumurile publice, urmările grave ale faptei – vătămarea corporală a unei persoane, atitudinea inculpatului imediată producerii faptei, de neglijare a victimei și încercare de a se sustrage de la răspundere, instanța de fond a apreciat că faptele prezintă un grad de pericol social ridicat.
Totodată, instanța a avut în vedere circumstanțele personale privitoare la persoana și conduita inculpatului, reținând că inculpatul are stagiul militar îndeplinit, studii liceale, ocupația de șofer, fiind angajat la S.C. Roalmisa Inv S.R.L. Potrivit fișei de cazier judiciar (f.18), inculpatul P. C. nu are antecedente penale care să influențeze încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina sa, fiind împlinit termenul de reabilitare în privința acestor fapte, dar a mai fost condamnat în anul 1997 pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită și a unei infracțiuni de complicitate la furt calificat, nefiind astfel la primul contact cu legea penală. Dacă pe parcursul urmăririi penale inculpatul a avut o atitudine nesinceră, prin săvârșirea infracțiunii de părăsire a locului accidentului, inculpatul urmărind să zădărnicească aflarea adevărului și realizarea actului de justiție și să inducă în eroare organele judiciare prin declarațiile sale nesincere, inclusiv cele date în fața instanței, cu ocazia judecării în primă instanță a propunerii de arestare preventivă, în fața instanței de judecată a recunoscut săvârșirea faptelor, solicitând judecarea cauzei în procedură simplificată în baza art. 374 alin.4 și art. 396 alin.10 C.pr.pen.
Prin urmare, la individualizare pedepsei instanța de fond a dat eficiență prevederilor art. 396 alin.10 C.proc.pen. incidente în cauză raportat la recunoașterea faptelor de către inculpat cu consecința reducerii limitelor speciale ale pedepsei închisorii cu o treime.
Față de circumstanțele reale și personale ale cauzei reținute anterior, având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de textele de lege incriminatoare și prev. art. 396 alin.10 Cod procedură penală, instanța de fond a apreciat că aplicarea unor pedepse de: 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă în dauna persoanei vătămate P. A., de 1 an 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de părăsirea locului accidentului, va fi de natură să asigure realizarea scopurilor pedepsei, fiind, pe de o parte, proporționale cu gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite, iar pe de altă parte, un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.
Cele trei infracțiuni reținute în sarcina inculpatului în prezenta cauză au fost săvârșite de inculpat în concurs real potrivit, art. 38 alin.1 C.pen., fiind comise de acesta prin acțiuni distincte, înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele. În consecință, în baza art.38 alin.1 Cod penal instanța a contopit pedepsele stabilite prin prezenta sentință, a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, pe care a sporit-o cu 8 luni închisoare, conform prevederilor art. 39 alin.1 lit .b) Cod penal, stabilind în final pedeapsa rezultantă de 2 ani 8 luni închisoare.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, în contextul probelor administrate, având în vedere infracțiunile comise, persoana inculpatului și concluziile referatului de evaluare (f.59-60), s-a dispus ca pedeapsa rezultantă de 2 ani 8 luni închisoare să fie executată cu privare de libertate, în regim de detenție.
Având în vedere în special gradul de pericol social al faptelor și persoana inculpatului, dar și celelalte criterii prevăzute de art. 67 alin.1 C.pen., instanța de fond a apreciat că este necesară aplicarea unei pedepse complementare și pe cale de consecință în baza art.66 alin.1 lit.i) și art.67 C.pen. a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară dreptul de a conduce orice tip de autovehicule pe o durată de 3 ani. Văzând dispozițiile art.65 alin.1 raportat la art.66 alin.1 lit.i) C.pen., instanța a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie dreptul de a conduce orice tip de autovehicule.
În baza art. 404 alin.4 lit. a) C.pr.pen. raportat la art.72 C. pen. instanța a dedus din durata pedepsei durata reținerii și a arestării preventive, de la data de 10.01.2015 la data de 14.01.2015.
