Înşelăciunea (art. 215 C.p.). Decizia nr. 210/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA

Comentarii

0

Decizia nr. 210/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 09-03-2015 în dosarul nr. 2432/118/2009

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL C.

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ Nr. 210/P

Ședința publică de la 09 Martie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE V. L.

Judecător C. D.

Cu participare Grefier – A. B.

Procuror D.N.A. – O. B.

S-au luat în examinare apelurile penale declarate de MINISTERUL PUBLIC- P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție S. Teritorial C., de inculpații I. I., S. I., I. (fostă B.) M. G., P. M. O., I. A. D., P. M., liberi, trimiși în judecată pentru infracțiunile prev. și ped. de art. 215/1, 2, 3, 5 cod penal, art.289 cod penal, art.291 cod penal, art. 246 - 248¹ cod penal, art.302¹ cod penal și de părțile civile C. L. AL COMUNEI A., T. C., T. C., N. A., ., S. A., G. J. și Ș. R., împotriva sentinței penale nr. 116 din data de 12.03.2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ .

Dezbaterile, au avut loc în ședința publică din data de 23 Ianuarie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Instanța, a stabilit pronunțarea cauzei, inițial, la data de 20 februarie 2015 și, ulterior, la datele de 24.02.2015, 04.03.2015 și respectiv 09.03.2015 când a pronunțat următoarea decizie:

CURTEA

Asupra apelurilor penale de față constată următoarele;

Pronunțând sentința penală nr. 116/12.03.2013 în dosarul penal nr._ Tribunalul C. a hotărât;

„În baza art.3021 alin.2 C.pen. cu aplic. art. 74 lit. a și alin. 2 c.p. – art. 76 alin. 1 lit.b c.p.;

Condamnă pe inculpatul I. I. - fiul lui R. și M., născut la data de 04.01.1952 în ., cetățean român, studii medii, căsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, primar în . penale, domiciliat în . la o pedeapsă de 4 ( patru ) ani închisoare pentru săvârsirea infractiunii de deturnare de fonduri cu consecințe deosebit de grave.

În baza art. 65 c.p. rap. art. 66 c.p. ;

Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II și b c.p. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art.246-2481 C.pen., cu apl. art.41 alin.2 C.pen cu aplic. art. 74 lit. a și alin. 2 c.p. – art. 76 alin. 1 lit.b c.p.;

Condamnă pe același inculpat la o pedeapsă de 4 ( patru ) ani închisoare pentru săvârsirea infractiunii de abuz în serviciu în formă calificată și continuată – fapta de la pct. II Rechizitoriu.

În baza art. 65 c.p. rap. art. 66 c.p. ;

Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II și b c.p. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art.2151 alin.1,2 C.pen.cu aplic. art. 74 lit. a și alin. 2 c.p. – art. 76 alin. 1 lit.a c.p.;

Condamnă pe același inculpat I. I. la o pedeapsă de 9 (nouă) ani închisoare pentru săvârsirea infractiunii de delapidare cu consecințe deosebit de grave.

În baza art. 65 c.p. rap. art. 66 c.p. ;

Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II și b c.p. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a – art. 34 lit. b c.p. ;

Dispune contopirea pedepselor cu închisoare aplicate astfel că inculpatul I. I. execută pedeapsa cea mai grea și anume aceea de 9 ( nouă ) ani închisoare .

În baza art. 65 c.p. rap. art. 66 c.p. ;

Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II și b c.p. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 alin.1,2 c.p. ;

Interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b c.p.

În baza art. 11 pct.2 lit.b c.p.p. rap. la art. 10 lit.g c.p.p. și art. 13.c.p.p. în ref. la art. 121 alin. 1 c.p. – art. 122 alin.1 lit.d c.p. rap.la art. 124 c.p. în ref.la art. 123 alin. 1 c.p. cu aplic. art. 13 c.p.;

Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului I. I. pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual în formă continuată prev. de art.289 C.pen. cu aplic. art.41 alin.2 C.pen, de instigare la fals intelectual în formă continuată prev. de 25 rap. la art. 289 C.pen. cu apl. art.41 alin.2 C.pen, uz de fals în formă continuată prev. de art.291 C.pen. cu apl. art.41 alin.2 C.pen., fals intelectual prev. de art.289 C.pen. și uz de fals prev. de art.291 C.pen. deoarece a intervenit prescripția răspunderii penale pentru toate aceste infracțiuni.

În baza art. 11 pct. 2 lit.a c.p.p. rap.la art. 10 lit. d c.p.p. ;

Achită pe inculpatul I. I. pentru săvârsirea infractiunii de înselăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art.215 alin.1,2,3 și 5 C.pen. cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen. deoarece lipsește unul dintre elemntele constitutive ale infracțiunii.

În baza art. 11 pct. 2 lit.a c.p.p. rap.la art. 10 lit. d c.p.p. ;

Achită pe același inculpat pentru săvârsirea infractiunii de abuz în serviciu în formă calificată și continuată – fapta de la pct. I Rechizitoriu prev. de art.246-2481 C.pen., cu apl. art.41 alin.2 C.pen deoarece lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii.

În baza art. 11 pct. 2 lit.a c.p.p. rap.la art. 10 lit. d c.p.p. ;

Achită pe inculpatul S. I. – fiul lui D. și M., născut la data de 22.06.1956 în M., jud. C., cetățean român, studii superioare, pensionar, căsătorit, fără antecedente penale, domiciliat în B., ..7, . pentru săvârsirea infractiunii de complicitate la înselăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art.26 C.pen. rap. la art.215 alin.1,2,3 și 5 C.pen. cu apl. art.41 alin.2 C.pen. deoarece lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii.

În baza art. 11 pct. 2 lit.a c.p.p. rap.la art. 10 lit. d c.p.p. ;

Achită pe inculpata L. E. - fiica lui P. și R., născută la data de 24.06.1948 în comuna Mereni – ., cetățean român, studii liceale, căsătorită, pensionar, fără antecedente penale, domiciliată în Eforie Nord, ..7, ., ., pentru săvârsirea infractiunii de complicitate la înselăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art.26 C.pen. rap. la art.215 alin.1,2,3 și 5 C.pen. cu apl. art.41 alin.2 C.pen. deoarece lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii.

În baza art. 11 pct.2 lit.a c.p.p. rap. la art. 10 lit.a c.p.p. și art. 13.c.p.p.;

Achită pe inculpata L. E. pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual în formă continuată prev. de art.289 C.pen. cu aplic. art.41 alin.2 C.pen deoarece fapta nu există.

În baza art.246-2481 C.pen., cu apl. art.41 alin.2 C.pen cu aplic. art. 74 lit. a și alin. 2 c.p. – art. 76 alin. 1 lit.b c.p.;

Condamnă pe inculpata B. M. G. – fiica lui G. și M., născută la data de 10.08.1972 în C., jud. C., cetățean român, studii superioare, economist, căsătorită, fără antecedente penale, domiciliată în com. A., ..8, jud. C., fără forme legale în Turcia, ., cartier Bukreș Sokak nr.4 la o pedeapsă de 4 ( patru ) ani închisoare pentru săvârsirea infractiunii de abuz în serviciu în formă calificată și continuată .

În baza art. 65 c.p. rap. art. 66 c.p. ;

Aplică inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II și b c.p. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 alin.1,2 c.p. ;

Interzice inculpatei exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b c.p.

În baza art. 11 pct.2 lit.b c.p.p. rap. la art. 10 lit.g c.p.p. și art. 13.c.p.p. în ref. la art. 121 alin. 1 c.p. – art. 122 alin.1 lit.d c.p. rap.la art. 124 c.p. în ref.la art. 123 alin. 1 c.p. cu aplic. art. 13 c.p.;

Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatei B. M. G. pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual în formă continuată prev. de art.289 C.pen. cu aplic. art.41 alin.2 C.pen și uz de fals în formă continuată prev. de art.291 C.pen. cu apl. art.41 alin.2 C.pen. deoarece a intervenit prescripția răspunderii penale pentru ambele infracțiuni.

În baza art.246-2481 C.pen., cu apl. art.41 alin.2 C.pen cu aplic. art. 74 lit. a și alin. 2 c.p. – art. 76 alin. 1 lit.b c.p.;

Condamnă pe inculpatul P. M. O. – fiul lui I. și I., născut la data de 17.04.1953 în Timișoara, județul T., cetățean român, studii superioare, stagiul militar satisfăcut, căsătorit, inginer, fără antecedente penale, domiciliat în comuna A., ..7, jud. C. la o pedeapsă de 4 ( patru ) ani închisoare pentru săvârsirea infractiunii de abuz în serviciu în formă calificată și continuată.

În baza art. 65 c.p. rap. art. 66 c.p. ;

Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II și b c.p. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 alin.1,2 c.p. ;

Interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b c.p.

În baza art. 11 pct.2 lit.b c.p.p. rap. la art. 10 lit.g c.p.p. și art. 13.c.p.p. în ref. la art. 121 alin. 1 c.p. – art. 122 alin.1 lit.d c.p. rap.la art. 124 c.p. în ref.la art. 123 alin. 1 c.p. cu aplic. art. 13 c.p.;

Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului P. M. O. pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual în formă continuată prev. de art.289 C.pen. cu apl. art.41 alin.2 C.pen, uz de fals în formă continuată prev. de art.291 C.pen. cu apl. art.41 alin.2 C.pen, de instigare la fals intelectual în formă continuată prev. de 25 rap. la art. 289 C.pen. cu apl. art.41 alin.2 C.pen, abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 c.pen., instigare la fals în înscrisuri oficiale prev. de art.25 rap. la art.288 alin.1,2 C.pen. și uz de fals prev. de art.291 C.pen. deoarece a intervenit prescripția răspunderii penale pentru toate aceste infracțiuni.

În baza art.246-2481 C.pen., cu apl. art.41 alin.2 C.pen cu aplic. art. 74 lit. a și alin. 2 c.p. – art. 76 alin. 1 lit.b c.p.;

Condamnă pe inculpata I. A. D. – fiica lui S. și S., născută la data de 30.01.1958 în Călărași, cetățean român, studii superioare, inspector principal urbanism în cadrul Primăriei comunei A., județul C., căsătorită, fără antecedente penale, domiciliată în C., . nr.47, ., ., județul Constanțala o pedeapsă de 4 ( patru ) ani închisoare pentru săvârsirea infractiunii de abuz în serviciu în formă calificată și continuată.

În baza art. 65 c.p. rap. art. 66 c.p. ;

Aplică inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II și b c.p. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 alin.1,2 c.p. ;

Interzice inculpatei exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b c.p.

În baza art. 11 pct.2 lit.b c.p.p. rap. la art. 10 lit.g c.p.p. și art. 13.c.p.p. în ref. la art. 121 alin. 1 c.p. – art. 122 alin.1 lit.d c.p. rap.la art. 124 c.p. în ref.la art. 123 alin. 1 c.p. cu aplic. art. 13 c.p.;

Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatei Istarte A. D. pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual prev. de art.289 C.pen., uz de fals prev. de art.291 C.pen., fals în înscrisuri oficiale prev. de art.288 alin.1,2 C.pen. și uz de fals prev. de art.291 C.pen. deoarece a intervenit prescripția răspunderii penale pentru toate aceste infracțiuni.

În baza art.246-2481 C.pen., cu apl. art.41 alin.2 C.pen cu aplic. art. 74 lit. a și alin. 2 c.p. – art. 76 alin. 1 lit.b c.p.;

Condamnă pe inculpata P. M. – fiica lui N. și E., născută la data de 03.10.1976, în S., jud. Tulcea, cetățean român, studii medii, casier la Primăria A., căsătorită, fără antecedente penale, domiciliată în com.A., ..31, jud. Constanțao pedeapsă de 4 ( patru ) ani închisoare pentru săvârsirea infractiunii de abuz în serviciu în formă calificată și continuată.

În baza art. 65 c.p. rap. art. 66 c.p. ;

Aplică inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II și b c.p. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 alin.1,2 c.p. ;

Interzice inculpatei exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b c.p.

În baza art. 11 pct.2 lit.b c.p.p. rap. la art. 10 lit.g c.p.p. și art. 13.c.p.p. în ref. la art. 121 alin. 1 c.p. – art. 122 alin.1 lit.d c.p. rap.la art. 124 c.p. în ref.la art. 123 alin. 1 c.p. cu aplic. art. 13 c.p.;

Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatei P. M. pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual în formă continuată prev. de art.289 C.pen. cu apl. art.41 alin.2 C.pen și uz de fals în formă continuată prev. de art.291 C.pen. cu apl. art.41 alin.2 C.pen deoarece a intervenit prescripția răspunderii penale pentru ambele infracțiuni.

În baza art. 11 pct.2 lit.a c.p.p. rap. la art. 10 lit.d c.p.p. ;

Achită pe inculpata A. N. – fiica lui I. și M., născută la data de 09.06.1970 în C., jud. C., cetățean român, studii medii, secretar în cadrul Primăriei A., județul C., căsătorită, un copil minor, fără antecedente penale, domiciliată în comuna A., ..16A, jud. C. pentru săvârșirea infracțiunii fals intelectual în formă continuată prev. de art.289 C.pen. cu apl. art.41 alin.2 C.pen deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.

Respinge ca nefondată acțiunea civilă formulată de . SRL, S. F., S. P. și S. C., B. N. O., T. C., T. N., T. D. – decedat, Ș. D., D. V. – decedată, D. N. – decedat, N. A., Ț. A., Șăuleanu A., G. J., G. M., M. M. decedat prin M. A., M. R., Ș. R..

Admite acțiunea civilă formulată de C. L. al Comunei A..

În baza art. 14 alin. 3 lit. b c.p.p., art. 346 c.p.p. rap. la art. 1.349 și urm c.civ., art.1.382 c.civ. în ref. la art. 193 c.civ.

Obligă pe inculpații I. I., B. M. G. și P. M. în solidar la plata sumei de 212.952 ,4 lei ( 2._ lei vechi ) către partea civilă C. L. al Comunei A..

Obligă pe inculpații I. I., B. M. G., P. M. O. și I. A. D. în solidar la plata sumei de 2.087.248 lei ( 20._.967 lei vechi ) către partea civilă C. L. al Comunei A..

Obligă pe inculpații I. I., P. M. și B. M. G. în solidar la plata sumei de 515.329 lei ( 5._ lei vechi ) către partea civilă C. L. al Comunei A..

Menține măsurile asiguratorii dispuse prin Ordonanța nr. 5/P/2006 din data de 26.04.2004 a D. -ST C., prin Ordonanța nr. 1656/P/2004 din data de 17.03.2005 a Parchetului de pe lângă Tribunalul C..

În baza art. 191 alin. 1 și 3 c.p.p. ;

Obligă pe inculpații I. I., B. M. G., P. M. O., I. A. D. și P. M. în solidar la plata sumei de 15.700 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.”

Pentru a se pronunța în sensul celor menționate anterior, tribunalul a reținut următoarele;

Prin Rechizitoriul întocmit de P. DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE – DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE – S. TERITORIAL C. nr. 5/P/2006 din data de 27.09.2007 înregistrat la această instanță sub nr. de dosar_/118/2007 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților

I. I. – R. și M., născut la data de 04.01.1952 în ., cetățean român, studii medii, căsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, primar în . penale, domiciliat în ., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de:

- art.215 alin.1,2,3 și 5 C.pen. cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen.

- art.289 C.pen. cu aplic. art.41 alin.2 C.pen.

- 25 rap. la art. 289 C.pen., cu apl. art.41 alin.2 C.pen.

- art.291 C.pen. cu apl. art.41 alin.2 C.pen.

- art.246-2481 C.pen., cu apl. art.41 alin.2 C.pen.

toate cu apl.art.33 lit.a C.pen.

- art.248-2481 C.pen., cu apl. art.41 alin.2 C.pen.;

- art.2151 alin.1,2 C.pen.;

- art.289 C.pen.;

- art.291 C.pen.;

- art.3021 C.pen.;

- art.25 rap. la art.289 C.pen.;

toate cu apl. art.33 lit.a C.pen.

S. I. – fiul lui D. și M., născut la data de 22.06.1956 în M., jud. C., cetățean român, studii superioare, pensionar, căsătorit, fără antecedente penale, domiciliat în B., ..7, ., pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de:

- art.26 C.pen. rap. la art.215 alin.1,2,3 și 5 C.pen. cu apl. art.41 alin.2 C.pen.

L. E. - fiica lui P. și R., născută la data de 24.06.1948 în ., cetățean român, studii liceale, căsătorită, pensionar, fără antecedente penale, domiciliată în Eforie Nord, ..7, ., .,pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de:

- art.26 C.p. rap. la art.215 alin.1,2,3,5 C.p.

- art.289 C.pen. cu apl. art.41 alin.2 C.pen.

ambele cu aplic. art.33 lit.a C.pen.

B. M. G. – fiica lui G. și M., născută la data de 10.08.1972 în C., jud. C., cetățean român, studii superioare, economist, căsătorită, fără antecedente penale, domiciliată în com. A., ..8, jud. C., fără forme legale în Turcia, ., cartier Bukreș Sokak nr.4,pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de:

- art.248-2481 C.pen., cu apl. art.41 alin.2 C.pen.

- art.289 C.pen., cu apl. art.41 alin.2 C.pen.

- art.291 C.pen., cu apl. art.41 alin.C.pen.,

toate cu apl. art.33 lit.a C.pen.

P. M. O. – fiul lui I. și I., născut la data de 17.04.1953 în Timișoara, județul T., cetățean român, studii superioare, stagiul militar satisfăcut, căsătorit, inginer, fără antecedente penale, domiciliat în comuna A., ..7, jud. C., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de:

- art.248-2481 C.pen. cu apl. art.41 alin.2 C.pen.;

- art.289 C.pen. cu apl. art.41 alin.2 C.pen;

- art.291 C.pen., cu apl. art.41 alin.2 C.pen.;

- art.25 rap. la art.289 C.pen., cu apl. art.41 alin.2 C.pen;

- art.248 C.pen;

- art.25 rap. la art.288 alin.1,2 C.pen.,

- art. 291 C.pen.

toate cu apl. art.33 lit.a C.pen.

I. A. D. – fiica lui S. și S., născută la data de 30.01.1958 în Călărași, cetățean român, studii superioare, inspector principal urbanism în cadrul Primăriei comunei A., județul C., căsătorită, fără antecedente penale, domiciliată în C., . nr.47, ., ., județul C.,pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de:

- 248-2481 C.pen., cu apl. art.41 alin.2 C.pen.

- art.289 C.pen.,

- art.291 C.pen.,

- art.288 alin.1,2 C.pen.,

- art.291 C.pen.,

toate cu apl. art.33 lit.a C.pen.

P. M. – fiica lui N. și E., născută la data de 03.10.1976, în S., jud. Tulcea, cetățean român, studii medii, casier la Primăria A., căsătorită, fără antecedente penale, domiciliată în com.A., ..31, jud. C., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de:

- art.248-2481 C.pen., cu apl. art.41 alin.2 C.pen.;

- art.289 C.pen., cu apl. art.41 alin.2 C.pen.;

- art.291 C.pen., cu apl. art.41 alin.2 C.pen.

toate cu apl. art.33 lit.a C.pen.

și A. N. – fiica lui I. și M., născută la data de 09.06.1970 în C., jud. C., cetățean român, studii medii, secretar în cadrul Primăriei A., județul C., căsătorită, un copil minor, fără antecedente penale, domiciliată în comuna A., ..16A, jud. C.,pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de:

-art. 289 C.pen. cu apl. art.41 alin.2 C.pen.

Prin sentința penală nr. 365/10.09.2008 pronunțată de Tribunalul C. în dos.pen.nr._/118/2007 s-au dispus următoarele:

Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de partea civilă N. A. privind instituirea sechestrului asigurător asupra imobilului situat în loc. A., Șoseaua Mangaliei nr. 10, ., jud. C..

Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de inculpatul S. I. privind ridicarea parțială a sechestrului instituit prin ordonanța nr. 5/P/2006 din data de 26.04.2006 emisă de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – S. Teritorial C. și prin procesul verbal de aplicare a sechestrului din data de 03.05.2006.

Respinge ca neîntemeiate cererile formulate de inculpații I. I., S. I. și A. N. privind restituirea cauzei la procuror în vederea refacerii urmăririi penale.

În baza art. 300 alin. 2 C. pr. pen. constată neregularitatea actului de sesizare a instanței, respectiv rechizitoriul nr. 5/P/2006 din data de 27.09.2007 întocmit de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – S. Teritorial C. și dispune restituirea cauzei la Direcția Națională Anticorupție – S. Teritorial C. în vederea refacerii actului de sesizare a instanței.

Prin decizia penală nr. 98/P/2009 din data de 19.02.2009 pronunțată de Curtea de Apel C. în dos.pen.nr._/118/2007 s-a dispus:

În baza art.385¹⁵ pct.2 lit.”c” Cod procedură penală, admite recursul penal declarat de P. DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE – DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE – S. TERITORIAL C., împotriva sentinței penale nr. 365 din data de 10.09.2008, pronunțată de Tribunalul C., în dosarul penal nr._/118/2007, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea de către Tribunalul C..

Astfel pe rolul acestei instanțe s-a reînregistrat cauza sub nr._ .

Din actele și lucrările dosarului instanța reține în fapt următoarele :

În luna august 2001, între ., pe de o parte, și OHG FEGRO/S. GESELLSCHAFTFUER GROSSHANDEL mbH & CO și . SRL B., pe de altă parte, în calitate de prestator și respectiv, beneficiar, a fost încheiat un contract de prestări servicii constând, în principal, în următoarele:

- identificarea unui teren în suprafață de 80.000 m.p. în extravilanul localității A., jud.C.;

- identificarea proprietarilor terenului;

- negocierea, cu proprietarii terenului, a prețului la care să se realizeze vânzarea-cumpărarea de către beneficiarul ., prețul pe metrul pătrat neputând depăși 5 euro/m.p.

Terenul vizat de beneficiar era amplasat în zona ACDMN, la ., jud. C., înainte de Podul peste Canalul D. – Marea N., în .> În acest sens, președintele consorțiului beneficiar și numitul L. I. au vizitat mai multe localități din zona C. – M., președintele Rudiger Stein solicitând terenul mai sus indicat datorită faptului că se acoperea, în mod optim, atât zona orașului C. cât și zona turistică, până în orașul M., și până la granița bulgară, cât și faptului că poziția terenului permitea un acces facil din și către magazin, pe ambele puncte cardinale (Nord și Sud).

Din cele descrise se poate desprinde cu ușurință concluzia că, încă din vara anului 2001 se stabilise amplasamentul terenului unde urma a se construi magazinul S., locația fiind cunoscută de reprezentanții celor trei firme contractante.

Aflând despre această intenție, învinuitul S. I. a luat legătura cu mai multe persoane din localitate în vederea obținerii de informații necesare achiziționării terenului vizat.

Trebuie avut în vedere faptul că învinuitul S. I. vânduse către . SRL B. o suprafață de teren necesară construirii supermarketului situat la marginea acestei localități, astfel că este plauzibilă susținerea noastră cu privire la cunoașterea intențiilor acestui agent economic, de expansiune și pe raza altor județe, acest aspect rezultând din declarația numitului L. I. (administrator al .), dar și din materialul probator administrat în prezenta cauză penală.

În vederea materializării intențiilor sale, învinuitul S. I. l-a cunoscut pe învinuitul I. I., primar al comunei A., căruia i-a adus la cunoștință faptul că dorea să achiziționeze terenuri pe raza localității.

Comportamentul ulterior al celor doi învinuiți, în special al învinuitului I. I., demonstrează o înțelegere prealabilă a acestora pentru ca învinuitul S. I. să intre în posesia unor terenuri, prin achiziționarea acestora la prețuri mult inferioare față de valoarea reală de piață a acestora, în detrimentul proprietarilor. Înțelegere care, de altfel, s-a cimentat pe parcursul anului 2001, când învinuitul I. I., aflat în județul B., împreună cu soția sa, a cumpărat de la S. I., la data de 04.09.2001, două terenuri situate în localitatea S., jud.B., respectiv 1.160 m.p. și 404 m.p. – intravilane, pentru suma modică de 5.000.000 lei (aproximativ 250 USD).

Așa cum s-a arătat în preambul, terenul vizat de . SRL B. în vederea construirii unui supermarket, făcea parte din domeniul privat al comunei A., conform inventarului bunurilor care aparțin domeniului privat al localității (poziția 67-A 428 L. în suprafață de 11,2 hectare).

În conformitate cu dispozițiile art.123 din Legea 215/2001, domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri mobile și imobile, altele decât cele prevăzute la art.122 alin.1 din aceeași lege, intrate în proprietatea acestora prin modalitățile prevăzute de lege, iar în conformitate cu disp.art.124 din lege, toate bunurile sunt supuse inventarierii anuale.

Coroborând disp. art.38 lit.f-h, art.125 și art. 126 din actul normativ sus-menționat, rezultă că toate hotărârile privind bunurile din domeniul privat al comunei se iau numai de consiliul local al unității administrativ-teritoriale respective.

Deși terenul în cauză făcea parte din domeniul privat al comunei A., fără o hotărâre a consiliului local a fost trecut în administrarea Comisiei Locale A. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor; acest fapt este explicabil prin aceea că învinuitul I. I., în mod intenționat, a „ocolit” C. L., evitând în acest mod o eventuală hotărâre potrivnică intereselor sale.

Astfel, în primăvara anului 2002, învinuitul I. I. i-a prezentat învinuitei L. E. (la acea dată aceasta îndeplinind funcția de secretar al Primăriei A.) Anexele nr.28 și 37, pe care selectase câteva poziții cu privire la persoanele menționate la pozițiile indicate; I. I. i-a solicitat,în mod imperativ,să ia legătura cu ele și să le aducă la cunoștință că urmează să fie puse în posesie, iar ulterior să le fie emise și titlurile de proprietate, dar condiționat de promisiunea fermă din partea beneficiarului că vor vinde aceste terenuri învinuitului I. I. sau altor persoane ce vor fi indicate de acesta.

Cu prilejul audierilor, L. E. a declarat că, inițial, s-a opus, considerând că nu era corect să procedeze de așa-manieră,dar învinuitul I. I. i-a dat asigurări că va „răspunde doar el în fața justiției dacă vor fi probleme”.Învinuita a mai declarat că primarul i-a dat dispoziție ca,în situația în care persoanele indicate nu vor fi de acord să vândă terenurile,să treacă la celelalte poziții,și să continue activitatea de constrângere a beneficiarilor atribuirilor de terenuri.

Numele persoanelor alese de învinuitul I. I.,în primă fază,erau următoarele: B. N. O., Agnese L., M. M., M. M., T. C. și rudele sale (în calitate de moștenitori), N. A., D. V., S. F. și rudele sale.

Selectarea acestor persoane nu a fost întâmplătoare,întrucât în mare lor majoritate erau persoane în vârstă, bolnave,în unele cazuri netransportabile sau care locuiau la distanțe foarte mari de A. (M. M., B. N. O. – localitatea Rădăuți, județul Suceava, D. V., D. N. N.);un alt criteriu viza și ușurința cu care puteau fi convinse persoanele în cauză să vândă terenurile obținute în baza reconstituirii dreptului de proprietate(S. C., S. F., S. B., M. M., T. N.,T. D., T. C.,D. G., Ș. R., N. A.).

Învinuitul I. I. avea posibilitatea selectării unor anumite persoane care să fie puse în posesie cu prioritate față de celelalte întrucât persoanele din Anexa nr. 28 erau îndreptățite să primească o suprafață de 202,2 ha, însă acesta nu avea la dispoziție decât o suprafață de 23ha;astfel ,dacă o persoană nu era de acord cu condițiile impuse de învinuitul I. I.,de a vinde acel teren,era amânată pentru punerea în posesie până când Comisia Locală urma să primească și alte terenuri destinate retrocedării lor către persoanele îndreptățite. Trebuie menționat faptul că numiții D. V. și D. N. N. erau trecuți în Anexa nr.37 a Comisiei Locale A..

În baza aceleiași rezoluții infracționale,învinuitul I. I.,în calitate de președinte al Comisiei Locale pentru stabilirea dreptului de proprietate,a supus aprobării comisiei numele persoanelor care urmau să fie puse în posesie pe suprafața de 23 hectare pe care o avea la dispoziție: M. M. (3 hectare), B. N. O. (5 hectare), S. C., S. B., S. F. (5 hectare), T. C., T. N., T. D., Ș. R., D. G. (1,5 hectare), Săulean A., Ț. A., G. Florel, N. A. (3,5 hectare), M. M. (2,5 hectare) și Chirani M. (2,5 hectare) după cum rezultă din procesul verbal încheiat la data de 01.04.2002.

Ulterior, după validarea propunerilor Comisiei Locale A. de către Comisia Județeană pentru Stabilirea dreptului de proprietate, învinuitul I. I., profitând de naivitatea și neatenția celorlalți membri ai comisiei locale (formată din L. E., A. C. – viceprimar la acea dată, al comunei A., C. H., I. A. – specialist O.C.O.T.), a dispus completarea proceselor verbale de punere în posesie, fără a fi efectuată și deplasarea în teren pentru delimitarea suprafețelor, tocmai pentru ca beneficiarii reconstituirii drepturilor să nu ia la cunoștință, în acest mod, de amplasamentul real al terenurilor.

Aceste procese verbale erau semnate de toți membrii comisiei.

Pe parcursul urmăririi penale martora C. H. a declarat că procesele verbale de punere în posesie erau completate parțial în momentul în care i se prezentau pentru a fi semnate, ea personal analizând corectitudinea datelor inserate în document, pentru a corespunde cu pozițiile din anexele validate de Comisia Județeană, fără a avea vreo contribuție cu privire la stabilirea amplasamentului terenului respectiv și că nu a participat niciodată la punerea efectivă în posesie.

De altfel, învinuita L. E. a declarat că ea era cea care, de regulă, completa procesele verbale de punere în posesie (mai puțin rubricile privind amplasamentul terenurilor care, de obicei, erau completate de martora I. A. – specialist O.C.O.T.), confirmând susținerile martorei sus-menționate că niciodată comisia nu s-a deplasat la fața locului pentru punerea în posesie efectivă a persoanelor îndreptățite.

Din declarațiile martorului A. C. a rezultat că, de regulă, în momentul în care i se prezentau procesele verbale în vederea semnării, acestea erau completate doar la rubricile privind numele persoanelor beneficiare, suprafața ce urma să fie primită, dar fără a fi menționat amplasamentul terenului, acesta fiind stabilit ulterior, după semnarea actului de către membrii comisiei, aceste rubrici fiind completate de către specialistul de la cadastru, după aceea semnând și ceilalți membri ai comisiei.

În același sens sunt și declarațiile martorei I. A., care a precizat însă că în perioada respectivă făcea parte din mai multe comisii locale pentru aplicarea Legii 1/2000, motiv pentru care ajungea rar în localitatea A.; având în vedere această situație, procesele verbale îi erau prezentate ulterior, de multe ori fiindu-i aduse la biroul său din cadrul O.C.P.I. C. de către învinuitul I. I., deja completate și semnate de către ceilalți membrii ai comisiei. Martora a mai declarat că, deseori, a procedat la corectarea mențiunilor inserate în ceea ce privea amplasamentul terenurilor (numărul parcelei, categoria de folosință, vecini, etc), prin ștergerea datelor greșite și adăugirea celor corecte, iar alteori, întrucât aceste mențiuni lipseau, proceda la consemnarea lor, personal. Dar, corectarea acestor mențiuni sau, după caz, inserarea lor de către aceasta personal se realiza după ce învinuitul I. I. îi arăta pe planul cadastral amplasamentul terenurilor în cauză, martora mai precizând că nu avea cunoștință, dinainte, de amplasament, ci doar după ce îi era indicat de către primar, cu ocazia semnării proceselor verbale.

Un alt aspect important a mai rezultat din declarațiile martorilor C. H. și A. C., și anume că, niciuna din persoanele îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor nu a semnat procesul verbal în fața lor.

Din declarațiile părților vătămate B. N. O., D. N. și D. V. rezultă că nu au semnat procesele verbale de punere în posesie nr.2036/17.05.2002 și nr.2038/17.05.2002, din declarațiile acestora coroborate cu declarațiile membrilor Comisiei Locale A., și cu concluziile raportului de constatare tehnico – științifică grafoscopică nr._/ 12.04.2006, rezultând că singura persoană care ar fi putut semna în fals, având și un interes major, era învinuitul I. I..

După punerea în posesie a persoanelor mai sus indicate, în modalitatea precizată, învinuitul I. I. a început demersurile pentru ca persoanele apropiate acestuia să intre, într-o modalitate sau alta, în posesia terenurilor respective. Prioritate în acest sens aveau terenurile situate în . aleasă de reprezentanții . și care trebuiau să ajungă, cât mai repede și cu costuri minime în proprietatea învinuitului S. I..

Pe parcursul urmăririi penale s-a stabilit că, în anul 2002, numita S. F. a fost contactată de învinuita L. E. (aspect confirmat de învinuită) care i-a adus la cunoștință că exista o posibilitate să primească terenul revendicat, alături de cei doi frați ai săi (în calitate de moștenitori ai autoarei S. A.), dar pe un amplasament aflat la o distanță foarte mare de comună, sfătuind-o insistent să îl vândă ulterior, în cel mai scurt timp; pentru a o convinge i-a spus că deja găsise un potențial cumpărător care a oferit suma de 18 – 20 milioane lei vechi / hectar.

Având în vedere situația financiară dificilă în care se afla precum și încrederea pe care o avea în buna-credință a învinuitei L. E. (datorată funcției pe care aceasta o deținea în cadrul Primăriei comunei A.) numita S. F. a acceptat încheierea tranzacției, învinuita comunicându-i că se va ocupa ea de toate formalitățile, urmând să o anunțe data la care să se prezinte la notariat pentru perfectarea actelor de vânzare-cumpărare.

Astfel, la data de 20.05.2002 a fost autentificat sub nr.997/20.05.2002 antecontractul de vânzare-cumpărare, prin care numiții S. P., S. C., S. F. se angajau ferm să vândă învinuitului S. I. teren extravilan în suprafață de 5 hectare, situat în ., în . vânzare fiind stabilit la suma de_ lei.

La aceeași dată și la același notar public, învinuita P. V., a fost întocmită, de vânzătorii promitenți sus-menționati, o procură autentificată sub nr.996/20.05.2007, prin care o mandatau pe învinuita L. E. pentru ca, în numele lor, să vândă la prețul ce îl va socoti favorabil pentru ei, suprafața de 5 hectare teren extravilan, situat în ., ..

La dosarul întocmit și depus la notariat a fost depusă și adeverința nr.2069/20.05.2002, prin care se făcea dovada că a fost respectat termenul prevăzut de lege pentru dreptul de preemțiune al vecinilor, aceasta, în realitate, conținând date nereale.

Cu privire la acest ultim aspect se are în vedere faptul că din declarațiile învinuitei L. E. și ale martorei L. A., a rezultat că la data de 20.05.2002 învinuitul I. I. i-a solicitat telefonic martorei L. A. (ce se afla la sediul primăriei din A.) să îi comunice din registrul de intrare-ieșire pentru anii 2002-2003, trei numere de înregistrare, respectiv trei poziții a căror dată să fie mai veche cu cel puțin 45 de zile față de data de 20.05.2002, învinuitul aflându-se, la acel moment al discuției telefonice, la sediul biroului notarial sus-menționat.

În urma acestei discuții, necunoscând motivul real al solicitării, martora L. A. (care la acea dată îndeplinea funcția de agent agricol în cadrul Primăriei comunei A.) i-a comunicat învinuitului, tot telefonic, nr.1377/01.06.2002; prin acest număr de înregistrare se atesta, în fals, că cererea întocmită de numita S. F., privind respectarea dreptului de preemțiune la vânzarea terenului, ar fi fost afișată la sediul Primăriei A..

Această cerere de afișare a ofertei de vânzare nu a fost, însă, niciodată întocmită și afișată de numita S. F., ea fiind produsă, scriptic, chiar la data de 20.05.2002, în scopul perfectării actelor de vânzare-cumpărare, însă înregistrată retroactiv, cu 45 zile, în vederea respectării cerințelor legale, fără acest document neputându-se încheia, la acea dată, antecontractul de vânzare-cumpărare.

Această adeverință cu nr.2069/20.05.2002, a fost semnată de învinuiții I. I. și L. E., cei doi cunoscând caracterul nereal al datelor inserate, deci că documentul este fals, acest lucru neîmpiedicându-i să o folosească la notariat.

Așa cum s-a arătat anterior, numiții S. F., S. P. și S. C. nu cunoșteau cu exactitate amplasamentul terenului, nefiind conduși în teren pentru a li se indica, faptic, perimetrul acestuia, cunoscând de la învinuita L. E. că s-ar afla la mare distanță de localitate, și într-o zonă neproductivă. Necunoașterea amplasamentului este cu atât mai evidentă cu cât titlul de proprietate nu fusese emis, aceasta realizându-se la data de 27.05.2002.

Nici cu acest prilej cei trei nu au luat cunoștință de amplasament, întrucât nu au fost anunțați să îl ridice personal, el fiind ridicat de învinuitul I. I. (în lipsa unei împuterniciri din partea titularilor de drept) și prezentat la Biroul Notarului Public P. V. în vederea încheierii, în formă autentică, a contractului de vânzare-cumpărare.

În această modalitate învinuitului S. I. i-a fost ușurată, într-o foarte mare măsură, acțiunea de preluare a acestui teren, profitând de buna credință a vânzătorilor; trebuie avut în vedere că lucrările de cadastru au fost executate de martorul P. G., ce a fost angajat personal de învinuitul I. I., fără a prezenta un mandat în acest sens din partea vânzătorilor promitenți, cea împuternicită să se prezinte la organele competente în vederea obținerii schiței de plan întocmită de proiectantul autorizat, verificată și recepționată de OCOT C., fiind învinuita L. E., conform procurii autentificate sub nr.996/20.05.2002.

La data de 28.05.2002 a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1036/28.05.2002, pentru suprafața de 5 hectare teren arabil, situat în extravilanul localității A., jud.C., prețul declarat și achitat fiind de_ lei.

Din declarațiile numitei S. F. rezultă că, la scurt timp după semnarea antecontractului de vânzare-cumpărare, chiar în aceeași seară, învinuita L. E. a chemat-o la domiciliul ei pentru a-i fi remisă suma de 20 milioane lei vechi, din cei 100 milioane lei vechi pe care vânzătoarea îi primise, explicându-i că reprezintă un comision pentru că i-a găsit cumpărător pentru teren, bani pe care i-a și primit.

Implicându-se și mai mult în ajutorarea învinuitului S. I., învinuitul I. I. a procedat, în aceeași manieră cu cea descrisă anterior, și cu numiții D. N., D. V. și B. N. O..

De această dată, I. I. a recurs personal la acte de amăgire și convingere a acestor persoane, de a vinde imediat ce erau puse în posesie terenurile ce li se atribuiau, determinându-i să îi accepte promisiunea și chiar să îl împuternicească pe el să se ocupe de toată documentația, prin prezentarea unei situații nereale cu privire la amplasamentul terenurilor, a productivității sau oportunităților ce îl vizau și chiar cu privire la prețul practicat pentru hectar în zona ce le-o indica.

Dar ce este mai grav, din punct de vedere moral, învinuitul I. I. a profitat de starea de sănătate și vârsta înaintată a părților vătămate (a se vedea cazul numitei D. V. care nu se poate deplasa decât cu ajutorul unui cadru metalic, având și o vârstă înaintată) sau de faptul că titularul dreptului locuia la mare distanță de . presupunea costuri mari cu deplasarea (în cazul numitei B. N. O. ce locuia în județul Suceava).

Din declarația numitului D. N. a rezultat că în data de 20.05.2002 a primit un telefon din partea învinuitului I. I. care i-a solicitat să se prezinte urgent la Biroul Notarului Public P. V. întrucât îi găsise un cumpărător pentru teren.

La acea dată sus-numitul nu cunoștea amplasamentul acestui teren, situație confirmată chiar de către învinuitul I. I. care i-a relatat în acea discuție telefonică că nu cunoaște încă unde va fi amplasat terenul.

Afirmație nereală întrucât procesul verbal de punere în posesie era întocmit încă din data de 17.05.2002, deci învinuitul avea cunoștință de zona în care era situat terenul.

La data de 21.05.2002, la sediul Biroului Notarului Public V. P. s-au prezentat numiții D. N. și D. V., aici întâlnindu-se cu învinuiții I. I. și S. I..

Au fost încheiate două procuri speciale, autentificate sub nr.999/21.05.2002 și 1001/21.05.2002, prin care cei doi îl împuterniceau pe învinuitul I. I. ca în numele lor și pentru ei să vândă cota fiecăruia indiviză de ½ din suprafața de 1,5 hectare teren situat în extravilanul localității A., jud.C..

Totodată a fost autentificat sub nr.1000/21.05.2002 antecontractul de vânzare-cumpărare dintre vânzătorii promitenți D. N. și D. V., pe de o parte, și învinuitul S. I., pe de altă parte, având ca obiect vânzarea unui teren extravilan în suprafață de 1,5 hectare situat în . pe raza comunei A., pentru suma de 30.000.000 lei vechi.

Ca și în cazul familiei S., era necesară depunerea unei adeverințe de către vânzătorii promitenți, din care să rezulte că a fost respectat dreptul de preemțiune pentru o perioadă de 45 de zile.

Din declarațiile martorei L. A. (agent agricol din cadrul Primăriei A.) și ale învinuitei L. E. (cum am arătat anterior), a rezultat că la data de 20.05.2002 învinuitul I. I. i-a solicitat, telefonic, trei numere de înregistrare anterioare cu 45 de zile datei de 20.05.2002, aceasta comunicându-i data de 01.04.2002 și, pentru cazul familiei D., nr.1266/22.03.2002.

Așa cum am precizat, acest număr de înregistrare certifica existența depunerii, de către D. N., a unei cereri prin care se solicita afișarea, la sediul Primăriei A., a ofertei de vânzare a terenului în suprafață de 1,5 hectare.

În baza acestei cereri, și după trecerea termenului de 45 de zile, se emitea o adeverință, de către reprezentanții legali ai Primăriei A., prin care se atesta respectarea dreptului de preemțiune, document fără de care, alături de altele, nu se putea perfecta vânzarea (astfel cum prevedea legislația în vigoare la acea dată ce reglementa circuitul terenurilor agricole).

În baza acestei situații nereale, pe cale de consecință, învinuiții L. E. și I. I. au semnat adeverința nr.2071/20.05.2002 ce atesta date neconforme cu realitatea, fiind astfel un document falsificat.

După semnarea antecontractului de vânzare-cumpărare, la data de 27.05.2002 a fost emis titlul de proprietate pentru suprafața de 1,5 hectare teren arabil, situat în ., pe raza comunei A., jud.C., ca titulari fiind menționați D. Nicilae și D. V..

Acest titlu a fost ridicat de învinuitul I. I. și prezentat notarului public în vederea încheierii, în formă autentică, a contractului de vânzare-cumpărare, care a fost autentificat sub nr.1037/28.05.2002, noul proprietar devenind învinuitul S. I..

În declarațiile sale, numitul D. N. a declarat că nu a semnat procesul verbal de punere în posesie, înregistrat sub nr.2038/17.05.2002, nu a întocmit și semnat vreo cerere pentru respectarea îndeplinirii condiției de publicitate a vânzării terenului și, implicit, a dreptului de preemțiune al vecinilor, și nici nu a solicitat întocmirea documentației cadastrale, toate acestea motivat de faptul că nu avea cunoștință de amplasamentul terenului, nici măcar al celui indicat de către învinuitul I. I. (descris ca fiind la mare depărtare și slab productiv) și, cu atât mai mult al celui real, pe locul viitorului magazin S. C. & CARRY.

Aceleași susțineri le-a oferit și numita D. V. (cu atât mai mult cu cât este în vârstă, bolnavă și netransportabilă, deplasarea realizând-o cu greu, cu ajutorul unui cadru metalic) care totuși, la început, a avut o oarecare reticență în ceea ce privea persoana învinuitului I. I.. Aceasta a precizat, în conținutul declarației, că în premomentul încheierii procurii autentificate sub nr.1001/21.05.2002, prin care îl mandata pe I. I. să le reprezinte interesele în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare, l-a întrebat pe fratele său, D. N., dacă are încredere în I. I., întrucât acesta îi crea impresia că „nu era o persoană serioasă, ci un tip de șmecher”; fratele său i-a înlăturat această stare de neîncredere și, pe cale de consecință, și pe a sa, motivat de faptul că o persoană ce deține funcția de primar al unei localități, și care se oferise benevol să îi ajute să intre în posesia terenului pe care nu îl obținuseră atâția ani, nu putea să reprezinte un pericol.

Totodată, cei doi frați au precizat că au acceptat suma de 30.000.000 lei vechi pentru cele 1,5 hectare întrucât, având în vedere descrierile zonei în care ar fi amplasat acest teren (la mare depărtare de localitate și utilități, slab productiv, necultivat de mulți ani, necesitatea unor costuri mari pentru reabilitare, prețul mic oferit de eventuali cumpărători interesați) precum și găsirea rapidă a unui cumpărător (ceea ce îi scutea de efectuarea unor alte cheltuieli mari raportat la veniturile lor mici, de pensionari), au avut reprezentarea unui preț corect, necunoscând că în realitate amplasamentul era cu totul altul,cu un mare potențial economic, ceea ce conducea și la creșterea valorii pe metrul pătrat, chiar și implicit, pe hectar, cu consecința obținerii unei sume net superioare pentru vânzarea acestora, așa cum a obținut ulterior învinuitul S. I., după cum vom arăta în continuare.

La fel ca și în cazul celorlalte persoane sus-menționate, învinuitul I. I., în baza acelorași rezoluții infracționale, a contactat-o pe numita B. N. O., domiciliată în localitatea Rădăuți, jud.Suceava; acesteia i-a adus la cunoștință că există posibilitatea să primească suprafața de 5 hectare, pentru care formulase cereri cu mult timp în urmă, dar, având în vedere zona în care urma să fie pusă în posesie (slab cultivată și la mare depărtare de comună) nu poate obține o sumă prea mare; totuși, în ciuda acestor inconveniente i-a relatat că găsise un potențial cumpărător, care oferea un preț bun (circa_ lei) și că, tot ce avea de făcut, era să se deplaseze într-o zi la C. pentru a semna antecontractul de vânzare-cumpărare, să primească banii, de restul urmând să se ocupe el.

Pusă în fața unei astfel de situații, numita B. N. O. a apreciat că, raportat la situația sa financiară dar și la conținutul convorbirii purtate cu învinuitul I. I. (care i-a precizat că este primarul comunei A. – un factor de convingere destul de important), a considerat că prețul oferit de potențialul cumpărător este corect, având în vedere zona în care era terenul.

Dar, în realitate, terenul în suprafață de 5 hectare era amplasat în deja cunoscuta parcelă 428, mai precis 428/21/4.

În ordine cronologică, acțiunile de inducere în eroare a sus-numitei, de către I. I., s-au derulat astfel:

În luna decembrie 2001, B. N. O. a fost contactată de învinuitul I. I., care i-a adus la cunoștință că urmează să îi fie aprobată cererea formulată în baza Legii nr.1/2000, privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 5 hectare.

Partea vătămată a declarat că, deși i-a solicitat învinuitului respectarea vechiului amplasament al terenului pentru care solicitase reconstituirea dreptului de proprietate, acesta i-a comunicat că acest lucru nu mai era posibil, întrucât terenul în cauză fusese atribuit unei alte persoane, care îl vânduse, având în vedere că partea vătămată formulase o astfel de cerere mult mai târziu. În atare situație, B. N. O. a acceptat propunerile învinuitului I. I. de a-i fi atribuit un alt teren, cu aceeași suprafață, într-o altă zonă, egală valoric, și de a-l mandata pe el să se ocupe de obținerea titlului de proprietate, spunându-i că este interesat, chiar și el, de cumpărarea terenului.

În atare condiții, la data de 19.12.2001 sus-numita s-a deplasat la un birou notarial din localitatea Rădăuți, jud.Suceava, unde a întocmit o astfel de procură, transmițându-i-o prin poștă învinuitului.

La scurt timp, partea vătămată l-a sunat pe învinuit și l-a întrebat dacă a obținut titlul de proprietate, acesta mințind-o că da, și că dacă nu va mai cumpăra el terenul în cauză îi va găsi un alt cumpărător.

Afirmațiile învinuitului I. I. erau mincinoase întrucât titlul de proprietate a fost emis abia la data de 27.05.2002 (în aceeași zi cu cele ale familiei S. și D.) iar potențialul cumpărător real fusese de la bun început învinuitul S. I..

Însă, la data de 20.05.2002, numita B. N. O., în urma unei discuții telefonice cu învinuitul I. I., care i-a comunicat că îi găsise un cumpărător, s-a deplasat la sediul Primăriei A., unde l-a cunoscut pe învinuitul S. I., care i-a precizat că este interesat de achiziționarea suprafeței de 5 hectare.

Pentru respectarea dreptului de preemțiune, partea vătămată a consemnat o cerere prin care solicita afișarea intenției de vânzare în aceeași zi de 20.05.2002, dar aceasta a fost datată cu 01.06.2002 și înregistrată sub nr.1377, această dată și numărul de înregistrare fiind comunicate de martora L. A., la solicitarea învinuitului I. I., fiind creată aparența de legalitate necesară întocmirii actelor ulterioare.

În baza acestei cereri, învinuiții L. E. și I. I. au conceput și semnat adeverința nr.2070/20.05.2002, prin care atestau împrejurarea mincinoasă că fuseseră respectate prevederile legale privind circuitul terenurilor agricole.

În continuare, cei trei s-au deplasat la Biroul Notarului Public P. V., în C., unde B. N. O. a semnat, în calitate de vânzător promitent, antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.985/20.05.2002, având ca obiect suprafața de 5 hectare, situată în . pe raza comunei A., jud.C., cumpărătorul, în persoana învinuitului S. I., plătindu-i suma de_ lei.

Anterior acestui document, prin încheierea nr.983/20.05.2002, se autentificase procura specială prin care B. N. O. îl împuternicea pe învinuitul I. I. să procedeze la vânzarea, în numele ei și pentru ea, a suprafeței de 5 hectare teren extravilan.

Ulterior, la data de 27.05.2002, învinuitul I. I. a ridicat titlul de proprietate emis sub nr._/27.05.2002 pe numele titularului B. N. O., prezentându-l la notariat, iar în data de 28.05.2002 a semnat, în numele părții vătămate, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1033/28.05.2002, cu învinuitul S. I..

Din declarațiile părții vătămate B. N. O. rezultă cu certitudine că nu a avut cunoștință de amplasamentul real al terenului în suprafață de 5 hectare, că susținerile mincinoase ale învinuitului I. I. cu privire la acest aspect și al valorii acestuia au fost astfel formulate încât au fost de natură să o inducă în eroare și să accepte prețul oferit, afirmând în final că se consideră înșelată întrucât, dacă ar cunoscut cel puțin poziția reală în teren a suprafeței de 5 hectare, ar fi solicitat un alt preț de la cumpărător, fără a mai vorbi despre viitoarea investiție ce urma a se realiza în acea zonă de către . SRL B..

Totodată a precizat, ca o dovadă suplimentară a necunoașterii realității din teren urmare acțiunilor de inducere în eroare ale învinuitului I. I. cu complicitatea învinuitului S. I., direct interesat în cumpărarea acestor terenuri la prețuri modice, într-un timp cât mai scurt și cu consecința obținerii unui profit maximal, că nu a văzut niciodată actele de proprietate ale terenului sau schițele cadastrale și nici nu a semnat procesul verbal de punere în posesie, documente ascunse de învinuitul I. I. pentru a o împiedica să descopere poziționarea reală a acestuia.

În vederea încununării acțiunilor infracționale, la data de 31.05.2002 învinuitul S. I. a înregistrat, sub nr.225, la Primăria A. cererea prin care anunța, potențialilor cumpărători, intenția sa de a vinde suprafața totală de 11,5 hectare, aceasta pentru a fi respectată cerința dreptului la preemțiune a vecinilor, pe o perioadă de 45 de zile.

Firesc că nu a acceptat vreo așa-zisă ofertă, cum afirmă învinuitul S. I., întrucât intenția sa, în baza căreia participase în mod direct la inducerea în eroare a numiților S. P., S. C. și S. F., D. N., D. V., B. N. O., era de a vinde terenul către . SRL, cunoscând intenția reprezentanților acestei societăți de a construi un supermarket pe acea suprafață și, un alt lucru important, cunoscând prețul oferit de această societate pe metrul pătrat, întrucât în anii anteriori le vânduse o suprafață de teren, la granița dintre localitățile B. și S., jud. B., unde se construise un astfel de complex comercial.

Imediat după trecerea acestui interval de 45 de zile, între S. I. și S. Conseluța (soția sa, neimplicată în nici un mod în acțiunile soțului său) și . SRL B., a fost încheiată o convenție autentificată sub nr.1888/17.07.2002.

Prin acest act, familia S., în calitate de proprietari, constituiau în favoarea . SRL B., un drept de superficie asupra terenului proprietatea primilor, în suprafață totală de 8 hectare (80.000 m.p.), dezmembrat dintr-un total de 11,5 hectare (115.000 m.p.) situat în extravilanul localității A. și compus din - ./4 (în suprafață de 5 hectare, - lotul 1 din ./5, în suprafață de 3 hectare.

Acest drept de superficie consta în dreptul beneficiarului de a realiza lucrările de construire ce vor fi autorizate, prețul dreptului de superficie fiind de_ lei vechi, achitat integral la data încheierii convenției.

La aceeași dată a fost autentificată sub nr.1888/17.07.2002, promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare, între aceleași părți, pentru aceeași suprafață de teren descrisă anterior.

Prețul promisiunii de vânzare a fost de 5._ lei vechi, echivalentul a 147.097 USD, prețul total la care se promitea, de către vânzătorii promitenți că se va face vânzarea, fiind de 400.000 USD.

Prin această convenție bilaterală, învinuitul S. I., împreună cu S. Cateluța, se angaja ca, în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea documentației pentru obținerea P.U.Z., să îndeplinească următoarele obligații cumulative referitoare la terenul – obiect al promisiunii, de îndeplinirea cărora este condiționată încheierea contractului de vânzare-cumpărare, cu cumpărătorii promitenți:

- să se obțină certificatele prealabile prev. de Legea 54/1998, privind neexercitarea de către vecini a dreptului de preemțiune;

- să se întocmească documentația necesară și să se obțină scoaterea definitivă a terenului din circuitul agricol;

- obținerea, prin P.U.Z., a aprobării introducerii terenului în intravilan;

- să se obțină certificatul de urbanism;

- să se obțină, de la primăria A., numărul poștal alocat.

Învinuitul S. I. și-a asumat aceste obligații bazându-se pe relațiile sale apropiate, de prietenie, cu învinuitul I. I., având siguranța că va primi un sprijin total din partea acestuia, ceea ce s-a și întâmplat.

Astfel, după obținerea tuturor avizelor necesare, la data de 11.09.2002, a fost semnat contractul de vânzare-cumpărare între S. I. și Conseluța, în calitate de vânzători, și ., în calitate de cumpărător, autentificat sub nr.2498/11.09.2002, obiectul constituindu-l vânzarea-cumpărarea suprafeței de 8 hectare teren arabil, prețul vânzării fiind de 400.000 USD, în condițiile în care învinuitul S. I. devenise, în condițiile mai sus arătate, proprietarul suprafeței totale de 11,5 hectare, la valoarea de 255 milioane lei vechi, aproximativ 10.000 de USD.

La data de 04.06.2004 numita D. E. a formulat o plângere penală împotriva numiților I. I., L. E., L. A., prin care solicita efectuarea de cercetări față de aceștia sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art.246-248 C.pen.

În conținutul sesizării petenta a precizat că numitele L. E. și L. A. – deși locuiesc de circa 15 ani în ., au primit de la Comisia Locală de fond Funciar mai multe suprafețe de teren, în extravilan sau intravilan, pe care ulterior le-au vândut cu sume mari de bani.

La data de 26.04.2004, numitul G. E. a formulat și el o sesizare prin care solicita efectuarea de cercetări față de I. I., G. Garofița, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art.215¹ C.pen., art.248¹ C.pen., art. 289 C.p., art.291 C.p., art.302¹ C.p. În fapt, petentul a arătat că în luna mai 2002 I. I. a pus în posesie, în mod nelegal, trei familii: S., B. N. și D., în parcelele 428/21/4, 428/21/5, și 428/21/6, deși terenul era pășunea comunei A., iar pentru schimbarea regimului juridic al acestuia era nevoie de o hotărâre a Consiliului L. A.. Ulterior, aceste terenuri au fost vândute numitului S. I. care le-a înstrăinat către . SRL B..

Sus-numitul a precizat că prin aceste acțiuni ilegale a fost prejudiciat bugetul Consiliului L. cu suma de 13._ lei vechi ( aproximativ 413.407 euro), dar au fost prejudiciate și persoanele care au fost puse în posesie, prin necunoașterea valorii reale a terenului în acea zonă.

A mai menționat că ulterior acestei tranzacții S. I. a mai cumpărat, pe raza comunei A., și alte terenuri de la I. I., tot prin încălcarea prevederilor legale, după cum urmează:

- 6 hectare situate între lacul A. și calea ferată, lângă ecluză, în data de 19.12.2002;

- 8 hectare teren pășune pe islazul dintre ACN – Canalul D. – Marea N. și drumul tehnologic ( teren ce fusese atribuit nelegal unor persoane de către I. I.), identificat PS387/2, 387/3, 387/4;

- 4 hectare teren livadă în zona Steaua de M..

Cu privire la acest ultim teren se precizează că a fost atribuit nelegal, către două persoane, care ulterior, prin intermediul numitei G. Garofița, l-au vândut numitului Șiangă D.. Restul terenului, ce constituia pășunea comunei A., și făcea parte din domeniul privat al localității, respectiv 5-6 hectare, a făcut obiectul altor puneri în posesie, fără respectarea dispozițiilor legale, și au fost cumpărate tot de către Șiangă D..

Toate aceste suprafețe de teren sus-menționate ( din domeniul privat) au fost introduse în intravilanul localității, din extravilan, prin Hotărârea Consiliului L. A. nr.27/25.07.2002, la propunerea primarului I. I..

În această cauză, la data de 24.10.2005, I.P.J.C. a dispus începerea urmăririi penale față de I. I., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu în formă calificată, prev. de art.248¹ C.pen., măsură confirmată de procuror prin rezoluția nr.1005/P/2005 din data de 24.10.2005, reținându-se în sarcina acestuia că în calitate de primar al comunei A., în perioada mai-septembrie 2002, a prejudiciat bugetul local al comunei A. cu suma de 13 miliarde lei vechi, prin punerea în posesie abuzivă a familiilor S., B., D., cu suprafață de 11,5 hectare teren extravilan, respectiv loturile 428/21/4, 428/21/5 și 428/21/6, în data de 17.05.2002, și ulterior a procedat la vânzarea acestora, ca împuternicit, în data de 28.05.2002, către numitul S. I., cu suma totală de 300 milioane lei vechi; numitul S. I. a procedat la înstrăinarea acestor terenuri către . SRL B., cu suma de 400.000 USD, prejudiciul fiind constituit, conform sesizării și HCL 67/17.10.2005 a Consiliului L. A., din suma ce ar fi revenit bugetului local al comunei în cazul vânzării terenurilor de către comunitate direct către ultimul cumpărător.

După comiterea faptelor mai sus-menționate învinuitul I. I. nu s-a limitat doar la acestea ci, în aceeași manieră, și deci, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a procedat la inducerea în eroare și a altor persoane cu privire la amplasamentul real al terenurilor cu care fuseseră puse în posesie, procedurile efective de punere în posesie fiind realizate tot cu încălcarea normelor legale în vigoare la acea dată.

Astfel, numiții M. M., N. A. (ce a deținut împuternicire de reprezentare și din partea celorlalți moștenitori), T. N., T. D., Ș. R., D. G., T. C., M. M. au fost puși în posesie prin aceleași metode ilicite, învinuitul I. I. profitând de ascendentul oferit de funcția sa asupra membrilor Comisiei Locale de Fond Funciar, dar și de naivitatea și buna credință a acestora, beneficiarilor nefiindu-le adus la cunoștință adevăratul amplasament al suprafețelor ce li se cuveneau.

Punerea în posesie s-a realizat doar scriptic, fără a se realiza și deplasarea în teren, așa cum prevedea regulamentul pentru aplicarea Legii nr.1/2000, aceste aspecte rezultând atât din declarațiile membrilor comisiei și a persoanelor îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate, cât și din declarațiile învinuitului I. I..

Caracterul premeditat al acțiunilor învinuitului I. I. rezultă și din declarațiile înv.L. E., care a declarat că pentru terenurile trecute în posesia persoanelor menționate au fost comandate, de către învinuit, la aceiași dată, lucrări de cadastru ( realizate de numitul Parschiv G.), ulterior I. I. solicitând Consiliului L. A. aprobarea întocmirii a 3 planuri urbanistice zonale (P.U.Z.-uri) în vederea parcelării și construirii de locuințe individuale – zona Sanatoriului TBC, . – . – .> În acest sens s-a încheiat contractul nr.4083/08.09.2003, între Primăria A. și ., prin care această din urmă societate se obliga să întocmească documentațiile PUZ-1 ( pentru suma de 126 milioane lei vechi), PUZ-2 ( pentru suma de 252 milioane lei vechi) și PUZ-3 ( pentru suma de 171 milioane lei vechi).

Din analiza acestei documentații rezultă că terenurile situate în zona ACN – și la care se referă PUZ-2, nu mai aparțineau Primăriei A., ci unor persoane fizice, terenurile făcând obiectul Legii 1/2000.

La data încheierii contractului nr.4083/08.09.2003, pe aceste terenuri fuseseră puse în posesie următoarele persoane, conform proceselor verbale de punere în posesie:

- CHIRANI M. – moștenitoare a defunctului C. D. – proces-verbal nr.3325/22.08.2002, pentru suprafața de 2,5 hectare;

- M. M. – moștenitor al defunctului M. N. – proces-verbal nr.2989/25.07.2002, pentru suprafața de 3 hectare;

- M. M. – moștenitoare a defunctului P. I. – proces-verbal nr.3368/27.08.2002- pentru suprafața de 2,5 hectare;

- T. C., T. N., T. D., Ș. R., D. G. – moștenitori ai defunctului T. D. – proces-verbal din data de 19.06.2002 ( cu privire la numărul acestui proces-verbal s-a constatat că în mod greșit a fost înlocuită cifra 6 – reprezentând luna iunie- cu cifra 3 – reprezentând luna martie, avându-se în vedere că la data de 19.03.2002 încă nu se pusese în discuție ca aceștia să fie puși în posesie, acest lucru realizându-se în data de 01.04.2002), pentru suprafața de 1,5 hectare;

- S. A., Ț. A., G. F., N. A. – moștenitori ai defunctului G. B. – proces-verbal nr.1889/29.04.2002, pentru suprafața de 3,5 hectare;

Toate titlurile de proprietate pentru suprafețele și persoanele mai sus indicate au fost emise la data de 01.11.2002.

Rezultă, astfel, că la momentul încheierii contractului nr.4083/08.09.2003, cu . C., învinuitul I. I. a avut un interes personal, urmărind realizarea obiectului acestui contract pe cheltuiala Consiliului L. A., cu atât mai mult cu cât titlurile de proprietatenr._ /1725 /01.11.2002,_ /1726 /08.11.2002,_ /1727/ 01.11.2002 ,_ /1728/ 01.11.2002,_ /1729/ 01.11.2002, au fost ridicate personal de către învinuitul I. I., fără a fi împuternicit, în acest sens, de către moștenitorii titularilor de drept, ulterior aceste terenuri ajungând în proprietatea unor cunoștințe ale acestuia, la sume modice ( respectiv S. I., C. I., M. M., L. G. – cumnata învinuitului I. I.), în condițiile în care valoarea de circulație a acestor terenuri era de 10 euro/mp.

Partea vătămată M. M. a declarat că încă din anul 2000 a întreprins numeroase demersuri în vederea reconstituirii dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de teren, purtând discuții și personal cu învinuitul I. I., însă de fiecare dată a fost amânat, primind asigurări din partea primarului că îl va anunța telefonic atunci când va fi pus în posesie.

Astfel, în cursul anului 2002 I. I. l-a sunat pe M. M. și l-a întrebat dacă este interesat să înstrăineze terenul la care era îndreptățit ( deși partea vătămată nici măcar nu îl primise, cel puțin scriptic), spunându-i că a găsit și un cumpărător interesat. Totodată, învinuitul I. I. i-a precizat că valoarea terenului pe care urma să îl primească era de maxim 30 milioane lei vechi, preț pe care partea vătămată l-a acceptat, având încredere în învinuit, raportat la funcțiile pe care acesta din urmă le deținea.

În urma acestei discuții telefonice, în cursul aceleiași zile, partea vătămată ( deși bolnavă de cancer) s-a deplasat la un birou notarial ( respectiv BNP P. V.) unde s-a întâlnit cu I. I. și S. I..

Astfel, prin antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1835/12.09.2002, partea vătămată M. M. s-a obligat să îi vândă numitului S. I. suprafața de 3 hectare, identificată în . A., cu suma de 30 milioane lei vechi, suprafața făcând obiectul procesului-verbal de punere în posesie nr.2898/25.07.2002.

Acesta a mai declarat că nu a avut cum să cunoască amplasamentul terenului întrucât de obținerea întregii documentații s-a ocupat învinuitul I. I.. Totodată, a precizat că a fost indus în eroare de către învinuitul I. I., atât cu privire la amplasamentul real al terenului, cât și cu privire la valoarea acestuia, ceea ce a condus la încheierea, în forma finală, și a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1525/18.07.2003.

În ceea ce o privește pe numita M. M., se face precizarea că de întocmirea documentelor s-a ocupat ginerele său, martorul M. M. M.. Din declarațiile acestuia a rezultat că a fost contactat telefonic de către o persoană, ce s-a recomandat ca fiind S. I., și care s-a arătat interesat de cumpărarea suprafeței de teren pe care o deținea M. M., oferindu-i suma de 10 milioane lei vechi/hectar. Deși martorul a avut rețineri cu privire la vânzare, în sensul că i-a precizat lui S. I. că nu are cunoștință de amplasamentul terenului și nici nu este în posesia vreunui act din care să reiasă dreptul de proprietate, S. I. a insistat, comunicându-i că se va ocupa el personal de toate aceste acte.

Ulterior, S. I. l-a contactat, din nou, telefonic, pe martor, solicitându-i să se prezinte la BNP P. V., în vederea încheierii unui antecontract de vânzare-cumpărare; din nou martorul l-a informat că nu este în posesia niciunui document, și nici nu cunoaște amplasamentul acestuia, dar a primit asigurări că totul se va rezolva.

În atare situație, sub nr. de autentificare 2060/14.10.2002, a fost încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare, prin care M. M. vindea numitului S. I. suprafața de 2,50 hectare, situat în ., așa cum am arătat, proprietara de drept nu cunoștea amplasamentul), prețul fiind de 25 milioane lei vechi; ulterior, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1524/18.07.2003.

Partea vătămată M. M. a declarat că, deși consideră că a fost indusă în eroare de către I. I. și S. I., cu privire la amplasamentul terenului și, implicit, cu privire la valoarea acestuia, a declarat că nu se constituie parte civilă în procesul penal, întrucât este bătrână și bolnavă, solicitând ca în acest caz să se aplice legea.

Având în vedere aceste declarații în cauză se constată că sunt incidente dispozițiile art.82 C.pr.pen.

În cauză s-a proceadt și la audierea numiților T. C., T. N., Ș. R., T. D., Ș. D., D. AGHIANA, T. GAROFIȚA, din declarațiile acestora rezultând, fără niciun dubiu, că au fost induși în eroare de către învinuitul I. I..

Astfel, acesta le-a adus la cunoștință că suprafața de 1,5 hectare pe care aceștia erau îndreptățiți să o primească era situată în zona „ Zarguzon”, la jgheaburi, adică la o depărtare de câțiva kilometri de .> Între aceste persoane și învinuitul I. I. au fost purtate mai multe discuții, întrucât o parte dintre moștenitori nu erau de acord să vândă terenul, însă au fost convinși până la urmă de către primar; și în acest caz nu s-a realizat punerea în posesie în mod efectiv, lucrările de cadastru nefiind comandate de către aceștia, iar titlul de proprietate a fost ridicat de către învinuitul I. I..

La data de 26.02.2002, prin încheierea de autentificare nr.1242, s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare între T. C. ( prin soția acestuia T. garofița), T. N., T. D., Ș. R. și D. G., pe de o parte, și martorul C. I.; încheierea acestui contract a avut la bază presiunea exercitată de către învinuitul I. I., chiar în condițiile în care T. Garofița nu a avut procură de reprezentare pentru soțul său, T. C., acesta fiind plecat din țară la acea dată, valoarea terenului ce făcea obiectul promisiunii de vânzare fiind stabilită la suma modică de 15 milioane lei vechi.

La data de 15.03.2004, prin încheierea nr.653, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare, între aceleași părți, de această dată fiind prezent ți numitul T. C.; trebuie menționat că, inițial acesta din urmă a refuzat să semneze contractul de vânzare-cumpărare, dar i-a fost condiționată aprobarea cererii de acordare, de către primar, a unui loc de casă pe raza comunei, de semnarea actului, acesta acceptând; de altfel, la circa o lună de zile de la această dată, T. C. a fost anunțat că i-a fost aprobată cererea și i s-a repartizat un teren pentru construirea unei locuințe.

Nici în acest caz nu s-a realizat punerea în posesie efectivă a persoanelor îndreptățite, iar vânzătorii nu au primit niciodată actele de vânzare-cumpărare.

Cu privire la această tranzacție, martorul C. I. a declarat că a găsit să cumpere terenurile prin intermediul învinuitului I. I., actele de proprietate și de cadastru fiind prezentate la notariat de către acesta, tot acesta ridicând și contractele de vânzare-cumpărare. Ulterior, martorul a vândut o parte din suprafața dobândită de la familia T. ( 1,1290 hectare), pentru suma de 3 miliarde lei, către martorul C. C. ( contract de vânzare-cumpărare nr.763/14.03.2005), putându-se observa, astfel, diferența vădită de valoare între prețul de achiziție și cel de revânzare, dar numai pentru o parte din acesta.

La data de 29.04.2002 a fost încheiat procesul-verbal de punere în posesie pe numele moștenitorilor S. A., Ț. A., G. Florel și N. A. pentru suprafața de 3,5 hectare.

De întocmirea actelor pentru . fost mandată partea vătămată N. A..

Primele discuții în legătură cu amplasamentul terenului au fost purtate cu învinuitul I. I. de către soțul numitei N. A., în persoana numitului N. I., acesta aflând de la învinuit că terenul pe care urmau să îl primească se află „spre Movilița”, la jgheaburi, adică la câțiva kilometri depărtare de .> În condițiile în care punerea în posesie nu s-a efectuat în mod efectiv, iar la momentul semnării procesului verbal de punere în posesie s-a constatat că figura ca fiind amplasat într-o parcelă denumită A2/1 ( neidentificabilă pe harta cadastrală), atât partea vătămată cât și soțul acesteia l-au crezut pe învinuitul I. I., astfel că au acceptat încheierea unui antecontract de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr.1183/19.06.2002, cu învinuitul M. M., valoarea tranzacției fiind stabilită la valoarea de 20 milioane lei vechi.

Ulterior, procesul verbal de punere în posesie ( după ce a fost semnat de toți membrii comisiei locale și de către partea vătămată N. A.) a fost modificat și completat corect de către martora I. A., inginer OCOT, conform planurilor cadastrale întocmite chiar de către aceasta, dar nefiind implicată în nici un mod în activitatea infracțională a învinuitului I. I..

După emiterea titlului de proprietate a fost încheiat și contractul de vânzare-cumpărare și, în mod firesc, a fost fără vreo opoziție de către partea vătămată, care însă nu a observat modificarea intervenită cu privire la poziționarea terenului, în sensul înlocuirii parcelei A2/1 cu poziția 443/2, contract ce a fost autentificat sub nr.695/11.04.2003, prețul vânzării rămânând neschimbat, respectiv de 20 milioane lei vechi.

Din declarația învinuitului M. M. rezultă că a cumpărat acest teren prin intermediul învinuitului I. I., care i-a arătat amplasamentul terenului și s-a ocupat de întocmirea tuturor documentelor necesare încheierii tranzacției; ulterior, a înstrăinat 3 hectare, unul ajungând în posesia numitei L. G..

Pe parcursul urmăririi penale învinuiții I. I., S. I. și L. E. au negat comiterea faptelor ce le-au fost reținute în sarcină, urmărind să minimalizeze rolul fiecăruia în acțiunile de inducere în eroare a părților civile, declarând că intenția de vânzare a terenurilor nu a fost viciată în nici un mod, și că prețul tranzacțiilor a fost unul corect pentru acele perioade.

S-a reținut dintr-o a doua perspectivă infracțională că Direcția Națională Anticorupție – S. Teritorial C. a fost investită, de către P. de pe lângă Tribunalul C.,prin ordonanța nr. 1656/P/2005 din data de 07.02.2006, cu soluționarea cauzei privind pe învinuiții I. I., P. M. O., I. A., B. M. G., P. M., A. N., apreciind că în cauză sunt date și indicii certe de comitere, de către învinuitul I. I., a infracțiunii prev. de art. 11 din Legea nr. 78/2000.

Cei șase învinuiți au lucrat, în perioada 2000 – 2004, în cadrul Primăriei comunei A., județul C., îndeplinind următoarele funcții:

- I. I. – primar al comunei A.;

- P. M. O. – șef al compartimentului urbanism;

- I. A. D. – inspector în cadrul acestui compartiment;

- B. M. G. – contabil;

- P. M. – casier;

- A. N. – secretar.

În cursul anului 2004 s-au înregistrat mai multe plângeri penale formulate împotriva învinuitului I. I., pe parcursul activităților de verificare a celor sesizate cercetările extinzându-se și asupra altor angajați ai Primăriei comunei A..

Pe parcursul urmăririi penale s-a stabilit că în perioada 2000 – 2004 bugetul local al comunei a fost prejudiciat, prin încălcarea unor prevederi ale legislației în vigoare în domeniul economico-financiar și de urbanism, în sensul că au fost încheiate contracte de achiziții publice fără respectarea cadrului legal, au fost acceptate la plată documente fictive privind cheltuieli, au fost însușite sume de bani din patrimoniul primăriei și s-au emis autorizații de construire conținând date nereale și fără respectarea dispozițiilor legale.

Direcția Generală a Finanțelor Publice C. – C. de Inspecție a procedat la efectuarea unor verificări la Primăria A., fiind întocmite procesele-verbale de inspecție nr._/14.09.2004 (VOLUMULI – II) și nr._/03.11.2004 (VOLUMUL13); verificări au mai fost efectuate și de către Inspectoratul de Stat în Construcții C. – pe linia respectării legislației privind eliberarea autorizațiilor de construire, fiind întocmită nota de constatare nr. R8722/04.10.2004 (VOLUMUL61 – filele 1 – 6).

Un prim aspect pe care se va analiza în continuare privește încheierea și derularea contractelor de achiziții publice.

Astfel, trebuie precizat că în perioada 2000 – 2004 achizițiile publice de produse, servicii și lucrări au fost reglementate prin mai multe acte normative, respectiv: Ordonanțe de Urgență și Hotărâri ale Guvernului.

Pentru perioada 01.01. – 30.11.2000 și 01.04. – 31.12.2001 achizițiile publice au fost reglementate prin OUG nr.12/04.08.1993 privind achizițiile publice, republicată în Monitorul Oficial nr. 281/04.12.1995, cu modificările și completările ulterioare.

În Ordonanța Guvernului nr. 12(r.1)/04.08.1993, Hotărârea de Guvern nr. 568/07.09.1998 și Hotărârea de Guvern nr. 592(r.1)/02.11.1993, se stabilea faptul că achizițiile publice pot fi organizate prin „licitații” dacă cuantumul anual al achiziției de bunuri, servicii sau lucrări de același gen este mai mare sau egal cu 500 milioane lei, iar în cazul în care cuantumul anual este mai mic decât această sumă achiziția publică se poate efectua prin procedura „cerere de ofertă de preț”. În cazul cererii de oferte de preț autoritatea contractantă are obligația să ceară oferte de la cel puțin 3 ofertanți.

Pentru perioada 01.12.2000 – 31.03.2001 achizițiile publice au intrat sub incidența prevederilor Ordonanței de Guvern nr. 118/31.08.1999 privind achizițiile publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 431/31.08.1999; în ordonanță se precizează faptul că în cazul achizițiilor publice ce se încadrează peste pragul valoric al echivalentului în lei a 30.000 euro, pentru contractele de furnizare sau de servicii, și de 125.000 euro pentru contractele de lucrări, se efectuează prin organizarea de „licitații”, iar cele care se încadrează sub aceste praguri valorice se pot efectua prin procedura „cerere de oferte de preț”.

În cazul procedurii „cerere de oferte de preț” autoritatea contractantă are obligația să testeze piața și să ceară cel puțin trei oferte de preț de la contractanți, dacă era posibil, dar nu mai puțin de două oferte de preț, și să le analizeze din punct de vedere al prețului și caracteristicilor tehnico-economice solicitate. Fiecărui contractant trebuie să i se ceară detalierea prețului pe elemente componente, plecând de la structura care convine cel mai bine nevoilor de evaluare ale persoanei juridice achiziționare. Autoritatea contractantă are obligația să încheie contractul de achiziție publică cu contractantul care a oferit cel mai scăzut preț, raportat la nevoile sale.

Începând cu data de 01.01.2002 au intrat în vigoare prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 60/15.04.2001 privind achizițiile publice, cu completările și modificările ulterioare și prevederile H.G. nr. 461/2001 privind normele metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 60/2001.

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 60/25.04.2001, publicată în Monitorul Oficial nr. 241/11.05.2001 privind achizițiile publice, stabilește principiile, cadrul general și procedurile pentru atribuirea unui contract de achiziție publică, precum și căile de atac ale actului sau deciziei autorității contractante care aplică una din procedurile de atribuire a contractului de achiziție publică; prevederile OUG se aplică pentru atribuirea oricărui contract de achiziție publică.

Conform normelor de aplicare a ordonanței, autoritatea contractantă are dreptul de a proceda la „cumpărarea directă”, fără a avea obligația de a aplica procedurile pentru atribuirea contractului de achiziție publică, în cazul în care achiziționează produse, lucrări sau servicii a căror valoare, fără T.V.A., cumulată pe parcursul unui an, nu depășește echivalentul în lei a 1.500 euro (modificat mai târziu la 2.000 euro).

Pentru atribuirea unui contract de achiziție publică autoritatea contractantă are obligația de a aplica una dintre următoarele proceduri:

- „licitație deschisă”- respectiv procedura prin care orice furnizor, executant sau prestator interesat, are dreptul de a depune oferta;

- „licitație restrânsă” – respectiv procedura care se desfășoară în două etape distincte și prin care numai candidații selectați de către autoritatea contractantă în prima etapă sunt invitați să depună oferte;

- „negociere” – care poate fi negociere competitivă, respectiv procedura prin care autoritatea contractantă se consultă și negociază clauzele contractuale, exclusiv prețul, cu mai mulți furnizori, executanți sau prestatori, și negociere cu o singură sursă – respectiv procedura prin care autoritatea contractantă se consultă și negociază clauzele contractuale, inclusiv prețul, cu un singur furnizor, executant sau prestator;

- „cerere de ofertă” – respectiv procedura simplificată prin care autoritatea contractantă solicită, fără publicarea unui anunț publicitar, oferte de la mai mulți furnizori, executanți sau prestatori.

Autoritatea contractantă are dreptul de a organiza un concurs de soluții, respectiv o procedură care permit acesteia să achiziționeze, în special în domeniul amenajării teritoriului, al proiectării urbanistice și peisagistice, al arhitecturii sau în cel al prelucrării datelor, un plan sau un proiect, prin selectarea acestuia pe baze concurențiale de către un juriu, cu sau fără acordarea de premii concurentului/concurenților câștigător/câștigători.

Concursul de soluții poate fi o procedură independentă sau partea unei proceduri care conduce la atribuirea unui contract de achiziție publică.

Pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele în cursul urmăririi penale s-a dispus și efectuat o expertiză contabilă, fiind desemnată expert Biscoveanu L., învinuitul I. I. desemnându-și un expert parte, în persoana expertului B. V. O., care nu și-a însușit raportul întocmit de expertul desemnat de către organele de urmărire penală, întocmind un material separat, denumit „coraport de expertiză contabilă judiciară”; ulterior, urmare obiecțiunilor formulate de învinuitul I. I., a fost întocmit și un supliment de expertiză contabilă.

Astfel s-a concluzionat în actul de sesizare al instanței că I. I. și-a exercitat în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu ce îi reveneau în calitate de primar al comunei A., județul C., și de ordonator principal de credite, constând în aceea că în perioada 2000-2004 a contribuit în mod direct la prejudicierea bugetului local al localității, prin - încheierea de contracte de achiziții publice cu valori mai mari de 50 milioane lei vechi, cu încălcarea dispozițiilor legale în vigoare la acea dată, și prin aprobarea decontării contravalorii acestora din alte fonduri bugetare decât cele prevăzute și legale, fără a fi organizate licitații publice, evaluări și fără a exista documentațiile prevăzute de lege pentru derularea acestor activități, - prin acceptarea la plată a documentelor ce conțineau date fictive privind cheltuielile, - prin ridicarea de bani în numerar din casieria unității și din contul deținut de unitatea administrativ teritorială la Trezoreria C.(și folosirea acestora în interes personal) prin file CEC de ridicare numerar falsificate, - și prin semnarea de autorizații de construcții ce conțineau date nereale, și care nu respectau cerințele legale, și, totodată, de a proceda la instigarea învinuiților B. M. G., P. M., I. A. D., P. M. O. și A. N., să comită fapte de natură penală, respectiv falsificarea documentațiilor privind licitațiile publice, file CEC și alte instrumente de plată, documente contabile privind înregistrarea și plata acestor instrumente, autorizații de funcționare, precum și alte documente oficiale și registre ale Primăriei A., cu consecința producerii unui prejudiciu în valoare totală de 28._ lei vechi, nerecuperat ; B. M. G. și-a îndeplinit în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu, în perioada 2000-2004, ce îi reveneau în calitate de contabil în cadrul Primăriei A., județul C., și de membru în comisiile de achiziții publice, constând în aceea că - a acceptat să întocmească în fals documente privind îndeplinirea procedurilor de achiziții, și să le înregistreze în contabilitate, ulterior întocmind și dispoziții de plată pentru decontarea serviciilor contractate cu nerespectarea dispozițiilor legale, - a completat în fals instrumente de plată și alte documente contabile, folosite de I. I. pentru a ridica sume de bani din casieria unității sau din contul deschis la Trezoreria C., - a efectuat plăți fără respectarea normelor legale ce reglementează această activitate, contribuind la producerea unui prejudiciu în dauna bugetului local de 28._ lei vechi, nerecuperat.

P. M. O. și-a îndeplinit în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu ce îi reveneau în calitate de șef birou urbanism în cadrul Primăriei A., și de membru în comisiile de achiziții publice, în perioada 2000-2004, constând în aceea că - a semnat în fals mai multe autorizații de construcție și a întocmit documente prin care se atesta, în mod nereal, că a fost încasată contravaloarea taxelor de autorizare aferente acestora, - a întocmit, în fals, mai multe documente privind organizarea unor licitații publice în cadrul Primăriei A., - a instigat-o pe învinuita I. A. D. să completeze în fals autorizații de construire și un proces verbal de întocmit la licitația din data de 07.05.2004, prin modificarea numelui câștigătorului licitației publice, privind concesionarea unui teren în suprafață de 2 hectare, și adăugarea unui alt câștigător, contribuind la crearea unui prejudiciu nerecuperat în valoare de 28._ lei vechi ; I. A. D. și-a îndeplinit în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu ce îi reveneau în calitate de inspector în cadrul biroului urbanism din Primăria comunei A., și de membru în comisiile de achiziții publice, în perioada 2000-2004, constând în aceea că – a întocmit în fals adeverințe prin care se atesta plata taxelor aferente autorizațiilor de construire, producând un prejudiciu nerecuperat de 75.852.600 lei vechi ( reprezentând diferențele între valorile taxelor pentru autorizare, chitanțele prezentate în copie de către S. Urbanism și cele înregistrate în registrul de casă), - și a falsificat procesul-verbal de licitație nr.2686/07.05.2004, având ca obiect concesionarea suprafeței de 20.000 mp pentru amenajarea unei stații de preparare betoane, prin ștergerea numelui persoanei desemnate câștigătoare și înlocuirea cu numele unei alte persoane, și prin nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare privind achizițiile publice a contribuit la crearea unui prejudiciu nerecuperat în valoare de 28._ lei vechi ; P. M. și-a îndeplinit în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu, în perioada 2000-2004, ce îi reveneau în calitate de casier în cadrul Primăriei A., județul C., și de membru în comisiile de achiziții publice, constând în aceea că - a acceptat să întocmească în fals documente privind îndeplinirea procedurilor de achiziții, și să le înregistreze în contabilitate, ulterior întocmind și dispoziții de plată pentru decontarea serviciilor contractate cu nerespectarea dispozițiilor legale, - a completat în fals instrumente de plată și alte documente contabile, folosite de I. I. pentru a ridica sume de bani din casieria unității sau din contul deschis la Trezoreria C., - a efectuat plăți fără respectarea normelor legale ce reglementează această activitate, contribuind la producerea unui prejudiciu în dauna bugetului local de 28._ lei vechi, nerecuperat iar A. N. , secretar dactilograf în cadrul Primăriei A., județul C., a lăsat necompletate, în perioada 2000-2004, poziții în registrul de intrare-ieșire al unității administrative, pe care ulterior le completa, retroactiv, cu diverse documente, acordând astfel aparența de legalitate unor acte ce nu îndeplineau aceste cerințe, fapte comise în baza aceleiași rezoluții infracționale.

În cursul cercetării judecătorești :

În ședința publică din data de 29.09.2010 au fost audiați inculpații I. I., S. I. și L. E..

I. I. în prima declarație își menține declarațiile pe care le-a dat pînă în prezent la parchet, acestea fiind luate in perioada in care s-a retinut comiterea faptelor, acestea fiind conforme cu realitatea, chiar dacă nu mai retine cu exactitate ce anume a declarat.

De asemenea nu recunoaște faptele retinute in sarcina sa in rechizitoriu. În ceea ce priveste săvarsirea infractiunii de inselaciune cu concesinte deosebit de grave, arată că nu a indus in eroare nici o persoană, și nu a tranzactionat terenuri, cu atat mai mult cu cat salariul său nu-i permitea sa efectueze astfel de tranzactii. Dacă ar fi fost să cunoască o anumită situatie favorabilă ar fi cumpărat acele terenuri, dar așa cum a precizat nu-și permitea să cumpere și nici nu cunoștea această situație favorabilă, și nici nu era interesat.

S. I. arată că nu a săvârșit faptele așa cum au fost retinute in sarcina sa și prezentate in ședința publică. Ceea ce a declarat la parchet era la acea dată conform realității, însă nu mai reține cu exactitate detalii.