Potrivit prev. art. 1357 cod civil cel ce cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție este obligat să îl repare. Așa cum s-a reținut anterior prin fapta ilicită a inculpatului – infracțiunea de vătămare din culpă, săvârșită cu vinovăția exclusivă a inculpatului sub forma culpei, s-a produs vătămarea victimei P. A., fiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale a inculpatului pentru prejudiciul material și moral produs victimei.
Instanța a reținut că unul dintre principiile fundamentale de drept este cel al reparării integrale a prejudiciului suferit, acest lucru presupunând înlăturarea tuturor consecințelor dăunătoare ale unui fapt ilicit și culpabil, fie ele patrimoniale sau nepatrimoniale, în scopul repunerii, pe cât posibil, în situația anterioară a persoanelor prejudiciate. Criteriul echității exprimă cerința ca indemnizația să reprezinte o justă și integrală dezdăunare a persoanei vătămate. În temeiul Convenției Europene a Drepturilor Omului, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca persoana vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit, cuantumul despăgubirilor să fie astfel stabilit încât să aibă efecte compensatorii și în același timp să nu constituie venituri nejustificate.
Instanța a constatat că la data producerii accidentului, 09.01.2015, autoturismul marca Renault Kangoo cu număr de înmatriculare_, proprietar ROALMISA INV SRL, condus de inculpat, avea încheiată polița de asigurare de răspundere civilă auto ./16 /H16/DV nr._ încheiată cu asigurătorul . REASIGURARE SA, valabilă de la data de 17.10.2014 până la data de 16.04.2015 (f.81 verso).
Prevederile art. 49 coroborate cu art. 50 și 54 din Legea nr.136/1995 dispun că asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțele persoane păgubite prin accidente de autovehicule. Despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare și cheltuieli de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces. De asemenea, potrivit art. 44 din același act normativ, asigurătorul plătește despăgubirea nemijlocit celui păgubit, în măsura în care acesta nu a fost despăgubit de asigurat. Potrivit art. 51 alin.1 din Legea 136/1995 despăgubirile, astfel cum sunt prevăzute la art. 49 și 50, se acorda și în cazul în care cel care conducea vehiculul, răspunzător de producerea accidentului, este o alta persoana decât asiguratul.
Prin urmare, având în vedere cele reținute anterior și înscrisurile justificative depuse de partea civilă, instanța având în vedere doar chitanțele doveditoare pentru cheltuielile cu medicamente pentru daune materiale, în baza art. 25 și art.397 alin.1 Cod procedură penală, raportat la art.1357, art. 1391 alin.1 și art.1392 Cod civil, coroborat cu art.50, art.54 alin.1 și art.55 alin.1 din Legea nr.136/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă P. A. și a obligat partea responsabilă civilmente . Reasigurare SA, în limita plafonului legal, la plata către partea civilă P. A. de despăgubirimateriale în cuantum de 30,25 lei și morale în cuantum de 20.000 lei.
În baza art.19, art.25 și art.86 Cod procedură penală raportat la art.50 și art.54 din Legea 136/1995 republicată, cu modificările și completările ulterioare și art. 313 din Legea nr.95/2006, cu modificările ulterioare, a admis acțiunea civilă formulată de Spitalul Județean de Urgență Z. și a obligat partea responsabilă civilmente . Reasigurare SA, în limita plafonului legal, la plata sumei de 300,38 lei cu titlu de despăgubiri materiale și la plata dobânzii legale calculate de la data rămânerii definitive a aceste hotărâri și până la data plății efective.
Instanța a luat act că Serviciul de Ambulanță Județean Z. nu s-a constituit parte civilă cu privire la cheltuielile efectuate în privința persoanei vătămate P. A..
Partea civilă P. A. a solicitat obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de judecată făcute de aceasta în cuantum de 2000 lei reprezentând onorariul apărătorului ales al acesteia av. H. R. C., cheltuieli justificate cu chitanța nr. 1178/16.01.2015, nr. 1179/20.01.2015 și nr. 1200/12.03.2015 depuse la fila 66 din dosar.