Se ocupă de tranzactii imobiliare din 1997, ca persoană fizică, efectuând mai multe tranzactii din mai multe localități din tara, de aceea cunoștea cu aproximatie amplasamentul terenurilor, și de asemenea și valoarea aproximativă de piață. Ce poate să spună despre părțile civile S. și B. este că nu le cunoaște, întâlnindu-le și cunoscându-le pe acestea la notar.

Pe I. I. îl cunoștea doar că era primarul localității in acea perioadă, și nu l-a ajutat să le ducă în eroare pe acele părți vătămate, pe care așa cum a precizat, nici nu le cunoștea.

A cumpărat terenuri pe raza localității A. deoarece se ocupă de tranzactii imobiliare și făcea investiții în diverse localități. Nu avea cunoștință de faptul că în zonă urma să se construiască S..

Atunci cand a anuntat prin diferite mijloace, presă, internet, agenții, intenția de a vinde terenul, printre multele persoane care l-au contactat au fost și reprezetantii S., și atunci a aflat intentia de a cumpăra a S.. Abia după două luni de tatonări in care l-au intrebat dacă este proprietar sau imputernicit, dumnealor l-au anuntat despre intenția de a cumpăra teren, însă condiționată de anumite avize pe care urmau să le obțină.

A aflat de părțile vătămate de la primărie, dar aceasta după ce in prealabil s-a interesat despre oportunitățile de dezvoltare ale zonei, după ce și-a creionat un plan de dezvoltare, și după ce și-au delimitat oarecum zona pe care intenționa să o achiziționeze. A luat legătura cu cei de la OCOT, care i-au spus că trebuie să se ducă la primărie pentru a se interesa cui apartineau acele terenuri care se interesau să le achiziționeze, dandu-i și un plan cadastral.

După aceea s-a dus la primărie și s-a interesat dacă există proprietari care intenționează să vândă, a lăsat datele de contact, și ulterior a luat legătura cu cei de la primărie pentru a se interesa despre dornța proprietarilor de a vinde, prețurile pe care aceștia le cereau, și alte asemenea date. În mai i s-a spus numele unor persoane și prețurile cu care intenționau să vândă, însă numele celor menționați nu-i erau cunoscute, necunoscându-le.

A discutat cu primarul I. I., cu secretara L. E., cu L. A., cu un agent agricol, și de asemenea cu alte persoane de prin primărie, care când au aflat că dorește să cumpere terenuri in zonă, au venit să îl sufoce spunându-i că au terenuri de vânzare. Nu mai reține exact cui a comunicat, cert este că unuia dintre cei trei nominalizați, le-a spus ca părțile interesate să vanda la pretul care l-a interesat, să vină la notariat. A trecut aproape un an de cand a intentionat sa cumpere acele terenuri pana s-a perfectat antecontractul de vânzare – cumpărare.

A achiziționat și alte terenuri pe raza localității A.. Nu a avut în posesie actele terenurilor inainte de a ajunge la notar, au fost aduse de personae pe care nu le cunoaște, la biroul notarial a discutat cu vanzatorii, iar notarul a verificat actele terenurilor, și i-a oferit garanția că acestea sunt în regulă. Nu a discutat cu vanzătorii altceva in afară de preț, aceștia stiind ce anume vând și manifestandu-și expres dorinta de a vinde. Actele au fost perfectate de către notar inculpatul a venit cu toți banii la el și abia apoi a aflat că se putea face o promisiune de vanzare cumpărare și nu un contract de vânzare cumpărare. După ce părțile au lecturat contractul, inca o dată notarul le-a adus la cunoștință citind acest act, și i-a intrebat pe toți cei prezenți dacă au nelămuriri.

Știe că la acel moment a plătit circa 2,2 miliarde lei vechi taxe către stat. Procedura de trecere a terenului în intravilan în cazul acestui teren a fost extrem de greoaie, deoarece se afla in zonă de frontieră, și era un punct strategic in zona canalului D. – Marea N., astfel că au trebuit avizele M...I., S.R.I., S.M.G., Ministerul Mediului, Agriculturii, Transporturilor, Guvernului, e.t.c.

Prețul e mult mai mic fără aceste avize și fără clarificarea situației juridice, multi dintre investitori, cunoscand că trebuie să obtina o . avize, renuntau la achizitionarea unui astfel de teren. Lucrand in domeniu, preferă să ofere spre vanzare astfel de terenuri cu situatia juridical perfectata, putand chiar sa le arate investitorilor ce-ar putea sa construiască pe terenuri, prezentandu-le acte obținute de la autorități.

L. E. nu recunoaște faptele așa cum au fost retinute in sarcina sa și prezentate in sedinta publică. Arată de asemenea că își mențin declarațiile pe care le-a dat pînă în prezent la parchet. La solicitarea primarului I. I., a contactat familia S., spunându-le că dacă doreste să vândă terenul în cauză, să vină să ia legătura cu domnul primar. Nu le-a dat date cu privire la suprafata de teren, cu atat mai mult cu cat nici nu i-au fost solicitate de familia S..

Părțile vătămate au rugat-o, insitent chiar, să îi ajute să incheie un contract de vanzare cumpărare pentru a-și vinde terenul, insa eu nu a participat la notar la semnarea contractului sau cand s-au dat banii. Părțile vătămate au venit la primărie și au luat actele necesare notarului, dar nu i-a ajutat aceasta să obțină acele acte. Nu cunoștea detalii despre suprafata de teren a familiei S., mai ales că nu avea atribuții în acest sens. Nu a avut vreo discutie cu primarul I. în privința acestor terenuri.

În ședința publică din data de 10.11.2010 a fost audiat a doua oară inculpatul I. I. – cu privire la alte aspecte, P. M. și A. N..

I. I. nu recunoaste faptele care s-au reținut în sarcina sa în partea a doua a rechizitoriului. Nu este în măsură să precizeze ce anume declarații își menține și ce nu, deoarece a trecut mult timp de atunci și nu mai reține ce anume a declarat și unde. Nu-și aduce aminte să fi derulat contracte mai mari de 50 milioane de lei vechi, există posibilitatea să fie existat astfel de contracte însă nu-și aduce aminte, însă ce doreste să precizeze este că la începutul fiecărui an, constata ce anume buget au, și îl aproba.

Din acest buget scădea cheltuielile curente, în condițiile în care acestea îi erau prezentate de contabilul șef, iar apoi, sumele rămase le investea în diferite lucrări sau achiziții noi necesare comunei, cum ar fi de exemplu școală, iluminat public, biserică, e.t.c..

Nu există posibilitatea să fi folosit aceste cheltuieli în scop personal, deoarece pentru fiecare achiziție sau investiție pe care o făcea, aceasta avea un capitol și subcapitol distinct în buget, și de asemenea se prevedea cu exactitate suma și destinația. Nu este adevărat că ar fi primit la plată documente nereale, deoarece de fiecare dată eu era ultimul care semna, după o prealabilă documentație a personalului primăriei, care avea atribuții în acest sens, fiecare respectându-și fișa postului.

Inculpatul nu este de meserie contabil ca să pot să-și dea seama de realitatea scriptică din documente, ci doar semna aceste acte în calitate de ordonator de credite. Nu este adevărat că ar fi ridicat bani din casieria primăriei și i-ar fi folosit în scop personal, deoarece în cei 12 ani cât a fost primar, în afara salariului de primar nu a ridicat nici un leu.

De altfel nici nu exista posibilitatea, deoarece se semnau niște dispoziții de plată. Chiar dacă i s-ar fi dat anumite sume de bani, ar fi trebuit justificate, ori nu a fost cazul de așa ceva. Nu este adevărat că i-ar fi instigat pe B., P., I., P. și A. să comită fapte de natură penală, în condițiile în care cu toți funcționarii primăriei avea o relație amiabilă, în sensul că îi sfătuia să se documenteze cu privire la problemele cetățeanului, ori de fiecare dată când acești cetățeni ajungeau la inculpat în calitate de primar, era informat de către funcționari dacă problema respectivă are acoperire legală sau nu.

A semnat autorizații de construcție în condițiile în care avea aceste atribuții, însă face precizarea că datele cuprinse în aceste autorizații erau completate de către funcționarul cu atribuții de urbanism, și nu de către acesta.

Și mai mult, aceste autorizații erau semnate și de către secretarul primăriei. Nici inculpatul și nici secretarul nu știau să calculeze valoarea exactă, și de aceea și secretarul semna ca și inculpatul – “ca primarul”.

Nu a fost niciodată în perioada 2000 – 2004 președintele unei comisii de selecția ofertelor, de acest lucru ocupându-se viceprimarul, consilieri și funcționari. Însă face precizarea că a avut un incident în sensul că la o selecție de oferte a constatat că această comisie alesese oferta cea mai oneroasă, și nu o primă ofertă care era cea mai avantajoasă pentru comună. A constatat că în spatele acestei selecții a ofertei celei mai oneroase, se afla o anumită persoană, căreia nu-i mai reține numele, însă a întors acea ofertă, preferând-o pe cea mai ieftină.

Există documente la dosarul cauzei, care justifică pentru fiecare an bugetar activitatea fiecărei comisii, dar și a fiecărui funcționar în parte.

P. M. menține declarațiile date până în prezent la parchet, și arată că nu recunoaște învinuirile care i se aduc. Față de acuzațiile care i se aduc arată că este nevinovată, în condițiile în care în perioada 2000- 2004 nu a făcut parte din nici o comisie de selecție a ofertelor sau din orice astfel de comisie, iar în ceea ce privește activitatea infracțională care i se reține în sarcină, face precizarea că inculpata doar a respectat ordinele primarului de atunci, respective inculpatul I. I., aceasta neavând atribuții de a hotărî în privința acestor chestiuni. În ceea ce privește sumele de bani pe care le-a ridicat din casierie și pe care le-a dat primarului I. I., face precizarea că uneori venea cu documente justificative, însă alteori nu.

Au fost situații când nu a adus astfel de documente justificative. Inculpata completa registrul de casă, și avea de multe ori și mențiuni nereale deoarece așa i se spunea să facă de către I. I.. Erau situații în care I. I. aducea facturi de la anumiți furnizori, însă inculpata nu avea de unde să știe dacă erau fictive sau nu. Nu au fost situații în care inculpata B. M. G. a luat din casierie bani fără să-i justifice. Nu știe cine anume calcula taxele în privința autorizațiilor de construire. Nu știe cu exactitate cine îi ținea locul când lipsea pentru că nu aceasta hotăra, dar crede că B. sau A. N.. Nu știe cine anume se ocupa cu încasarea taxelor privind autorizațiilor de construire, dar acestea se încasau la S. de taxe și impozite.

Aceste registre de casă erau verificate de către contabil, iar la perioade regulate veneau controale de la Curtea de Conturi și de la audit. Au fost situații când a fost înlocuită de B. și de A. N., însă nu mai reține cu exactitate perioadele. Nu a verificat niciodată ce anume s-a operat în acel registru de casă în perioada cât a lipsit întrucât nu avea atribuții în acest sens, dar opera în continuare odată cu venirea sa în același registru de casă. În ceea ce privește lichiditățile din casierie, și care erau atribuția sa, întotdeauna verifica și nu a avut probleme. Nu s-a întâmplat niciodată să-i transmită chitanțierul sau registrul de casă lui P. M. O..

A. N. își menține declarațiile date la parchet, cu precizarea că revine asupra celor declarate la parchet conform cărora P. M. O. și I. I. i-ar fi spus să lase anumite spații libere. În ceea ce privește acutzațiile care i se aduc, nu recunoaște că în perioada 2000 – 2004 a lăsat necompletate în registrul de intrare – ieșire poziții sau că a completat ulterior astfel de poziții. Funcționarii procedau astfel, barându-și poziția și completând doar cu numele celui care urma să înscrie ulterior. Acest registru nu avea un regim special și era păstrat în birou la inculpata. În acest registru se operau anumite cereri ale cetățenilor. Compartimentele care aveau registre cu regim special erau cele de stare civilă, agricol, urbanism, financiar, achiziții, e.t.c, însă inculpata nu putea completa vreunul din aceste registre, nu avea acces la ele. A completat trei adeverințe în cursul anului 2002 cu pixul, însă la indicația doamnei L. E., fără însă a semna vreuna din aceste adeverințe, acestea fiind semnate de L. E. și I. I., fiind formulare tipizate. Nu i-a ținut locul casierei P. M. în perioada 2000 – 2004, decât în 2006. A retractat o parte din declarația dată la parchet și precizată în preambulul declarației dată în fața instanței, deoarece aceste afirmații aparțin comisarului S. și nu le-a afirmat inculpata. Aceste adeverințe pe care le-a completat nu erau sosite de la notariat ci de la doamna L. O., care era agent agricol.

În aceeași ședință publică din data de 10.11.2010 inculpatul P. M. O. a arătat că nu dorește să dea declarație în cauză și că se prevalează de dreptul la tăcere, aspect consemnat distinct în încheierea de la acea dată.

În ședința publică din data de 18.02.2011 a fost audiată inculpata I. A. D. precum și martorii I. F. A., C. C. M., A. C., L. A. L. I., Cernîșenco AllaMarcu D., G. E., N. G., N. L., N. C., M. Ș. și C. P..

I. A. - D. își menține în integralitate declarațiile pe care le-a dat până în prezent la urmărire penală, întrucât acestea corespund întru totul adevărului. În ceea ce privește faptele care i s-au adus la cunoștință astăzi în ședință publică, nu recunoaște săvârșirea acestora. Toată activitatea sa s-a desfășurat ca executant, conform dispozițiilor pe care le-a primit de la P. M. O., și de la primarul de atunci, I. I.. Nu a falsificat adeverințele care atestau plata taxelor aferente autorizațiilor de construcție în perioada 2000 – 2004 și nici nu a avut intenția de a efectua vreun fals.

În ceea ce privește nerespectarea dispozițiilor legale în privința achizițiilor publice, așa cum s-a reținut în sarcina sa, face precizarea că a făcut parte din comisia de achiziții publice, ca simplu membru, atribuțiile sale fiind exclusiv de a deschide ofertele și de a le selecta. În ceea ce privește adeverințele privind autorizațiile de construcție, face precizarea că această taxă era achitată la serviciul impozite și taxe, pentru toate acestea fiind achitate taxele. A operat modificări pe procesul verbal de licitație 2686 pe 07 mai 2004, ștergând cu alb corector numele unei firme, și din dispoziția lui P. M. O. a scris numele altei firme. A primit dispoziții verbale de la primarul I. I., aceste dispoziții nu erau întotdeauna conform legii, însă inculpata le executa deoarece erau amenințați că vor fi dați afară. Nu poate în fața instanței să-și aducă aminte vreun exemplu. Nu știe să fi fost și nici nu a înregistrat vreo contestație împotriva acelui proces verbal pe care l-a modificat. Există o fișă a postului în ceea ce o privește. Este mult timp de atunci și nu mai reține cu exactitate cine era președintele comisiei de licitație, știe doar că făcea parte un consilier, dintre cei cinci membri ai comisie. Nu mai reține dacă P. M. O. a fost atunci președintele comisiei. Recitind procesul verbal de licitație, P. O. i-a spus că nu e bună firma pe care a trecut-o, și trebuie să șteargă și să scrie altă firmă. I-a solicitat acest lucru spunând că el este șef, semnează și implicit răspunde. Aceste taxe se calculau la serviciul urbanism fie de inculpată fie de P. O., conform unul HCL. P. O. nu a încasat niciodată taxe.

I. F. A. arată că a dat o . declarații în cursul anului 2006, pe care le menține în integralitatea lor, și care corespund întru totul adevărului. În ceea ce privește întocmirea proceselor verbale de punere în posesie în baza Legii 1/2000, face precizarea că în perioada 2000-2003, din câte își aduce aminte, era repartizată ca inginer geodez ( delegat tehnic cadastral ) și la Primăria A..

Procesele verbale de punere în posesie erau întocmite de Comisia Locală A., iar aceasta participa cu măsurătorile tehnice pe teren la punerea efectivă în posesie. Face precizarea că aceste procese verbale de punere în posesie erau semnate inițial de către membrii comisiei, după care le semna și aceasta, nefiind întocmite în prezența sa. Au fost situații când a constatat că datele înscrise în procesul verbal de punere în posesie nu corespundeau cu suprafața măsurată la fața locului, sau cu alte date – suprafețe de teren, e.t.c., astfel că proceda la ștergerea acelor date, și înscrierea lor în mod corect.

Face precizarea că acele procese verbale le completa la sediul Primăriei, chiar și atunci când constata neregularități. Proiectul parcelar se afla la Primăria A., iar un alt exemplar se afla la instituția acestora. Efectua în prealabil măsurătorile pentru a vedea ce suprafață de teren există, o înainta Comisiei locale, care stabilea numele ce urmau să fie puși în posesie și suprafetele pentru a vedea dacă se încadrează în suprafața stabilită în urma măsurătorilor. În baza celor dispoziții, întocmea planul parcelar, și abia la final, când se întocmeau procesele verbale de punere în posesie, verifica dacă acestea corespund cu planul parcelar.

C. C. M. își menține declarațiile pe care le-a dat până în prezent la urmărire penală în integralitate, întrucât corespund întru totul adevărului. Nu mai reține cu exactitate așa cum a precizat anterior, deoarece declarațiile le-a dat în cursul anului 2006. Face precizarea că începând cu anul 2004 a fost consilier local în C.L. A., sesizând în această calitate mai multe nereguli efectuate pana la acea data in cadrul Primăriei A., cu referire la cheltuirea banului public și al patrimoniului privat al comunei A., marea majoritate nejustificate, în sensul că s-au făcut achiziții publice fără respectarea procedurilor legale.

De asemenea a sesizat faptul că o parte din terenurile care aparțineau patrimoniului privat al comunei au fost înstrăinate fără respectarea legii. În sensul celor expuse anterior, a sesizat organele în drept, astfel că pe rol se află în prezent aproximativ 10 dosare penale, astfel că în privința acestei cauze, nu poate da cu exactitate relații punctuale. Așa cum a precizat, își menține în integralitate declarațiile date până în prezent. Achizițiile publice făcute de Primăria A. există în fapt, în sensul că există fizic acele lucrări, însă s-a constatat de către organele în drept că nu a fost respectată procedura achiziției publice, lipsind anumite etape, astfel încât investițiile au ajuns să coste mult mai mult decât prețul real.

În acest sens, pentru acele lucrări nu există autorizație de construcție, proiect tehnic, deviz estimativ, caiet de sarcini, e.t.c.. A constatat nereguli în ceea ce privește restituirea suprafețelor de teren, spre exemplu s-a întâlnit cu fostul primar al comunei A., N. I., în anul 2005, întrebându-l dacă are cunoștință despre punerile în posesie care s-au făcut pe raza comunei, implicit despre terenul lui unde soția acestuia era moștenitor. Descoperise pe baza actelor existente în primărie că familia acestuia avea vechiul amplasament într-o altă locație, iar în realitate acesta a fost pus în posesie într-o cu totul altă parte, emițându-se titlu de proprietate, zona unde a fost pus în posesie fiind mult mai valoroasă din punct de vedere economic. Mai mult trebuie să sesizeze un alt aspect, că punerea în posesie s-a făcut în 2002, iar HCL s-a emis în 2003 referitor la terenurile alocate în baza Legii 15, respectiv alt obiect decât cel real, care era o moștenire. De asemenea din banul public s-a angajat un arhitect care să întocmească un PUZ, însă și pentru terenuri care erau revendicate.

A. C. își menține declarațiile pe care le-a dat până în prezent pe parcursul anului 2006, la urmărire penală în integralitate, și ele corespund întru totul adevărului. Nu își mai îmi aduce aminte cu exactitate ceea ce a declarat, dar din ce mai știe, este că atunci când s-a efectuat punerea în posesie inițială, nu au fost discuții din partea beneficiarilor, însă ulterior, a aflat de la persoanele din localitate, implicit de la finul său S. C., că terenurile care făceau obiectul punerii în posesie către aceste persoane, au fost cumpărate de către alte persoane, pentru ca ulterior să fie vândute către S., la un preț mult mai mare, ceea ce a creat nemulțumiri în rândul celor care vânduseră. Nu știe de ce cei care au fost puși în posesie nu au vândut direct la S.. S-au efectuat mai multe investiții în perioada cât a fost viceprimar, 2000 – 2004 și 2004 – 2005, însă nu a participat la efectuarea acelor lucrări. Investițiile s-au realizat în fapt pe raza primărie.

L. A. își menține declarațiile pe care le-a dat până în prezent la urmărire penală în integralitate, întrucât corespund întru totul adevărului. Nu mai ține minte dacă în cursul anului 2002 S. I. sau I. I. i-au spus să efectueze anumite nereguli, însă tot ceea ce a declarat până în prezent menține în integralitate. Îl cunoaște pe S. I., știe că în acea perioadă venea frecvent în primărie, aproape zilnic. A lucrat în Primăria A. ca agent agricol în perioada 1990 – 2006, și într-o anumită perioadă, nu mai reține cu exactitate când, a făcut parte din comisia de fond funciar. Primarul era cel care era președintele comisiei de fond funciar, acesta fiind cel care identifica parcelele de teren, membrii comisiei nu mergeau pe teren.

S-au întâlnit ca membri ai comisiei cu persoanele care aveau dreptul la restituirea terenurilor, și care domiciliau în Techirghiol, la căminul cultural din Techirghiol. Verificarea planului parcelar era verificată de reprezentantul OCOT. Unele date din acest plan erau completate de către aceștia pe baza datelor luate din actele de identitate ale persoanelor, alte date erau completate de reprezentantul OCOT, iar altele de primar. Și martora a completat datele, pentru toate zonele. Avea fișa postului, și cunoștea care sunt atribuțiile sale.

L. I. a dat declarație în martie 2006, și fiind mult timp de atunci, arată că le menține în integralitatea lor, așa cum au fost ele declarate, cu precizarea că ele corespund întru totul adevărului. Firma sa are o relație de colaborare susținută cu firma S., și din ce mai ține minte, împreună cu directorul acestei societăți, a procedat la identificarea terenurilor, făcându-se foarte multe vizionări în acea perioadă, pe care urma să se amplaseze unul dintre obiectivele acestei societăți. Au fost mai multe zone, implicit C., însă neînțelegându-se cu primăria, au preferat zona A.. L-a cunoscut cu acea ocazie și pe S. I.. L-a cunoscut pe S. I. în condițiile în care s-au făcut sute de oferte pentru zona respectivă, soția sa tria acele oferte, astfel că în final S. a ajuns să lucreze direct cu ofertanții.

Aceștia solicitau ofertele de pe piață, și dacă acestea corespundeau unor criterii impuse de S., le prezenta mai departe. În ceea ce privește ofertele, le alegea din publicitate imobiliară și din cunoștințele pe care le avea în sistem. În ce privește zona A., din câte își aduce aminte, oferta era și în ziar. Nu a solicitat oferte de la Primăria A.. Prețul și negocierile se purtau numai de S. cu ofertanții.

Cernîșenco Alla a dat declarații în martie 2006 atât la poliție cât și la parchet, și arată că își menține acele declarații în integralitate, întrucât corespund întru totul adevărului. Împreună cu fostul său soț, L. I., a avut un contract prin firma la care lucra, cu S. GMBH Germania în sensul că aveam ca obiect de activitate prospectarea pieței imobiliare și găsirea de amplasamente pentru construirea unor obiective S.. Alegea ofertele din publicitatea imobiliară, sau din cunoștințele pe care le avea în domeniu, și transmitea aceste oferte celor de la S., care negociau direct cu ofertanții. Nu a solicitat oferte de la Primăria A..

În ceea ce-l privește pe S. I., face precizarea că îl cunoaște de foarte mult timp, respectiv de când s-au făcut investițiile S. în zona Brașovului, dumnealui locuind în apropierea zonei unde locuia și martora. În zona Brașovului S. I. a fost unul dintre ofertanți, respectiv dintre micii proprietari care au vândut către S.. Nu a primit oferta de la S. I., ci a găsit oferta în publicitate, după care aceștia l-au contactat.

M. D. a dat declarații în anul 2006 și arată că își menține acele declarații în integralitate, ele corespunzând întru totul adevărului. Din ce își aduce aminte în anul 2003 primarul a supus spre dezbatere și aprobare în consiliul local venirea supermarketului S. pe raza comunei A.. A considerat că este benefic pentru comună, și în calitatea de consilier pe care o avea atunci, a aprobat în ședința de consiliu. Nu-și aminteste dacă a fost unanimitate de voturi sau nu. La ședințele de consiliu participau și șefii serviciilor din primărie, atunci când se punea problema susținerii unui proiect.

G. E. își menține declarațiile pe care le-a dat până în prezent în integralitate, întrucât corespund întru totul adevărului. A fost consilier local implicit în perioada mandatului primarului I. I., și din câte își aduce aminte, într-una dintre ședințele consiliului local s-a dezbătut și s-a supus spre aprobare oportunitatea venirii celor de la S., pentru a construit un obiectiv pe raza comunei A.. Din câte își aduce aminte, se discuta și de amplasamentul acestuia, care era în apropierea mănăstirii și a canalului D. – Marea N.. Pentru a se putea realiza o construcție, respectiv aceea de la S., trebuia ca respectivul amplasament, despre care a vorbit anterior, și care avea destinația de pășune, să își schimbe destinația, pentru a se putea construi pe el. Acest lucru se făcea de către serviciul de urbanism, din câte știa martorul, însă era o chestiune pe care o supraveghea primarul, deoarece acesta avea în subordine serviciile primăriei.

N. G. își menține declarațiile pe care le-a dat până în prezent în integralitatea lor, întrucât corespund întru totul adevărului. A fost consilier local în anul 2003 și a participat din câte îmi aduc aminte la o ședință de consiliu local, la care primarul comunei, I. I., a pus în discuție oportunitatea amplasării unei construcții S. pe teritoriul comunei A.. Nu-și aduce aminte dacă s-a discutat cu acea ocazie și zona unde urmau să construiască aceștia, martorul personal a fost de acord cu această oportunitate.

N. L. își menține declarațiile pe care le-a dat până în prezent în integralitate, întrucât corespund întru totul adevărului. A fost consilier local în cadrul CL A., și știe că în 2003 a participat la o ședință în care primarul de atunci I. I., a pus în discuția consiliului local oportunitatea unei investiții pe teritoriul comunei A. a celor de la S., personal a fost de acord, nu știe dacă în acea ocazie s-a discutat și despre amplasamentul viitor al construcției.

N. C. își menține declarațiile pe care le-a dat până în prezent în totalitatea lor, acestea corespund întru totul adevărului. Nu mai ține minte dacă s-a discutat în ședința consiliului local oportunitatea venirii celor de la S. pe raza comunei A.. Știe ceva despre un schimb de terenuri, însă nu poate da detalii.

M. Ș. își menține declarațiile pe care le-a dat în 2006 în totalitatea lor, din datele pe care le cunoștea atunci, precizând tot ce știa. A fost consilier local în anul 2003 – 2004, în timp ce primarul localității era I. I., a auzit în acea perioadă de venirea celor de la S. pe raza comunei A., însă nu a discutat în consiliul local o asemenea chestiune. În ceea ce privește retrocedarea terenurilor în zona A., poate spune că despre această chestiune se ocupa primarul, consiliul local neavând nici o atribuție. Nu cunoaște persoane pentru care s-a efectuat punerea în posesie care să fie nemulțumite. De regulă șefii serviciilor primăriei nu participau la ședințele consiliului local, ci numai atunci când erau solicitați. Nefiind solicitați în privința chestiunilor de fond funciar, nu îl interesa dacă există sau nu o comisie de fond funciar. Între acesta și primar era o relație de oarecare animozitate, și face precizarea că a solicitat de multe ori să fie informat despre anumite probleme, solicitând și în scris acest lucru primarului, însă a fost refuzat pe motivul că este o chestiune care nu îl privește.

C. P. își menține declarațiile pe care le-a dat până în prezent în totalitatea lor, acestea corespund întru totul adevărului. A avut calitatea de consilier local în perioada mandatului primarului I. I., și știe că în 2003 a discutat în ședința consiliului local oportunitatea amplasării unei construcții S. pe raza comunei A., aspect adus în discuție de primar. A fost de acord cu această chestiune, știa că urmau să se cumpere loturi de teren în zona comunei, însă nu știa amplasamentul unde urmau să construiască cei de la S., și pe ce terenuri urmau să construiască.

În ședința publică din data de 11.03.2011 au fost audiați martorii Mladintov D., D. Chiriță_Nicolin, S. (fostă C.) H., C. D.-Ș., M. M., C. I., C. C., D. Aghiana, T. Garofița, L. A. – O., B. N. și O. R..

MLADINTOV D., își menține declarațiile pe care le-a dat până în prezent, în integralitatea lor, întrucât ele corespund întru totul adevărului. Așa cum a declarat și la data de 16.03.2006, își aduce aminte că a fost o discuție în principiu în cadrul Consiliului L. al Comunei A., referitoare la autorizarea construcției pentru magazinul S.. Nu mai ține minte detalii, însă crede că în 2003 – 2004 a avut funcția de consilier local în cadrul Consiliului L. al Comunei A.. Își aduce aminte că a fost de acord în principiu, în calitate de consilier, cu construcția S.. Crede că majoritatea membrilor consiliului au fost de acord cu construcția magazinului, însă nu-și aduce aminte detalii, deoarece a trecut mult timp de atunci. Crede că a fost benefică pentru localitate construcție acestui magazin din perspectiva taxelor, impozitelor, dar și a locurilor de muncă. Nu știe dacă s-au parcurs pașii legali, deoarece în consiliu s-au solicitat doar acordul de principiu. Nu mai își aduce aminte, dar știe că s-a susținut de o anumită persoană în consiliu pe baza unei documentații această chestiune.

D. C. - N., își menține declarația data la data de 16.03.2006, în integralitatea ei, și corespunde întru totul adevărului. În anul 2002 avea funcția de consilier local, însă preferă să nu dea date eronate în fața instanței privind supunerea spre dezbatere a unei chestiuni legate de construcția magazinului S., deoarece a trecut mult timp de atunci și nu își mai aminteste nimic. Crede că înființarea unui magazin cum este S. a fost benefic pentru taxele și impozitele comunei, nu știe însă în raport de locurile de muncă. Terenul pe care s-a construit magazinul S. a fost pășune înainte de construcție.

S. ( fostă C. ) H. își menține și susține declarațiile pe care le-a dat până în prezent, întrucât ele corespund întru totul adevărului. A deținut funcția de consilier juridic în cadrul Primăriei comunei A., și de asemenea a fost membru al comisiei locale de fond funciar. Secretara comisiei de fond funciar, care era și secretarul comunei, era L. E.. Nu participa la toate ședințele de fond funciar, nefiind convocată, însă semnam procesele – verbale ale comisiei, ele erau înaintate pentru semnat de diferiți angajați ai primăriei – secretarul dactilograf, agentul agricol, e.t.c. își aduce aminte că a avut o discuție cu numita N. A., căreia i s-a reconstituit dreptul de proprietate, și care era nemulțumită, în sensul că amplasamentul terenului pe care îl avea efectiv în posesie nu corespundea cu cel înscris în titlul de proprietate. Nu știe cu exactitatea, însă din câte a înțeles de la aceasta, terenul care trebuia sa i se atribuie, avea o valoarea mai mare decât cel care i s-a atribuit. Nu avea posibilitatea să își dea seama din procesele verbale de punere în posesie care este amplasamentul real al terenurilor, și situația faptică a acestora, nu avea nici pregătirea ca jurist să știe care sunt terenuri productive sau neproductive, dar și mai mult, nu a fost convocată la vreo ședință a comisiei locale de fond funciar, actele emise de comisie fiindu-mi aduse doar la semnat. Știe că a fost probleme în ceea ce privește terenul pe care s-a construit ulterior S., din câte își aduce aminte ceva legat de faptul că cei cărora le fusese atribuit l-au vândut, însă nu își aduce aminte cu exactitate. Nu cunoaște dacă exista vreun registru în baza legii 18 care să cuprindă cererile de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate, martora semna actele comisiei doar în virtutea faptului că era membru al acelei comisii, nu verifica absolut nimic. N. A. nu i-a povestit nimic despre vreo modificare a procesului verbal de punere în posesie. Nu-și aduce aminte momentul la care N. A. și-a manifestat nemulțumirea, și nu știe dacă a fost condusă în teren pentru a se identifica amplasamentul efectiv. C. local nu avea nicio atribuție în ceea ce privește activitate implicit hotărârile comisiei locale de fond funciar, respectiv nu era nevoie de un HCL care să confirme activitatea comisiei locale de fond funciar. Din ce își aduce aminte s-a semnat la notariat de către N. A. un act de înstrăinare, și de abia atunci și-a dat sama că amplasamentul nu corespundea. N. A. lucra în primărie referent taxe și impozite. Nu știe dacă în virtutea atribuțiilor de serviciu N. A. avea acces la informații privind amplasamentul terenului, însă putea afla de la doamna L. E. și L. A., agent agricol, cu care se afla în relații cordiale. Nu mai știe care era prețul pe hectar în 2001 – 2002. Nu cunoaște destinația din punct de vedere juridic a terenului de sub S., însă arăta ca un câmp. N. A. nu făcea parte din comisia locală de fond funciar.

C. D. – Ș. își menține declarațiile date pana in prezent, în integralitatea lor, întrucât ele corespund întru totul adevărului. Nu își aduce aminte cu exactitate data ședinței, însă știe despre existența unor autorizații de construire pentru terenul pe care s-a construit S., și pe care de altfel le-a văzut, și care nu cuprindeau toate semnăturile în condițiile legii, respectiv trebuiau să cuprindă trei semnături – a primarului, arhitectului șef și secretarului comunei. Pe autorizațiile pe care le-a văzut, descrise anterior, lipseau una sau două dintre aceste semnături. În aprilie 2006 avea calitatea de viceprimar al comunei A.. În aprilie 2006 exista o adversitate de notorietate intre primarul de atunci, I. I. și consilierul local C. C..

M. M. își menține declarațiile date pana in prezent, în integralitatea lor, întrucât ele corespund întru totul adevărului. A cumpărat 3,5 ha teren extravilan, fostă pășune, de la N. A., din care a vândut suprafața de 3 ha, peste aproximativ un an de zile, unor prieteni de-ai mei, O. D., G. L. și doamnei L. G..

Din câte știe, prețul terenului nu a crescut după ce l-a vândut, a încercat să vândă și diferența de 5000 mp, pe care nu a reușit nici până în prezent să o vând. A achiziționat terenul la cumpărare cu 20.000 lei vechi, după care a încheiat contractul de vânzare cumpărare la BNP V. P., însă după ce în prealabil încheiase un antecontract de vânzare cumpărare la același notar, la semnarea acestuia din urmă fiind prezent martorul, soția sa, N. A., notarul, și nu mai știe dacă a fost prezent și soțul lui N. A.. Nu mai ține minte când a plătit. În acea perioadă era șeful punctului de control al Poliției de Frontieră de la A., și în virtutea funcției îl cunoștea pe primarul localității, respectiv I. I., astfel că a ajuns să cumpere după ce în prealabil l-a întrebat pe acesta dacă știe pe cineva care vinde terenul, și atunci primarul i-a indicat-o pe N. A.. Documentația a fost adusă de către vânzător la notariat când a semnat contractul, și după semnarea contractului a preluat această documentație. Din ce a înțeles la fața locului, respectiv notarul l-a asigurat că toate actele sunt întocmite conform legii. Când a vândut, a vândut cu 3.500.000 lei vechi hectarul. I. I. a fost cel care i-a indicat în perspectivă terenul. Din punct de vedere zonal, terenul cumpărat se află în zona indicată de primar. După ce a vândut terenul a aflat din presă că ar fi fost nereguli în privința amplasamentului.

C. I., își menține declarațiile date pana in prezent, în integralitatea lor, întrucât ele corespund întru totul adevărului. A cumpărat în anul 2002 o suprafață de 15.000 mp de la familia T., nu mai reține cu exactitate cum îi chema pe toți moștenitorii, aceasta după ce în prealabil l-a întrebat pe primarul de atunci al comunei, I. I., pe care îl cunoștea ca locuitor al comunei, dacă nu cunoaște un teren de vânzare. Ulterior, cei din familia T. i-au indicat zona, și care ulterior s-a dovedit a fi și zona din acte, și care era în spatele garajului său, însă în 2005 a vândut acel teren cu un preț mult mai mare, deoarece prețurile crescuseră foarte mult, dar nu din acest considerent, ci datorită faptului că Administrația Canalului D. Marea N. nu dorea să-i ofere acces spre acest teren, motivând că este proprietate privată.

Referitor la acest teren, a întocmit în 2002 un antecontract de vânzare cumpărare, iar contractul de vânzare cumpărare l-a întocmit abia în 2004. cu ocazia încheierii antecontractului a plătit și prețul pe teren. La încheierea contractului știe că erau prezenți vânzătorii, două femei și doi bărbați din familia T., respectiv cei care sunt înscriși în acest contract ca vânzători. Nu-și aminteste exact cine s-a ocupat de întocmirea documentației, este așa cum a precizat în declarația dată la parchet. Nu mai știe exact, dar în 2002 a cumpărat terenul cu 15.000.000 lei vechi, iar în 2005 l-a vândut cu 1 miliard și ceva lei vechi. Nu a efectuat nici un fel de cheltuieli cu acest teren, deoarece așa cum a precizat, nu are luat acces de la ACN. Notarul i-a confirmat că actele sunt în regulă. Între 2002 și 2004 nu au fost obiecțiuni din partea vânzătorilor. Prețul a fost stabilit în urma negocierilor cu vânzătorul, prețul fiind în acord cu prețurile pieței.

C. C. își menține declarațiile date pana in prezent, în integralitatea lor, întrucât ele corespund întru totul adevărului. A cumpărat în anul 2005 de la numitul C. I. o suprafață de 11.290 mp contra sumei de 1 miliard de lei vechi. Deține acel teren și în prezent, și din punct de vedere juridic nu are nici un fel de problemă cu acesta, fiind intabulat. Nu s-a simțit înșelat în această afacere.

D. AGHIANA își menține declarațiile date pana in prezent, în integralitatea lor, întrucât ele corespund întru totul adevărului. Personal nu a fost implicată în cauză, ci soțul său, care împreună cu ceilalți moștenitori au obținut pe o suprafață de 1,5 hectare reconstituirea dreptului de proprietate, însă aceștia au fost puși în posesie fără să fie chemați la fața locului, și doar au semnat procesul verbal de punere în posesie. Nu știe dacă au fost probleme cu acest teren, deoarece a vândut această suprafață lui C. I.. Din câte își aduce aminte a vândut acest teren în 2003. Toți moștenitorii au fost de acord să vândă terenul lui C.. Moștenitorii nu au ridicat titlul de proprietate, și nu știe cine l-a ridicat, însă la notar le-au spus că îi vor anunța când va sosi titlul de proprietate. Nici unul dintre moștenitori nu a participat la întocmirea actelor pentru vânzarea terenului, acestea aflându-se deja la notar. Nu a ridicat nici actul de vânzare cumpărare de la notar. Li s-a oferit prețul de 45 milioane lei vechi pe toată suprafața de 1,5 ha, și acestora le-a convenit fiindcă era teren extravilan, și era prețul care se practica atunci.

T. GAROFIȚA își menține declarațiile date pana in prezent, în integralitatea lor, întrucât ele corespund întru totul adevărului. A obținut împreună cu ceilalți moștenitori din familie, pe reconstituirea dreptului de proprietate, o suprafața de 1,5 ha teren extravilan, pe care l-a vândut în 2002, fără să știe inițial cui anume îl vând, deoarece primarul de atunci, I. I., care este și rudă prin alianță cu mătușa sa D. Aghiana, le-a întrebat dacă vor să vândă acel teren. Nu au văzut titlul de proprietate și nici un act, deoarece toate aceste acte au fost duse la notariat de către I. I., acesta venind personal la notariat în ziua când s-a făcut un antecontract de vânzare cumpărare. A primit de la C. I. suma de 45 milioane lei vechi la toată suprafața de teren, pentru cinci moștenitori. La momentul când s-a reconstituit dreptul de proprietate primarul le-a spus că le va da teren la Zarguzon, o zonă neproductivă, și nu în vatra satului, așa cum ar fi avut dreptul.

În 2003 – 2004 a aflat unde este terenul deoarece solicitase ajutor de la primărie, către consiliul local al comunei, ori în ședința când s-a pus în discuție cererea martorei, mai mulți consilieri care se aflau în sală i-au spus că nu poate cere ajutor în condițiile în care a vândut teren cu 3 miliarde de lei, și atunci a aflat că în realitate aceasta luase doar câte 9 milioane lei noi pentru că erau cinci moștenitori, și că terenul era situat în altă parte. I. Iniță a fost cel care le-a găsit cumpărătorul, și de asemenea antecontractul a fost încheiat la notariat, iar vânzarea cumpărarea efectivă în biroul primarului I. I. care era de față, fiind prezent și un reprezentant al notariatului. Știe că din partea noastră nu a avut nici un fel de procură pentru obținerea actelor. S-a dus în ambele faze, antecontract și contract, doar cu buletinele, a semnat și a plecat. Cu nicio ocazie nu i s-a înmânat vreo copie de pe vreun act.

L. A. - O., își menține declarațiile date pana in prezent, în integralitatea lor, întrucât ele corespund întru totul adevărului. Nu mai ține minte cu exactitate aspecte legate de o hotărâre nr. 106 a comisiei județene de fond funciar, deoarece a trecut mult timp de atunci. În privința actelor care soseau la comisia județeană de fond funciar, face precizarea că aceasta era verificată în prealabil de un compartiment specializat din prefectură, și în funcție de avizul acestora, discuta problemele în comisia județeană, dacă se constatau nereguli de către acest departament, nu exista vreo posibilitate ca propunerea să fie admisă de comisia județeană. Din ce îmi aduc aminte în privința comisiei locale de fond funciar A. nu am avut probleme. Nu știu dacă consiliul local influența în vreun fel hotărârile comisiei locale de fond funciar.

B. N., precizează că în prealabil că își mențin declarația pe care a dat-o la data de 12.04.2006 și corespunde întru totul adevărului. Din câte își aduce aminte nu a avut probleme de fond funciar legate de . legalității, făcând parte din Comisia Județeană de Fond Funciar. Știe că a existat o singură chestiune legată de insuficiența terenurilor pe raza comunei A.. În 2003 a plecat din Prefectură, și până la plecarea sa această chestiune, a insuficienței terenurilor, nu se rezolvase, de aceea nu poate preciza dacă până în prezent s-a rezolvat această problemă și cum anume. O dată cu propunerea comisiei locale se înainta și o documentație, care era verificată în prealabil, până la dezbaterea în comisia județeană, de către un departament specializat din cadrul prefecturii. Din perspectiva comisiei județene, nu a avut probleme în ce privește legalitatea documentației terenului pe care s-a construit magazinul S., însă nu știa cine erau proprietarii de drept. Dacă documentație ar fi fost nelegală, exista o variantă a amânării deciziei până la . a doua variantă de a respinge propunerea comisiei locale.

O. R., își menține declarațiile date pana in prezent, în integralitatea lor, întrucât ele corespund întru totul adevărului. Referitor la terenul în suprafață 14,60 ha, teren extravilan situat pe raza comunei A., având ca destinație pășune, amplasat pe malul stâng al Canalului D. Marea N., mai ține minte că a fost la fața locului împreună cu un reprezentant al Primăriei A., respectiv cu domnul P., făcând evaluarea acestui teren în mod corect, în condițiile legii. A mai fost solicitat de I. I., pe care îl cunoaște din . mai multor imobile, respectiv a unor case care au intrat în patrimoniul primăriei. Același I. I. i-a solicitat să efectueze și evaluarea terenului de 14,60 ha. primarul i-a comunicat regimul juridic al terenului, spunându-i că scopul pentru care solicită evaluarea este acela de a cunoaște valoarea. La data când a efectuat evaluarea nu avea cunoștință de prețul unor terenuri similare care să se fi tranzacționat în zonă. Terenul pe care l-a evaluat era în suprafață compactă. Pe teren nu existau construcții și nu avea nici un fel de date despre proprietarii acelui teren. Metodologia pe care am folosit-o este cea stipulată în HG 834/1991 și din câte își aduce aminte terenul nu avea nici un fel de utilități și infrastructură. Își menține toate concluziile stipulate în raportul de evaluare.

în ședința publică din data de 01.04.2011 au fost audiați martorii A. I., L. G., M. M., M. M. M., S. (fostă S.) E., M. R., Mortaza D., V. V., N. I. și S. D. .

A. I. își menține în integralitate declarația pe care a dat-o la data de 16.03.2006 la urmărire penală în integralitate, cu precizarea că ea corespunde întru totul adevărului. A fost consilier local al comunei A. începând cu 2001- 2002 și până în anul 2004, și își aduce aminte că a existat o discuție în timpul mandatului său în cadrul consiliului local A., în perioada în care primar era I. I., în care s-a supus spre dezbatere un proiect de hotărâre legat de construcția pe raza comunei A. a supermarketului S..

Știe că a fost de acord în ansamblul consiliului cu această construcție, deoarece o considera benefică pentru comună, având perspective pentru majorarea bugetului comunei sau aprovizionarea populației dintr-o locație apropiată, și de asemenea din perspectiva locurilor de muncă ce se creau. Acel proiect a trecut prin comisiile locale prealabile, nu mai reține cu exactitate, însă dacă nu era avizat favorabil nu putea fi dezbătut în consiliu. Nu mai ține minte aspecte legate de documentația aferentă acestui proiect. Din câte ține minte comisia de fond funciar era separat de consiliul local, neavând legătură cu acesta. Hotărârile comisiei de fond funciar nu trebuiau votate în consiliu. Nu mai ține minte cu exactitate detalii despre terenul pe care s-a construit ulterior magazinul S., însă acesta era aferent canalului D. – Marea N., pe acesta depozitându-se materialul excavat în urma construcției canalului. De asemenea nu existau utilități pe acest teren.

L. G. își menține în integralitate declarațiile pe care le-a dat până în prezent la urmărire penală în integralitate, cu precizarea că ele corespund întru totul adevărului. A cumpărat mai multe terenuri pe raza comunei A., cât și în alte locații, însă în ceea ce privește terenul cumpărat de la M. M., face precizarea că primarul de atunci I. I., doar i-a spus că există teren de vânzare, dându-i numărul de telefon al vânzătorului, întrucât știa că se ocupă cu achiziționarea de terenuri. Nu a avut nicio înțelegere prealabilă în acest sens cu primarul I. I.. Prețul acelui teren a fost stabilit de către M. M.. Nu a revândut acel teren. S. sa este soția lui I. I., și acesta cunoștea intențiile sale de achiziționare a terenurilor din discuțiile purtate în familie. Cunoștea terenurile care erau de vânzare întrucât este din A. și cunoaște zona. Unele dintre terenuri le viziona, altele nu le viziona, însă mergea singură, cunoscând zona.

M. M. își menține în integralitate declarațiile pe care le-a dat până în prezent la urmărire penală în integralitate, cu precizarea că ele corespund întru totul adevărului. În anul 2001 a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de 5 hectare, de această chestiune ocupându-se ginerele său M. M. – M.. I s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru toată suprafața. A vândut acel teren lui S. I. deoarece în urma consultărilor cu familia a convenit că prețul este bun. A primit un telefon în prealabil fiind întrebată dacă vinde acel teren de la S. I.. Nu știe de unde a aflat S. I. de acest teren, deoarece ginerele său se ocupa de această chestiune. A încasat pe acest teren suma de 25 milioane lei vechi. La notariat s-a întâlnit cu S. I., și atunci i s-au dat și banii. Nu a avut vreo altă discuție cu S. I.. A citit actele notariale și a fost de acord cu ele.

M. M. M. își menține în integralitate declarațiile pe care le-a dat până în prezent la urmărire penală în integralitate, cu precizarea că ele corespund întru totul adevărului. S-a ocupat de reconstituirea dreptului de proprietate pentru un teren de 5 hectare în numele soacrei sale, M. M., a depus actele necesare la primărie, într-un final i s-a reconstituit dreptul de proprietate doar pentru 2,5 hectare, și ulterior finalizării actelor a vândut acest teren lui S. I. care era din zona B., care crede că aflase de la comisia agricolă care este situația terenului, și care le-a oferit un preț generos la acea dată. A primit acei bani.

S. ( fostă S. ) E. își menține în integralitate declarațiile pe care le-a dat până în prezent la urmărire penală, cu precizarea că ele corespund întru totul adevărului, și după ce i s-a citit de către instanță declarația dată la data de 26 aprilie 2006, arată că și-a adus aminte toate aspectele declarate atunci, respectiv faptul că P. M. O., șeful compartimentul urbanism în care lucrează din 1992 până în prezent, i-a spus că primarul de atunci I. I. luase cunoștință de conținutul declarației date de martoră în fața organelor de poliție, și i-a sugerat să-și schimbe acea declarație. A refuzat, într-un final i-a povestit lui L. A. despre insistențele acestuia, și aceasta i-a spus să nu intre în panică. Face precizarea că a fost supusă unei stări de tensiune de către P. O. circa o săptămână în sensul celor precizate anterior. A fost colegă de birou cu P. M. pe toată perioada șederii acesteia la primărie. Nu a asistat personal la anumite incidente, însă P. M. i-a povestit că inculpatul I. I. îi solicita anumite de bani și că acestea îi lipseau din casierie, nu cunoaște alte detalii. Primarul I. I. era o persoană autoritară. Declarația de la poliție a fost dată în condiții normale, nimeni nu a forțat-o să declare altceva, și s-a consemnat exact ceea ce a declarat.

M. R. nu mai ține minte ce a declarat în mai 2005, dar își menține acele declarații. Este adevărat că în august 1998 a solicitat obținerea unei autorizații de construcție pentru un imobil P în . fost emisă acea autorizație de construcție. Este mult de atunci și nu mai reține vreo persoană, știe doar că a depus-o la Primăria A.. A plătit atunci o sumă de bani pentru care i s-a eliberat însă chitanță, și știe că undeva după anul 1999, când soțul său s-a îmbolnăvit și nu se mai putea ocupa de acte, fiind vorba de o prelungire a acelei autorizații, a plătit o sumă de bani pentru care nu i s-a eliberat chitanță.

Mortaza D. își menține în integralitate declarația pe care a dat-o până în prezent la urmărire penală în integralitate, cu precizarea că ea corespunde întru totul adevărului. În anul 1998 a solicitat autorizarea unei construcții D+ P în zona comunei A., știe că s-au depus actele pentru autorizarea construcției, care într-un final s-a autorizat. A plătit taxele aferente pentru care i s-a eliberat o chitanță. Nu știe cine e persoana căreia i s-a solicitat autorizarea construcției, deoarece de toate acestea s-a ocupat unchiul său de la care cumpărase terenul, respectiv M. T..

V. V. își menține în integralitate declarația pe care a dat-o la data de 11 mai 2005 la urmărire penală în integralitate, întrucât ea corespunde întru totul adevărului. Este adevărat că în decembrie 2001 a solicitat autorizatie de constructie imobil P+I în zona L., . a înaintat solicitarea Primăriei A., respectiv lui P. O., care se ocupa de acestea. A obținut autorizația de construcție, a plătit o anumită sumă, nu mai reține cu exactitate cât, și știe că i s-a eliberat o chitanță cu acea ocazie. Nu-și aduce aminte în mod cert, dar crede că la casierie a plătit acei bani, pentru că tot ceea ce a plătit am plătit la casierie.

N. I. își menține în integralitate declarațiile pe care le-a dat până în prezent la urmărire penală în integralitate, cu precizarea că ele corespund întru totul adevărului. Face precizarea că în decembrie 1998 a solicitat eliberarea unei autorizații de construire imobil D+ P + M în satul L., solicitare pe care a depus-o la I. A. D.. A primit în urma solicitării autorizația de construcție. I-a plătit acestei persoane suma de 2500.000 lei vechi la acea dată, și așa cum a declarat și la poliție nu știe dacă i-a eliberat chitanță sau nu, cert este că la solicitarea organelor de poliție, nu a găsit acea chitanță.

S. D. își menține în integralitate declarația pe care a dat-o la data de 10 mai 2005 la urmărire penală în integralitate, întrucât ea corespunde întru totul adevărului. Este adevărat că în noiembrie 2002 a solicitat obținerea unei autorizații de construcție P+M în . reține cu cine a discutat din cadrul compartimentului urbanism. A obținut acea autorizație de construcție, și a plătit taxele pe care trebuia să le plătească, însă nu mai reține dacă i s-a eliberat chitanță.

În ședința publică din data de 13.05.2011 au fost audiați martorii B. A., N. T., J. G., T. M. și Dinco I. .

B. A. își menține în integralitate declarația pe care a dat-o la data de 13 mai 2005, și ceea ce a declarat atunci, corespunde întru totul adevărului. Face precizarea că nu își aduce aminte nimic din ceea ce a declarat atunci. După ce i s-a citit declarația de către instanță, confirmă cele declarate atunci.

N. T. își menține declarația pe care a dat-o la data de 12 mai 2005 în integralitatea ei întrucât corespunde întru totul adevărului. După ce i s-a citit în integralitate declarația de către instanța de judecată, arată că-și menține declarația dată.

J. G. a vizualizat declarația pe care a dat-o la data de 12 mai 2005, aflată la fila 176 din volumul 66 de urmărire penală, și arată că își menține acea declarație în integralitatea ei întrucât corespunde întru totul adevărului.

T. M. își menține în totalitate declarația pe care a dat-o la data de 10 mai 2005 fila 179 volumul 66 dosarul de urmărire penală, iar ceea ce a declarat cu acea ocazie corespunde întru totul adevărului. Nu poate da detalii cu privire la ce a declarat atunci, însă știe că era vorba despre taxa achitată pentru autorizația de construire. Nu mai ține minte cui anume a achitat acea taxă, mai ales că autorizația a solicitat-o în anul 2000.

DINCO I. nu mai ține minte ce a declarat, însă face precizarea că își menține declarația pe care a dat-o la data de 10 mai 2005 cu mențiunea că ceea ce a declarat corespunde întru totul adevărului. După ce i s-a citit în integralitate declarația de către instanța de judecată, arată că este adevărat că la începutul anului 1998 a solicitat obținerea unei autorizații de construcție pentru un imobil parter situat în ., județul C., solicitarea efectuând-o la Biroul Urbanism, respectiv la I. A.. La 30.12.1998 a primit de la aceasta autorizația nr. 138/1998, și aceasta i-a solicitat o taxă de 3 milioanei lei, pe care a plătit-o în aceeași zi. Nu a primit până în prezent nicio chitanță pentru această sumă, inculpata spunându-i că nu a nevoie. I-a spus acesteia să-și aducă și titlul de proprietate, însă aceasta i-a oprit autorizația de construcție, pe care nu i-o restituise până la data de 10 mai 2005. În prezent deține autorizație de construcție. Aceste taxe se achitau la un birou aflat vis a vis de biroul primarului, respectiv la Biroul Taxe și Impozite.

În ședința publică din data de 03.06.2011 au fost audiați martorii G. N., P. M., S. F., F. L., D. R., S. O., F. I., P. I., C. E., D. F. și H. T..

G. N. după ce i s-a dat citire declarației dată de acesta în fața poliției la data de 10 mai 2005, arată că nu își menține acea declarație, nu știe nimic de suma de 12 milioane, cu atât mai mult actele pentru autorizație le-a depus la Primăria A. și nu la I. A. D., dar și mai mult are autorizație de construcție. Nu i-a dat lui I. A. D. vreo sumă de bani, aceasta doar l-a amendat în legătură cu o construcție. Pentru autorizația de construcție a plătit la primărie o sumă de bani, însă i s-a dat chitanță pentru aceștia.

P. M. după ce i s-a dat citire în integralitate declarației pe care a dat-o la data de 09 mai 2005 de către instanță, arat că își mențin această declarație în totalitatea ei.

S. F. își aduce aminte de declarația pe care a dat-o la data de 09 mai 2005, și arată că își menține acea declarație în integralitatea ei, cu precizarea că ea corespunde întru totul adevărului.

F. L. după ce i s-a prezentat de către instanță declarația pe care a dat-o la data de 09 mai 2005, aflată la fila 197 din volumul 66 dosar de urmărire penală, arată că nu-și recunoaste scrisul și semnătura, și face precizarea că nu a dat nici un fel de declarație. După ce i s-a citit de către instanță conținutul declarației, arată că nu știe nimic despre aceste aspecte.

D. R. își recunoaște scrisul și semnătura de la fila 200 volumul 66 dosarul de urmărire penală, și arată că își menține în integralitate declarația pe care a dat-o la data de 27.04.2005, cu precizarea că ea corespunde întru totul adevărului.

S. O. după ce i s-a citit declarația pe care a dat-o la data de 26.04.2005 de către instanță, arată că își menține în totalitate acea declarație, cu precizarea că ea corespunde întru totul adevărului.

F. I. își menține în totalitate declarația dată la data de 25.04.2005 după ce i-a fost citită în integralitate de către instanță, cu precizarea că ea corespunde întru totul adevărului.

P. I. nu mai reține cu exactitate ceea ce a declarat la data de 25.04.2005, însă face precizarea că își menține în totalitate acea declarație, și ea corespunde întru totul adevărului.

C. E. după ce i s-a citit în integralitate declarația pe care a dat-o la data de 19.04.2005 de către instanță, arată că își menține în totalitate acea declarație, cu precizarea că ea corespunde întru totul adevărului.

D. F. își menține în totalitate declarația pe care a dat-o la data de 19.04.2005, întrucât ea corespunde întru totul adevărului, aducându-și aminte ceea ce a declarat atunci după ce s-a dat citire acestei declarații în integralitate de către instanță.

H. T. își menține declarația pe care a dat-o la data de 23.06.2005 în totalitatea ei, cu precizarea că ea corespunde întru totul adevărului.

În ședința publică din data de 11.11.2011 au fost audiați martorii S. M., P. M., B. C., S. D., I. M., B. I., Saiu A., I. Ozgur și C. I. – V. .

S. M. nu-și aduce aminte ce a declarat la data de 12.05.2005, însă după ce i s-a dat citire declarației în totalitate de către instanță, arată că își menține în integralitate această declarație în integralitate, cu precizarea că ea corespunde întru totul adevărului, și în raport de această declarație nu mai are nimic de adăugat.

P. M. nu-și mai aduce aminte ce a declarat la data de 09.05.2005, însă își menține în integralitate această declarație, după ce i s-a dat citire în totalitate de către instanță, cu precizarea că ea corespunde întru totul adevărului. Nu are ce să adauge în raport de această declarație.

B. C. nu-și aduce aminte cu exactitate ce a declarat la data de 26.04.2005, însă știe că a fost chemată de către poliție să fie întrebată dacă a depus actele pentru o autorizație. S-a prezentat cu autorizația la organul de cercetare penală, care a făcut o copie după autorizație. În raport de aceste precizări, arată că își menține în integralitate declarația dată la data de 26.04.2005, întrucât ea corespunde întru totul adevărului.

S. D. a fost chemat la poliție pentru a da o declarație în legătură cu o autorizație de construcție pe care acesta o avea emisă deja, iar pentru a termina casa, respectiv pentru finisaje, a mai depus o cerere de autorizare. Știe că a discutat cu cineva de la urbanism, nu reține cu cine exact, pentru a depune aceste documente, după care a doua oara când s-a dus, i s-a spus că i s-a autorizat construcția, însă trebuie să plătească o taxă la biroul taxe și impozite. Știe că a plătit acea taxă și că pentru ea a primit chitanță. Declarația pe care a dat-o la 19.04.2005 corespunde adevărului și o menține în totalitate.

I. M. își menține în integralitate declarația data la 21.04.2005 în integralitate, întrucât ea corespunde întru totul adevărului. A fost administrator al . ce are ca obiect de activitate construcții, și în această calitate a efectuat lucrări la Primăria A. pentru împrejmuirea cimitirului musulman din această localitate. Lucrările s-au finalizat și s-au desfășurat conform ofertei și contractului încheiat cu Primăria. Știe că a depus oferte, dar nu mai ține minte alte detalii legate de acest aspect. Știe că nu a existat nicio nemulțumire cu privire la calitatea lucrărilor efectuate de societatea sa.

B. I. nu-și aduce aminte decât foarte vag ce a declarat la data de 20.04.2005, și ceea ce a declarat atunci corespunde în integralitate adevărului, fapt pentru care își menține această declarație.

SAIU A. își aduce aminte vag ce a declarat la data de 27.04.2005, și ceea ce știe este că este administrator la . cu sediul în C., ., și prin luna noiembrie 2000 a auzit că Primăria A. organizează o licitație pentru executarea unor lucrări de tâmplărie aluminiu la grădinița A.. S-a prezentat la licitație, pe care nu a câștigat-o și nici nu se aștepta să o câștige pentru că era la început, dar a fost al doilea. Crede că în anul următor, nu mai ține minte, a primit un telefon de la Primăria A. de la cineva care i-a comunicat faptul că cel care câștigase licitația nu terminase lucrările. A continuat lucrările dorind să aibă în portofoliu și faptul că a lucrat pentru o Primărie. Ceea ce a declarat la 27.04.2005 menține în integralitate, nu avea nici un interes să declare altceva, toate aspectele sesizate de martor în declarație corespunzând adevărului. Nu a fost nicio reclamație cu privire la calitatea lucrărilor pe care le-a executat.

I. OZGUR a dat o declarație la data de 19.04.2005, și menține tot ceea ce a declarat cu acea ocazie întrucât declarațiile sale corespund întru totul adevărului. A efectuat ca lucrări la Primăria A. împrejmuiri la școală și la un parc, ocupându-se cu dantelării de fier forjat, și nu a avut reclamații în urma executării lucrărilor. Față de prețul pieței, oferta acestora la Primăria A. a fost pentru un preț mai mic decât prețul cu care lucrează aceștia de obicei, necunoscând cu exactitate prețul pieței, însă a oferit un preț mai mic deoarece era în localitate și nu avea cheltuieli cu transportul. Avea avantajul că școala era la drumul național și le oferea publicitate din perspectiva lucrărilor efectuate.

C. I. – V. nu își aduce aminte de conținutul declarației din 14.04.2005, este foarte mult timp de atunci, însă ceea ce a declarat atunci corespunde întru totul adevărului, sens în care își menține întru totul acea declarație.

În ședința publică din data de 02.12.2011 a fost audiat martorul S. C. care precizează că ceea ce a declarat la data de 19.04.2005 corespunde întru totul adevărului. Nu mai reține cu exactitate ceea ce a declarat, fiind foarte mult timp, însă își menține în principiu acea declarație. A executat mai multe lucrări pe raza comunei A. referitoare la amenajarea drumurilor, lucrări care constau în pietruire, terasamente și montat borduri. A fost întrebat dacă acele lucrări s-au derulat conform contractelor inițiale, și arată că au fost situații în care lucrările faptice au depășit în realitate lucrările contractate inițial. Astfel, poate da exemplu amenajarea a două străzi paralele în satul L., însă datorită presiunii locuitorilor, a amenajat și o a treia stradă care nu era cuprinsă în contract. Un alt exemplu ar fi amenajarea unor străzi care erau intersectate și de alte străzi, acele străzi nepietruite, și astfel, pentru a evita aducerea noroiului de pe acele străzi pe străzile pe care le amenaja, au fost nevoiți să amenajeze și intersecțiile, conform stasului. Există niște reguli care spun că trebuie amenajate și străzile colaterale pe 30 – 50 metri, pentru ca noroiul să nu ajungă pe străzile amenajate și să le degradeze. Toate aceste lucrări suplimentare au fost făcute cu cunoștința primarului și a viceprimarului de atunci, toate lucrările suplimentare fiind măsurate și evaluate de o comisie din cadrul primăriei, acestea fiind cuprinse în anexe ale contractului inițial. I s-au plătit banii pentru lucrări și pentru lucrările suplimentare, însă câteodată cu mari întârzieri. A păstrat aceleași tarife din contractul inițial și pentru lucrările suplimentare, nu a negociat alte tarife. A întocmit procese verbale de lucrări ascunse pentru fiecare lucrare, și de asemenea procese verbale de recepție atât pentru lucrările inițiale cât și pentru cele suplimentare, și chiar dacă normele legale nu impuneau, a făcut și anumite teste cu o placă de presiune, apelând în acest sens la doamna inginer M., rezultatele fiind foarte bune. Nu știe dacă a avut reclamații pentru lucrările sale, însă trebuie să precizeze că o dată la doi – trei ani trebuie făcute lucrări de întreținere, așa cum și legiuitorul a stabilit anumite normative.

În ședința publică din data de 01.02.2012 au fost audiați martorii P. V. și Curtnezir Cetin.

P. V. celară că în ceea ce privește actele încheiate în cauză, ca de altfel și celelalte acte pe care le-a încheiat în calitate de notar, a instituit de mai mulți ani o procedură, în sensul că părțile se prezintă la cabinetul notarial, după care își prezintă actele necesare vânzării, respectiv toate actele necesare unei asemenea operațiuni, după aceea verifică actele, dacă sunt în regulă, și apoi li se înmânează tipizatele pentru cereri, care sunt completate olograf de către părți.

După acest moment se redactează antecontractul de vânzare cumpărare, se înmânează părților pentru a fi lecturat, și implicit pentru a se verifica de aceștia dacă toate datele sunt corecte, aceasta după ce verifică martora în calitate de notar în prealabil, și după ce părțile citesc acele acte, mai citeste și martora aceste acte o dată, în fața părților, și apoi semnează cu mențiunea „am citit actul", în fața notarului.

Este exclus ca la finalul acestei proceduri să fie vreo parte care să nu aibă cunoștință de conținutul actului, în condițiile în care le și explică de multe ori anumiți termeni juridici. Atunci când sunt nemulțumiri ale părților, se opreste, și îi trimite să-și rezolve probleme, deoarece nu are timp pentru a media astfel de chestiuni. Are grijă să-i întrebe dacă și-au primit banii, și atunci când afirmă acest lucru, îi pune să scrie pe cerere că au primit banii. Nu a avut situații în care părțile să nu se fi înțeles iar aceasta să încheie actele.

Nu au existat neînțelegeri la perfectarea antecontractelor de vânzare - cumpărare. Și martora și ceilalți notari, la încheierea unui antecontract de vânzare cumpărare, nu solicita decât un înscris care să dovedească proprietatea, în cazul terenurilor era suficient procesul verbal de punere în posesie, deoarece titlurile de proprietate urmau să se elibereze mai târziu, și de asemenea o adeverință din care să rezulte rolul agricol, toate aceste acte însoțite de actele de identitate.

După caz solicita și o adeverință pentru dovada exercitării dreptului de preemțiune. Numai atunci când părțile solicitau, și când se achita prețul integral la momentul antecontractului, emitea o procură pentru perfectarea finală a contractului de vânzare cumpărare.

În toate cazurile părțile erau cele care depuneau actele necesare întocmirii antecontractului. Nu i-a văzut pe S. I. în cadrul notariatului să încerce să influențeze vreo parte în ceea ce privește vânzarea, în condițiile în care toate părțile care sosesc la notariat sunt dinainte înțelese. Nu exista posibilitatea să fie înscrise erori în antecontract sau în contractul final, în condițiile în care toate aceste date se verificau. Toate adeverințele prezentate de către părți prezentau ca formă și conținut aparența de legalitate. Nu mai reține cu exactitate de atâția ani, însă este posibil ca L. E. să fie întocmit procuri pentru alte părți.

CURTNEZIR CETIN își menține în integralitate declarația pe care a dat-o la data de 25.04.2005, întrucât ea corespunde întru totul adevărului, și face această afirmație în condițiile în care a trecut foarte mult timp de atunci. După ce i s-a citit în integralitate declarația pe care a dat-o la data de 25.04.2005 de către instanță, precizează că într-adevăr, cele declarate corespund întru totul adevărului, respectiv în perioada martie - aprilie 2003, a solicitat obținerea unei autorizații de construire imobil parter situat în comuna A., .. 15, solicitarea făcând-o la Primăria A., la I. A. D., angajată la Biroul Urbanism. A plătit o taxă în valoare de 2.650.000 lei vechi, pentru care nu i s-a eliberat chitanță, deși a solicitat aceasta de mai multe ori.

În luna mai 2003, a întrebat-o pe I. A. dacă poate face proiectul casei la primărie, și aceasta i-a răspuns afirmativ, spunându-i că îl costă 4.650.000 lei vechi. Proiectul trebuia să-l facă P. M. O., a luat legătura cu acesta de mai multe ori, însă nu i-a executat acest proiect, și de asemenea pentru banii dați nici nu i s-a eliberat chitanță. Casa a fost ridicată în 2005 și de atunci plătește impozite. Aceste sume, despre care a făcut vorbire în declarație, le-a plătit către doamna I. A. D.. Dumneaei i-a cerut acești bani, ca să plătească și să-i elibereze chitanță, însă nici până în prezent nu i-a eliberat.

Analizând cauza prin prisma materialului probatoriu administrat în cauză atât în faza de urmărire penală cât și în faza de cercetare judecătorească instanța va reține următoarele aspecte :

În ceea ce privește activitatea infracțională reținută în prima parte a rechizitoriului și care vizează activitatea infracțională a inculpaților I. I., S. I. și L. E. instanța va reține că așa cum rezultă din actele și lucrările dosarului Secretarul Primăriei si agentul agricol erau persoanele care primeau si verificau cererile pentru retrocedare terenuri, conform legii (legea nr. 18/1991, legea nr. 169/1997, legea nr. 1/2000, O.U.G. nr. 102/27.06.2001) și în limitele conferite de lege stabileau dreptul de proprietate asupra unor terenuri, prin verificarea dosarelor, a documentelor necesare si prin activitatea de corespondenta cu persoanele solicitante, in vederea completării acestora astfel că la momentul in care dosarul era complet, secretarul Primăriei se deplasa la Comisia Tehnica a Prefecturii de pe langa Comisia Județeană de Fond Funciar, in vederea verificării acestuia si pentru a fi incadrat in categoria potrivita (pe diferite anexe).

Comisia Locala de Fond Funciar întocmea un proces verbal prin care erau validate dosarele depuse si, in funcție de suprafețele de teren existente, se proceda la înaintarea unei propuneri către Comisia Județeană de Fond Funciar, in vederea validării acestora.

După promulgarea legii nr. 1/2000, a fost adoptata O.U.G nr. 102/27.06.2001, privind modificarea si completarea legii nr. 1/2000, potrivit căreia, "Pentru aplicarea prezentei legi, Comisia Locala de Fond Funciar dispune de totalitatea terenurilor proprietate privata a unității administrativ teritoriala" (art. 3 alin. 1) si "Reconstituirea se face pentru diferența de 10 ha de familie si cea adusa in C.A.P. sau preluata in orice mod, dar nu mai mult de 50 ha de proprietar deposedat" (art. 3 alin. 2).

La momentul reținerii activității infracționale, Comisia Locala de Fond Funciar A. înregistra un deficit de aproximativ 400 ha teren (o parte din terenuri pentru retrocedări fuseseră preluate de la A.D.S. (Agenția Domeniului Statului) și în acest context au fost făcute propuneri la Comisia Județeană de Fond Funciar pentru modificarea Hotărârii nr. 162/1995 - Anexa 16, in sensul diminuării acesteia cu 31,7944 ha teren si trecerea acestei suprafețe in Anexa 17, in vederea punerii in posesie a persoanelor din Anexa 28, persoane care nu au primit sau au primit mai puțin de 10 ha teren; in acest sens, Comisia Județeană de Fond Funciar a emis Hotărârea nr. 106/14.03.2002 iar în situația in care propunerea nu ar fi fost in conformitate cu legea sau nu ar fi fost oportuna ori nu s-ar fi justificat, fie din motive de legalitate, fie din motive de fond, Comisia Județeană de Fond Funciar nu ar fi emis Hotărârea nr. 106/14.03.2002.

L. O., director O.C.P.I. si B. N., subprefect, au confirmat legalitatea emiterii Hotărârii nr. 106/14.03.2002, precum si faptul inexistentei unui raport de subordonare intre Comisia Locala de Fond Funciar si Consiliului L. (aspect confirmat inclusiv de către secretarul Primăriei A.).

În acest context trebuie sesizat că N. A. făcea parte din Comisia Locala de Fond Funciar si, de aceea, este improbabil ca nu a cunoscut amplasamentul sau prețul pietii, și intrucat casa de locuit se afla sub sechestru judiciar si urma procedura executării silite, i-a cerut inculpatului sa cumpere terenul pentru a putea achita restantele la banca ; deoarece inculpatul nu a avut bani, le-a comunicat numărul de telefon al unei persoane interesate sa cumpere teren in zona.

Familia T. - cinci moștenitori, dintre care unul din Constanta, unul din A. si trei din Techirghiol - urmau sa primească 5 ha (1,5 ha in A. si 3,5 ha in locația Zarguzon-Techirghiol ) iar la momentul la care au hotărât sa vânda, au venit la Primărie, si au comunicat ca doresc sa vândă terenul din zona A., urmând sa procedeze in același fel si cu terenul din zona Techirghiol după ce vor fi puși in posesie. Au fost avertizați ca punerea in posesie in zona Techirghiol va întârzia deoarece nu fuseseră definitivate măsurătorile si delimitările de către O.C.P.I. astfel ca aceștia au cunoscut toate detaliile privind amplasamentul terenurilor.

De altfel, ulterior, unii membri ai familiei nu s-au constituit părți civile in cauza.

În ceea ce privește Antecontractul de vanzare-cumpărare autentificat sub nr. 997/20.05.2002 la BNP P. V. cu promitentii-vanzatori S. P., S. C. si S. F., respectiv Contractul de vanzare - cumpărare autentificat sub nr. 1036/28.05.2002 privind suprafața de 5 hectare situate in . in extravilanul comunei A., trebuie sesizat că obiectul antecontractului de vânzare cumpărare este suprafața de 5 hectare situate in ., fiind identic cu obiectul contractului de vânzare cumpărare ; la finalul actului exista mențiunea olografa a promitentilor vânzători ceea ce atesta imprejurarea ca aceștia aveau cunoștința despre obiectul actului, respectiv ceea ce se vindea, terenul fiind identificat cu precizie.

Prin cererea olografa completata si semnata de promitentii vânzători, aceștia solicitau notarului redactarea si autentificarea unei procuri prin care împuterniceau pe Letu E. sa vinda 5 ha teren extravilan situat in ., ." astfel ca promitentii vânzători cunoșteau ceea ce vindeau, atâta timp chiar ei au menționat olograf unde este amplasat terenul in suprafața de 5 hectare.

Aceste probe se coroborează cu declarația martorei P. V. - notarul public care a autentificat atât antecontractul de vanzare-cumpărare cat si contractul de vânzare cumpărare, care a arătat in fata instanței de judecata ca promitentilor vânzători li s-a citit conținutul actului, nu au avut neclarități si l-au semnat după primirea prețului.

Relevant sub aspectul infracțiunii de înșelăciune reținută în sarcina inculpaților I. I., S. I. și L. E., în diferite forme de participație este faptul ca atât promitenții vânzători cat si martorul P. V., atestă faptul ca acesta nu s-a desfășurat nicio activitate de inducere in eroare promitentilor vânzători, nu s-a intrat in posesia actelor de proprietate anterior perfectării vanzarii – cumpărărrii de către nici unul dintre inculpați, nu s-au implicat in emiterea acestora, și nu au făcut decât sa se prezinte la notar si sa achite prețul terenului (asa cum au făcut si ceilalți cumpărători care nu au fost trimiși in judecata - C. I., M. M.).

În ceea ce privește prețul de achiziție a suprafeței de 5 hectare teren extravilan situat in ., ., urmează a se avea in vedere valoarea reala de piața a terenului, astfel cum se prezenta acesta la momentul incheierii tranzacției, respectiv un teren extravilan, pietros, care nu dispunea de infrastructura necesara (drumuri, apa-canalizare, energie electrica), pe teren fiind amplasate rezidurile din excavațiile efectuate pentru construirea Canalului D.- Marea Neagra.

Valoarea determinata prin Raportul de expertiză tehnică judiciară imobiliară întocmit în faza de judecată de expert C. C. în care este stabilită o valoare de piața la momentul încheierii antecontractului si contractului de vanzare-cumpărare de 26.400.000 lei ( pagina 19 lit.b din Raportul de expertiză tehnică judiciară imobiliară întocmit de expert C. C. ).

Aceste concluzii se coroborează cu concluziile Raportului de evaluare intocmit de ing. R. O., care a stabilit o valoare apropiata - de 9.700.000 ROL per hectar, punct de vedere menționat si cu ocazia audierii expertului in calitate de martor.

Este relevanta declarația acestui martor raportat la starea in care se prezenta terenul la momentul perfectării antecontractelor de vanzare-cumpărare, fata de care trebuie stabilita valoarea acestuia — astfel cum se face in raportul întocmit si de acest expert.

În ceea ce privește Antecontractul de vanzare-cumpărare autentificat sub nr. 1000/21.05.2002 la BNP P. V. cu promitentii-vanzatori D. N. și D. V., respectiv Contractul de vanzare-cumpărare autentificat sub nr. 1037/28.05.2002 privind suprafața de 1,5 hectare situate in . in extravilanul comunei A., obiectul antecontractului de vânzare cumpărare este suprafața de 1,5 hectare situate in ., fiind identic cu obiectul contractului de vânzare cumpărare iar la finalul actului exista mențiunea olografa a promitentilor cumpărători - am citit actul", ceea ce atesta imprejurarea ca avea cunoștința despre obiectul actului, respectiv ceea ce se vindea, terenul fiind identificat cu precizie.

Prin cererea olografa completata si semnata de promitentii vânzători, aceștia solictau notarului redactarea si autentificarea unei procuri prin care imputerniceau pe I. I. sa vanda o cota din 1,5 ha situat in ., respectiv redactarea si autentificarea antecontractului de vinzare-cumpărare privind vinzarea terenului in suprafața de 1,5 ha arabil pentru care s-a primit suma de 30.000.000 lei preț integral de la S. I., urmind ca la data de 21 iunie 2002 să se incheie contractul de vinzare-cumpărare, intabularea si schița topografică vor fi suportate de cumpărător". Este dovada certa ca promitentii vânzători cunoșteau ceea ce vindeau, conform mențiunilor olografe ce le aparțin.

În ceea ce privește prețul de achiziție a suprafeței de 1,5 hectare teren extravilan situat in ., ., urmează a se avea in vedere valoarea reala a terenului, astfel cum se prezenta acesta la momentul încheierii tranzacției, respectiv un teren extravilan, pietros, care nu dispunea de infrastructura necesara (drumuri, apa-canalizare, energie electrica), pe teren fiind amplasate rezidurile din excavatiile efectuate pentru construirea Canalului D.- Marea Neagra.

Trebuie sesizată valoarea determinata prin Raportul de expertiză tehnică judiciară imobiliară intocmit în faza de judecată de expert C. C. în care este stabilită o valoare reală la momentul încheierii antecontractului si contractului de vanzare-cumpărare de 7.920.000 lei (pagina 19 lit. c din Raport).

Aceste concluzii se coroborează cu concluziile Raportului de evaluare întocmit de ing. R. O., care a stabilit o valoare de 9.700.000 ROL hectar, punct de vedere menționat si cu ocazia audierii expertului in calitate de martor, fiind infirmată la modul absolut afirmația din rechizitoriu potrivit cu care valoarea terenului ar fi fost de 10 euro/mp.

Inculpații nu s-au aflat in posesia actelor de proprietate, nu s-a implicat in modalitatea de emitere a acestora .

În ceea ce privește Antecontractul de vanzare - cumpărare autentificat sub nr. 985/20.05.2002 la BNP P. V. cu promitenta-vanzatoare B. N.-O., respectiv Contractul de vanzare-cumpărare autentificat sub nr. 1033/28.05.2002 privind suprafața de 5 hectare situate in . in extravilanul comunei A., obiectul antecontractului de vânzare cumpărare este suprafața de 5 hectare situate in ., fiind identic cu obiectul contractului de vânzare cumpărare iar la finalul actului exista mențiunea olografa a promitentilor cumpărători - am citit actul", ceea ce atesta imprejurarea ca se avea cunoștința despre obiectul actului, respectiv ceea ce se vindea, terenul fiind identificat cu precizie.

Prin cererea olografa completata si semnata de promitenta vânzătoare B. N.-O., a solicitat notarului Redactarea si autentificarea unei procuri de vânzare, imputernicește pe I. I. sa efectueze actul de vanzare-cumpărare definitiv la apariția titlului de proprietate pt. Suprafața de 5 ha situat in corn. A. ." astfel că promitenta vânzătoare cunostea ceea ce vindea, atâta timp chiar ea a menționat olograf unde este amplasat terenul in suprafața de 5 hectare.

Aceste probe se coroborează cu declarația martorei P. V. - notarul public care a autentificat atât antecontractul de vanzare-cumpărare cat si contractul de vânzare cumpărare, care a arătat in fata instanței de judecata ca promitentei vânzătoare i s-a citit conținutul actului, nu au avut neclarități si 1-a semnat după primirea prețului.

Trebuie de asemenea sesizat aspectul conform căruia atât reprezentanții S. cat si cei ai BLAPIS au atestat ca negocierile privind cumpărarea terenului au intervenit abia in vara anului 2002, după ce inc. S. I. a făcut publica oferta de vânzare a terenului .

S. I. a efectuat demersurile de scoatere din circuit agricol, de introducere in intravilan, etc. pentru intreaga suprafața de 11,5 hectare si nu doar pentru o suprafața de 8 hectare cat ar fi dorit S., in condițiile in care pentru suprafețele de peste 10 hectare era necesara obținerea aprobărilor si avizelor de la nivel central — Guvern, ministere, etc, ceea ce implica costuri mult mai mari, un efort suplimentar si o durata de obținere a acestora mult mai indelungata.

Urmărind să asigure încrederea și buna credință pe care trebuie să se întemeieze relațiile sociale cu caracter patrimonial, ca și punerea persoanei la adăpost de pagubele care i-ar putea fi pricinuite ca urmare a inducerii ei în eroare de către o altă persoană, legiuitorul a încriminat în art. 215 al. 1 Cod penal, ca infracțiune de înșelăciune, inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust, și dacă s-a pricinuit o pagubă.

Prin aceste modalități i se creează celui indus în eroare o falsă reprezentare a realității. Simplul fapt de a afirma un neadevăr sau de a nega un adevăr nu constituie, de regulă, un mijloc de inducere în eroare; dar, dacă simpla minciună s-a produs în strânsă legătură cu anumite împrejurări sau fapte care i-au dat o aparență de veridicitate, astfel încât victima a crezut-o ca fiind în deplină concordanță cu realitatea, fapta constituie înșelăciune.

Infracțiunea de înșelăciune se săvârșește cu intenție directă ; făptuitorul își dă seama că desfășoară o activitate de inducere în eroare și că prin aceasta pricinuiește o pagubă, urmare a cărei producere o dorește; în latura subiectivă este inclus și scopul obținerii pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust. Prin „folos material” în literatura de specialitate, și în practica judiciară, s-a stabilit că se înțelege orice profit, avantaj, care poate fi evaluat în bani și care atunci când este realizat duce la creșterea sau consolidarea patrimoniului; folosul este injust atunci când, cu privire la acesta, nu există nici o îndreptățire.

În cuprinsul alin. 3 al art. 215 Cod penal, cunoscut în literatura de specialitate ca „înșelăciune în convenții”, se prevede că înșelăciune constă în inducerea sau menținerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract; menținerea în eroare presupune nu crearea ci păstrarea în mintea victimei a reprezentării greșite a realității la care aceasta a ajuns independent de activitatea făptuitorului.

Prin expresia „cu prilejul încheierii sau executării unui contract” se înțelege intervalul de timp care s-ar scurge de la începerea tratativelor și până la stabilirea acordului de voință, iar prin expresia „cu prilejul executării unui contract” se înțelege intervalul de timp în care obligațiile contractuale se găsesc în faza de aducere la îndeplinire până la definitiva executare. Încheierea unui contract de vânzare-cumpărare implică un acord de voință al părților, în sensul transmiterii de la vânzător la cumpărător a dreptului de proprietate, în schimbul unui preț. Prevăzând un anumit interes pentru perfectarea în viitor a contractului de vânzare-cumpărare, una sau ambele părți pot să-și asume obligații în cadrul unei promisiuni de vânzare, ea putându-se înfățișa sub două forme: unilaterală sau bilaterală. Cu privire la promisiunea de vânzare, întrucât cuprinde manifestările de voință ale părților, aceasta este un contract și nu un act juridic unilateral, o simplă ofertă de a contracta. Deci, promisiunea de vânzare este un contract, mai precis un antecontract, care se încheie în vederea perfectării în viitor a contractului de vânzare-cumpărare propriu-zis.

Și promisiunea bilaterală de vânzare este un antecontract prin care ambele părți se obligă să încheie în viitor un contract de vânzare-cumpărare având ca obiect bunul promis.

Din perspectiva prejudiciului care trebuie identificat în cauză pentru a se reține incidența infractiunii de înselăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art.215 alin.1,2,3 și 5 C.pen. cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen. tribunalul reține că la data de 25.09.2012 a fost depus la dosarul cauzei Raportul de expertiză judiciară imobiliară întocmit de expertul C. C. fila 58 – 83 volumul V dosar fond iar la data de 27.11.2012 a fost depus la dosarul Raportul de expertiză judiciară imobiliară refăcut întocmit de expertul C. C. fila 130 – 249 volumul V dosar fond.

La data de 21.01.2013 a fost depus la dosarul cauzei Răspuns la obiecțiunile fomulate la Raportul de expertiză judiciară imobiliară refăcut întocmit de expertul C. C. fila 68 - 74 volumul VI dosar fond.

Se reține inițial că pentru terenul aferent Contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 1.033 / 28.05.2002 ( . / 4 în suprafață de 5,0 ha. ) Valoarea imobilelor comparabile față de care s-a analizat terenul de evaluat a fost extrasă de pe piața imobiliară. Astfel Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 511 / 13.03.2002 de B.N.P. S. M. – . în suprafață de 5.000 mp. Preț vânzare: 5.000.000 lei  10.000.000 lei / ha ; Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 245 / 15.03.2002 de B.N.P. G. Gheoghe – . / 5 în suprafață de 10,0 ha. Preț vânzare: 40.000.000 lei  4.000.000 lei / ha ; Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 351 / 09.04.2002 de B.N.P.G. G. – . / 2 în suprafață de 5,0 ha. Preț vânzare: 25.000.000 lei  5.000.000 lei / ha ; Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 235 / 12.03.2002 de B.N.P. G. G. – . / 4 în suprafață de 7,5 ha. Preț vânzare: 7.500.000 lei  1.000.000 lei / ha ; Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 505 / 13.03.2002 de B.N.P. P. V. – . / 3 în suprafață de 10,0 ha. Preț vânzare: 70.000.000 lei  7.000.000 lei / ha ; Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 804 / 01.08.2002 de B.N.P. C. V. – ., sola 2 în suprafață de 5.000 mp. Preț vânzare: 5.000.000 lei  deci: 10.000.000 lei / ha ; Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2.159 / 25.10.2002 de B.N.P.P. V. – . în suprafață de 5.000 mp. Preț vânzare: 10.000.000 lei  deci: 20.000.000 lei / ha ;

Pentru terenul aferent Contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 1.036 / 28.05.2002 ( . / 5 în suprafață de 5,0 ha. ) iar valoarea imobilelor comparabile față de care s-a analizat terenul de eva-luat a fost extrasă de pe piața imobiliară Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 351 / 09.04.2002 de B.N.P.G. G. – . / 2 în suprafață de 5,0 ha. Preț vânzare: 25.000.000 lei  5.000.000 lei / ha ; Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 235 / 12.03.2002 de B.N.P. G. G. – . / 4 în suprafață de 7,5 ha. Preț vânzare: 7.500.000 lei  1.000.000 lei / ha ; Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 505 / 13.03.2002 de B.N.P. P. V. – . / 3 în suprafață de 10,0 ha. Preț vânzare: 70.000.000 lei  7.000.000 lei / ha.