În baza art.276 alin.1 și alin.2 Cod procedură penală și art.50 din Legea nr.136/1995 republicată, cu modificările și completările ulterioare, a obligat partea responsabilă civilmente . REASIGURARE SA, în limita plafonului legal, la plata sumei de 2000 lei în favoarea părții civile P. A., cu titlu de cheltuieli judiciare.
Instanța de fond a constatat că inculpatul a fost asistat în faza de urmărire penală de apărător ales, av. L. I., iar în faza de judecată de către apărător ales, av.I. O..
În baza art. 274 alin.1 Cod procedură penală, a obligat inculpatul P. C. la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare către stat, ținând cont la stabilirea cuantumului cheltuielilor judiciare și de cheltuielile efectuate în faza de urmărire penală cu administrarea probelor.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpatul P. C. și partea responsabilă civilmente .-Reasigurare SA.
Inculpatul a solicitat desființarea sentinței instanței de fond și, în rejudecare, reducerea cuantumului pedepselor aplicate și dispunerea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii rezultante, precum și înlăturarea aplicării pedepsei accesorii prevăzute de art. 65 și de art. 66 alin. 1 lit. i din Codul penal.
În motivarea apelului a arătat că în perioada în care a săvârșit faptele pentru care este judecat în prezentul dosar penal a suferit o depresie psihică ca urmare a faptului că a fost nevoit să locuiască singur în Z. după întoarcerea din Italia. Cu privire la consumul de băuturi alcoolice, a arătat că acesta a avut loc după programul de serviciu, iar conducerea autoturismului s-a datorat chemării intempestive a administratorului societății de a duce vehiculul în parcarea instituției. P. C. apreciază că producerea evenimentului rutier a fost favorizată de condițiile meteorologice, dar și de faptul că în apropierea trecerii de pietoni se aflau mai multe mașini parcate – ceea ce a îngreunat vizibilitatea. Lipsa de reacție față de persoana vătămată și continuarea deplasării a fost pusă de inculpat pe seama stării de ebrietate, dar și a puternicii stări de teamă față de consecințele implicării sale într-un accident rutier. Pentru aceste motive consideră că pedepsele aplicate sunt prea mari, solicitând reducerea lor.
În final, inculpatul apreciază că ar fi întrunite condițiile prevăzute de art. 91 din Codul penal, respectiv că suspendarea sub supraveghere a pedepsei ar fi suficientă pentru reeducarea sa.
Partea responsabilă civilmente a solicitat diminuarea pretențiilor acordate de către instanța de fond persoanei vătămate, respectiv a daunelor morale, precum și respingerea despăgubirilor acordate Spitalului Clinic Județean de Urgență Z.. În motivarea căii de atac formulate a precizat că suma acordată ca daune morale ar fi excesivă raportat la numărul de 45-46 de zile de îngrijiri medicale necesare vindecării persoanei vătămate, depășind media despăgubirilor pentru daune morale acordate conform jurisprudenței analizate în „Ghidul pentru soluționarea daunelor morale” elaborat de Fondul de Protecție a Victimelor Străzii.
Analizând apelurile declarate, Curtea constată următoarele:
În baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, probe menționate în hotărârea atacată, judicios analizate și interpretate, instanța de fond a stabilit o stare de fapt corespunzătoare realității constând în aceea că în data de data de 09 ianuarie 2015, în jurul orelor 1920, în timp ce P. C. conducea autoturismul marca Renault Kango pe drumurile publice ale municipiului Z., având o alcoolemie de 2,70 g/l alcool pur în sânge, ca urmare a nerespectării regulilor de circulație a cauzat accidentarea persoanei vătămate P. A. - care a suferit leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare 45 – 46 de zile îngrijiri medicale -, după care a părăsit locul accidentului fără a opri și fără încuviințarea poliției.