Pentru terenul aferent Contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 1.037 / 28.05.2002 ( . / 6 în suprafață de 1,5 ha. ) iar valoarea imobilelor comparabile față de care s-a analizat terenul de evaluat a fost extrasă de pe piața imobiliară respectivContract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 511 / 13.03.2002 de B.N. S. M. – . în suprafață de 5.000 mp. Preț vânzare: 5.000.000 lei  10.000.000 lei / ha ; Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 351 / 09.04.2002 de B.N.P. G. G. - . / 2 în suprafață de 5,0 ha. Preț vânzare: 25.000.000 lei  5.000.000 lei / ha ; Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 505 / 13.03.2002 de B.N.P. P. V. – . / 3 în suprafață de 10,0 ha. Preț vânzare: 70.000.000 lei  7.000.000 lei / ha ;

Pentru terenul aferent Contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 2.498 / 11.09.2002 ( . / 4 în suprafață de 5,0 ha. și . / 5, lotul 1 - în suprafață de 3,0 ha. ) iar valoarea imobilelor comparabile față de care s-a analizat terenul de evaluat a fost extrasă de pe piața imobiliară din ziarul Cuget Liber din data de 11.09.2002, rubrica „ Piața imobiliară ”: pag. 3 – A., teren 1.000 mp. intravilan, al doilea lot de la șoseaua națională, în cartierul de vile, apă, curent – 7.000 $ 7,00 $ / mp. ; pag. 3 – A. - Primărie, 1.000 mp., deschidere 34 m, canalizare, apă, curent  10,00 $ / mp. ; pag. 6 – L., casă bătrânească, 740 mp., 11 m deschidere, lângă ., utilități  10,00 $ / mp.

Pentru terenul aferent Contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 1.525 / 18.07.2003 ( . în suprafață de 3,0 ha. ) iar valoarea imobilelor comparabile față de care s-a analizat terenul de evaluat a fost extrasă de pe piața imobiliară respectiv Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 671 / 21.05.2003 de B.N.P. C. V. – . / 6 în suprafață de 3,8 ha. Preț vânzare: 20.000.000 lei  5.263.158 lei / ha ; Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1.523 / 18.07.2003 de B.N.P.P. V. – . în suprafață de 2,0 ha. Preț vânzare: 20.000.000 lei  10.000.000 lei / ha. Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 804 / 01.08.2002 de B.N.P. C. V. – ., sola 2 în suprafață de 0,5 ha. Preț vânzare: 5.000.000 lei  deci: 10.000.000 lei / ha.

Pentru terenul aferent Contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 1.524 / 18.07.2003 ( . în suprafață de 2,0 ha. ) iar valoarea imobilelor comparabile față de care s-a analizat terenul de evaluat a fost extrasă de pe piața imobiliară respectiv Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1.520 / 05.08.2003 de B.N.P. G. G. – ., . de 1.250 mp. Preț vânzare: 1.000.000 lei  8.000.000 lei / ha ; Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 671 / 21.05.2003 de B.N.P. C. V. – . / 6 în suprafață de 3,8 ha. Preț vânzare: 20.000.000 lei  5.263.158 lei / ha ; Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1.523 / 18.07.2003 de B.N.P.P. V. – . în suprafață de 2,0 ha. Preț vânzare: 20.000.000 lei  10.000.000 lei / ha.

Pentru terenul aferent Contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 653 / 15.03.2004 ( zona Zarguzon, la jgeaburi, în suprafață de 1,5 ha. ) iar valoarea imobilelor comparabile față de care s-a analizat terenul de eva-luat a fost extrasă de pe piața imobiliară respectiv Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 37 / 09.02.2004 de B.N.P. C. B. – ., în suprafață de 2,5 ha. Preț vânzare: 40.000.000 lei  16.000.000 lei / ha ; Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 39 / 10.02.2004 de B.N.P. C. B. – ., în suprafață de 9,5 ha. Preț vânzare: 60.000.000 lei  6.315.789 lei / ha ; Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2.822 / 09.12.2003 de B.N.P. J. B. – din . în suprafață de 9,5 ha. Preț vânzare:

60.000.000 lei  6.315.789 lei / ha.

Pentru terenul aferent Contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 695 / 11.04.2003 ( ., în suprafață de 3,5 ha. ) iar valoarea imobilelor comparabile față de care s-a analizat terenul de evaluat a fost extrasă de pe piața imobiliară respectiv Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 667 / 28.03.2003 de B.N. B. D.-D. – ., în suprafață de 0,5 ha. Preț vânzare: 15.000.000 lei  30.000.000 lei / ha ; Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 48 / 23.01.2003 de B.N.P.G. P. și E. L. Ș. – . / 1, în suprafață de 1.786,23 mp. Preț vânzare: 4.000.000 lei  deci: 22.393.533 lei / ha ; Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2.159 / 25.10.2002 de B.N.P. P. V. – din . în suprafață de 0,5 ha. Preț vânzare: 10.000.000 lei  deci: 20.000.000 lei / ha.

În ceea ce privește determinarea valorii hectarului de teren aferent imobilului în suprafață de 8 ha. situat în . anului 2002 ( inclusiv prin raportare la folosința acestuia, de caracteristicile fizice și de situația juridică, precum și raportat la prețurile unor operațiuni de vânzare-cumpărare privitoare la terenuri asemănătoare la nivelul anilor 2001 – 2002 ), respectiv evaluarea sporului de valoare de care a beneficiat acest teren ca urmare a demersurilor de îmbunătățire efectuate se reține că prin Contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr.1.036 / 28.05.2002, nr. 1.037 / 28.05.2002 și nr. 1.033 / 28.05.2002, S. I. a cumpărat un teren extravilan cu o suprafață totală de 11,5 ha. situat pe malul canalului D. – Marea N. ; a întocmit planuri de amplasament și delimitare a terenurilor ; a întocmit documentație cadastrală pentru comasarea terenurilor ; a înscris terenurile la Cartea Funciară ; a obținut Certificatul de Urbanism nr. 27 / 31.05.2002 în vederea scoaterii terenului din circuitul agricol și introducerea acestuia în intravilan ; a contactat pe expertul recomandat de către Direcția Agricolă Jud. C., care a întocmit raportul de evaluare pentru scoaterea definitivă a terenului din circuitul agricol ; a obținut de la O.J.S.P.A. certificat de bonitate pentru clasa de calitate ; a achitat la O.N.C.G. C. taxa de scoatere din circuitul agricol de 2._ lei ( vechi ) ; pentru că suprafața solicitată pentru scoaterea din circuitul agricol depășea 10,0 ha. ( fiind de 11,5 ha. ) au fost necesare acordurile la nivel național de la ministerele M.A.I – M.A.A.P – M.A.P.M – ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE – M.L.P.T.L. – Compania Națională Administrația Canalelor Navigbile, Administrația Națională a Drumurilor, Ministerul de Interne ( UM 0630 București ), Inspectoratul de Poliție – Brigada de Pompieri, S.R.I. – M.A.N. – S. M. și General – Comandamentul Protecției Civile, care au necesitat întocmirea de expertize, studii și rapoarte, pentru faptul că terenurile erau amplasate într-o zonă de frontieră și poziționate lângă un obiectiv strategic național ( C.D.M.N. ) ;a întocmit documentație P.U.Z. și a obținut avizele necesare ( cheltuielile ocazionate atât pentru P.U.Z. cât și pentru realizarea obiectivului pe teren au fost ocazionate și de semnarea contractului cu A.C.N. - pentru asfaltarea, moderni zarea și întreținerea bretelelor podului rutier, iar cu A.N.D. – pentru realizarea benzilor de accelerare și decelerare la D.N. 39 cât și separarea sensurilor de mers pentru evitarea accidentelor prin scurtcircuitarea zonei intrare – ieșire direct în D.N. 39 ;a fost necesară devierea rețelei electrice care traversa terenul și mutarea unui post transformare, la marginea terenului ; a fost necesară devierea unor drumuri de exploatare ; a fost necesară devierea unei conducte magistrală de apă potabilă ; a fost necesară realizarea aducțiunii de apă cu debit ridicat pentru toată zona introdusă în intravilan ( 11,5 ha. ) ; terenul cumpărat, al cărui strat superior era rezultat din excavațiile efectuate pentru construirea C.D.M.N., a necesitat consolidarea taluzului de lângă breteaua podului ; s-a obținut Certificatul de Urbanism nr. 70 / 11.09.2002 ;s-a încheiat Contractul de vânzare –cumpărare autentificat sub nr. 2.498 / 11.09.2002, prin care S. I. vinde 8,0 ha. către S.C. S. C. & Carry S.R.L. din totalul de 11,5 ha. cumpărat ( introdus în intravilan ).

În concluzie, S. I. a cumpărat 3 terenuri extravilane cu destinație agricolă ( cu pantă de cca. 4 % ) și după obținerea tuturor documentelor solicitate de instituțiile acreditate pentru introducerea acestuia în intravilan - conform legis-lației în vigoare - a introdus în intravilan toată suprafața de teren cumpărată inițial ( de 11,5 ha. ), realizând teren categoria curți, construcții ( după cum rezultă din Certificatul de Urbanism nr. 70 / 11.09.2002 ), după aprobarea P.U.Z.-ului – Trup D.

Apoi a înstrăinat terenul intravilan ( curți, construcții ) în suprafață de 8,00 ha. către S.C. S. C. & Carry S.R.L. în baza Contractul de vânzare –cumpărare autentificat sub nr. 2.498 / 11.09.2002.

Din Raportul de expertiză judiciară imobiliară refăcut întocmit de expertul C. C. fila 130 – 249 volumul V dosar fond rezultă că valoarea depiață a terenurilor în litigiu ( care au făcut obiectul contractelor de vânzare – cumpărare despre care discută rechizitoriul ), este următoarea:

Valoarea terenului care face obiectul Contractui de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1.033 / 28.05.2002 ( teren extravilan, . în suprafață de 5,0 ha. ) este de 26.400.000 lei vechi ( 2.640 lei noi ), respectiv de 5.280.000 lei vechi / ha. ( 528 lei noi / ha. ) ;

Valoarea terenului care face obiectul Contractui de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1.036 / 28.05.2002 ( teren extravilan, . în suprafață de 5,0 ha. ) este de 26.400.000 lei vechi ( 2.640 lei noi ), respectiv de 5.280.000 lei vechi / ha. ( 528 lei noi / ha. ) ;

Valoarea terenului care face obiectul Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1.037 / 28.05.2002 ( teren extravilan în suprafață de 1,5 ha. – . ) – este de 7.920.000 lei vechi ( 792 lei noi ), respectiv de 5.280.000 lei vechi / ha. ( 528 lei noi / ha. ) ;

Valoarea terenului care face obiectul Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2.498 / 11.09.2002 – teren intravilan, 8,0 ha. este de 17._ lei vechi ( 1.701.120 lei noi ) respectiv 212.640 lei vechi / mp.( echivalent a 6,43 $ / mp. );

Valoarea terenului care face obiectul Contractui de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1.525 / 18.07.2003 ( teren extravilan, . suprafață de 3,0 ha. ) este de 30.300.000 lei vechi ( 3.030 lei noi ), respectiv de 10.100.000 lei vechi / ha. ( 1.010 lei noi / ha. ) ;

Valoarea terenului care face obiectul Contractui de vânzare-cumpărare auten -

tificat sub nr. 1.524 / 18.07.2003 ( teren extravilan, . suprafață de 2,5 ha. ) este de 20.000.000 lei vechi ( 2.000 lei noi ), respectiv de: 10.000.000 lei vechi / ha. ( 1.000 lei noi / ha. ) ;

Valoarea terenului care face obiectul Contractui de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 653 / 15.03.2004 ( teren extravilan, în zona Zarguzon, la jgheaburi, în suprafață de 1,5 ha. ) este de 10.544.208 lei vechi ( 1.054,420 lei noi ), respectiv de 7.029.472 lei vechi / ha. ( 702,947 lei noi / ha ) ;

Valoarea terenului care face obiectul Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 695 / 11.04.2003 ( teren extravilan, . suprafață de 3,5 ha. ) este de 83.942.155 lei vechi ( 8.394,215 lei noi ), respectiv de 23.983.473 lei vechi / ha. ( 2.398,347 lei noi / ha. )

Valoarea de circulație a hectarului de teren aferent imobilului în suprafața de 8,0 ha. situat în . anului 2002, este de 5.280.000 lei vechi / ha., respectiv 528 lei noi / ha. ( a se vedea pct. 1), a), b) și c) din Raportul de expertiză ).

Sporul de valoare de care a beneficiat terenul ca urmare a demersurilor efectuate de S. I. este de 13._ lei vechi ( 1.317.905,672 lei noi ), fiind cuantificat ca diferență între prețul de piață a terenului extravilan agricol ( 5.280.000 lei / ha. ) și prețul de piată a terenului intravilan ( curți construcții ), cu care a vândut S. I. societății S. C. & Carry S.R.L. ( respectiv de 5 $ / mp. ), în condițiile în care valoarea rezultată din analiza pieței imobiliare ( la obiectivul 1 – solicitat de I. I. ) pentru terenul intravilan vândut în baza Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2.498 / 11.09.2002, situat în satul L., . 6,43 $ / mp.( a se vedea pct. 1) d) din Raportul de expertiză ).

Prin Încheierea de sedințã din data de 19.12.2012, instanta a încuviințat obiecțiunile formulate la raportul de expertiză refăcut, urmând ca experta să aibă în vedere pe lângă actele depuse la termenul de judecată din data de 19.12.2012 și valoarea comunicată de către Primăria A., dar și de Camera Notarilor Publici, în ceea ce privește valoarea terenurilor de la data săvârșirii infracțiunii, respectiv 2001 și, de asemenea, să aibă în vedere și actele depuse de C. L. A., dar și de părțile civile Ș. R. și T. C..

Instanța a comunicat expertei, în copie, actele ce urmează a fi avute în vedere pentru a răspunde la obiecțiuni, respectiv Sentința civilă nr. 3.702 / 05.07.2012 a Tribunalului C. – Secția I civilă ( dosar nr. 9.154 / 118 / 2010 având ca obiect expropriere ) ;Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 168 / 07.02.2011 de B.N.P. B. D. D. ;Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 166 / 07.02.2011 de B.N.P. B. D. D. ;Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 799 / 23.06.2008 de B.N.P. O. N. ;Valori orientative obținute pentru terenuri extravilane ( extras – stabilite de S.C.Maestro Buisness Consulting S.R.L. strict pentru uzul birourilor notariale ( 2 file, fără dată de referință ) ;Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1.216 / 04.04.2002 de B.N.P.A. M. I. și I. G. P., însoțit de Fișa corpului de proprietate și de Planul de amplasament și delimitare a corpului de proprietate întocmit de P. G. în martie 2002 ;Act de lotizare autentificat sub nr. 1.395 / 12.06.2007 de B.N.P.A. M. I. și I. G. P..

Analizând actele care au fost avute în vedere pentru a răspunde la obiecțiunile formulate la raportul de expertiză de către reprezentantul Parchetului, de către apărătorul ales al părților civile T. C. și Ș. R. și de către apărătorul ales al părților civile . al Comunei A. și al părții responsabile civilmente . sus), prin prisma dis-pozițiilor instanței, respectiv de a răspunde la obiecțiunile formulate în ceea ce privește valoarea terenurilor de la data săvârșirii infracțiunii, respectiv anul 2001, experta concluzionează că Sentința civilă nr. 3.702 / 05.07.2012 a Tribunalului C. – Secția I civilă ( dosar nr. 9.154 / 118 / 2010 având ca obiect expropriere ) se referă la valoarea despăgubirilor acordate de Instanță pentru un teren expropriat, respectiv echivalentul în lei a sumei în euro, la data efectuării plății de către pârât.

Valoarea terenului rezultată din Sentința civilă nr. 3.702 / 05.07.2012 nu este relevantă în prezenta cauză, atât datorită faptului că valoarea se referă la data de 15.06.2010, cât și datorită faptului că valoarea unitară menționată în sentință nu se referă numai la valoarea terenului, ci și la valoarea prejudiciului cauzat proprietarului prin expropriere, conform art. 26 din Legea nr. 33 / 1994.

Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 168 / 07.02.2011, Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 166 / 07.02.2011 și Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 799 / 23.06.2008 se referă la prețuri de vânzare a terenurilor extravilane la nivelul anului 2011, respectiv 2008, deci nu pot fi avute în vedere, raportat la data săvârșirii infracțiunii.

Cât privește valoarea comunicată de Camera Notarilor Publici, fac mențiunea că cele 2 file existente la dosar evidențiază niște prețuri pentru terenuri extravilane în Euro / ha, folosite strict pentru uzul birourilor notariale, dar fără a fi specificată data la care acestea sunt valabile. D. fiind faptul că aceste prețuri sunt exprimate în Euro / ha, conduce la concluzia că ele sunt valabile după data intrării României în Uniunea Europeană, respectiv data de 01.01.2007, nefiind concludente pentru cazul în speță, în care raportarea prețurilor se face la nivelul anului 2001 / 2002.Având în vedere cele menționate mai sus și ținând cont de dispozițiilor instanței de a avea în vedere și valoarea comunicată de Camera Notarilor Publici la data săvârșirii infracțiunii, în urma demersurilor făcute de expert aceasta a intrat în psesia prețurilor luate în considerare de Camera Notarilor Publici la data de 14.10.2002 ( respectiv conform Raport de evaluare întocmit de S.C. Internațional Soft Construct S.R.L. C. – 1 filă).

Conform acestui raport, pentru terenurile extravilane cu destinație exploatație agricolă prețul minim este de 100 U.S.D. / ha. ( respectiv 3.300 mii lei / ha., deci 3.300.000 lei vechi / ha ) și cel maxim este de 1.000 U.S.D. / ha. ( respectiv 33.300 mii lei / ha., deci 33.300.000 lei vechi / ha ).

Referitor la Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1.216 / 04.04.

2002 de B.N.P.A. M. I. și I. G. P., însoțit de Fișa corpului de proprietate și de Planul de amplasament și delimitare a corpului de proprietate întocmit de P. G. în martie 2002, după cum se poate observa din Planul de amplasament și delimitare a corpului de proprietate întocmit de P. G. în martie 2002, Încadrare în zonă – anexă la Contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 1.216 / 04.04.2002, terenul care face obiectul acestuia este situat la limita cu intravilanul orașului Eforie Nord, respectiv în partea de nord a acestuia, deci nu se poate compara nici ca poziționare și nici ca situație juridică cu terenul care face obiectul prezentei cauze.

Dealtfel, din cuprinsul Actului de lotizare autentificat sub nr. 1.395 / 12.06.2007 de B.N.P.A. M. I. și I. G. P. prin care cumpărătorii din Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1.216 / 04.04.2002 au dezmembrat aceeași parcelă ( A 347 / 22 ) cumpărată prin actul anterior menționat, la pag. 8, alin. 2 rezultă că: „ Prezentul act de lotizare așa cum este descris, se evaluează conform expertizelor comandate de Camera Notarilor Publici C. și avizată de Direcția Finanțelor Publice, la o valoare de 2.500 lei/ ha,( deci 25.000.000 lei vechi – nota expertei ) respectiv la suma de 5.375 lei, eva luare cu care subsemnații…suntem de acord ”.

În concluzie la nivelul datei de 12.06.2007, prețul de raportare a Camerei Notarilor Publici pentru terenuri extravilane era de 25.000.000 lei vechi.

D. fiind faptul că cea mai mare parte a înscrisurilor pe baza cărora s-au for mulat obiecțiunile se referă la perioade de timp diferite față de cea specificată de către instanță pentru determinarea valorii terenurilor ( respectiv la nivelul anilor 2001 – 2002 ) și, de asemenea, terenul din contractul de vânzare-cumpărare din anul 2002 nu este comparabil cu terenurile de evaluat în cauză, acestea nu pot fi luate în calcul de către expertă pentru determinarea unor alte valori raportat la terenurile care fac obiectul săvârșirii infracțiunii.

Ca urmare, concluziile prezentate în Raportul de expertiză tehnică judiciară - imobiliară, refăcut și depus la termenul din 28.11.2012, rămân valabile.

Pentru a se reține însă incidența infractiunii de înselăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art.215 alin.1,2,3 și 5 C.pen. cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen. trebuie să existe un prejudiciu cert, determinat sau cel puțin determinabil în raport de care se poate reține vreuna dintre formele prev. de art.215 C.pen.

Art 1084 cod civil stabileste ca prejudiciul material cuprinde sau poate cuprinde doua elemente: pierderea suferita si beneficiul nerealizat. Pierderea patrimoniala suferita consta dintr-o diminuare a valorilor active din patrimoniu, iar beneficiul nerealizat constã din lipsirea activului patrimonial de o sporire care ar fi intervenit daca nu s-ar fi savirsit fapta ilicita. Este pierdere efectiva sau realã distrugerea ori stricarea unui lucru care formeaza obiectul unui drept.

Caracterul cert al prejudiciului presupune ca acesta este sigur, atât în privinta existentei, cât si în privinta posibilitatii de evaluare.

Astfel nu a existat un prejudiciu in patrimoniul părtilor vătămate, intrucat prețul incat de_ lei ROL este cu mult mai mare decât valoarea reală a terenului de la acel moment (26.400.000 lei conform concluziilor menționate la pagina 19 lit.b din Raport).

În ceea ce privește prețul de achiziție a suprafeței de 5 hectare teren extravilan situat in ., ., urmează a se avea in vedere valoarea reala de piața a terenului, astfel cum se prezenta acesta la momentul incheierii tranzacției, respectiv un teren extravilan, pietros, care nu dispunea de infrastructura necesara (drumuri, apa-canalizare, energie electrica), pe teren fiind amplasate rezidurile din excavatiile efectuate pentru construirea Canalului D. - Marea Neagra.

În acest sens urmează trebuie avute in vedere valoarea determinata prin Raportul de expertiză tehnică judiciară imobiliară intocmit în faza de judecată de expert C. C. în care este stabilită o valoare de piața la momentul incheierii antecontractului si contractului de vanzare-cumpărare de 26.400.000 lei (pagina 19 lit.a din Raport).

De asemenea, raportat la probele existente la dosar, nu se poate reține că există un prejudiciu cert, determinat sau cel puțin determinabil, atâta timp cat prețul incasat de vânzători depășește valoarea bunului de la momentul incheierii contractelor de vanzare-cumpărare. In acest sens sunt toate expertizele efectuate in cauza — inclusiv raportul de evaluare intocmit de ing. R. O..

De asemenea, cele doua expertize (cea intocmita de expert C. C., respectiv evaluarea intocmita de ing. R. O.) nu sunt contrazise de alte probe din care sa reiasă o alta valoare a imobilelor — terenuri de la momentul perfectării antecontractelor de vanzare-cumpărare.

Raportat la argumentele expuse anterior, se impune achitarea inc. I. I., S. I. și L. E. deoarece faptei ii lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii (atât cu privind latura subiectivă intenția de a induce în eroare, cat si in ceea ce privește latura obiectivă neputându-se identifica un prejudiciu în sarcina părților vătămate – care de altfel nici nu înțeleg săprobeze constituirea ca parte civilă cu vreun fel de probe ), fiind incident temeiul prev. de art. 10 lit. d C.pr.pen. în raport de săvârșirea infractiunii de înselăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art.215 alin.1,2,3 și 5 C.pen. în diferite forme de participație de către cei trei inculpați nominalizați.

Neputându-se proba un prejudiciu cert, determinat sau cel puțin determinabil, atâta timp cat prețul incasat de vânzători depășește valoarea bunului de la momentul incheierii contractelor de vanzare-cumpărare nu se poate reține săvârșirea infractiunii de abuz în serviciu în formă calificată și continuată – fapta de la pct. I Rechizitoriu prev. de art.246-248¹ C.pen., cu apl. art.41 alin.2 C.pen de către inculpatul I. I. deoarece lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii – latura obiectivă.

Din această perspectivă fiind incident temeiul prev. de art. 10 lit. d C.pr.pen. pentru toți cei trei inculpați I. I., S. I. și L. E. în ce privește reținerea infractiunii de înselăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art.215 alin.1,2,3 și 5 C.pen. nu se poate reține că inculpata L. E. că adeverințele semnate de către aceasta nr. 2069, 2070, 2071 din 20.05.2002 nu au fost legale întrunind elementele de fond și formă, în baza lor încheindu-se contractele de vânzare - cumpărare în formă autentică la N. P. V., așa cum rezultă și din declarația acesteia și cum au fost detaliate anterior astfel că în privința infracțiunii de fals intelectual în formă continuată prev. de art.289 C.pen. cu aplic. art.41 alin.2 C.pen nu se poate reține existența acesteia, în contextul expus, intervenind incidența art. 10 lit. a c.p.p. – fapta nu există.

Față de aceste considerente în baza art. 11 pct. 2 lit.a c.p.p. rap.la art. 10 lit. d c.p.p. va achita pe inculpatul I. I. pentru săvârsirea infractiunii de înselăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art.215 alin.1,2,3 și 5 C.pen. cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen. deoarece lipsește unul dintre elemntele constitutive ale infracțiunii ,în baza art. 11 pct. 2 lit.a c.p.p. rap.la art. 10 lit. d c.p.p. va achita pe același inculpat pentru săvârsirea infractiunii de abuz în serviciu în formă calificată și continuată – fapta de la pct. I Rechizitoriu prev. de art.246-248¹ C.pen., cu apl. art.41 alin.2 C.pen deoarece lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii.

În baza art. 11 pct. 2 lit.a c.p.p. rap.la art. 10 lit. d c.p.p. va achita pe inculpatul S. I. – fiul lui D. și M., născut la data de 22.06.1956 în M., jud. C., cetățean român, studii superioare, pensionar, căsătorit, fără antecedente penale, domiciliat în B., ..7, . pentru săvârsirea infractiunii de complicitate la înselăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art.26 C.pen. rap. la art.215 alin.1,2,3 și 5 C.pen. cu apl. art.41 alin.2 C.pen. deoarece lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii.

În baza art. 11 pct. 2 lit.a c.p.p. rap.la art. 10 lit. d c.p.p. va achita pe inculpata L. E. - fiica lui P. și R., născută la data de 24.06.1948 în comuna Mereni – ., cetățean român, studii liceale, căsătorită, pensionar, fără antecedente penale, domiciliată în Eforie Nord, ..7, ., ., pentru săvârsirea infractiunii de complicitate la înselăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art.26 C.pen. rap. la art.215 alin.1,2,3 și 5 C.pen. cu apl. art.41 alin.2 C.pen. deoarece lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii și în baza art. 11 pct.2 lit.a c.p.p. rap. la art. 10 lit.a c.p.p. și art. 13.c.p.p.va achita pe inculpata L. E. pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual în formă continuată prev. de art.289 C.pen. cu aplic. art.41 alin.2 C.pen deoarece fapta nu există.

În ceea ce privește activitatea infracțională reținută în ce-a de-a doua parte din rechizitoriu în sarcina inculpatului I. I. și a celorlalți inculpați P. M. O., I. A. D., B. M. G., P. M. și A. N. tribunalul va reține dincolo de celelalte probe administrate în cauză că ‚la data de 15.05.2012 a fost depus la dosarul cauzei Raportul de expertiză Judiciară Contabilă întocmit de expert A. D. filele 8 -32 vol.V dosar fond iar la data de 27.11.2012 a fost depus la dosarul cauzei Suplimentul la Raportul de expertiză Judiciară Contabilă întocmit de expert A. D. filele 121 – 129 vol.V dosar fond .

S-a stabilit de către instanță în sarcina expertului pentru inculpata B. M. G. stabilirea prejudiciului produs de inculpată, prin luarea în considerare a actelor contabile întocmite strict de către inculpată ; stabilirea în concret a plăților făcute din contabilitate de către inculpată. Pentru inculpata B. M. G. instanța a încuviințat participarea unui expert parte la efectuarea expertizei, respectiv B. V. O. ; pentru inculpatul P. M. O.: verificarea legalității plăților efectuate de Primăria A. pentru lucrările de investiții efectuate de ., ., . A., . Management SRL C., . și . M. – Harghita; să se stabilească dacă prețurile la care s-au efectuat lucrările de investiții anterior menționate au fost mai mari sau mai mici și în ce procent față de prețul pieței, la momentul organizării licitațiilor ; pentru inculpata I. A. D.: stabilirea valorii prejudiciului produs de inculpată, având în vedere probele administrate în cauză, nicidecum declarațiile martorilor audiați în cauză, urmând a fi evidențiate toate actele financiar contabile care au stat la baza stabilirii prejudiciului reținut în sarcina inculpatei: stabilirea în concret a titlului cu care au fost încasate sumele care constituie prejudiciul, și de către cine. Pentru inculpata I. A. D. instanța a încuviințat participarea unui expert parte, respectiv O. Z. ; pentru inculpata P. M.: legalitatea efectuării decontărilor în numerar pentru materiale electrice, furnituri de birou, reparații, materiale tehnico-sanitare pentru curățenie, consumabile s.a., în perioada 01.06.2000 – 31.12.2004 și cui aparține răspunderea pentru realitatea, regularitatea și legalitatea acestora ; legalitatea înregistrării în contabilitate a cheltuielilor în numerar și cui aparține răspunderea pentru acestea ; corectitudinea emiterii cecurilor în numerar, a ridicărilor de numerar din Trezoreria C. pe baza acestora și a înregistrării lor în contabilitate în perioada 01.06.2000 – 31.12.2004 ; indicarea persoanelor cărora le aparține răspunderea pentru eventualele neregularități, cu verificarea următoarelor aspecte: cine a semnat filele CEC, dacă dispoziția de scoatere a banilor este dată de ordonatorul principal de credite și dacă cheltuirea banilor s-a făcut cu avizul său. Pentru inculpata P. M. instanța a încuviințat participarea unui expert parte, respectiv A. L. ; pentru inculpata L. E.: stabilirea eventualului prejudiciu și a valorii reale a acestuia, produs de inculpată, având în vedere probele existente la dosar ; stabilirea actelor ilegale întocmite de inculpată și de care se face responsabilă, perioada și când au fost formulate.

Se reține din perspectiva expertului că A. D. că pentru inculpata B. M. G. Diferenta creata este in valoare de 277.719,60 lei in valoare denominata si reprezinta diferenta dintre ridicarile de numerar si inregistrarea acestora in registrul de casa. Nu se poate stabili daca acest prejudiciu este cert sau nu deoarece nu am avut la dispozitie inregistrari contabile sau balante de verificare care sa ateste inregistrarea acestui prejudiuciu

Avand in vederea ca expertul a avut la dispozitie doar documentele din dosarul cauzei nu se pot determina in concret toate platile facute de inculpata in perioada 2001-2004. Avand semnatura autorizata pentru conturile din trezorerie este evident ca o parte din aceste plati sunt reprezentate de ordinele de plata facute catre furnizorii de marfuri si servicii.

Pentru inculpatul P. M. O.: Daca lucrarile de investitii au fost executate, conform situatiilor de plata atunci plata acestor furnizori este perfect legala. Expertul nu cunoaste stadiul de executie al acestor lucrarilor si nici nu a avut la dispozitie o expertiza tehnica care sa evidentieze stadiul fizic al lucrarilor pentru a putea fi comparabil cu cel scriptic.

In dosarul cauzei nu exista o expertiza tehnica care sa stabileasca stadiul fizic al lucrarilor de investitii executate. In cazul in care lucrarile contractate au fost executate consider ca plata acestora este legala.

Expertul contabil isi depaseste aria de competenta daca raspunde la acest obiectiv. Comparatia intre preturile la care s-au efectuat investitiile si pretul pietei intra in competenta unui expert tehnic care sa compare valoarea lucrarilor executate constatate pe teren si cele platite.

Pentru inculpata I. A. D.: Diferenta stabilita de catre expert reprezinta contravaloarea taxei pentru autorizatii de construire pentru care nu s-au identificat chitante emise. Valoarea acestei diferente este de 5.789,30 lei.

Expertii nu pot identifica daca suma de 5.789, 30 lei, suma ce trebuia sa reprezinte taxa de emitere autorizatie de contructii a fost incasata sau nu si nici de catre ce persoana, deoarece nu a fost pusa la dispozitie o balanta in care sa se fi inregistrat acest prejudiciu.

Pentru inculpata P. M.: pentru perioada 01.06._04 nu am certitudinea ca am identificat toate documentele care stau la baza operatiunilor efectuate in numerar si nu am avut la dispozitie nici o expertiza tehnica care sa ateste necesitatea efectuarii cheltuielilor in concluzie nu ma pot pronunta cu privire la legalitatea efectuarii decontarilor dar atata timp cat produsele au fost achizitionate si serviciile au fost executate, platile catre furnizori ar fi trebuit facute.

Nu au fost puse la dispozitia expertilor balante contabile sau note contabile care sa ateste modul de inregistrare a cheltuielilor a caror decontare s-a efectuat in numerar. Aceasta documentatie nu a fost gasita nici la dosarul cauzei si nici in arhiva primariei prin urmare expertii nu se pot pronunta cu privire la legalitatea inregistrarilor in contabilitate a acestor cheltuieli. Raspunderea pentru inregistrarea cheltuielilor in contabilitate apartine contabilului sef. Raspunderea pentru incasari si plati precum si pentru inregistrarea acestora in contabilitate apartine casierului P. M. conform fisei postului.

Emiterea cecurilor in numerar s-a facut prin semnarea filelor cec de catre persoanele autorizate, in speta B. M. G. si I. I.. Nu toate cotoarele cecurilor au fost semnate de catre casiera( semnatura de primire) si totodata nu toate cotoarele cuprind sumele ridicate din Trezorerie si nu sunt semnate de persoanele autorizate ( exemplu cotor cec_/26.05.2004). Au fost ridicate sume de bani din trezorerie care nu au fost inregistrate la valoarea reala in registrul de casa sau nu au fost inregistrate deloc. Valoarea acestor diferente este de 277.719,60 lei in valoare denominata si reprezinta diferenta dintre ridicarile de numerar si inregistrarea acestora in registrul de casa.

Raspunzatori pentru nerespectarea prevederilor legale sunt primarul I. I. pentru ca avea obligatia organizarii si realizarii bunei gestiuni financiare, Contabila sefa B. M. G. care detinea viza de control preventiv si casierei P. M. deoarece nu a inregistrat documentele la valoarea reala. Expertii nu au identificat dispozitia de ridicare a numerarului in documentatia avuta la dispozitie dar filele cec au fost semnate de catre ordonatorul de credite si de catre contabilul sef. Ridicarile de numerar inregistrate in registrul de casa au fost utilizate pentru achitarea unor cheltuieli administrative, pentru salarii, pentru ajutoare. Cheltuielile au fost ordonantate de viceprimar in persoana lui A. C., pe acelasi formular cu dispozitia de plata din caserie ( formular combinat). Legea nu interzice folosirea altor tipuri de dipozitii de plata/incasare daca acestea respecta un continut minimal cerut de cadrul legislativ. Pentru inculpata P. M. instanța a încuviințat participarea unui expert parte, respectiv A. L.. Opinie expert parte, A. L. exista posibilitatea (intrucat expertilor nu le-au fost puse la dispozitie balante contabile sau note contabile) ca suma de 277.719,60 lei reprezentand diferenta dintre ridicarile de numerar si inregistrarea acestora in registrul de casa,, sa fi fost inregistrata in contabilitate prin constituirea unor conturi de debitori (persoane care au primit banii, urmand sa-i justifice).

Cele mentionate mai sus sunt sustinute de faptul ca anual activitatea financiar – contabila a Primariei a fost supusa auditului public, iar una din procedurile de audit prevede obligatia verificarii realitatii soldurilor de casa si de banca.

Pentru inculpata L. E. :Atributiile secretarului primariei si documentele emise de acesta nu intra in sfera de expertizare a expertului contabil. Expertul nu poate emite o opinie cu privire la legalitatea altor documente, care nu au calitatea de documente justificative ce stau la baza inregistrarii activitatilor economice in contabilitatea entitatii. Expertul Contabil B. V. O. nu a participat la efectuarea raportul deoarece nu a primit mandat scris din partea inculpatei B. M. G., pana la data depunerii prezentei.

Cu adresa din data de 29.03.2012, Primariei A. i-au fost solicitate documente. Aceasta adresa a fost trimisa prin fax la nr._.

S-a revenit cu o alta adresa in data de 05.04.2012 prin care le expertul le solicita documentatie in plus fata de prima adresa si le amintea ca nu au raspuns. A fost contactata telefonic de catre domnul primar C. si a stabilit o intalnire. A solicitat documente din arhiva in perioada supusa expertizarii si i s-a raspuns verbal ca nu exista nici un document datorita faptului ca a ars arhiva si ca o alta parte a fost ridicata de organele de politie.

La solicitarea de a i se pune la dispozitie procesul verbal de constatare a incendiului au raspuns ca nu gasesc documentul dar il vor trimite, insa nu s-au conformat.

Expertii nu au folosit ca material de lucru declaratiile aflate la dosarul cauzei.Expertii au folosit in exprimarea opiniei documente contabile.La termenul de judecata din data de 17.10.2012, instanta a incuviintat obiectiunile formulate de catre reprezentantul Parchetului, si a dispus efectuarea unui supliment la raportul de expertiza cu urmatoarele obiective:

Pentru inculpata B. M. G.: expertul sa explice de unde este evident ca o parte din plati sunt reprezentate de ordinele de plata catre furnizorii de marfuri, si deasemenea sa detalieze concret ce inseamna „o parte din plati”. Pentru inculpata B. M. G. instanța a încuviințat participarea unui expert parte la efectuarea expertizei, respectiv B. V. O. .Expertul exemplifica prin existenta la dosarul cauzei a unui contract de achizitie si montare parchet la scoala “I. B.” A.. Acest contract a fost incheiat cu . si inregistrat sub numarul 191 din data de 22.01.2003. Furnizorul se obliga sa livreze si sa monteze parchetul si materialele auxiliare. Furnizorul in acest caz este si furnizor de marfuri (materie prima pentru beneficiar ) si furnizor de servicii. Tot in contract se specifica faptul ca beneficiarul trebuie sa plateasca un avans de 30% . Expertul nu a descoperit printre documentele existente la dosarul cauzei o factura de avans si nici o plata in acest sens in schimb exista avizul de insotire marfa nr._, factura fiscala nr._, ordinele de plata nr. 238/10.04.2003 si 282/13.05.2003 cu valorile de 9.555,11 lei respectiv 12.347,45 lei in valori denominate. Ordinele de plata sunt semnate de catre ordonatorul de credite primarul I. I. si contabilul sef B. M. G.. Avand in vedere cele exemplificate mai sus este evident ca au fost semnate ordine de plata pentru furnizorii de marfuri si servicii. Daca expertul ar avea certitudinea ca la dosarul cauzei sunt toate documentele intocmite, semnate, aprobate de catre inculpata B. M. G. ar putea exemplifica in concret ce inseamna „o parte”. Neavand aceasta certitudine si nici elemente asiguratorii, expertul nu poate arata in concret o suma certa cu privire la plata furnizorilor de marfuri si servicii.

Pentru inculpatul P. M. O.: expertul sa detalieze, pentru fiecare din contractele cuprinse in tabel si nu sa dea date generale. Deasemenea sa explice pentru fiecare contract ce lispeste si ce nu, ce norme legale au fost incalcate si care sunt consecintele incalcarii normelor. De asemenea sa se mentioneze care este norma legala care prevede ca, daca lucrarile de investitii au fost executate, desi contractarea lor nu a respectat prevederile legale, plata acestora este perfect legala, apreciind ca se impune ca expertul sa explice mai ales sintagma perfect legala. Sa se precizeze, daca in raport cu cele mentionate, in sensul ca nu stie daca lucrarile au fost executate, isi mai mentine concluzia ca plata a fost perfect legala. Avand in vedere ca expertul a mentionat ca nu stie stadiul lucrarilor, sa se arate daca a gasit sau nu documente care sa ateste efectuarea lucrarilor, iar daca nu au fost gasite astfel de documente, expertul sa spuna clar daca poate sau nu sa raspunda la obiectiv.

Expertul contabil are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societatilor comerciale si de a verifica legalitatea bilantului contabil si a contului de profit si pierderi.Astfel ca din punct de vedere al documentelor financiar contabile expertul a gasit pentru toate contractele vizualizate urmatoarele:contracte incheiate intre parti, situatii lucrari, facturi fiscale acceptate și ordine de plata .Cele enumerate mai sus fac parte din documentele justificative pe baza carora se pot inregistra in contabilitate fenomenele economice realizate de entitate.

Legalitatea atribuirii acestor contracte si incalcarea prin atribuire a normelor legale nu face parte din aria de competente a expertului contabil asa cum precizeaza si OUG 60/2001 privind achizitiile publice - sectiunea a 3 a.

Principiul contabil reglementat la acea data de Ordin Administratie Publica 94/2001:- Prevalenta economicului asupra juridicului este principiul potrivit

caruia, pentru ca informatia contabila sa fie credibila, trebuie ca evenimentele

si tranzactiile pe care le reprezinta sa fie reflectate in contabilitate in

concordanta cu realitatea economica si nu numai cu forma lor juridica.

Expertul considera ca, din punct de vedere financiar contabil, existenta unei facturi acceptate emisa in baza contractelor incheiate intre parti, a situatiilor de lucrari, naste obligatia platii si plata in acest caz este legala. Daca lucrarile au fost executate plata a avut un suport real. Daca in schimb s-ar fi constatat printr-o expertiza tehnica inexistenta acestor lucrari iar documentatia ar fi fost foarte bine intocmita din punct de vedere legal, atunci expertul ar fi considerat ca s-a creat un prejudiciu.

Documente care atesta efectuarea lucrarilor: contract incheiat cu o societate de profil ; deviz privind costul lucrarii ; procesul verbal de receptie finala a lucrarilor ; facturi fiscale pe baza carora s-au achitat costurile lucrarilor.

Expertul a detaliat existenta documentelor de mai sus in tabelul analitic al contractelor. Expertul nu are certitudinea ca acolo unde nu s-au gasit devize de lucrari sau procese verbale de receptie acestea nu au existat fizic.

Pentru inculpata I. A. D.: expertul, in raport de materialul de urmarire penala pe care spune ca l-a studiat, mai precis in timpul urmaririi penale, sa raspunda daca exista sau nu un prejudiciu.Pentru inculpata I. A. D. instanța a încuviințat participarea unui expert parte, respectiv O. Z. .

Art 1084 cod civil stabileste ca prejudiciul material cuprinde sau poate cuprinde doua elemente: pierderea suferita si beneficiul nerealizat. Pierderea patrimoniala suferita consta dintr-o diminuare a valorilor active din patrimoniu, iar beneficiul nerealizat constã din lipsirea activului patrimonial de o sporire care ar fi intervenit daca nu s-ar fi savirsit fapta ilicita. Este pierdere efectiva sau realã distrugerea ori stricarea unui lucru care formeaza obiectul unui drept.

Caracterul cert al prejudiciului presupune ca acesta este sigur, atât în privinta existentei, cât si în privinta posibilitatii de evaluare.

Expertii au corectat valorile si au eliminat sumele achitate ajungand la o diferenta in suma de 5.789,30 lei. Expertii nu pot identifica daca suma de 5.789, 30 lei, suma ce trebuia sa reprezinte taxa de emitere autorizatie de constructii a fost incasata sau nu si nici de catre ce persoana, deoarece nu a fost pusa la dispozitie o balanta in care sa se fi inregistrat acest prejudiciu.

Pentru inculpata P. M.: expertul sa precizeze in ce baza platile catre furnizori au fost legale, si daca procedura de achizitie este sau nu nelegala, urmand ca expertul sa indice temeiul legal pe care isi bazeaza concluzia. Deasemenea expertul sa raspunda daca plata pentru un serviciu obtinut nelegal se imputa persoanei care a efectuat aceasta plata, care sunt normele legale aplicabile in materie, si daca respectivele norme prevad sau nu sanctiuni pentru astfel de activitati si care sunt acestea. Expertul sa raspunda cui apartinea raspunderea privind legalitatea inregistrarii in contabilitate a cheltuielilor in numerar, avand in vedere faptul ca expertul nu a putut formula un punct de vedere in lipsa documentelor. Totodata expertul sa explice instantei care este motivul pentru care nu au fost gasite documente in arhiva Primariei Comunei A., ce i s-a spus de catre reprezentantii acestei unitatii administrativ teritoriale, si daca exista o corespondenta scrisa in acest sens sa fie depusa la dosar.Pentru inculpata P. M. instanța a încuviințat participarea unui expert parte, respectiv A. L..

Art. 1073. Cod Civil „Creditorul are dreptul de a dobindi indeplinirea exacta a obligatiei, si in caz contrar are dreptul la dezdaunare.” Expertul intelege ca daca a fost facuta o plata pentru o obligatie ce nu a fost executata atunci debitorul ( cel ce a primit plata) are obligatia de a o duce la indeplinire sau de a inapoia banii primiti. Regulamentul de casa aprobat prin decretul 209/1976 in vigoare pana in prezent, la art.46 precizeaza „In cazul in care, cu prilejul controlului, se constata neconcordanta intre

soldul scriptic si cel faptic, verificarea se extinde asupra documentelor de

casa, pentru a se identifica eventualele erori de inregistrare sau alte cauze

care au influentat soldul de numerar in casa, intocmindu-se un proces-verbal.

Daca se constata lipsuri efective de numerar sau de alte valori, se iau

masuri de recuperare prin imputarea pagubelor in sarcina celor vinovati sau

prin sesizarea organelor de urmarire penala, dupa caz. „

Pentru perioada 01.06._04 nu există certitudinea expertului ca a identificat toate documentele care stau la baza operatiunilor efectuate in numerar si nu a avut la dispozitie nici o expertiza tehnica care sa ateste necesitatea efectuarii cheltuielilor in concluzie nu se pot pronunta cu privire la legalitatea efectuarii decontarilor dar atata timp cat produsele au fost achizitionate si serviciile au fost executate, platile catre furnizori ar fi trebuit facute. Raspunderea pentru inregistrarea cheltuielilor in contabilitate apartine contabilului sef. Raspunderea pentru incasari si plati precum si pentru inregistrarea acestora in contabilitate apartine casierului P. M. conform fisei postului.

Opinie expert parte, A. L.: Importanta este modalitatea de atribuire a lucrarilor si a achizitionarii de produse, respectiv de angajare a cheltuielilor nestocabile. Odata contractele semnate si lucrarile executate ( livrarile efectuate), acestea trebuiau achitate.Conform fisei postului de casier, (semnata la data de 21.07.2004) si pusa la dispozitia expertilor, casierul nu a facut inregistrari contabile. La atributia nr.02 din fisa postului se mentioneaza ca „ intocmeste registrul de casa in care se inregistraza atat incasarile cat si platile in numerar, atat manual cat si pe calculator.” Raspunderea privind legalitatea inregistrarii in contabilitate a cheltuielilor in numerar apartine persoanelor cu atributii de efectuare a inregistrarilor contabile si a celor insarcinate cu controlul intern.

Expertul Contabil B. V. O. nu a participat la efectuarea raportul deoarece nu a primit mandat scris din partea inculpatei B. M. G., pana la data depunerii prezentei.

În condițiile în care expertul nu a avut la dispoziție toate actele contabile pentru a sesiza toate aspectele reținute în rechizitoriu, cu atât mai mult cu cât precizează că arhiva Primăriei A. a fost distrusă în incendiu, instanța nu ăși poate forma convingerea pe baza unor concluzii parțiale, care vizează numai anumite aspecte și care nu pot determina întrega activitate infracțională.

În acest sens se va raporta la concluziile raportului de expertiză contabilă întocmit de expertul Bîscoveanu L. la urmărire penală.

Pe parcursul efectuării expertizei contabile s-a constatat că la data de 19.05.2000, C. L. A. s-a întrunit în ședință extraordinară în vederea dezbaterii proiectului de hotărâre și expunerii de motive inițiată de un consilier local din cadrul Consiliului L. A., a referatului comisiei de specialitate și avizul secretarului Consiliului L.. Având în vedere prevederile Legii nr. 69/1991 privind administrația publică locală s-a hotărât: C. L. aprobă cu majoritate de voturi lucrările de construcție, reparații de interes public ce se execută pe teritoriul comunei A., ce depășesc valoarea de 50 milioane lei (vechi), cu respectarea celorlalte prevederi legale în acest domeniu.

Această hotărâre a fost înregistrată sub nr. 19/19.05.2000.

În perioada mai 2000 – mai 2004 Primăria A. a încheiat un număr de 48 contracte de achiziție publică și acte adiționale ale acestora, care au o valoare mai mare de 50.000.000 lei (vechi) valoarea totală a acestor contracte și acte adiționale este de 27._ lei ; contractele au fost încheiate fără aprobarea Consiliului L. A., care era necesară, deoarece acestea aveau valori mai mari de 50.000.000 lei (vechi).

În conformitate cu prevederile art. 24 din Legea nr. 189/14.10.1998 privind finanțele publice locale, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt președinții consiliilor județene și primarii celorlalte unități administrative teritoriale.

În concluzie, primarul, ca ordonator de credite, a angajat executarea unor lucrări cu o valoare mai mare de 50 milioane lei vechi, fără a avea aprobarea Consiliului L., așa cum s-a stabilit prin H.C.L. nr. 19/19.05.2000.

S-a mai stabilit că mai multe contracte de achiziții publice din perioada respectivă au fost încheiate fără respectarea cadrului legal, în sensul că nu s-a organizat și desfășurat selecția ofertanților sau licitație publică, iar documentele justificative aferente acestor contracte nu poartă viza de control financiar preventiv.

Situația acestora se prezintă după cum urmează:

- contractul nr. 3260/19.08.2002, cu ., având ca obiect „lucrări de realizare a panourilor de dantelărie metalică necesare împrejmuirii Școlii Generale I. B. pe latura paralelă cu D.N. 39”, în valoare de_ lei vechi cu T.V.A.: s-a constatat că ofertele nu sunt datate de către ofertanți și, conform numerelor de înregistrare din evidențele Primăriei A., rezultă că au fost deschise și analizate la date diferite și nu la data specificată în procesul verbal de întrunire a comisiei de selecție, respectiv 19.08.2002;

- contractul nr. 3636/04.09.2002, încheiat cu . & MANAGEMENT” SRL C., având ca obiect „lucrări de curățare și amenajare pârâu A. – tronson 2 aval șoseaua principală” – în valoare de_ lei cu T.V.A. – nici în cazul acestui contract nu există documente privind calificarea ofertanților înainte de analiza ofertelor de preț, totuși, comisia de evaluare a analizat 5 oferte și a stabilit ca executarea lucrării să fie atribuită societății respective.

În cazul ambelor contracte nu au fost respectate condițiile legale privind achizițiile publice în sensul că:

- să se prevadă în Planul anual al achizițiilor publice aceste lucrări, corespunzătoare codului de clasificare CPSA – 4534.10;

- să se întocmească Nota de estimare fără T.V.A. a costurilor privind achiziția publică de lucrări pe fiecare cost CPSA în parte, pentru a se putea hotărî procedura care urmează a fi aplicată pentru achiziția publică de lucrări;

- să hotărască procedura de achiziție publică pentru fiecare contract în parte;

- să întocmească documentele pentru elaborarea și prezentarea ofertelor tehnice și economice pentru ofertanți și caietul de sarcini;

- să trimită invitații de participare la selecția cererii de ofertă la cel puțin 5 societăți sau persoane fizice autorizate;

- să decidă numirea unei comisii de evaluare a selecției cererii de oferte;

- președintele comisiei de evaluare și membrii acesteia, în număr de cel puțin 5 persoane, să dea declarații pe propria răspundere privind confidențialitatea și imparțialitatea față de ofertanții care au fost invitați la selecție;

- să desfășoare selecția cererii de oferte;

- să analizeze plicurile cu ofertele primite;

- să analizeze eventualele neclarități privind calificarea ofertanților;

- să întocmească proces-verbal cu ocazia deschiderii ofertelor;

- să hotărască oferta câștigătoare, luând în calcul criteriul aplicat pentru câștigarea selecției „prețul cel mai scăzut” sau „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”;

- să anunțe participanții la selecție asupra rezultatelor selecției cererii de ofertă;

- să încheie contractul de achiziție publică cu ofertantul câștigător;

- contractul nr. 3687/15.08.2001 cu . C., având ca obiect „lucrări execuție tâmplărie PVC și aluminiu la Școala Generală I. B.” în valoare de 80.879.500 lei cu T.V.A. – în cazul acestei societăți s-a constatat că procedura legală pentru achiziție era „oferta de preț” de la cel puțin 3 ofertanți; în urma analizării dosarului a rezultat că una dintre oferte (de la .) nu a fost datată și nici înregistrată la Primăria A., iar în conținutul dosarului nu a fost regăsit procesul verbal de analiză a celor 3 oferte; totodată, alocarea de fonduri pentru lucrările de tâmplărie la Școala generală I. B. nu figura pe lista de investiții pentru anul 2001;

- contractul nr. 2057/07.04.2004 cu . avea ca obiect „împrejmuire dantelărie metalică fier forjat”, în valoare de_ lei cu T.V.A.

În acest caz, expertiza contabilă a stabilit că, deși procesul verbal întocmit cu ocazia deschiderii ofertelor trebuie să fie un document distinct față de „hotărârea comisiei de evaluare pentru atribuirea contractelor de achiziție publică”, s-a întocmit doar un proces-verbal de selecție a ofertelor în cadrul căruia s-a și hotărât că . a prezentat „oferta cea mai avantajoasă”. S-a apreciat, de către expertul contabil, că la nivelul Primăriei A. această modalitate de analiză și hotărâre a fost adoptată pentru toate tipurile de contract analizate; la încheierea lucrărilor corespunzătoare acestui contract nu a fost întocmit proces-verbal de recepție calitativă și cantitativă.

În perioada 2000 – 2004 la nivelul Primăriei A. au fost încheiate un număr de 18 contracte pentru întreținerea, amenajarea și pietruirea drumurilor publice de pe raza comunei A. cu 6 furnizori de servicii, valoarea totală a acestora fiind de 18._ lei, pentru care s-au identificat facturi și plăți în sumă de 17._ lei. S-a stabilit că respectivele contracte au fost încheiate fără respectarea prevederilor legale, în sensul că autoritatea contractantă nu a respectat dispozițiile legale în vigoare privind achizițiile publice, iar plățile aferente acestor contracte s-au făcut nelegal.

Contractele încheiate cu ., având ca obiect „împietruire și lucrări de amenajare străzi A.”.

S-a stabilit că în intervalul mai 2000 – martie 2004 s-au încheiat 8 contracte și 2 acte adiționale de acest fel, în valoare totală de 18._ lei vechi, fiind achitată suma totală de 16._ lei vechi.

Pentru contractele încheiate în perioada 2000 – 2003, Primăria A. avea obligația de a organiza licitație conform prevederilor legale existente la acel moment.

În acest sens, se impunea întocmirea unui dosar al achiziției publice în care să fie trecute toate datele și informațiile referitoare la obiect, condițiile licitației și caietul de sarcini.

În intervalul 2000 – 2003 au fost încheiate, între Primăria A. și . un număr de 7 contracte (plus 2 acte adiționale), stabilindu-se, prin expertiza contabilă, că pentru fiecare din aceste contracte nu s-a organizat și desfășurat licitație publică pentru atribuirea lucrării ori nu s-au găsit documente care să ateste organizarea și desfășurarea licitației.

În unele situații nu există nici proces-verbal de analiză a ofertelor, sau hotărârea comisiei de analiză a ofertelor care să propună ordonatorului de credite încheierea contractului.

În cazul contractului nr. 4746/25.11.2002, există, la dosar, 4 oferte de preț, dintre care . prețul cel mai scăzut.

Fără a exista un proces verbal de analiză a ofertelor sau o hotărâre în acest sens, contractul a fost atribuit societății „MONOLIT”SRL, deși aceasta nu a prezentat oferta cu prețul cel mai scăzut.

În cazul ultimului contract cu această societate, înregistrat sub nr. 1646/16.03.2004, procedura legală aplicabilă era „cerere de ofertă”, dar și în acest caz s-a constatat încălcarea legislației în domeniu.

Astfel, la dosar a fost identificată o singură ofertă, a prestatorului.

Situația în detaliu a contractelor încheiate de Primăria A. cu . obiectul obiectivului nr. 8 al expertizei contabile – VOLUMUL 63, filele 102 – 115.

În ceea ce privește contractele încheiate cu .:

În perioada aprilie 2000 – aprilie 2004 s-au încheiat un număr de 4 contracte (plus 3 acte adiționale) cu această societate, având ca obiect lucrări de împrejmuire la cimitirul musulman din A., valoarea lor totală fiind de 1._ lei. În cazul acestor contracte procedura aplicabilă era „oferta de preț” pentru perioada 2000 – 2001 și „cerere de ofertă” pentru anul 2002, dar și în aceste situații s-a constatat că nu a fost respectată legislația în vigoare.

Contractul nr. 2656/26.04.2000, obiect: „împrejmuire cimitir musulman A.”, valoare contract_ lei cu T.V.A., act adițional cu denumire „lucrări suplimentare”, cu o valoare de 12.606.091 lei cu T.V.A..

Expertiza contabilă a stabilit că nu a fost organizată și desfășurată o selecție a ofertelor tehnice și de preț pentru atribuirea contractelor de achiziție publică.

Pentru anul 2000, valoarea lucrărilor și serviciilor de acest gen nu depășește suma de 500 milioane lei; în aceste condiții, autoritatea contractantă avea obligația să solicite cel puțin 3 oferte de preț, de la posibili prestatori, să le analizeze pe bază de proces-verbal de analiză și să propună ordonatorului de credite atribuirea contratului de achiziție publică firmei care a prezentat oferta cu prețul cel mai scăzut. Printre actele verificate nu a fost identificată nicio ofertă de preț, proces-verbal de analiză sau alte documente care să justifice de ce a fost aleasă această firmă pentru executarea lucrărilor respective.

La dosar există doar contractul de lucrări, devizele anexate la facturi și documentele cu care s-au făcut plățile.

- contractul nr. 3058/26.05.2000, „împrejmuire cimitir musulman L.”, cu o valoare de_ lei cu T.V.A., act adițional – „lucrări suplimentare”, cu o valoare de 76.080.066 lei cu T.V.A. – nu există proces-verbal de analiză a ofertelor.

- contractul nr. 2885/15.06.2001 – având același obiectiv ca și cel anterior, cu o valoare de_ lei cu T.V.A., cu act adițional pentru lucrări suplimentare în valoare de 37.794.499 lei cu T.V.A. – nu există un proces-verbal de analiză a ofertelor, acestea neîntrunind cerințele legale întrucât nu sunt înregistrate sau datate, iar în privința . prezintă analiza pe metrul liniar. De asemenea, nu există inserată în contract, la Cap. IV, validarea acestuia.

- contractul nr. 1779/23.04.2002 – „lucrări împrejmuire Cimitir Musulman A.” cu o valoare de_ lei cu T.V.A.

În ceea ce privește acest contract s-a constatat că nu exista în P.A.P. (planul anual de plăți) cuantumul lucrărilor de acest gen, pe fiecare cod CPSA în parte ; nu exista o notă de fundamentare, care să justifice procedura de achiziție adoptată ; nu este întocmită documentația pentru elaborarea și prezentarea ofertei tehnico-economice și de preț ; nu au fost trimise invitații de participare la posibilii ofertanți sau un anunț de participare ; nu există un dosar al achiziției publice ; nu există un proces-verbal încheiat cu ocazia deschiderii ofertelor ; nu există hotărârea comisiei de evaluare privind câștigarea selecției ; nu s-a respectat termenul legal de încheiere a contractului de achiziție publică (cel puțin 7 zile de la anunțul câștigării selecției); ș.a..

De altfel, singura ofertă de preț identificată pentru această lucrare a fost cea a contractantului ..

În ceea ce privește contractul încheiat cu ..” SRL C. (fără număr și dată), având ca obiect „lucrări de înlocuire a tâmplăriei la Grădinița A.”, în valoare de_ lei cu T.V.A.

S-a stabilit că nu este datat și înregistrat în evidențele Primăriei A., nefiind semnat și ștampilat de către primarul I. I., singurele semnături sunt ale învinuiților P. M. O. (șef birou urbanism) și B. M.-G. (contabil).

În cazul acestui contract s-a concluzionat că s-a realizat fără respectarea legalității privind atribuirea, încheierea, executarea și efectuarea plăților aferente.

Contractul nr. 3718/19.08.2003, încheiat cu . Piatra N., având ca obiect „lucrări de tencuieli și zugrăveli exterioare blocuri A.”, în valoare de 72.740.617 lei cu T.V.A.

Contactul a fost atribuit prestatorului de servicii în urma analizării ofertelor prezentate, stabilindu-se că are prețul cel mai scăzut, dar, contractul a fost încheiat pentru suma de 72.740.617 lei cu T.V.A. și s-a plătit suma de 1._ lei, depășindu-se nelegal valoarea contractuală cu suma de_ lei. La finalizarea lucrărilor nu s-a întocmit proces verbal de recepție calitativă a lucrărilor, iar plata s-a efectuat fără să aibă la bază deviz sau situație de lucrări. De asemenea, s-a stabilit că stocurile ce au făcut obiectul acestui contract nu figurează ca aparținând domeniului public sau privat al comunei A..

Contractul nr. 191/22.01.2003 cu . – Harghita, având ca obiect „livrare de parchet stejar tip clasic și montat parchet”, a cărui valoare nu este precizată, dar au fost identificate plăți în sumă de_ lei. S-a stabilit, în concluzie, că autoritatea contractantă nu a desfășurat selecția cererii de ofertă, nu există proces-verbal de analiză a ofertelor și nici proces-verbal de recepție calitativă a lucrării.

În cadrul expertizei contabile s-a stabilit că pentru majoritatea contractelor de achiziții publice încheiate a existat alocare bugetară stabilită prin bugetul local inițial sau prin rectificări bugetare.

Excepție fac trei contracte încheiate cu . nr. 3509/02.09.2002, nr. 4746/25.11.2002 și f.n./2002), a căror valoare totală este de 5._ lei, iar alocarea bugetară a fost de numai 4._ lei, existând o diferență în minus de 1._ lei.

Nefiind fonduri bugetare suficiente alocate pentru toate contractele analizate, nu au putut fi identificate sursele de finanțare.

Conform anexei nr. 8 la raportul de expertiză contabilă (VOLUMUL 63, filele 221 – 223 dup), suma totală alocată de la bugetul local pentru contractele de achiziții publice încheiate fără respectarea dispozițiilor legale, pe perioada 2000 – 2004 a fost de 20._ lei.

Pe parcursul urmăririi penale s-a mai stabilit că în perioada 2000 – 2004 nu s-a respectat legalitatea privind efectuarea cheltuielilor pentru materialele electrice, furnituri de birou, reparații, materiale tehnico-sanitare, pentru curățenie, ș.a.

Astfel, conform procesului-verbal de inspecție nr._/14.09.2004 al Direcției Generale a Finanțelor Publice C., punctul 4, în perioada 2002 – mai 2004, Primăria A. a efectuat plăți în numerar pentru aceste cheltuieli, în sumă totală de 1._ lei, constatându-se mai multe nereguli, cum ar fi: facturile nu sunt completate în toate cazurile cu toate elementele de identificare, au fost înregistrate facturi emise de societăți care nu figurează în baza de date a Ministerului Finanțelor sau care figurează cu alt Cod fiscal decât cel înscris pe factură, au fost înregistrate facturi aparținând altor societăți decât furnizorul înscris pe factură sau aparținând unor societăți de figurau radiate sau cu activitate suspendată, au fost înregistrate în registrul de casă chitanțe ce aparțineau aceluiași cotor de chitanțier dar emise de societăți diferite, nu s-au întocmit Note de recepție și constatare diferențe necesare pentru înregistrarea în contabilitate, referatele prin care se aproba necesarul de materiale nu sunt semnate de primar, contabil sau șeful de compartiment, la fel și dispozițiile de plată către casierie, documentele nu poartă viza de control financiar preventiv.

Inspectorii DGFP C. au stabilit că răspunderea pentru cele constatate revine învinuiților I. I. (în calitate de primar), contabilului B. M. G. și casierei P. M., iar pentru perioada 2000-2001, au propus efectuarea unei expertize contabile, în vederea stabilirii eventualului prejudiciu.

Cu privire la acest pct.4 al Raportului de inspecție, expertul contabil desemnat de organele de urmărire penală a avut în vedere aceleași aspecte, stabilind că pentru perioada 2000-2004, la nivelul Primăriei A. există decontări în numerar a achizițiilor de bunuri și servicii pentru care nu există documente întocmite conform prevederilor legale, în valoare de 2._ lei.

Situația sintetică a acestor operațiuni este prezentată în anexele 3- 7 la Raportul de expertiză contabilă (volumul 63, filele 204-221); totodată, expertiza a stabilit răspunderea pentru situația constatată în sarcina învinuiților I. I., B. M. G. și P. M. (primar, contabil, casier).

S-a mai stabilit că în perioada 2001-2004, bugetul local al comunei A. a fost prejudiciat cu suma totală de 3._ lei vechi, prin aceea că în registrul de casă au fost trecute sume diferite față de cele ridicate din contul primăriei deschis la trezorerie, sau nu s-au înregistrat toate sumele ridicate.

În urma verificărilor s-a constatat că în multe cazuri „cotorul” CEC-urilor nu conține toate elementele de identificare prevăzute de lege, respectiv numele persoanei care a ridicat numerarul, suma ridicată trecută în cifre, contul din care s-a realizat tragerea, destinația utilizării sumelor. S-a mai constatat că în registrul de casă al Primăriei A. au fost menționate sume diferite față de sumele ridicate din trezorerie, reprezentând o diferență de 2._ lei vechi.

În volumul 63, filele 224-236, sunt anexele 9-12 la Raportul de expertiză contabilă în care sunt prezentate, detaliat, pe ani, situația tuturor filelor CEC emise în această modalitate.

De asemenea, s-a mai constatat că, pe perioada 2001-2003 au fost emise un număr de 16 file CEC pe baza cărora s-a ridicat din trezorerie suma totală de_ lei, însă operațiunile nu au mai fost înregistrate în registrul de casă (în acest sens a se vedea anexa nr.13, VOLUMUL63, filele 237).

Cu privire la acest aspect, inculpatele B. M. G. și P. M. (contabil și, respectiv, casier în Primăria A.) au declarat că în repetate rânduri învinuitul I. I. le solicita sume de bani în numerar, motivând că trebuie să efectueze diverse plăți, iar ulterior nu mai aducea documente justificative; totodată, B. M. G. a precizat că, din dispoziția învinuitului, completa file CEC la valoarea indicată de acesta, iar banii i se înmânau acestuia, personal. Aceste susțineri, ale învinuitelor, cu privire la acceptarea unor documente necorespunzătoare privind achizițiile de materiale și cu privire la efectuarea plăților din casierie și din contul primăriei, sunt susținute și de martorul B. E.; aceasta își desfășura activitatea ca referent în cadrul Primăriei A., până în luna noiembrie 2003 lucrând în același birou cu cele două inculpate; martora a declarat că a văzut cum, în repetate rânduri, l I. I. le solicita sume de bani în numerar din casă, sau pe bază de CEC-uri de la trezorerie, iar ulterior afla că primarul nu mai aducea documente justificative; a mai precizat că existau și situații în care învinuitul aducea facturi de cheltuieli de la diferiți furnizori și solicita să fie înregistrate în contabilitate și achitate.

Cu privire la situația celor 37 autorizații de construire despre care existau date că s-ar fi emis cu încălcarea dispozițiilor legale (VOLUMUL 61, filele 8-9 dup), Inspectoratul de Stat în Construcții C. a efectuat verificări în acest sens, materializate în raportul înregistrat sub nr.R8722/04.10.2004, în care s-a menționat că majoritatea celor 37 de autorizații au fost emise cu nerespectarea procedurilor legale referitoare la semnare, înregistrare și arhivare.

Concret, în cazul unui număr de 10 autorizații s-a constatat că nu figurează a fi fost înregistrate în registrul special al autorizațiilor de construire al primăriei, iar la unele autorizații lipsesc documentații anexă, chitanțe de achitare a taxei, semnăturile persoanelor autorizate.

În urma audierii beneficiarilor autorizațiilor de construire (VOLUMUL 61, filele 150-238 dup ) s-a constatat că o parte dintre aceștia ar fi plătit taxa de autorizare învinuitei I. A. D., dar aceasta nu le-a eliberat chitanțe doveditoare.

Conform Raportului de expertiză contabilă, există unele diferențe între valorile taxelor pentru autorizare, chitanțele prezentate în copie de către S. Urbanism și cele înregistrate în registrul de casă; astfel, diferența constatată de 75.852.600 lei vechi, reprezintă prejudiciul adus bugetului local (a se vedea anexa nr.14 la Raportul de expertiză contabilă – volumul 63, fila 238).

Cu privire la această situație, inculpata I. A. D. (inspector în cadrul Compartimentului Urbanism din cadrul Primăriei A.) a precizat că, în multe situații, beneficiarii autorizațiilor de construire nu plăteau contravaloarea taxei iar primarul (în persoana inculpatului I. I.) îi spunea să consemneze un număr de chitanță fictiv, lucru pe care îl făcea și de care avea cunoștință și șeful său, inculpatul P. M. O.. Învinuita sus-numită a mai declarat că toate aspectele constatate de organele de control, în ceea ce privește modalitatea de emitere a autorizațiilor de construire, sunt corecte, inclusiv diferența în minus stabilită la valoarea de 75.852.600 lei vechi, dar aceasta se datorează inculpaților I. I. și P. M. O., care i-au impus să acționeze în sensul încălcării legii.

La dosarul cauzei au fost atașate mai multe plângeri penale formulate împotriva lui I. I. prin care se solicita efectuarea de cercetări față de acesta sub aspectul săvârșirii mai multor infracțiuni.

Una dintre acestea, formulată la data de 05.10.2004 de numitul C. C., consilier local în cadrul Consiliului L. A. avea ca obiect solicitarea de efectuare a cercetărilor față de sus-numit cu privire la achizițiile de motorină pentru instalațiile de încălzire de la școala generală și grădinița din A., pe perioada 2002-2004, apreciind că s-au făcut cu încălcarea dispozițiilor legale, fiind aduse grave prejudicii bugetului local.

Direcția Generală a Finanțelor Publice C. – C. de inspecție a efectuat o verificare a aspectelor sesizate, materializate în procesul verbal de inspecție nr.1592/03.11.2004 (volumul 13, filele 1-181 dup ).

Din cuprinsul acesteia rezultă că s-a constatat că în intervalul 2002-august 2004 Primăria A. a achiziționat cantitatea totală de 117.489,3 litri motorină, în valoare totală de 2._ lei vechi de la următorii furnizori: . Techirghiol, P.F.FLORMMEN Techirghiol, . Eforie Sud.

Organele fiscale au stabilit că autoritatea contractantă nu a procedat la determinarea valorii estimative a consumului de combustibil și nu a întocmit programul anual de achiziții pentru anii 2002-2004, așa cum precede OUG 60/2001 privind achizițiile publice.

Totodată, s-a constatat că nu s-a organizat nici o procedură privind atribuirea contractului de achiziție publică, iar la nivelul anului 2003 cheltuielile angajate pentru procurarea motorinei au fost mai mari decât alocarea bugetară în acest scop (1.150,1 milioane lei față de 916,2 milioane lei).

C. de inspecție al D.G.F.P. C. a concluzionat că ordonatorul de credite a efectuat plata sumei de 2._ lei fără a avea documente justificative întocmite legal (facturi incomplete, lipsă N.I.R., lipsă bonuri de consum), răspunderea fiind stabilită în sarcina primarului și a contabilului (I. I. și B. M. G.).

De asemenea s-a mai constatat că în cursul anului 2003 au fost două situații în care s-au cumpărat cantități de motorină mai mari decât capacitatea totală a celor 3 rezervoare de la școala generală și grădinița din A..

Expertiza contabilă a analizat și achizițiile de motorină ale Primăriei A. pe perioada 2001-2004.

Astfel s-a stabilit că în perioada de referință a fost achiziționată cantitatea totală de_ litri motorină în valoare totală de 2._ de lei vechi, dar la efectuarea aprovizionării nu s-au întocmit referate de necesitate a aprovizionării și a cantității, iar la întocmirea documentelor de plată nu s-au întocmit referate de necesitate a plății.

Totodată, nu s-au întocmit documentele contabile privind intrările / ieșirile din gestiune și stocurile, iar în anul 2003 s-a achiziționat o cantitate mai mare decât cea de stocare cu 2.283,05 litri, pentru care nu există avize de însoțire a mărfii din care să reiasă că această cantitate a fost aprovizionată în mai multe tranșe.

S-a mai constatat că din analiza documentației tehnice a celor două instalații de încălzire de la unitățile de învățământ, tipul de combustibil necesar pentru funcționarea acestora era de „combustibil lichid tip M”, folosit pentru centrale termice.

Cu toate acestea, Primăria A. s-a aprovizionat cu motorină tip euro 3 și euro 4 și alte tipuri nespecificate, combustibilul achiziționat utilizându-se pentru motoarele DIESEL, astfel că s-a considerat că prin achiziționarea unui alt tip de carburant de calitate superioară și la un preț corespunzător, net superior celui indicat pentru buna funcționare a centralelor termice, s-a acționat în contra dispozițiilor legale, achiziția fiind considerată nelegală.

În concluziile raportului de expertiză contabilă s-au reținut, în esență, următoarele:

Cu privire la modalitatea de respectare, de către ordonatorul de credite, a Hotărârii Consiliului L. nr.19/2000 și a legislației în vigoare la încheierea contractelor de achiziții mai mari de 50 milioane lei, s-a concluzionat că în perioada mai 2000-mai 2004, Primăria A. a încheiat un număr de 48 de contracte de achiziție publică, și acte adiționale ale acestora, care aveau o valoare mai marede 50 milioane lei vechi, cu o valoare totală de 27._ lei, fiind încălcate dispozițiile legale, răspunderea fiind stabilită în sarcina învinuitului I. I., în calitate de primar și ordonator de credite;

Cu privire la modul de respectarea OUG 60/2001, în cazul contractelor încheiate cu . A. și . MANAGEMENT SRL C. de către ordonatorul de credite, s-a constatat că nu au fost respectate condițiile legale privind achizițiile publice, în sensul că nu s-au organizat și desfășurat selecție a ofertanților.

Potrivit prevederilor OUG 60/2001 și ale H.G.461/2001, cu modificările și completările ulterioare, aceste contracte trebuiau analizate în contextul existenței Planului Anual al Achizițiilor Publice, ce trebuia să fie întocmit anula, începând cu 01.01.2002 de către Primăria A., plan ce nu a fost întocmit. Totodată, contractele nu purtau viza de control financiar preventiv și control intern.

Răspunderea a fost stabilită în sarcina inculpaților I. I., B. M. G., P. M. O., I. A. D.. Prejudiciul creat și reținut a fi fost comis de aceste persoane era de_ lei.

Legalitatea constituirii Societății Civile Particulare Asociația Sportivă PRIMA 02 A..

S-a constatat că societatea a fost constituită în baza art.25 din Legea Educației Fizice și Sportului nr.69/2001.Contractul de societate a avut ca părți contractante A. C. – viceprimar al comunei A. (aport la patrimoniu suma de 100.000 lei), P. M. O. – șef Birou Urbanism al Primăriei A. (aport la patrimoniu suma de 100.000 lei), persoana juridică Primăria comunei A., reprezentată de primarul I. I. (aport la patrimoniu suma de_ lei).

Contractul de societate a fost autentificat sub nr.494/12.03.2002 și semnat de cei trei, fără a le fi menționată calitatea.

Cu adresa nr.14/26.07.2004, Judecătoria C. a comunicat că „în urma verificărilor efectuate în registrul Persoanelor Juridice din cadrul Judecătoriei C., în perioada 2000-2004, s-a constatat că societatea civilă particulară ASOCIAȚIA SPORTIVĂ PRIMA 02 A., nu se află înregistrată conform Legii 26/2000”.

Pentru înființarea acestei asociații nu a fost emisă o hotărâre a consiliului local, nefiind respectate prevederile art.38 alin.2 lit.(x) din Legea 215/2001, privind administrația publică locală.

n concluzie, s-a apreciat că, constituirea acestei asociații sportive nu s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale, stabilindu-se responsabilitatea în sarcina inculpaților I. I., P. M. O. și a numitului A. C..

Cu privire la legalitatea efectuării cheltuielilor pentru materiale electrice, furnituri de birou, reparații, materiale tehnico-sanitare pentru curățenie, ș.a., în perioada 2000-2004.

S-a stabilit că pentru toată această perioadă, valoarea totală a cheltuielilor a fost de 2._ lei vechi.

Din analiza documentelor au rezultat următoarele aspecte:

- unele facturi nu au completate toate elementele de identificare prevăzute de lege, cum ar fi: adresa furnizorului și beneficiarului, capitalul social, . numărul actului de identitate precum și CNP-ul persoanei care a întocmit factura, datele privind expediția, semnătura de primire;

- nu s-au întocmit documentele prevăzute de lege pentru produsele achiziționate, respectiv N.I.R. și nici „Bonuri de consum”, ce constituie documente justificative pentru înregistrarea în contabilitate;

- documentele sunt înscrise în registrul de casă la alte date decât cele prevăzute în chitanțe;

- documentele nu poartă viza de control financiar preventiv;

- referatele pentru necesarul de materiale nu sunt semnate de către primar, contabil și șeful compartimentului respectiv;

- formularele de dispoziții de plată către casierie nu sunt întocmite în mod legal (lipsesc datele despre beneficiarul sumei, respectiv . numărul actului de identitate, suma încasată, funcția beneficiarului);

- dispozițiile de plată către casierie nu sunt semnate de către primare, contabil și șeful compartimentului, uneori nici de beneficiarul sumei;

- s-au încălcat dispozițiile art.5 alin.1 din O.G.nr.119/1999, privind controlul intern controlul financiar preventiv.

Raportat la cele constatate, s-a concluzionat că documentele prezentate în vederea verificării legalității cheltuielilor pentru materiale, etc. în perioada 2001-2004 nu îndeplinesc condițiile de documente justificative. Astfel că, decontarea în numerar a achizițiilor de bunuri și servicii pentru care nu există documente întocmite conform prevederilor legale au condus la plata nelegală a sumelor respective, determinând un prejudiciu total de 2._ lei. Răspunderea a fost stabilită în sarcina inculpaților I. I., B. M. G. și P. M. (primar, contabil, casier).

Legalitatea atribuirii, încheierii, executării și a plăților efectuate în contul contractului încheiat de primărie de . (contractul nr.3687/15.08.2001), nu au fost respectate prevederile O.G.nr.12/04.08.1993, privind achizițiile publice, republicată, iar la terminarea lucrărilor nu a fost întocmit proces verbal de recepție finală. Totodată, în lista de investiții pentru anul 2001 nu figurează alocare de fonduri pentru lucrările de tâmplărie la școala generală, la sala de calculatoare și la centrala termică, iar documentele justificative aferente acestui contract nu poartă viza de control financiar preventiv.

Prejudiciul cauzat bugetului local al Primăriei A. în urma derulării acestui contract a fost de 80.800.000 lei vechi, responsabilitatea creării lui fiind stabilită în sarcina lui I. I. și B. M. G. și consilierului juridic C. H..

Cu privire la legalitatea atribuirii, încheierii, executării precum și a plății efectuate în contul contractului nr.2057/07.04.2004 încheiat între primărie și . A., nu au fost respectate prevederile O.G.60/2001, privind achizițiile publice, potrivit cărora trebuia să se organizeze selecție a cererii de oferte în vederea atribuirii contractului de achiziție publică. De asemenea, contractul este nelegal întrucât nu este semnat și ștampilat de antreprenor și are articole necompletate (în alb), cum sunt: valoarea contractului, plata avansului, obligații ale antreprenorului în caz că apar deficiențe la recepția lucrărilor, etc. La finalul lucrării nu a fost întocmit procesul verbal de recepție calitativă și cantitativă.

Primăria A. a încălcat și prevederile Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr.1792/2002, în ceea ce privește propunerea, angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor publice.

Astfel, a fost creat un prejudiciu în valoare de_ lei, responsabilitatea căzând în sarcina învinuiților I. I., B. M. G., P. M. O. și I. A. D..

Legalitatea cheltuirii sumelor alocate în bugetul local pentru anii 2000, 2001, 2002 și 2003 pentru întreținere, amenajare și pietruire drumuri publice pe raza comunei A. și satului L..

Pentru aceste activități Primăria A. a încheiat un număr de 18 contracte de lucrări și acte adiționale, în valoare totală de 18._ lei, fiind identificate plăți în valoare de 17._ lei.

Contractele au fost încheiate fără respectarea prevederilor legale, după cum urmează pentru perioada 2000-2001, au fost încălcate prevederile O.G. nr.12(R.1)/ 04.08.1993 (privind achizițiile publice, publicată în M.Of.281/04.12.995, cu modificările și completările ulterioare), O.G.118/31.08.1999, privind achizițiile publice, publicată în M.Of.431/31.08.1999.

Din documentele analizate s-a constatat că, practic, autoritatea contractantă nu a respectat nici una din prevederile legale prezentate mai sus iar plățile aferente acestor contracte s-au făcut nelegal, considerându-se că a fost creat un prejudiciu în dauna bugetului local de 17._ lei, responsabilitatea revenindu-le învinuiților I. I., B. M. G., P. M. O., I. A. D. și numita C. H..

Cu privire la legalitatea atribuirii, încheierii, executării și a plăților efectuate în contul contractelor încheiate de Primăria A. cu . C. în perioada 2000-2004:

În această perioadă de referință au fost identificate un număr de 10 contracte și acte adiționale în valoare totală de 18._ lei, din care s-au achitat 16._ lei vechi.

Pentru perioada 2000-2001 contractele încheiate au cumulat o valoare mai mare de 500 milioane lei vechi, fiind obligatorie organizarea de licitație, conform O.G.12/1993, cu modificările și completările ulterioare.

Începând cu anul 2002, toate contractele trebuiau încheiate prin licitație publică sau, pentru cazul anului 2001, prin cerere de ofertă, în condițiile O.G.60/2001, cu modificările și completările ulterioare.

În concluzie, atribuirea, încheierea, executarea și plățile efectuate în contul contractelor încheiate de Primăria A. cu . în perioada 2000-2004, sunt nelegale.

Prejudiciul înregistrat este în sumă de 16._ lei vechi, persoanele responsabile fiind I. I., B. M. G., P. M. O., I. A. D. și numita C. H..

Cu privire la legalitatea atribuirii, încheierii, executării și a plăților efectuate în contul contractelor nr.2656/26.04.2000, 3058/26.05.2000, 2885/15.06.2001, 1779/23.04.2002, încheiate de Primăria A. cu . C..

Valoarea totală a acestor contracte a fost de 1._lei, din care au fost identificate plăți în valoare de 1._ lei.

Nu au fost respectate prevederile O.G.12/1993 și O.G.60/2001, nu au fost organizate și desfășurate analize sau selecții de oferte iar contractele au fost atribuite fără să existe vize de control financiar preventiv.

Prejudiciul creat bugetului local A. din derularea acestor contracte nelegale este în valoare de 1._ lei, reținându-se că persoanele responsabile de crearea acestuia sunt I. I., B. M. G., P. M. O., I. A. D. și numita C. H..

Cu privire la legalitatea atribuirii, încheierii, executării și a plăților aferente în contul contractului fără număr și dată încheiat între Primăria A. și . C..

Valoarea acestui contract este de_ lei, având ca obiect de activitate executarea lucrărilor de confecționare a tâmplăriei din PVC la grădinița din A. și reparațiile aferente, contractul nefiind datat și înregistrat în evidențele Primăriei A. și nu este semnat și ștampilat de primar. Contractul a fost semnat doar de învinuiții B. M. G. și P. M. O.. În aceste condiții contractul este nelegal.

Totodată s-a constatat că, deși autoritatea contractantă a respectat unele prevederi ale O.G.12/1993 și a organizat și desfășurat selecția cererilor de ofertă, la calculul valorii contractului s-a trecut suma de_ lei și nu_ lei vechi, așa cum rezultă din oferta cea mai avantajoasă. Totodată s-a constatat că pentru plata contravalorii lucrărilor nu s-a emis deviz sau situație de lucrări, iar Primăria A. a achitat suma de_ lei, deși se facturase suma de_ lei. La finalizarea lucrărilor nu a fost încheiat proces verbal de recepție.

Prejudiciul creat bugetului local este de_ lei, responsabilitatea creării lui revenindu-le lui I. I., B. M. G., P. M. O., I. A. D. și numita C. H..

Cu privire la legalitatea atribuirii, încheierii, executării și a plăților efectuate în contul contractului nr.3718/19.08.2003, încheiat între Primăria A. și . Piatra N., valoarea acestuia a fost de 72.740.617 lei, având ca obiect „Reparații pentru 300 m.p. fațadă blocuri”.

Autoritatea contractantă avea obligația să prevadă în Planul Achizițiilor Publice pe anul 2003 aceste lucrări și să organizeze achiziție publică prin procedura „cerere de ofertă”. Nu au fost identificate documente în acest sens.

Deși valoarea contractului a fost, scriptic, de72.740.617 lei, faptic s-a achitat suma de 1._ lei, depășindu-se, nelegal, valoarea contractată cu suma de_ lei.

La finalizarea lucrărilor nu s-a întocmit nici un fel de proces verbal de recepție calitativă a lucrărilor, iar plata s-a efectuat fără să aibă la bază deviz sau situație de lucrări.

Din analizarea anexei cu inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei A., publicată în M.Of.nr.645/bis/30.08.2002 și lista privind bunurile care aparțin domeniului privat al comunei, a rezultat faptul că blocurile care făceau obiectul acestui contract nu figurează ca aparținând domeniului public sau privat al comunei A..

Prejudiciul creat bugetului local este de 1._ lei, responsabilitatea creării lui fiind stabilită în sarcina luiIoniță I., B. M. G., P. M. O., I. A. D. și numitei C. H..

Cu privire la legalitatea atribuirii, încheierii, executării și a plăților aferente efectuate în contul contractului nr.191/22.01.2003 dintre Primăria A. și . M., jud.Harghita.

Obiectul acestui contract l-a constituit livrarea de parchet de stejar tip clasic și de montare a acestuia. În contract nu este specificată valoarea totală a acestuia, ci numai prețul parchetului pe metrul pătrat și al montajului pe metrul pătrat și nu este specificată nici suprafața totală ce urmează să fie acoperită.

Referitor la respectarea prevederilor legale privind achizițiile publice, s-a constatat că acestea nu au fost respectate, nefiind prevăzută în Planul Achizițiilor Publice pe anul 2003 această lucrare, conform codului CPSA corespunzător, procedura de atribuire legală fiind cea de „cereri de ofertă” .

Prejudiciul creat este de_ lei, responsabilitatea pentru crearea lui fiind reținută în sarcina învinuiților I. I., B. M. G. și numita C. H..

Cu privire la existența, în momentul încheierii contractelor ce au fost analizate, a fondurilor bugetare alocate în acest sens, iar în caz contrar, indicarea surselor de finanțare.

S-a reținut că majoritatea contractelor încheiate aveau alocație bugetară legală stabilită prin bugetul local inițial sau prin rectificări bugetare.