La stabilirea acestei stări de fapt prima instanță a analizat mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale (plângerea și declarațiile persoanei vătămate/părții civile, procesele verbale de constatare a infracțiunii flagrante, de cercetare la fața locului și de verificare în baza de date DEPABD, adeverința medicală, concluziile preliminare și certificatul medico-legal, buletinul de examinare clinică, buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie, declarațiile date de P. C. în calitate de suspect și de inculpat, declarațiile martorilor Toloman R. T., P. C. și B. C. I., buletinul de toxicologie-alcoolemie, raportul de expertiză medico-legală), având în vedere faptul că inculpatul P. C. a declarat la data de 06.05.2015 că recunoaște fapta imputată (fila 64 dosarul instanței), fiind admisă cererea sa de aplicare a dispozițiilor art. 374 alin. 4 Codul de procedură penală (fila 67 dosarul instanței).
Având în vedere împrejurările comiterii accidentului rutier – respectiv acroșarea persoanei vătămate angajate în traversarea regulamentară a drumului pe trecerea de pietoni - în mod corect instanța de fond a apreciat că întreaga culpă a producerii evenimentului rutier aparține inculpatului P. C..
Același magistrat a dat eficiență informațiilor privind numărul mare de infracțiuni pentru care este judecat inculpatul în prezentul dosar penal (nu mai puțin de trei), privind împrejurările comiterii acestora, dar mai ales privind conduita ulterioară a lui P. C. care nu și-a întrerupt deplasarea cu autovehiculul pentru a verifica starea victimei și pentru a o transporta la spital, care a făcut tot posibilul pentru a scăpa de tragerea sa la răspundere penală (nu a oprit la semnalele luminoase, nici la celelalte încercări ale martorilor Toloman R. T. și B. C. I. de a-i stopa deplasarea, a încercat să atribuie martorului P. C. vina de a fi condus autovehiculul) în momentul în care a stabilit gradul de pericol social concret al faptelor, când s-a orientat peste minimul pedepselor închisorii prevăzute de lege, dar mai ales când a apreciat că suspendarea sub supraveghere a executării ar fi insuficientă și ineficientă pentru atingerea scopurilor sancționator și preventiv al pedepselor aplicate.
Având în vedere și antecedentele penale ale inculpatului P. C. – așa cum rezultă din fișa de cazier judiciar, inclusiv atitudinea procesuală a acestuia față de persoana vătămată – așa cum rezultă din declarațiile făcute de P. A. și de martora S. F. C. (fila 90 dosarul instanței) curtea consideră – la fel ca instanța de fond – că se impune privarea de libertate a acestuia, iar pentru toate motivele expuse anterior va respinge ca nefondat apelul formulat de inculpat.
Cu privire la apelul formulat de partea responsabilă civilmente .-Reasigurare SA, apreciem că și acesta este nefondat în ceea ce privește cuantumul daunelor morale acordate de instanța de judecată, dar și obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată și a celor de spitalizare ale părții civile.
Astfel, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 36/II/b/1 din 14.01.2015 partea civilă P. A. a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce în condițiile unui accident rutier, care necesită 45-46 zile îngrijiri medicale, care nu au pus în primejdie viața victimei și nici nu se constituie în niciuna dintre consecințele prevăzute de art. 194 Codul penal, care pot data din 09.01.2015 (fila 115 dosarul de urmărire penală). Din înscrisurile medicale aflate la dosar și menționate în cadrul raportului de expertiză medico-legală, completate cu declarațiile martorilor S. F. C. și I. S. (filele 90, 91 dosarul instanței de fond) rezultă că P. A. a prezentat un traumatism toracic cu . coastei V stânga, fractură scafoid drept, fractură epifiză distală radius drept, iar la controlul de la sfârșitul lunii februarie 2015 a acuzat dureri la nivelul rotulei genunchiului stâng și mers șchiopătat. Nici în luna iunie 2015 partea civilă nu era complet refăcută, acuzând dureri de cap, dar și faptul că nu are stabilitate pe picior, motiv pentru care a avut nevoie în continuare de îngrijiri și tratament (conform declarației martorei Sănduleascu F. C. – fila 90 dosarul primei instanțe).