Excepție au făcut contractele nr.3509/02.09.2002, nr.4746/25.11.2002, cel fără număr din anul 2002 (încheiate cu . C.).

Valoarea totală a acestora a fost de 5._lei, iar alocarea bugetară a fost de 4._ lei, rezultând o diferență în minus de 1._ lei. Nu au putut fi identificate sursele de finanțare.

Responsabilitatea pentru nerespectarea prevederilor legale privind încadrarea cheltuielilor în alocările bugetare revine lui I. I. și B. M. G...

Cu privire la legalitatea modului de avizare și aprobare a contractului anual de execuție pe anii 2001, 2002, 2003 contul anual de execuție bugetară a fost aprobat numai pentru anii 2001 și 2002.

Cu privire la existența și corectitudinea modului de întocmire a rapoartelor de audit financiar din perioada 2000-2004 nu au fost identificate decât rapoartele de audit pentru anii 2002și 2003, restul nefiind puse la dispoziția expertului.

Din conținutul acestora a rezultat că, în cadrul măsurilor ce trebuiau luate, în conținutul rapoartelor de audit au fost prezentate în mod succint condițiile în care se organizează licitațiile publice.

Cu privire la verificarea corectitudinii emiterii CEC-urilor în numerar, a ridicărilor de numerar și a înregistrării lor în contabilitate.

În perioada de referință 2001-2004, s-au constatat următoarele:

- cotorul CEC-urilor nu conțin toate elementele de identificare prevăzute de lege (numele persoanei care a ridicat numerarul, suma ridicată trecută în cifre, contul din care s-au efectuat retragerile, destinația utilizării sumelor).

- în registrul de casă au fost trecute sume diferite față de sumele ridicate din trezorerie, rezultând o diferență de 2._ lei vechi;

- în registrul de casă nu s-au înregistrat toate filele CEC, respectiv nu s-a înregistrat numerarul ridicat din trezorerie, rezultând o diferență de_ lei;

- CEC-urile nu au viza de control financiar preventiv;

- nu s-au respectat prevederile Decretului nr.206/1976, privind regulamentul operațiunilor de casă.

Concluzionând, expertul contabil a precizat că, prin nerespectarea prevederilor legale referitoare la emiterea CEC-urilor în numerar, a ridicărilor de numerar și a înregistrării lor în contabilitate, a fost creat un prejudiciu de 3._ lei (2._ +_ = 3._ lei vechi).

Responsabilitatea pentru crearea acestui prejudiciu bugetului local o poartă persoanele ce aveau atribuții de dispunere a numerarului din trezorerie, completare a documentelor pentru ridicarea de numerar, înregistrarea acestora în contabilitate fără respectarea condițiilor legale, înregistrarea în registrul de casă a sumelor eronate și persoanele care ridicau numerarul din trezorerie, respectiv I. I., B. M. G., P. M..

Cu privire la evidența formularelor cu regim special și stabilirea eventualelor prejudicii cauzate bugetului local și persoanele responsabile.

Expertul contabil nu a putut identifica toate carnetele de chitanțe, deoarece multe au fost pierdute, astfel că nu s-a putut stabili cu exactitate dacă sunt carnete lipsă și nici nu s-a putut calcula prejudiciul.

Cu privire la modalitatea de încasare a contravalorii autorizațiilor de construcții din cadrul Primăriei A., în perioada 2000-2004, prin confruntarea sumelor înscrise în autorizațiile de construcție și cele înscrise în chitanțele aferente, s-au constatat următoarele:

- multe autorizații nu figurează în registrul special al autorizațiilor de construire;

- pentru multe dintre autorizații nu este întocmită documentația anexă;

- de pe unele autorizații lipsesc semnăturile prevăzute de lege;

- pe o parte din autorizații nu sunt trecute seriile documentelor de achitare a taxei;

- în unele cazuri taxa de autorizare nu a fost calculată în conformitate cu hotărârile consiliului local, existând diferențe;

- unele autorizații de construire nu au completate toate rubricile (cu privire la număr, data și suma documentului de plată);

- există autorizații de construire ce nu au înscrise valoarea contractului;

- în multe cazuri sumele înscrise în autorizațiile de construcție nu coincid cu sumele înscrise în chitanțele cu care s-au achitat taxele;

Din documentele puse la dispoziție a rezultat o diferență de 75.852.600 lei ce reprezintă prejudiciu adus bugetului local, responsabilitatea creării acestuia revenind inculpaților I. I., P. M. O. și I. A. D..

Cu privire la legalitatea înregistrării în contabilitate și a plății facturilor menționate la pct.4 din procesul verbal de inspecție al D.G.F.P. C., care se referă la legalitatea efectuării cheltuielilor în numerar pentru materiale consumabile în perioada 2002-2004.

S-a stabilit că valoarea de 2._ lei vechi reprezintă plată nelegală pentru perioada 2000-2004 întrucât nu au la bază documente justificative legale, această sumă constituind prejudiciu pentru bugetul local, responsabilitatea creării lui fiind reținută în sarcina lui I. I., B. M. G., P. M..

Cu privire la stabilirea prejudiciului cauzat bugetului local, anual și pe toată perioada precum și persoanele responsabile, separat pe fiecare obiectiv și pe ansamblu, raportul contabil a stabilit următoarele:

- pentru nerespectarea legislației în vigoare referitoare la organizarea licitațiilor, încheierea, derularea și plata pentru contractele analizate, organizarea contabilității, organizarea și exercitarea controlului financiar preventiv precum și pentru deficiențele constatate în eliberarea autorizațiilor de construire ce au determinat un prejudiciu de 20._ lei vechi, se fac responsabili I. I., B. M. G., P. M. O., I. A. D., C. H.;

- încălcarea regulamentului privind legea contabilității, regulamentul operațiunilor de casă, organizarea și exercitarea controlului financiar preventiv, normele metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și locale, plata nelegală a unor sume de bani pentru materiale electrice, ș.a., au determinat un prejudiciu bugetului local de 5._ lei, pentru care se fac responsabili I. I., B. M. G. și P. M..;

- pentru achizițiile de motorină, nerespectarea legislației referitoare la organizarea contabilă, normele metodologice pentru angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și locale, neîntocmirea documentelor justificative de intrare-ieșire din gestiune și calculul stocului, se fac responsabili I. I. și B. M. G..

Prejudiciul total prin însumarea valorilor de mai sus produs bugetului local al comunei A., este de 28._ lei (format din 20._ + 5._ + 2._).

Cu privire la alocațiile bugetare pentru toate contractele de achiziții publice la care se face referire în procesul verbal de control al D.G.F.P. C., înregistrat sub nr.5044/14.09.2004 nu existau fonduri bugetare suficiente alocate pentru toate contractele analizate, neputând fi identificate sursele de finanțare.

Cu privire la plățile parțiale efectuate pentru contractele de achiziții publice, la care face referire procesul verbal, și determinarea prejudiciului cert ce decurge ca urmare a realizării acestor contracte, expertul contabil a precizat că toate contractele și plățile pentru acestea au fost realizate încălcându-se prevederile legale privind achizițiile publice și modalitățile de angajare, lichidare, ordonanțare și plata cheltuielilor instituțiilor bugetare și locale. Toate plățile sunt considerate nelegale, determinând un prejudiciu adus bugetului local al Primăriei A. în valoare totală de 20._ lei vechi.

Cu privire la achizițiile de motorină efectuate de Primăria A. în perioada 2001-2004 s-a reținut că nu au fost întocmite documente legale pentru recepție ( note de intrare recepție) și dare de consum, și nici nu s-au întocmit fișele de magazie pe locuri de depozitare; nu s-a realizat o inventariere a stocurilor, iar la momentul aprovizionării nu s-au întocmit referatele de necesitate, iar în momentul efectuării plăților nu au existat referatele de necesitate a acestora; responsabilitatea pentru aceste nereguli a fost stabilită în sarcina lui I. I. și B. M. G..

În ceea ce privește legalitatea acestor achiziții s-a apreciat că, având în vedere că nu au fost respectate condițiile prevăzute de lege referitoare la achizițiile de motorină, și nu au fost încheiate documentele legale în acest sens, se poate aprecia că sunt nelegale.

Cu privire la existența și legalitatea documentelor de livrare, de însoțire a mărfii, recepție, de dare în consum și consumurile efective, comparativ cu capacitățile de depozitare ale unităților beneficiare s-a concluzionat că nu au fost întocmite documentele prevăzute de lege privind . a motorinei, nici documentele de calcul și evidență a stocului, iar cantitatea de 2.283,05 litri a fost excedentară față de posibilitățile de stocare în rezervoarele unităților beneficiare. Responsabilitatea a fost stabilită în sarcina luiIoniță I. și B. M. G..

De altfel, nu au fost identificate nici documente de necesitate a aprovizionării cu carburanți.

Cu privire la existența prevederilor bugetare referitoare la achiziționarea de combustibili față de achizițiile efectuate expertul contabil a precizat că pentru anul 2001 a existat prevedere bugetară, pentru anul 2002 aceasta a fost depășită cu_ lei vechi, iar pentru anii 2003 și 2004 nu au fost identificate alocări bugetare pentru achiziționarea de combustibil.

S-a apreciat, în conținutul expertizei, că plățile efectuate pentru combustibil, în valoare totală de 2._ lei vechi au fost nelegale.

Raportat la tipul de carburant achiziționat, s-a constatat că a fost achiziționat un alt tip de carburant decât cel necesar pentru funcționarea instalațiilor, de o calitate superioară și la un preț corespunzător, fiind considerată nelegală.

Tribunalul apreciază că soluționând latura penala a cauzei sa impune condamnarea inculpaților pentru infracțiunilor pentru care aceștia au fost trimiși in judecata, iar in ceea ce privește acțiunea civila promovata in cauza, se impune admioterea acesteia astfel cum aceasta a fost formulata.

Inculpatul I. I., si-a exercitat in mod necorespunzator atribuțiile de serviciu ce ii reveneau in calitate de primar al comunei si in calitate de ordonator principal de credite, constând in aceea ca in perioada 2000 - 2004, a contribuit in mod direct la prejudicierea bugetului local al localității prin incheierea de contracte de achiziții publice cu valori de peste 50 de milioane de lei vechi, cu incalcarea dispozițiilor legale in vigoare, prin decontarea contravalorii acestora din alte fonduri decât cele prevăzute, fara organizarea de licitații publice, evaluări si fara a exista documentațiile prevăzute de lege prin acceptarea la plata a unor documente ce conțineau date nereale, prin ridicarea de bani in numerar urmare a folosirii unor cecuri falsificate prin semnarea de autorizații de construire ce contineau date nereale.

Trebuie sesizat din perspectiva activității infracționale că bugetul de cheltuieli cuprindea, in mod obligatoriu, pentru buna desfășurare a activității Primăriei, cheltuielile curente (apa, curent, carburanți, combustibili, telefon, consumabile), precum si alte cheltuieli așezate pe capitol si subcapitole. Se prezenta partea de cheltuieli curente care erau obligatorii pentru buna desfășurare a activității Primăriei - apa, curent, consumabile, consum de carburanți, combustibil, telefon si alte cheltuieli care erau încadrate pe capitole si subcapitole, pe trimester si pe unități din subordine. (Sumele de bani ramase dupa scăderea acestor cheltuieli primeau destinație către realizarea de reparații, continuarea unor lucrări si investiții).

Bugetul era supus adoptării de către C. L. si, in continuare era depus la Trezorerie, spre avizare, in vederea controlului/urmăririi veniturilor si cheltuielilor. Plățile erau in sarcina contabilului, care completa file CEC sau ordine de plata, pe care le prezenta inculpatului spre semnare.

Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. 2 din legea nr. 273/2006, „Angajarea, lichidrarea si ordonantarea cheltuielilor din fonduri publice locale se aproba de ordonatorul de credit, iar plata acestora se face de contabil, cu excepția prevederilor art. 54 alin. 7".

Art. 54 alin. 7 din legea nr. 273/2006 reglementează: „Plata cheltuielilor la comune si la instituțiile publice la care compartimentul financiar - contabil are un număr de personal mai mic de 5 persoane se realizează de ordonatorul de credit si de persoana imputernicita cu atribuții financiar - contabile, cu respectarea normelor metodologice privind organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale".

Art. 54 alin. 8 din legea nr. 273/2006 reglementează: „Pentru anumite categorii de cheltuieli se pot efectua plați in avans de pana la 30% in condițiile dispozițiilor legale."

Nu toate plățile au fost efectuate in conformitate cu legea. Este posibila deturnarea de fonduri sau efectuarea de plați neconforme, atâta vreme cat nu s-au respectat dispozițiile legale în materie și care au fost evidențiate în extenso anterior.

Nu este importantă la stabilirea infracțiunii susținerea rechizitoriului in legătura cu faptul insusirii de sume de bani de către inculpat.

Persoanele care efectuau operațiuni la Trezorerie erau contabilul si casierul; acestea completau instrumentele de plata, iar sume de bani in numerar nu puteau retrage decât numai pentru salarii, ajutoare sociale sau cheltuieli minore pentru unitățile de invatamant.

Declarațiile persoanelor ascultate in calitate de martori cu privire la eliberarea de autorizații de construire fac dovada faptului ca au fost săvârșite infracțiuni in legătura cu aceasta activitate de la nivelul Primăriei A..

La nivelul Primăriei A. exista serviciul Urbanism, cu atribuții in acest sens.

Nu toate licitațiile s-au desfășurat in mod corect, in condițiile legii. Existau comisii special alcătuite si desemnate pentru astfel de scopuri, însă nu a fost respectată procedura aferentă unor astfel de licitații.

In cuprinsul rechizitoriului este analizata activitatea fînanciar-contabila de la nivelul Primăriei A. in perioada 2000-2004 respectiv modul de incheiere a contractelor de achiziții publice si de acceptare la plata a unor instrumente de plata, modalitatea de emitere a unor autorizații de construire.

Potrivit rechizitoriului,s-a reținut in sarcina inculpaților ca, in calitate de funcționari publici in cadrul Primăriei Corn. A., prin încălcarea unor prevederi legislative in domeniul económico-financiar si de urbanism au cauzat prejudicii bugetului local al comunei; s-a stabilit ca, in perioada 1998-2004 au fost acceptate la plata documente fictive privind cheltuieli, si-au insusit sume de bani ce aparțineau bugetului local, si au fost emise autorizații de construcție conținând date nereale si fara respectarea prevederilor legale. In acest sens s-a mai reținut ca au fost incheiate si contracte de achiziții publice, cu incalcarea Hotărârilor Consiliului L. si s-a aprobat plata acestora din alte fonduri bugetare decât cele legale.

In sarcina inculpatului P.-M. O. s-a reținut ca si-ar fi exercitat in mod necorespunzator atribuțiile de serviciu in perioada 2000-2004 in calitate de sef birou urbanism in cadrul Primăriei A., anume a semnat in fals mai multe autorizații de construire si a întocmit documente prin care se atesta in mod nereal încasarea contravalorii taxelor de autorizare, a întocmit in fals mai multe documente contribuind la crearea unui prejudiciu de 28._ lei vechi.

Instanța reține că pentru nerespectarea legislației în vigoare referitoare la organizarea licitațiilor, încheierea, derularea și plata pentru contractele analizate, organizarea contabilității, organizarea și exercitarea controlului financiar preventiv precum și pentru deficiențele constatate în eliberarea autorizațiilor de construire ce au determinat un prejudiciu de 20._ lei vechi, se fac responsabili I. I., B. M. G., P. M. O., I. A. D., C. H.;

Faptele reținute in sarcina inculpatului întrunesc toate elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 248-248 indice 1 Cod pen., neputându-se susține că inculpatul si-a îndeplinit atribuțiile de sreviciu in mod legal sau că lucrările au fost efectuate în acest sens în raport de probele existente la dosar si evidențiate in raportul de expertiza, administrata pe parcursul urmăririi penale.

In cauza, a reieșit ca inculpatul, in exercițiul atribuțiilor de serviciu ar fi săvârșit in mod defectuos acte care au afectat activitatea instituției la care era angajat, respectiv Primăria A..

A existat nici o tulburare insemnata a bunului mers al instituției ce a fost cauzata de către inculpatul P.- M. O. si un prejudiciu ce i se impută in mod direct si individiual acestuia prin raportare la faptul că pentru nerespectarea legislației în vigoare referitoare la organizarea licitațiilor, încheierea, derularea și plata pentru contractele analizate, organizarea contabilității, organizarea și exercitarea controlului financiar preventiv precum și pentru deficiențele constatate în eliberarea autorizațiilor de construire ce au determinat un prejudiciu de 20._ lei vechi, se fac responsabili inculpații I. I., B. M. G., P. M. O., I. A. D..

Deși pe parcursul cercetării judecătorești, instanța a solicitat Primăriei A. fisa postului numitului P. M. O. din perioada 200-2004, dar in urma demersurilor repetate nu s-a trimis niciun act, afirmandu-se ca fișa postului nu există

Documentele semnate de P.-M. sunt false si nici au condus la fals. Au fost semnate nelegal, alături de alti membrii din comisiile de selecții oferte si recepții.

Inculpatul a avut calitatea de membru al comisiei ofertele fiind incluse in aceste organisme la dispoziția primarului ca membru,pentru a se asigura caracterul public - colectiv al acestei activități.

Nu se poate susține că experta A. D. confirma faptul ca cea de a doua faza a procedurilor fost "perfect legala" si nu exista prejudiciu în condițiile în care aceasta precizează expresă nu a avut la dispoziție toate actele.

Expertiza administrata la cererea organului de cercetare penala vizează semnalarea unor nereguli din faza de organizare a licitațiilor pentru incheierea contractelor de lucrări. Inculpatul P. a avut atribuții pe aceasta linie, acesta fiind tehnician s-a ocupat de verificarea realizării investițiilor .

Ca diriginte de șantier inculpatul P. a verificat lucrările si a semnat recepțiile alături de ceilalți membrii. Pe linie tehnic-constructiva, activitatea inculpatului a fost permanent controlului Inspectoratului Județean in Construcții. Au fost numeroase observații legate de urbanism.

Inculpatul P. M. a fost angajat la Primăria A. in 1995 (08 mai) ca inginer in cadrul Biroului Urbanism, lucrând alături de alte doua persoane: Bocarnea E.-functionar urbanism si I. A. D.- inginer urbanism.

Inculpatul si-a desfășurat activitatea in calitate de inginer constructor si a analizat actele din punct de vedere tehnic, respective a verificat in teren lucrările de construcții, conform atribuțiilor de serviciu.

P. se ocupa de urmărirea efectuării lucrărilor dupa incheierea contractelor

Cu privire la infracțiunea prevăzuta de art. 289 Cod penal nu se impune achitarea inculpatului in temeiul art. 11 pct. 2 lit a C. Proc. pen. coroborat cu art. 10 lit. a si respectiv 10 lit. d. (lipsa intenției).

Comiterea unor infracțiuni de fals si uz de fals sunt reținute in sarcina mai multor inculpați, inclusiv P. -M. O., se confirma săvârșirea cu intenție a unor fapte de falsificare a inscrisurilor oficiale cu prilejul intocmirii acestuia de către inculpat ca funcționai - aflat in exercițiul atribuțiilor de serviciu.

In privința autorizațiilor de construire din probe reies următoarele aspecte:

Autorizațiile de construire au fost semnate de către inculpatul P.- M. ca prima verificare, tehnica. Nu este important că alte semnaturi reveneau secretarului primăriei si respectiv a primarului.

Inculpata A. I. calcula taxa iar serviciul financiar o incasa.

Acele documente au stat la baza derulării ulterioare a contractelor de prestări servicii. In urma acestei derulării s-a produs niciun prejudiciu respectiv inculpații I. I., B. M. G., P. M. O. și I. A. D. au contribuit împreună la un prejudiciu în sumă de 2.087.248 lei ( 20._.967 lei vechi ) în dauna părții civile C. L. al Comunei A..

Cu privire la infracțiunea prevăzuta de art. 291 Cod penal nu se impune achitarea in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a coroborat cu art. 10 lit a C. proc. P.. iar cu privire Ia infracțiunea prevăzuta de art. 25 raportat la art. 288 alin.1 și 2 Cod penal nu se impune achitarea in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a coroborat cu art. 10 lit d C. proc. pen. (lipsa vinovăției sub forma intenției) deoarece inculpatul a determinat cu intenție o alta persoana sa săvârșească o fapta penala, respectiv sa falsifice un inscris oficial neputându-se minimaliza contribuția la efectuarea unei simple corecturi.

A. I. a falsificat aspecte privind derularea licitației, intrucat nu a fost atenta cum a licitat fiecare participant si a incurcat denumirea acestor societăți.

Deși ceasta corectura nu a avut nici o urmare de natura sa modifice rezultatul licitației, ea nu poate fi minimalizată.

Inculpata I. spune ca s-a făcut corectura ulterior, la dictarea inculpatului, in absenta participanților.

Conform p-v s-au prezentat cei doi participanți cu buletinele, iar apoi p -v a fost semnat pe loc de membrii comisiei.

Cu privire la infracțiunea prevăzuta de art. 25 raportat la art. 289 Cod penal nu se impune achitarea in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a coroborat cu art. 10 lit d C. proc. pen. (lipsa vinovăției sub forma intenției) deoarece inculpatul a determinat cu intenție o alta persoana sa săvârșească o fapta penala, respectiv sa falsifice un inscris oficial cu prilejul intocmirii sale. Inculpata A. I. a recunoscut ca ea a scris procesul-verbal. Aspectul este dovedit si de expertiza grafologica din volumul 67 urmărire penala.

La sfârșitul ședinței inculpatul P. M. – O. a semnat procesul-verbal, alături de ceilalți membrii.

Din această perspectivă răspunde și inculpata I. A. D..

In atare situație, sunt intrunite toate elementele constitutive ale infracțiunilor de fals, uz de fals, instigare la fals.

Activitatea inculpatei P. M. in sensul indeplinirii in fals a unor documente privind procedurile de achiziții", situația reținuta este dovedită, acesta având funcția de casiera in cadrul Primăriei A., astfel că responsabilitatea pentru crearea acestui prejudiciu bugetului local o poartă persoanele ce aveau atribuții de dispunere a numerarului din trezorerie, completare a documentelor pentru ridicarea de numerar, înregistrarea acestora în contabilitate fără respectarea condițiilor legale, înregistrarea în registrul de casă a sumelor eronate și persoanele care ridicau numerarul din trezorerie, respectiv I. I., B. M. G., P. M..

Cu privire la evidența formularelor cu regim special și stabilirea eventualelor prejudicii cauzate bugetului local și persoanele responsabile.

Expertul contabil nu a putut identifica toate carnetele de chitanțe, deoarece multe au fost pierdute, astfel că nu s-a putut stabili cu exactitate dacă sunt carnete lipsă și nici nu s-a putut calcula prejudiciul.

Cu privire la modalitatea de încasare a contravalorii autorizațiilor de construcții din cadrul Primăriei A., în perioada 2000-2004, prin confruntarea sumelor înscrise în autorizațiile de construcție și cele înscrise în chitanțele aferente, s-au constatat că mai multe autorizații nu figurează în registrul special al autorizațiilor de construire; pentru multe dintre autorizații nu este întocmită documentația anexă ; de pe unele autorizații lipsesc semnăturile prevăzute de lege; pe o parte din autorizații nu sunt trecute seriile documentelor de achitare a taxei; în unele cazuri taxa de autorizare nu a fost calculată în conformitate cu hotărârile consiliului local, existând diferențe;unele autorizații de construire nu au completate toate rubricile (cu privire la număr, data și suma documentului de plată); există autorizații de construire ce nu au înscrise valoarea contractului; în multe cazuri sumele înscrise în autorizațiile de construcție nu coincid cu sumele înscrise în chitanțele cu care s-au achitat taxele;

Din documentele puse la dispoziție a rezultat o diferență de 75.852.600 lei ce reprezintă prejudiciu adus bugetului local, responsabilitatea creării acestuia revenind inculpaților I. I., P. M. O. și I. A. D..

Cu privire la legalitatea înregistrării în contabilitate și a plății facturilor menționate la pct.4 din procesul verbal de inspecție al D.G.F.P. C., care se referă la legalitatea efectuării cheltuielilor în numerar pentru materiale consumabile în perioada 2002-2004.

S-a stabilit că valoarea de 2._ lei vechi reprezintă plată nelegală pentru perioada 2000-2004 întrucât nu au la bază documente justificative legale, această sumă constituind prejudiciu pentru bugetul local, responsabilitatea creării lui fiind reținută în sarcina lui I. I., B. M. G., P. M..

De asemenea încălcarea regulamentului privind legea contabilității, regulamentul operațiunilor de casă, organizarea și exercitarea controlului financiar preventiv, normele metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și locale, plata nelegală a unor sume de bani pentru materiale electrice, ș.a., au determinat un prejudiciu bugetului local de 5._ lei, pentru care se fac responsabili I. I., B. M. G. și P. M..;

Din această perspectivă răspunde și inculpata B. M. G..

În ceea ce-o privește pe inculpata A. N. falsul intelectual prevăzut la art. 289 Cod penal, incriminează fapta funcționarului aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, care falsifică un înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu știință de a însera unele date sau împrejurări.

In structura infracțiunii de fals intelectual intră ca părți componente: situația premisă și conținutul constitutiv al infracțiunii.

Situația premisă care constă în starea de fapt preexistentă, cu privire la care înscrisul oficial, trebuie să constate anumite date în conformitate cu adevărul și să servească ca mijloc de probă pentru interese legitime legate de acea stare de fapt.

Prin urmare, săvârșirea falsului intelectual nu este posibilă și nu poate fi concepută fără preexistenta unei stări de fapt care face necesară și impune întocmirea unui înscris oficial.

Sub aspectul conținutului constitutiv, latura obiectivă constă în acțiunea de falsificare a unui înscris oficial în conținutul său, fie prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, fie prin omisiunea de a insera unele date sau împrejurări, care ar fi trebuit să fie constatate.

Atestarea înseamnă arătarea că o anumită faptă sau împrejurare a existat sau există, cu mențiunea datelor necesare pentru identificare și caracterizarea acelei fapte sau împrejurări. Atestarea este necorespunzătoare adevărului atunci când prin aceasta se arată denaturat fapta sau împrejurarea asupra căreia poartă atestarea.

Omisiunea înseamnă neînsușirea a unor date sau împrejurări de care sun legate celelalte constatări ale înscrisului.

Pentru ca atestarea neadevărată sau omisiunea neîngăduită să întregească latura obiectivă a infracțiunii de fals în înscrisuri oficiale, trebuie să întrunească ca cerințe esențiale: să se fi produs cu prilejul întocmirii înscrisului oficial și să fie comisă de funcționar ori de alt salariat care a întocmit înscrisul în exercițiul atribuțiilor sale și să privească fapte, date sau împrejurări care privesc starea de fapt pentru constatarea căreia s-a întocmit înscrisul oficial, iar săvârșirea acelei atestări sau omisiuni să fie producătoare de consecințe juridice.

In cauză, obiectul concret al probațiunii în sensul faptei pe care a săvărșit-o inculpata este redat generic de fila 63 rechizitoriu, fără probațiunea faptelor și indicarea mijloacelor de probă.

La cererea inculpatei instanța a încuviințat proba cu Registrul de intrare-ieșire al unității administrative, aflat la organul de urmărire penală care a instrumentat cauza, la care se referă fondul învinuirii inculpatei.

În referire la aprecierea, înscrisului ca valoare probantă, este de observat că registrul respectiv nu are regim special, nu poate fi asimilat cu înscrisurile oficiale și nu este de natură să producă consecințe juridice.

Registrul - formular tipizat, conține o evidență primară a corespondenței interne între serviciile Primăriei, a cererilor/petițiilor adresate unității administrative pentru rezolvarea unor probleme curente ale cetățenilor, preponderent pentru adeverințe necesare la calcularea pensiilor, pentru șomaj, pentru spitalizări, pentru angajări, etc. și răspunsul unității la cererile respective.

In declarațiile date la urmărirea penală și instanță inculpata A. N. a arătat că a avut calitate de secretar-dactilograf arhivar la Primăria A., cu atribuții specifice fișei postului.

In referire la operațiunile în Registrul intrări-ieșiri, în perioada 13.03._04, inculpata a declarat că Registrul era ținut în biroul unde își desfășura activitatea, având acces și alți salariați ai Primăriei care îi solicitau poziții libere pentru înregistrarea unor documente ale activității curente sau își înregistrau singuri corespondenței eferentă compartimentului de activitate.

Din fișa postului rezultă că inculpata, în calitate de secretar-dactilograf avea ca atribuții de serviciu, printre alte activități, primirea și înregistrarea adreselor, fax-uri, cereri, petiții și alte înscrisuri în Registrul de intrări-ieșiri, prezența corespondenței primită Primarului, spre a fi repartizată pe compartimente și persoane, comunicând persoanelor interesate răspunsul respectiv.

Plin urmare, atâta vreme cât nu există un înscris oficial, nu poate exista nici fals în înscrisuri.

Pozițiile necompletate ale registrului nu constituie un înscris deoarece nu au conținut cu forță probantă. Câtă vreme pe acel formular nu s-a atestat nimic nu se poate vorbi de un înscris întocmit, nici de un fals în înscrisuri.

Infracțiunea de fals intelectual prevăzută de art. 289 Cod penal, implică o prezentare denaturată a adevărului într-un înscris.

Atâta vreme cât nu există nici un înscris nu există situația premisă, ca stare de fapt care face necesară și impune întocmirea unui înscris.

Pentru considerentele arătate, instanța apreciază că fapta inculpatei nu întrunește cerințele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 289 din Codul penal cu aplicare art. 41 alin. 2 Cod penal și se impune ca instanța să pronunțe achitarea inculpatei A. N. în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a în referire la art. 10 lit. d Cod procedură penală.

În drept :

Faptele inculpatului I. I. de a-și exercita în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu ce îi reveneau în calitate de primar al comunei A., județul C., și de ordonator principal de credite, constând în aceea că în perioada 2000-2004 a contribuit în mod direct la prejudicierea bugetului local al localității, prin - încheierea de contracte de achiziții publice cu valori mai mari de 50 milioane lei vechi, cu încălcarea dispozițiilor legale în vigoare la acea dată, și prin aprobarea decontării contravalorii acestora din alte fonduri bugetare decât cele prevăzute și legale, fără a fi organizate licitații publice, evaluări și fără a exista documentațiile prevăzute de lege pentru derularea acestor activități, - prin acceptarea la plată a documentelor ce conțineau date fictive privind cheltuielile, - prin ridicarea de bani în numerar din casieria unității și din contul deținut de unitatea administrativ teritorială la Trezoreria C.(și folosirea acestora în interes personal) prin file CEC de ridicare numerar falsificate, - și prin semnarea de autorizații de construcții ce conțineau date nereale, și care nu respectau cerințele legale, și, totodată, de a proceda la instigarea învinuiților B. M. G., P. M., I. A. D., P. M. O. și A. N., să comită fapte de natură penală, respectiv falsificarea documentațiilor privind licitațiile publice, file CEC și alte instrumente de plată, documente contabile privind înregistrarea și plata acestor instrumente, autorizații de funcționare, precum și alte documente oficiale și registre ale Primăriei A., cu consecința producerii unui prejudiciu în valoare totală de 28._ lei vechi, nerecuperat, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu în formă calificată, delapidare, fals și uz de fals, deturnare de fonduri, și instigare la fals,prev. și ped. de art.248-248¹ C.pen., art.215¹ alin.1,2 C.pen., art.289 C.pen., art.291 C.pen., art.302¹ C.pen.,, art.25 rap. la art.289 C.pen., cu apl. art.41 alin.2 C.pen., cu apl. art.33 lit.a C.pen.

Faptele inculpatei B. M. G. de a-și îndeplini în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu, în perioada 2000-2004, ce îi reveneau în calitate de contabil în cadrul Primăriei A., județul C., și de membru în comisiile de achiziții publice, constând în aceea că - a acceptat să întocmească în fals documente privind îndeplinirea procedurilor de achiziții, și să le înregistreze în contabilitate, ulterior întocmind și dispoziții de plată pentru decontarea serviciilor contractate cu nerespectarea dispozițiilor legale, - a completat în fals instrumente de plată și alte documente contabile, folosite de I. I. pentru a ridica sume de bani din casieria unității sau din contul deschis la Trezoreria C., - a efectuat plăți fără respectarea normelor legale ce reglementează această activitate, contribuind la producerea unui prejudiciu în dauna bugetului local de 28._ lei vechi, nerecuperat, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art.248-248¹ C.pen., art.289 C.pen., art.291 C.pen., toate cu apl. art.41 alin.C.pen., și cu apl. art.33 lit.a C.pen.

Faptele inculpatului P. M. O. de a-și îndeplini în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu ce îi reveneau în calitate de șef birou urbanism în cadrul Primăriei A., și de membru în comisiile de achiziții publice, în perioada 2000-2004, constând în aceea că - a semnat în fals mai multe autorizații de construcție și a întocmit documente prin care se atesta, în mod nereal, că a fost încasată contravaloarea taxelor de autorizare aferente acestora, - a întocmit, în fals, mai multe documente privind organizarea unor licitații publice în cadrul Primăriei A., - a instigat-o pe învinuita I. A. D. să completeze în fals autorizații de construire și un proces verbal de întocmit la licitația din data de 07.05.2004, prin modificarea numelui câștigătorului licitației publice, privind concesionarea unui teren în suprafață de 2 hectare, și adăugarea unui alt câștigător, contribuind la crearea unui prejudiciu nerecuperat în valoare de 28._ lei vechi, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art.248-248¹ C.pen. art.289 C.pen. art.291 C.pen., art.25 rap. la art.289 C.pen., toate cu apl. art.41 alin.2 C.pen., art.248 C.pen., art.25 rap. la art.288 alin.1,2 C.pen., art.291 C.pen., toate cu apl. art.33 lit.a C.pen.

Faptele inculpatei I. A. D. de a-și îndeplini în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu ce îi reveneau în calitate de inspector în cadrul biroului urbanism din Primăria comunei A., și de membru în comisiile de achiziții publice, în perioada 2000-2004, constând în aceea că – a întocmit în fals adeverințe prin care se atesta plata taxelor aferente autorizațiilor de construire, producând un prejudiciu nerecuperat de 75.852.600 lei vechi ( reprezentând diferențele între valorile taxelor pentru autorizare, chitanțele prezentate în copie de către S. Urbanism și cele înregistrate în registrul de casă), - și a falsificat procesul-verbal de licitație nr.2686/07.05.2004, având ca obiect concesionarea suprafeței de 20.000 mp pentru amenajarea unei stații de preparare betoane, prin ștergerea numelui persoanei desemnate câștigătoare și înlocuirea cu numele unei alte persoane, și prin nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare privind achizițiile publice a contribuit la crearea unui prejudiciu nerecuperat în valoare de 28._ lei vechi, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 248-248¹ C.pen. cu apl. art.41 alin.2 C.pen., art.289 C.pen., art.291 C.pen., art.288 alin.1,2 C.pen., art.291 C.pen., cu apl. art.33 lit.a C.pen.

Faptele inculpatei P. M. de a-și îndeplini în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu, în perioada 2000-2004, ce îi reveneau în calitate de casier în cadrul Primăriei A., județul C., și de membru în comisiile de achiziții publice, constând în aceea că - a acceptat să întocmească în fals documente privind îndeplinirea procedurilor de achiziții, și să le înregistreze în contabilitate, ulterior întocmind și dispoziții de plată pentru decontarea serviciilor contractate cu nerespectarea dispozițiilor legale, - a completat în fals instrumente de plată și alte documente contabile, folosite de I. I. pentru a ridica sume de bani din casieria unității sau din contul deschis la Trezoreria C., - a efectuat plăți fără respectarea normelor legale ce reglementează această activitate, contribuind la producerea unui prejudiciu în dauna bugetului local de 28._ lei vechi, nerecuperat, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. art.248-248¹ C.pen., art.289 C.pen., art.291 C.pen., toate cu apl. art.41 alin.2 C.pen. și cu apl. art.33 lit.a C.pen.

Aceste texte au fost enunțate în ședințăpublică și în baza lor urmează a se pronunța condamnarea fiecărui inculpat.

Inculpații au solicitat aplicarea legii penale mai favorabile a prescripției speciale, care înlătură răspunderea penală (art. 124 din Codul penal).

Dispozițiile art. 124 din Codul penal modificate prin art. 1 pct. 3 din Legea nr. 63/2012 pentru modificarea și completarea Codului penal și a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, au făcut obiectul excepției de neconstituționalitate, soluționată de Curtea Constituțională prin decizia nr. 1092 din 18 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67/31 ianuarie 2013.

Curtea Constituțională a constatat că prevederile art. 124 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu împiedică aplicarea legii penale mai favorabile faptelor săvârșite sub imperiul legii vechi.

In soluționarea excepției, s-a reținut că art. 124 din Codul penal ,,prescripția specială" a fost modificat prin art. 1 pct. 3 din Legea nr. 63/2012 și Legea nr. 286/2009, cu următorul conținut „prescripția înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripție prevăzut la art. 122 Cod penal este depășit cu încă o dată.

Anterior noilor prevederi termenul de prescripție specială era compus din termenul general arătat la art. 122 din Codul penal plus încă jumătate. In prezent legiuitorul l-a majorat cu încă o dată.

Prin efectele sale prescripția înlătură răspunderea penală și dat fiind caracterul de normă de drept penal material, în acord cu art. 15 alin. (2) din Constituție reflectat în art. 13 din Codul penal, este cazul conflictului de legi.

Potrivit art. 13 alin. 1 din Codul penal, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă.

Prin art. 15 alin. (2) din Constituție „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile".

Prin urmare, prescripția specială prevăzută de art. 124 din Codul penal în reglementarea anterioară care instituia termenul de prescripție compus din termenul general arătat de art. 122 din Codul penal plus încă o jumătate este mai favorabilă în cazul inculpatei A. N. spre deosebire de actuala reglementare care a instituit depășirea termenului din art. 122 Cod penal cu încă o dată.

Pentru inculpați rechizitoriul reține că infracțiunile de fals au fost comise în perioada 2000 -2004, astfel că termenul de prescripție generat de cinci ani arătat de art. 122 Cod penal este depășit cu încă jumătate și prin efectul prescripției speciale este înlăturată răspunderea penală a inculpatei, cu consecința încetării procesului penal în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b, din Codul de procedură penală.

Inculpații au solicitat în temeiul art. 13 din Codul de procedură penală continuarea procesului penal pentru aceste infracțiuni de fals solicitând ca instanța să dispună în temeiul art. 11 pct.2 lit. a) achitarea acestora pentru cazul prevăzut în art. 10 lit. d din Codul de procedură penală (lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii)

Cum în cauză aspectele expuse vădesc vinovăția fiecărui inculpat I. I., B. M. G., P. M. O., I. A. D. și P. M. în ceea ce privește săvârșirea infracțiunilor de fals, instanța va proceda la încetarea procesului penal constatând intervenită prescripția, neputându-se pronunțasoluții de achitare.

Pentru inculpatul I. I. va înceta procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual în formă continuată prev. de art.289 C.pen. cu aplic. art.41 alin.2 C.pen, de instigare la fals intelectual în formă continuată prev. de 25 rap. la art. 289 C.pen. cu apl. art.41 alin.2 C.pen, uz de fals în formă continuată prev. de art.291 C.pen. cu apl. art.41 alin.2 C.pen., fals intelectual prev. de art.289 C.pen. și uz de fals prev. de art.291 C.pen. deoarece a intervenit prescripția răspunderii penale pentru toate aceste infracțiuni situație în care se vor face aplicabile disp. art. 11 pct.2 lit.b c.p.p. rap. la art. 10 lit.g c.p.p. și art. 13.c.p.p. în ref. la art. 121 alin. 1 c.p. – art. 122 alin.1 lit.d c.p. rap.la art. 124 c.p. în ref.la art. 123 alin. 1 c.p. cu aplic. art. 13 c.p.;

Va înceta procesul penal pornit împotriva inculpatei B. M. G. pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual în formă continuată prev. de art.289 C.pen. cu aplic. art.41 alin.2 C.pen și uz de fals în formă continuată prev. de art.291 C.pen. cu apl. art.41 alin.2 C.pen. deoarece a intervenit prescripția răspunderii penale pentru ambele infracțiuni astfel că se vor face aplicabile disp. art. 11 pct.2 lit.b c.p.p. rap. la art. 10 lit.g c.p.p. și art. 13.c.p.p. în ref. la art. 121 alin. 1 c.p. – art. 122 alin.1 lit.d c.p. rap.la art. 124 c.p. în ref.la art. 123 alin. 1 c.p. cu aplic. art. 13 c.p.

Va încetea procesul penal pornit împotriva inculpatului P. M. O. pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual în formă continuată prev. de art.289 C.pen. cu apl. art.41 alin.2 C.pen, uz de fals în formă continuată prev. de art.291 C.pen. cu apl. art.41 alin.2 C.pen, de instigare la fals intelectual în formă continuată prev. de 25 rap. la art. 289 C.pen. cu apl. art.41 alin.2 C.pen, abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 c.pen., instigare la fals în înscrisuri oficiale prev. de art.25 rap. la art.288 alin.1,2 C.pen. și uz de fals prev. de art.291 C.pen. deoarece a intervenit prescripția răspunderii penale pentru toate aceste infracțiuni astfelcăse vor face aplicabile disp. art. 11 pct.2 lit.b c.p.p. rap. la art. 10 lit.g c.p.p. și art. 13.c.p.p. în ref. la art. 121 alin. 1 c.p. – art. 122 alin.1 lit.d c.p. rap.la art. 124 c.p. în ref.la art. 123 alin. 1 c.p. cu aplic. art. 13 c.p.

Va înceta procesul penal pornit împotriva inculpatei Istarte A. D. pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual prev. de art.289 C.pen., uz de fals prev. de art.291 C.pen., fals în înscrisuri oficiale prev. de art.288 alin.1,2 C.pen. și uz de fals prev. de art.291 C.pen. deoarece a intervenit prescripția răspunderii penale pentru toate aceste infracțiunifăcându-se aplivabile disp. art. 11 pct.2 lit.b c.p.p. rap. la art. 10 lit.g c.p.p. și art. 13.c.p.p. în ref. la art. 121 alin. 1 c.p. – art. 122 alin.1 lit.d c.p. rap.la art. 124 c.p. în ref.la art. 123 alin. 1 c.p. cu aplic. art. 13 c.p.

Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatei P. M. pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual în formă continuată prev. de art.289 C.pen. cu apl. art.41 alin.2 C.pen și uz de fals în formă continuată prev. de art.291 C.pen. cu apl. art.41 alin.2 C.pen deoarece a intervenit prescripția răspunderii penale pentru ambele infracțiuni astfel că se vor face aplicabile disp. art. 11 pct.2 lit.b c.p.p. rap. la art. 10 lit.g c.p.p. și art. 13.c.p.p. în ref. la art. 121 alin. 1 c.p. – art. 122 alin.1 lit.d c.p. rap.la art. 124 c.p. în ref.la art. 123 alin. 1 c.p. cu aplic. art. 13 c.p..