Având în vedere urmările evenimentului rutier asupra persoanei vătămate apreciem că suma stabilită de instanța de fond ca reprezentând cuantumul daunelor morale (20.000 lei) este una justă și ar putea într-o mare măsură să acopere atât suferința fizică resimțită de partea civilă începând cu data de 09.01.2015, cât și celelalte neajunsuri care au afectat relațiile sale de familie și sociale, inclusiv de agrement prin reducerea capacității ei de deplasare.
Raportat la dispozițiile art. 1 alin. 2 din Normele privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule care prevăd că „Contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule acoperă răspunderea delictuală a proprietarului sau a utilizatorului unui vehicul pentru prejudiciile produse unei terțe părți prin intermediul vehiculului”, dar și la cele ale art. 26 alin. 1 din același act normativ care arată că „Asigurătorul RCA are obligația de a despăgubi partea prejudiciată pentru prejudiciile suferite în urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat, potrivit pretențiilor formulate în cererea de despăgubire, dovedite prin orice mijloc de probă. Fără a depăși limitele de despăgubire prevăzute în contractul de asigurare RCA, în condițiile în care evenimentul asigurat s-a produs în perioada de valabilitate a poliței de asigurare RCA, se acordă despăgubiri în formă bănească pentru:
a)Vătămări corporale sau deces, inclusiv pentru prejudiciile fără caracter patrimonial;
b)Pagube materiale;
c)Pagube reprezentând consecința lipsei de folosință a vehiculului avariat;
d)Cheltuieli de judecată efectuate de către persoana prejudiciată”
apreciem că asigurătorul are obligația de a achita singur toate daunele materiale și morale la care a fost obligat de instanța de judecată față de partea civilă din procesul penal.
În susținerea acestei concluzii sunt și dispozițiile art. 54 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările din România, potrivit cărora „despăgubirea se stabilește și se efectuează conform art. 43 și 49, iar în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia…”.
Prin urmare este corectă obligarea asigurătorului de către prima instanță la plata cheltuielilor efectuate de unitatea spitalicească pentru îngrijirea părții civile, dar și a cheltuielilor realizate de către numita P. A. în judecata pe fond a cauzei.
Având în vedere contradicțiile dintre informațiile cuprinse în nota telefonică realizată în urma contactării părții civile P. A. (fila 46 dosarul curții) și cele afirmate de reprezentantul convențional al acesteia SCA Hîrza & Asociații – av. Hîrza R. C. (fila 40 verso), alături de absența fizică a apărătorului care a înțeles să nu se prezinte la cele două termene de judecată fixate pentru soluționarea căilor de atac, curtea nu se poate pronunța cu privire la înscrisurile depuse la dosar la filele 3-6 în lipsa oricăror solicitări și concluzii scrise ale părții civile.
Pentru toate aceste motive apreciem că apelurile formulate de inculpatul P. C. și partea responsabilă civilmente sunt nefondate, motiv pentru care le vom respinge și vom obliga apelanții să plătească fiecare suma de câte 400 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatul P. C., domiciliat în Z., .. 8, ., jud. S. și asigurătorul .-REASIGURARE SA, cu sediul în Voluntari, Șoseaua București Nord nr. 10, Global City Business Park, jud. Ilfov - împotriva sentinței penale nr. 195 din 03.07.2015 a Judecătoriei Z..
Obligă apelanții inculpat și asigurător să plătească fiecare suma de câte 400 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11 ianuarie 2016.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
D. A. M. A. C.
GREFIER
M. B.
Red./Tech. M.D.A.
18.01.2016
Judecător fond: S. G. Victorița
| ← Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Încheierea nr.... | Vătămarea corporală. Art.194 NCP. Decizia nr. 6/2016. Curtea... → |
|---|