La individualizarea pedepsei ce urmează a se aplica inculpatului în conformitate cu dispozițiile art. 72 c.p. instanța va avea în vedere pe lângă criteriile generale de individualizare, dispozițiile părții generale ale codului penal, normele care impun regimul sancționator și natura și gravitatea faptelor comise raportat la modalitatea de săvârșire a acestora respectiv valoarea de 2._ lei vechi reprezintă plată nelegală pentru perioada 2000-2004 întrucât nu au la bază documente justificative legale, această sumă constituind prejudiciu pentru bugetul local, responsabilitatea creării lui fiind reținută în sarcina inculpaților I. I., B. M. G., P. M., pentru nerespectarea legislației în vigoare referitoare la organizarea licitațiilor, încheierea, derularea și plata pentru contractele analizate, organizarea contabilității, organizarea și exercitarea controlului financiar preventiv precum și pentru deficiențele constatate în eliberarea autorizațiilor de construire ce au determinat un prejudiciu de 20._ lei vechi, se fac responsabili inculpații I. I., B. M. G., P. M. O., I. A. D., C. H. iar încălcarea regulamentului privind legea contabilității, regulamentul operațiunilor de casă, organizarea și exercitarea controlului financiar preventiv, normele metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și locale, plata nelegală a unor sume de bani pentru materiale electrice, ș.a., au determinat un prejudiciu bugetului local de 5._ lei, pentru care se fac responsabili inculpații I. I., B. M. G. și P. M. dar și datele ce-l caracterizează pe fiecare inculpat – instanța apreciind în aceste condiții că scopul educativ al pedepsei poate fi atins numai prin aplicarea unor pedespe cu închisoarea, în regim de detenție

Din fișele de cazier judiciar ale inculpaților I. I., B. M. G., P. M. O., I. A. D. și P. M. rezultă că nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, aceștia au participat constant la soluționarea cauzei pe o perioadă mare de timp, au avut o atitudine corectă în fața instanței aspecte care îndreptățesc instanțasăconsidere baplicabile disp. art. art. 74 lit. a și alin. 2 c.p. .

Pentru inculpatul I. I. se va avea în vedere că a aprticipat la toată activitatea infracțională și că a avut calitatea de primar astfel că pedepsele vor fi reduse cu puțin sub minimul prevăzutde lege.

Pentru inculpații B. M. G., P. M. O., I. A. D. și P. M. instanța va da eficiență mai mare atenunatelor reducând considerabil pdepsele aplicate întrucât fiecare inculpat a participat la anumite etape așa cum au fost descrise anterior.

Acțiunea civilă :

Numiții S. F., S. P. și S. C. au declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 200.000 de euro, reprezentând valoarea reală a terenului pe care l-au înstrăinat în condițiile menționate anterior.

Numita D. V. au declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 35.000 de euro, reprezentând contravaloarea reală a părții de teren pe care l-a vândut fără a cunoaște valoarea reală a acestuia și amplasamentul în teren.

Numita B. N. O. a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 200.000 de euro, reprezentând valoarea reală a terenului pe care l-a înstrăinat în condițiile relatate în prezentul act de inculpare.

Numitul M. M. a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 120.000 de euro, reprezentând contravaloarea terenului pe care l-a înstrăinat în condițiile precizate anterior.

Numiții T. C., T. N., T. D., Ș. R. au declarat că se constituie părți civile în procesul penal cu suma totală de 150.000 de euro, reprezentând contravaloarea reală a terenului pe care l-au vândut.

Numita M. M. a declarat că valoarea prejudiciului ce i-a fost creat este de 250.000 de euro, reprezentând contravaloarea terenului pe care l-a înstrăinat în condițiile mai sus amintite dar, având în vedere starea sa de sănătate, și vârsta înaintată, nu se constituie parte civilă în procesul penal, și nu dorește să participe nici ca parte vătămată.

Numita N. A. a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 700.000 de euro, reprezentând valoarea reală a terenului pe care l-a înstrăinat în condițiile precizate anterior.

C. L. A. a comunicat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 2 milioane euro reprezentând valoarea terenurilor ce făceau parte din domeniul privat al comunei A. și de care a dispus, în mod abuziv, învinuitul I. I., prin punerea în posesie a mai multor persoane care, ulterior, le-au înstrăinat la prețuri modice.

. SRL - B., Calea București nr.231, județul B. a comunicat că se constituie parte civilă în procesul penal dar a precizat că va comunica cuantumul pretențiilor civile pe parcursul procesului penal.

În raport de faptul că în cauză se impune achitarea inc. I. I., S. I. și L. E. deoarece faptei ii lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii (atât cu privind latura subiectivă intenția de a induce în eroare, cat si in ceea ce privește latura obiectivă neputându-se identifica un prejudiciu în sarcina părților vătămate – care de altfel nici nu înțeleg să probeze constituirea ca parte civilă cu vreun fel de probe ), fiind incident temeiul prev. de art. 10 lit. d C.pr.pen. în raport de săvârșirea infractiunii de înselăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art.215 alin.1,2,3 și 5 C.pen. în diferite forme de participație de către cei trei inculpați nominalizați neputându-se proba un prejudiciu cert, determinat sau cel puțin determinabil, atâta timp cat prețul incasat de vânzători depășește valoarea bunului de la momentul incheierii contractelor de vanzare-cumpărare instanța va respinge ca nefondată acțiunea civilă formulată de . SRL, S. F., S. P. și S. C., B. N. O., T. C., T. N., T. D. – decedat, Ș. D., D. V. – decedată, D. N. – decedat, N. A., Ț. A., Șăuleanu A., G. J., G. M., M. M. decedat prin M. A., M. R., Ș. R..

S-a stabilit că valoarea de 2._ lei vechi reprezintă plată nelegală pentru perioada 2000-2004 întrucât nu au la bază documente justificative legale, această sumă constituind prejudiciu pentru bugetul local, responsabilitatea creării lui fiind reținută în sarcina lui I. I., B. M. G., P. M..

Cu privire la stabilirea prejudiciului cauzat bugetului local, anual și pe toată perioada precum și persoanele responsabile, separat pe fiecare obiectiv și pe ansamblu, raportul contabil a stabilit că pentru nerespectarea legislației în vigoare referitoare la organizarea licitațiilor, încheierea, derularea și plata pentru contractele analizate, organizarea contabilității, organizarea și exercitarea controlului financiar preventiv precum și pentru deficiențele constatate în eliberarea autorizațiilor de construire ce au determinat un prejudiciu de 20._ lei vechi, se fac responsabili I. I., B. M. G., P. M. O., I. A. D., C. H. ; încălcarea regulamentului privind legea contabilității, regulamentul operațiunilor de casă, organizarea și exercitarea controlului financiar preventiv, normele metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și locale, plata nelegală a unor sume de bani pentru materiale electrice, ș.a., au determinat un prejudiciu bugetului local de 5._ lei, pentru care se fac responsabili I. I., B. M. G. și P. M..;

Prejudiciul total prin însumarea valorilor de mai sus produs bugetului local al comunei A., este de 28._ lei (format din 20._ + 5._ + 2._).

Cu adresa nr. 2524/12.04.2005 C. L. al Comunei A. a comunicat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 28._ lei vechi, reprezentând contravaloarea prejudiciului produs de către învinuiți prin exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu.

Admite acțiunea civilă formulată de C. L. al Comunei A..

În baza art. 14 alin. 3 lit. b c.p.p., art. 346 c.p.p. rap. la art. 1.349 și urm c.civ., art.1.382 c.civ. în ref. la art. 193 c.civ.

Va obliga pe inculpații I. I., B. M. G. și P. M. în solidar la plata sumei de 212.952 ,4 lei ( 2._ lei vechi ) către partea civilă C. L. al Comunei A..

Va obliga pe inculpații I. I., B. M. G., P. M. O. și I. A. D. în solidar la plata sumei de 2.087.248 lei ( 20._.967 lei vechi ) către partea civilă C. L. al Comunei A..

Va obliga pe inculpații I. I., P. M. și B. M. G. în solidar la plata sumei de 515.329 lei ( 5._ lei vechi ) către partea civilă C. L. al Comunei A..

Va menține măsurile asiguratorii dispuse prin Ordonanța nr. 5/P/2006 din data de 26.04.2004 a D. -ST C., prin Ordonanța nr. 1656/P/2004 din data de 17.03.2005 a Parchetului de pe lângă Tribunalul C..

În baza art. 191 alin. 1 și 3 c.p.p. ;

Va obliga pe inculpații I. I., B. M. G., P. M. O., I. A. D. și P. M. în solidar la plata sumei de 15.700 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 192 alin. 3 c.p.p. ;

Celelalte cheltuieli vor rămâne în sarcina statului.

Împotriva sentinței penale nr. 116/12.03.2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul penal nr._ au declarat apel, în termen legal, P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – S. Teritorial C., inculpații I. I., S. I., Isteam (fostă B.) M. G., P. M. O., I. A. D. și P. M., precum și părțile civile C. L. al Comunei A., ., T. C., T. C., N. A., Ț. A., S. A., G. J. și Ș. R., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

În prealabil acordării cuvântului pe fondul apelurilor declarate în cauză, s-au pus în discuție solicitările privind schimbarea de încadrare juridică, după cum urmează;

Apelantul inculpat I. I., prin avocat P. I. a formulat cerere de schimbare a încadrării juridice din infracțiunile din infracțiunile prev. și ped. de art. art.215 alin.1,2,3 și 5 Cod penal cu aplicarea. art. 41 alin.2 Cod penal. art.289 Cod penal. cu aplicare art.41 alin.2 Cod penal. 25 rap. la art. 289 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal. art.291 Cod penal. cu aplicare. art.41 alin.2 Cod penal. și art.246-248¹ Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal. toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal. în infracțiunile prev. și ped. de art.244 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.35 Cod penal, art.321 Cod procedură penală cu aplicarea art.35 Cod penal, art.47 C.pen rap. la art.297 Cod penal cu aplicarea art.35 Cod penal, art.323 Cod penal cu aplicarea art.35 Cod penal, art.297 Cod penal cu aplicarea art.35 Cod penal, toate cu aplicarea art.33 Cod penal din 1968 și art.5 noul Cod penal și, respectiv din infracțiunile prev. și ped. de art. art.248-248¹ Cod penal cu aplicarea. art.41 alin.2 Cod penal.;art.215¹ alin.1,2 Cod penal; art.289 Cod penal,. art.291 Cod penal.; art.302¹ Cod penal art.25 rap. la art.289 Cod penal,. toate cu aplicarea. art.33 lit.a Cod penal, în infracțiunile prev de art.297 Cod penal cu aplicarea art.35 Cod penal, art.295 Cod penal art.321 Cod penal,art.323 Cod penal, art.302 al.1 Cod penal 1968 și art.47 rap. la art.321 Cod penal, toate cu aplicarea. art.33 Cod penal 1968 și art.5 noul Cod penal și art.10 din Legea nr. 187/2012. S-a apreciat legea penală mai favorabilă ca fiind legea nouă din perspectiva tratamentului sancționator, exceptând doar infracțiunea de deturnare de fonduri sancționată în veche reglementare cu un minim mai mic față de noua lege, dând eficiență criteriului aplicării concrete a legii penale mai favorabile, considerând că încadrarea se poate face și potrivit noii legi,în situația în care instanța s-ar orienta către o pedeapsă care s-ar orienta către minimul special prevăzut de lege.

Curtea a pus în discuție, din oficiu și la cererea apărătorilor aleși ai apelanților inculpați, solicitările privind schimbarea de încadrare juridică, după cum urmează:.

Avocat Frangeti D., pentru apelanta inculpată P. M., a solicitat la rândul său, schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de abuz în serviciu în formă continuată prev. de art.297 Cod penal în infracțiunea de neglijență în serviciu, prev de art.298 Cod penal, având în vedere că, în structura Primăriei A., casiera reprezintă funcționarul care, în ultimă instanță, întocmește registrul de casă și efectuează operațiunii de casă, iar toate aceste operațiuni sunt avizate de către primar și sau de contabilul șef, funcționarii care sunt ordonatori de credite și cu atribuții financiare și de inspecție.

Apărătorii apelanților inculpați I. (fostă B.) M. G., P. M. O. și I. A. D., au achiesat la solicitarea privind schimbarea încadrării juridice,astfel cum a fost pusă în discuție de către instanță.

Avocat F. C., pentru apelantul inculpat S. I., a susținut că acesta a fost trimis în judecată sub aspectul infracțiunii prev. și ped. de art.26 Cod penal. rap. la art.215 alin.1,2,3 și 5 Cod penal cu aplicarea. art.41 alin.2 Cod penal, apreciind că legea penală mai favorabilă este legea nouă prin prisma, limitelor de pedeapsă mai reduse, însă în ceea ce privește fapta prev de art.244 Cod penal, a precizat că s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale.

Avocat Z. V., pentru intimata inculpată A. N., a suținut că inculpata a fost achitată la fond, că legea penală favorabilă este Codul Penal din 1969 și că nu are de făcut nicio solicitare în ceea ce privește schimbarea încadrării juridice.

Reprezentantul Ministerului Public a apreciat că se impune schimbarea încadrării juridice potrivit legii penale mai favorabile.

În apelul parchetului s-a criticat hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate, în condițiile în care fără a se pune în discuție o eventuală schimbare de încadrare juridică, inculpații I. I., B. M. G., P. M. O., I. A. D. și P. M. au fost condamnați pentru o altă faptă decât aceea din rechizitoriu, referitor la infracțiunea de abuz în serviciu în formă calificată și continuată, temeiul condamnării fiind acela prev. de art. 246 – 248¹ C.p. cu aplic. art.41 al. 2 C.p. iar nu acela prev. de art. 248 – 248/1 C.p. cu aplicarea art.41 al. 2 C.p.

Apelantul parchet a criticat hotărârea primei instanțe și pentru netemeinicie, sub aspectul greșitei achitări a inculpaților I. I., S. I. și L. E. pentru infracțiunile prevăzute de art. 215 al. 1,2,3 și 5 C.p. cu aplic. art. 41 al. 2 C.p. și de art. 246-248¹ C.p. cu aplic. art.41 al. 2 C.p. (I. I.), de art. 26 C.p. rap. la art. 215 al. 1,2,3 și 5 C.p. cu aplic. art. 41 al. 2 C.p. ( S. I.), de art. 26 C.p. rap. la art., 215 al. 1,2,3 și 5 C.p. cu aplic. art. 41 al. 2 C.p. și de art. 289 C.p. cu aplic. art. 41 al. 2 C.p.; pentru greșita achitare a inculpatei A. Huridău pentru infracțiunea prevăzută de art. 289 C.p. cu aplic. art. 41 al. 2 C.p.; pentru greșita aplicare a dispozițiilor art. 191 C.p.p. în sensul că inculpații I. I., B. M. G., P. Molcveanu O., I. A. D. și P. M. au fost obligați în solidar la plata cheltuielilor judiciare iar nu individual și pentru neaplicarea dispozițiilor art. 64 lit. c Cod penal față de inculpații I. I., P. M. O., B. M. G., I. A. D. și P. M. în condițiile în care la data săvârșirii infracțiunilor pentru care au fost condamnați de prima instanță dețineau calitatea de funcționari publici.

În concluzie, apelantul parchet a solicitat admiterea apelului, desființarea în parte a hotărârii atacate și, în rejudecare, să se dispună condamnarea inculpaților intimați pentru infracțiunile în legătură cu care s-au formulat critici, să se rețină încadrarea juridică potrivit rechizitoriului pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și continuată, să se aplice dispozițiile art. 64 lit. c Cod penal față de inculpații funcționari publici și obligarea în mod individual a inculpaților intimați la plata cheltuielilor judiciare.

Apelantul inculpat I. I. a criticat hotărârea primei instanțe pentru greșita condamnare a sa în legătură cu săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri, în temeiul unor prevederi legale care au intrat în vigoare după săvârșirea faptelor, deci inaplicabile (Lg. nr. 273/2006) și a lipsei probelor de vinovăție, solicitând achitarea în temeiul prevederilor art. 16 alin. 1 lit. a C.p.p. nou sau a art. 16 alin. 1 lit. c C.p.p., a greșitei sale condamnări pentru infracțiunea de abuz în serviciu în formă calificată și continuată, în condițiile interpretării eronate a probatoriului și a lipsei de probe care să ateste că a ridicat suma de bani din casierie și de la trezorerie, pe care le-a folosit în interes personal, că potrivit Legii nr. 215/2001 C. L. nu are atribuții exprese prin care să plafoneze valoarea unui contract pe care primarul poate potrivit legii să-l încheie, că valoarea contractelor nu depășea valoarea aprobată prin hotărârile Consiliului L. ce aprobase investițiile pentru . iar procedura de achiziție publică, funcție de valoarea contractului, cădea în sarcina unei comisii speciale ce era desemnată de primar, acesta din urmă neavând atribuții legale în organizarea procedurii de achiziție, selectarea ofertelor și desemnarea câștigătorului iar toate lucrările există și au fost inventariate pe domeniul public al ..

Referitor la responsabilitatea primarului privind eliberarea autorizațiilor de construcție apelantul inculpat I. I. a susținut, că în condițiile existenței unui serviciu de specialitate care verifică și aprobă documentația anterior eliberării autorizației, nu cade în sarcina primarului, responsabilitatea întocmirii documentației ce a stat la baza eliberării autorizațiilor de construcție.

În privința stabilirii și aplicării legii penale mai favorabile, inculpatul apelant I. I. a solicitat să se constate că legea penală mai favorabilă pentru el este legea penală nouă, să se schimbe încadrarea juridică conform noului Cod penal, însă în privința concursului de infracțiuni să se aplice dispozițiile din vechiul Cod penal.

Apelantul inculpat S. I. a criticat hotărârea instanței de fond pentru că nu s-a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor sale mobile și imobile, în condițiile în care a fost achitat și au fost respinse acțiunile civile față de el.

Referitor la stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile apelantul inculpat S. I. a solicitat să se aplice dispozițiile noului Cod penal și să se schimbe încadrarea juridică conform acestuia, să se constate intervenirea prescripției răspunderii sale penale și să se mențină soluția de achitare dispusă de prima instanță, în condițiile în care a solicitat continuarea procesului penal.

Apelanta inculpată I. (fostă B.) M. G. a criticat hotărârea de fond pentru condamnarea sa în legătură cu infracțiunea de abuz în serviciu în formă calificată și continuată solicitând achitarea, întrucât achiziționarea serviciilor și produselor se făcea printr-o procedură specială, planul de achiziție era avizat de C. L., astfel că nu se puteau produce ilegalități.

Referitor la aplicarea legii penale mai favorabile apelanta inculpată I. (fostă B.) M. G. a susținut, că în eventualitatea că se va aplica noul Cod penal să i se aplice o pedeapsă care să permită suspendarea sub supraveghere a executării, conform preved. art. 91 Cod penal iar pentru infracțiunile de fals și uz de fals să se constate intervenirea prescripției răspunderii penale.

Apelantul inculpat P. M. O. a criticat hotărârea de fond pentru condamnarea sa greșită în referire la infracțiunea de abuz în serviciu în formă calificată și continuată, în condițiile în care nu există probe de vinovăție ci, dimpotrivă, expertiza contabilă stabilind că lucrările au fost executate conform dovezilor aflate la dosarul cauzei și înscrise în patrimoniul . semnate de el au fost legal emise și poartă semnătura tuturor membrilor comisiei de selecție a ofertelor și de recepție. A mai susținut apelantul inculpat P. M. O. că el s-a ocupat doar de partea tehnică și cum lucrările au fost recepționate și înscrise în patrimoniul public și privat al . nu există prejudiciu și obligarea lui la despăgubiri civile ar constitui o îmbogățire fără just temei pentru ..

Apelanta inculpată I. A. D. a criticat hotărârea primei instanțe pentru greșita ei condamnare pentru infracțiunea de abuz în serviciu, care presupune un prejudiciu iar, în cauză expertiza contabilă a stabilit, că nu există un prejudiciu cert. Totodată, apelanta inculpată I. A. D. a susținut că potrivit Legii nr. 215/2001 C. L. al . personalitate juridică și nici patrimoniu, astfel că, se impune soluția de achitare a sa pentru infracțiunea de abuz în serviciu.

Într-o teză subsidiară, apelanta inculpată I. A. D. a solicitat aplicarea noului Cod penal, ca lege penală mai favorabilă, reindividualizarea pedepsei și aplicarea prevederilor art. 91 Cod penal având în vedere că este integrată socială și poate continua desfășurarea unei activități lucrative.

Apelanta inculpată P. M. a criticat hotărârea tribunalului pentru greșita ei condamnare în legătură cu infracțiunea de abuz în serviciu, motivat de împrejurarea, că nu a făcut niciodată poarte din nicio comisie de achiziție sau de fond funciar și, că în lipsă unei fișe a postului, dar și pentru că nu a așteptat și nu a trecut documentele justificative pentru sumele ridicate de primar din casierie, este posibilă schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de abuz în serviciu în aceea de neglijență. Din perspectiva stabilirii și aplicării legii penale mai favorabile, apelanta inculpată P. M. a solicitat să se rețină că noul Cod penal este mai favorabil, să se procedeze la o reindividualizare a pedepsei și orientarea cuantumului acesteia către limita minimă, așa cum a procedat și prima instanță, precum și aplicarea preved. art. 91 Cod penal, față de pericolul social redus al faptei reținute în sarcina sa.

Apelantele părți civile C. L. al . și ., reprezentată de primar au criticat hotărârea instanței de fond pentru greșita achitare a inculpaților I. I., S. I. și Letu E. în privința infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 C.p. 1969, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. 1969 și de complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată prev. de art. 26 C.p. 1969 rap. la art. 215 alin. 1,2, 3 și 5 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p. 1969, în temeiul prevederilor art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p. rap. la art. 10 lit. d C.p.p. 1969, motivat, în esență, de împrejurarea, că actele de inducere în eroare a părții civile S., D. și Bilău au constat în indicarea unor alte amplasamente pe terenurile proprietatea părților civile decât acelea reale și a valorii de circulație a acestora . D. urmare, a apreciat că, există atât intenția cât și prejudiciu în condițiile în care, cunoscând intenția trustului S. de extindere pe terenurile achiziționate de la părțile civile și cărora, inculpații le-au ascuns această împrejurarea și achiziționarea terenurilor la o valoarea mult mai mică i-a prejudiciat pe vânzători cu diferența de preț dintre aceea cu care au vândut și valoarea reală a terenurilor, diferență care trebuia să le profite proprietarilor terenurilor înstrăinate iar nu unui intermediar.

Avocatul Banioti C., reprezentantul legal al părților civile,C. L. al Comunei A., județul C. și . a mai menționat că, în mod greșit s-a admis acțiunea civilă față de părțile civile C. L. A., care potrivit legii administrației locale nu are patrimoniu propriu, însă cererea de constituire parte civilă fiind formulată alături de ., eventualele despăgubiri civile vor intra în patrimoniul comunei.

A mai precizat reprezentantul părților civile C. L. A. și . că ordopnatorul principal de credite are atribuții exprese, potrivit legii administrației publice locale iar faptul că Trezoreria are drept de control al cestuia nu-l exonerează de răspundere civilă și penală.

Apelanta parte civilă N. A., atât în nume propriu cât și în calitate de procurist al părților civile Ț. A., G. J. și S. A., a criticat hotărârea de fond pentru greșita achitare a inculpatului I. I. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată, prev și ped. de art.215 al.1,2,3 și 5 C.p.1969 cu aplic. art.41 ali.2 C.p. 1969, ceea ce a determinat respingerea acțiunii civile, având ca obiect acordarea despăgubirilor civile constând în diferența de preț dintre valoarea reală la care au fost înstrăinate terenurile și valoarea reală a respectivelor terenuri.

În esență, părțile civile N. A., Ț. A., G. J. și S. A. au susținut că inculpatul I. I. le-a indicat un alt amplasament al terenului pentru care urma să fie eliberat titlu de proprietate, respectiv într-o zonă agricolă fără interes urbanistic sau turistic, ceea ce i-a determinat să accepte vânzarea terenului la un preț practicat pentru terenurile agricole iar la încheierea contractului de vânzare – cumpărare în formă autentică, observând că este menționată o altă parcelă, au fost induse în eroare spunându-li-se că se greșise nr. parcelei care însă are același amplasament.

Prejudiciul cauzat prin inducerea în eroarea săvârșiră de inculpatul I. I. s-a apreciat a fi în sumă totală de 350.000 euro raportat la valoarea de 40 euro/mp cu care se vând terenurile învecinate.

În consecință, s-a solicitat admiterea apelurilor părților civile N. A., Ț. A., G. J. și S. A. și, urmare desființării în parte a hotărârii apelate, să se dispună condamnarea inculpatului I. I. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată și cu consecințe deosebit de grave, precum și obligarea acestuia la despăgubirile civile solicitate, constând în diferența de preț dintre valoarea de vânzare și valoarea reală a terenului înstrăinat.

Apelanta parte civilă Ș. R. a criticat hotărârea de fond sub aspectul greșitei achitări a inculpatului I. I. pentru infracțiunea prev. de art.215 al.1,2,3 și 5 C.p. 1969 rap. la art.41 al.2 C.p.1969 și a inculpaților L. E. și S. I. pentru infracțiunea prev de art.26 C.p. 1969 rap. la art.215 al.1,2,3 și 5 C.p. 1969 cu aplic. art.41 al.2 C.p.1969,având drept consecință respingerea acțiunii sale civile.

S-a menționat de către apelanta Ș. R. că intenția directă de înșelare a sa de către inculpatul I. I. rezultă din indicarea unui amplasament nereal al terenului și neînmânarea procesului verbal de punere în posesie și a titlului de proprietate, ceea ce a determinat-o să vândă terenul cu un preț subevaluat, înregistrând un important prejudiciu.

Apelanta Ș. R. a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și, în rejudecare, să fie condamnați inculpații I. I., L. E. și S. I. pentru infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată primul inculpat, iar ceilalți doi pentru infracțiunea de complicitate la infracțiunea de înșelăciune în formă continuată și cu consecințe deosebit de grave, precum și admiterea acțiunii sale civile și efectuarea unei noi expertize tehnice imobiliare pentru stabilirea prejudiciului efectiv produs.

Deși legal citată apelanta parte civilă T. C. nu s-a prezentat la instanță și nu și-a motivat apelul declarat în cauză, astfel că acesta va fi examinat numai din perspectiva motivelor ce ar putea fi invocate din oficiu.

Examinând sentința penală nr. 116 din 12.03.2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._ raportat la criticile din apelurile Parchetului de pe lângă I.C.C.J. - Direcția Națională Anticorupție - S. Teritorial C., inculpaților I. I., S. I., I. ( fostă B.) M. G., P. M. O., I. A. D. și P. M. și părților civile C. L. al Comunei A., T. C., N. A., ., Ț. A., Șăuleanu A., G. J. și Ș. R., la probatoriul administrat, cât și din oficiu, în limitele prevăzute de de disp. art.417 al.2 C.p.p., Curtea reține următoarele ;

Raportat la ansamblul probator administrat în cauză, Curtea constată că prima instanță a stabilit temeinic și legal starea de fapt, aplicând corespunzător dispozițiile legale operante atât în privința acțiunii penale cât și a acțiunii civile.

Faptele inculpatului I. I. de a semna cinci adeverințe ( nr. 2069/28.05.2002; nr. 1357/ 01.06.2002, nr. 1266/22.03.2002; nr. 71/20.05.2002 și nr. 2070/20.05.2002), prin care atesta nereal că a fost îndeplinită procedura pentru respectarea dreptului de preemțiune, cunoscând că acesta conține mențiuni neconforme cu realitatea, în baza unei rezoluții unice, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual în formă continuată, prev. și ped. de art.289 C,p. cu aplic. art.41 al.2 c.p.

Faptele inculpatului I. I., care în calitate de ordonator principal de credite al bugetului local ( art. 24 din Legea nr. 189 /14.10.1998 privind instituțiile publice locale), în perioada mai 2000- mai 2004, a încheiat 45 de contracte de achiziții publice cu valori mai mari de 50 milioane lei ( vechi), toate însumând valoarea de 27._, fără aprobarea Consiliului L. al Comunei A., județul C., așa cum se stabilise prin H.C.L.nr. 19/19.05.2000, fără selecția ofertanților sau licitație publică; de a încheia alte contracte cu 6 furnizori de servicii, în valoare totală de 18._ lei, prin încălcarea procedurilor legale privind achizițiile publice și placa acestora, fără a exista Planul anual de plăți, fără întocmirea procesului verbal de recepție calitativă a lucrărilor și fără ca plățile să aibă la bază deviz sau situație de lucrări, suma alocată din bugetul local pentru respectivele contracte fiind de 20._ lei, iar în calitate de primar în perioada 2000 -2004 nu a respectat legislația privind efectuarea cheltuielilor pentru materialele efective, furnituri de birou, reparații materiale tehnico – sanitare pentru curățenie, servicii etc., în valoarea totală de 2._ lei( anexele 3-7 la raportul de expertiză ), că, în perioada 2001-2004 în bugetul local al Comunei A. s-s produs un prejudiciu în sumă totală de 3._ lei vechi, prin aceea că în Registrul de casă au fost trecute sume diferite față de cele ridicate din contul primăriei deschis la trezorerie sau nu au fost înregistrate toate sumele ridicate motivat de solicitarea primarului I. I. de numerar din casierie fără a mai prezenta documente justificative, de a prejudicia bugetul local al Comunei A. cu suma de 75.852.600 lei vechi, prin eliberarea de autorizații de construcție fără plata taxei de autorizare anexa 19 raport de expertiză contabilă); de a prejudicia cu suma de 2._ lei prin nerespectarea legislației referitoare la organizarea contabilă, normele metodologice pentru angajarea, licitarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea evidenței și respectarea angajamentelor bugetare și locale, neîntocmirea documentelor justificative de intrare, ieșire din gestiune și calculul stocului și de a prejudicia bugetul local al primăriei cu suma de 2._ lei vechi, constând în plata nelegală la achiziționarea de combustibil întrunesc în fapt elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu în formă calificată și continuată, prev. și ped. de art.248 -248 ind.1 C.p. cu aplicarea art.41 al.2 C.p.

Faptele inculpatului I. I. de a determina pe numita L. E., în baza unei rezoluții unice infracționale, să înregistreze în Registrele de intrare – ieșire ale Primăriei Comunei A., județul C., a trei numere de înregistrare antedatate și prin care se atesta nereal afișarea intențiilor de vânzare a unor terenuri de către proprietari ,aspect necunoscut numitei L. A., întrunesc, în fapt, elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la fals intelectual în formă continuată, prev. și ped. de art.25 rap. la art.289 C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p.

Faptele inculpatului I. I. de a folosi adeverințele cu conținut nereal și antedatate, în baza unei rezoluții unice infracționale la momentul încheierii contractelor de vânzare – cumpărare la B.N.P. P. V., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals în formă continuată, prev și ped. de art.291 C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p.

Faptele inculpatului I. I. de a ridica bani în numerar din casieria primăriei și din contul deținut de unitatea teritorial administrativă la trezorerie, prin file CEC falsificate de ridicare numerar, sumele respective fiind folosite în interes personal, întrunesc, în drept, elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare, prev și ped. de art.215 ind.1 al.1 și 2 C.p.

Faptele inculpatului I. I. de a semna autorizație de construcție care conținea date nereale și care nu respectau cerințele legale, întrunesc, în drept, elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual, prev. și ped. de art.289 C.p.

Faptele inculpatului I. I. de a-i determina pe inculpații B. M. G., P. M., I. A. D., P. M. O. și Amei N. să justifice documentațiile privind licitațiile publice, file C.E.C., documente de plată contabile ,autorizații de funcționare și registre ale Primăriei A., județul C., în baza unei rezoluții unice infracționale, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la fals intelectual, în formă continuată, prev. și ped. de art.25 C.p. rap. la art. 289 C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p.

Faptele inculpatului I. I. de a aproba plata contractelor de achiziții publice, cu valori mai mari de 50 milioane lei vechi și cu încălcarea dispozițiilor legale în vigoare la acea dată, din alte fonduri decât cele aprobate legal, care erau insuficiente, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de deturnare de fonduri prev și ped. de art.302 ind.1 al.2 C.p.

Fapta inculpatului I. I. de a folosi documente false pentru justificarea cheltuielilor și plata acestora, întrunește, în drept elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals, prev și ped. de art.281 C.p.

În considerarea împrejurării că faptele ce fac obiectul infracțiunilor de fals intelectual în formă continuată, de fals intelectual, de instigare la fals intelectual în formă continuată, de uz de fals în formă continuată și uz de fals, reținute în sarcina inculpatului I. I. au fost comise în perioada 2000-2004, că termenul general de prescripție a răspunderii penale pentru acestea, de 5 ani a fost depășit cu încă jumătate și că, în această privință operează prevederile art.124 C.p., astfel cum erau reglementate înainte de modificarea adusă prin art.1 pct. 3 din Legea nr. 63/2012, în mod legal ,s –a constatat intervenită prescripția răspunderii penale și s-a încetat procesul penal în temeiul dispozițiilor art.13 C.p.p. în referire la art.121 al.1 C.p. și art.122 al.1 lit.d C.p., rap, la art.124 C.p. în referire la art. 123 al.1 C.p. cu aplic. art.13 C.p.

Reținerea în sarcina inculpatului I. I. a infracțiunilor de deturnare de fonduri cu consecințe deosebit de grave prev și ped. de art. 302 ind.1 al.2 C.p, de abuz în serviciu în formă calificată și continuată cu consecințe deosebit de grave, prev și ped. de art. 248-248 ind.1 C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p. și de delapidare cu consecințe deosebit de grave, prev și ped. de art.215 ind.1 al. 1 și 2 C.p. s-a făcut urmare concluziilor expertizei contabile întocmite în cursul cercetării judecătorești pe fondul cauzei.

Astfel, expertiza contabilă a stabilit că pentru achizițiile de motorină, nerespectarea legislației referitoare la angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor, neîntocmirea documentelor justificative de intrare – ieșire din gestiune și calcul stoc, lipsa prevederilor bugetare pentru anii 2003-2004, depășirea alocațiilor bugetare pentru anul 2002 induce concluzia că plățile pentru aceste achiziții au fost făcute nelegal din alte fonduri, în sumă totală de 2._ lei vechi, ce constituie un prejudiciu.

În privința contractelor de achiziții publice menționate în procesul verbal al D.G.F.P. C. nr. 5644/13.09.2004 raportul a concluzionat că nu au existat alocații bugetare suficiente, astfel că plățile parțiale efectuate pentru acestea, sunt nelegale, iar pentru partea ce excede alocațiile bugetare că s-au efectuat din alte fonduri ale bugetului local, evident prin deturnarea de fonduri, prejudiciul cauzat în această modalitate bugetului local a fost stabilit la suma totală de 20._ lei vechi.

Tot pe baza expertizei contabile efectuată în faza cercetării judecătorești la fond, coroborată cu declarațiile martorei B. E. și ale inculpaților B. M. G. și P. M., s-a stabilit că inculpatul I. I. solicita sume de bani în numerar din casieria primăriei, cu motivația efectuării diverselor plăți, iar ulterior, nu mai prezenta documentele justificative, că dădea dispoziție de completare file C.E.C., cu valori indicate de el, însușindu-și sumele respective din contul de la trezorerie al primăriei, iar în unele situații în care beneficiarii autorizațiilor de construcție nu plăteau contravaloarea taxei aferente, inculpatul I. I., în calitatea sa de primar dădea dispoziție inculpatei I. A. D. ( respectiv C. Urbanism al Primăriei A.), să completeze autorizațiile cu numere fictive de chitanțe și apoi elibera respectivele autorizații.

Procedând în maniera menționată anterior, inculpatul I. I. desemna gestionarul sumelor astfel încasate până la justificarea legală a destinației acestora și, cum nu există astfel de documente justificative, rezultă clar că și-a însușit acele sume, fiind îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare, reținută în sarcina lui.

Achitarea inculpatului I. I. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată, prev de art.215 al.1.2,3 și 5 C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p., în temeiul prevederilor art. 10 lit.d C.p.p., constând în inducerea în eroare a mai multor persoane la momentul întocmirii unor contracte de vânzare – cumpărare și, ulterior, a contractelor de vânzare – cumpărare a unor terenuri, asupra amplasamentului inițial al terenurilor și valorii reale de circulație, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust prin folosirea de mijloace frauduloase ( documente ce atestau situații nereale), în baza unei rezoluții unice infracționale ,având drept consecință producerea unui prejudiciu în valoare totală de 1.305.000 euro, s-a făcut în mod temeinic și legal, iar în condițiile în care, la momentul justificării actelor notariale, vânzătorii au menționat olograf obiectul tranzacției, respectiv . afla terenul înstrăinat și suprafața acestuia, precum și prețul convenit.

Consemnările într-un act autentic privind constatările nemijlocite ale martorului fac dovada deplină a realității atestate astfel și, cum în actele de vânzare – cumpărare a terenurilor notarul a menționat că le-a citit părților conținutul acestora ,asupra căruia nu au fost obiecțiuni, nu se poate susține împotriva actului notarial, că nu s –a știut ce se vinde. Mai mult, pretinsele mijloace frauduloase întrebuințate de inculpatul I. I., respectiv indicarea unui alt amplasament al terenului și a unei valori de circulație mult diminuată față de cea reală nu au fost de natură să mențină în eroare pe vânzător la momentul încheierii contractelor de vânzare - cumpărare, deoarece în respectivele contracte amplasamentul real al ternului era corect consemnat, iar prețul fusese cel cuvenit de părțile contractante .

Raportat la evaluările terenurilor vândute de părțile civile efectuate de experții C. C. și R. O., care au stabilit valori foarte apropiate de prețul de vânzare din contractele de vânzare– cumpărare notariale, că înscrisurile privind tranzacții asemănătoare nu pot fi luate în considerare, câtă vreme se referă la alte perioade de timp decât aceea avută în vedere în cauză și că valoarea terenului vândut de inculpatul S. I. către societatea S. C. & Carry SRL nu poate fi o referință de evaluare a terenurilor înstrăinate de părțile civile, întrucât inculpatul amintit a făcut demersuri care au sporit valoarea terenului în suprafață de 8 ha, cu suma totală de 13._ lei ,s –a concluzionat corect că nu există prejudiciu pentru părțile civile.

Lipsa unui prejudiciu cert sau determinat pentru infracțiunea de înșelăciune în formă continuată și cu consecințe deosebit de grave, impune concluzia că nu sunt întrunite elementele constitutive ale respectivei infracțiuni, astfel că s-a dispus achitarea inculpatului I. I., în temeiul prevederilor art.10 lit- d C.p.p Față de lipsa prejudiciului cauzat părților civile, inclusiv față de partea civilă . prin inșelăciune sau prin scoaterea din domeniul privat al comunei a suprafeței de 31,7944 ha, s-a dispus în mod temeinic și legal, achitarea inculpatului I. I., în temeiul prevederilor art.11 pct. 2 lit. a C.p.p. rap, la art.10 lit. d C.p.p. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu în formă calificată și continuată, prevăzută și pedepsită de art.246 -248 ind.1 C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p.

Inculpatul S. I. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată prevăzută și pedepsită de art. 26 C.p. rap. la art.215 al,1,2 3 și 5 C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p., constând în aceea că, în înțelegere cu inculpatul I. I., în baza unei rezoluții infracționale unice, a indus în eroare părțile civile S. D. și B. N. O., prin folosirea unor documente false, în privința amplasamentelor terenurilor și a valorii reală de piață a acestora, în scopul achiziționării respectivelor terenuri la un preț cât mai mic, iar ulterior să le revândă la prețuri mult mai mari, contribuind la crearea unui prejudiciu în cuantum total de 435.000 euro.

Contractele de vânzare – cumpărare a terenurilor deținute de părțile civile S. P., S. C. și S. F. (contract de vânzare – cumpărarea autentificat sub nr. 1036/28.05.2002 la B.N.P. P. V. ) de Doaconescu N. și D. V. (contract de vânzare – cumpărarea autentificat la B.N.P. P. V. sub nr. 1037/28.05.2002 și de B. N. O. (contract de vânzare – cumpărarea autentificat sub nr. 1033/28.05.2002 ) se referă la suprafețele de 5 ha ( . ) în extravilanul comunei A., la suprafața de 1,5 ha situată în . în extravilanul comunei A. și la suprafața de 5 ha situată în ./4 în extravilanul comunei A., toate având purtând mențiunea olografă a vânzătorilor „ am citit actul”.Suprafețele de teren vândute în condițiile menționate anterior apar identic în procesele verbale de punere în posesie, în titlurile de proprietate și în contractele de vânzare – cumpărare.

În condițiile menționate anterior ,părțile civile menționate nu pot susține întemeiat că au fost induse în eroare prin manopere frauduloase de către inculpații I. I. și S. I. asupra amplasamentului reala la terenurilor și al prețurilor de piață al acestora.

Faptul că vânzătorii terenurilor nu au verificat susținerile inculpatului I. I., cel puțin la momentul semnării contractelor de vânzare – cumpărare autentice, reprezintă o culpă proprie, care în mod evident, nu poate fi invocată drept temei pentru remiterea pretențiilor lor.

Actele ce au stat la baza contractelor de vânzare – cumpărare autentice conținând date certe cu privire la amplasamentul terenurilor vândute inculpatului S. I., prețul de vânzare fiind acela convenit de părți, vânzătorii confirmând olograf că au lua la cunoștință de bunul înstrăinat și, mai mult, evaluările terenurilor, efectuate de experți evidențiind că valoarea de piață a acestora, de la momentul vânzării, este aproape același cu suma din contractele de vânzare - cumpărare nefiind produs nici un prejudiciu vânzătorilor, se constată că inculpatul S. I. nu a avut intenția de a-i înșela pe vânzătorii terenurilor cumpărate de el, cărora le-a plătit prețul convenit, chiar dacă în prealabil a avut o înțelegere cu inculpatul I. I., ca acesta din urmă să-i faciliteze achiziționarea de terenuri pe raza Comunei A., județul C..

În consecință, curtea reține că nu sunt îndeplinite cerințele legale pentru condamnarea inculpatului S. I., iar soluția de achitare a acestuia, în temeiul prevederilor art. 11 pct.2 lit a C.p.p. rap. la art. 10 lit. d C.p.p., pentru infracțiunea de complicitate la înșelăciune în formă continuată și cu consecințe deosebit de grave prev și ped. de art. 26 C.p. rap. la art.215 al.1,2,3 și 5 C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p. este legală și temeinică.

Prin rechizitoriul D.N.A – S. Teritorial C., inculpata L. E. a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 26 C.p. rap. la art.215 al.1,2,3 și 5 C.p. și de fals intelectual în formă continuată, prev de art. 289 C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p., ambele cu aplic. art.33 lit. a C.p.

În privința infracțiunii de tentativă la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prev de disp. art. 26 C.p. rap. la art.215 al.1,2,3 și 5 C.p. probatoriul administrat în cauză a relevat că inculpata L. E., în înțelegere cu inculpatul I. I., le-a convins pe părțile civile S. P., S. C. și S. F. să înstrăineze suprafața de 5 ha. teren pe care urma să li se reconstituie dreptul de proprietate, menționând nereal că terenul s-ar afla într-o zonă fără interes economic.

Așa cum rezultă din probatoriul administrat de perfectarea actelor de vânzare–cumpărare s-a ocupat inculpatul I. I., fără nicio altă implicare din partea inculpatei L. E. și cum părțile civile S. P., S. C. și S. F. nu au verificat înainte de a declara olograf că au cunoștință de bunul înstrăinat, amplasamentul terenului vândut, iar prețul convenit și încasat a fost mai mare decât acela evaluat de experți pentru momentul vânzării, neînregistrându-se prejudiciu, nu sunt îndeplinite cerințele legale pentru a se reține infracțiunea de complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată,prevăzut de art.26 Cod penal raportat la art.215 al. 1,2,3si 5 Cod penal și cu aplicarea art.41 al. 2 Cod penal față de inculpata L. E..

Simpla afirmare a unui neadevăr nu echivalează cu manopere frauduloase de înșelare, în condițiile în care există posibilitatea de a se descoperi adevărul printr-o verificare a documentelor ce au stat la baza contractului de vânzare-cumpărare autentic, iar prețul vânzării a fost chiar mai mare decât valoarea terenului stabilită de expert, nefiind înregistrat prejudiciu activitatea de inducere în eroare a inculpatei L. E. nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevazute de art. 26 Cod penal raportat la art.215 al. 1,2,3 și 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, rezultând că, se impunea soluția de achitare a inculpatei în temeiul prevederilor art.11 punct 2 litera a Cod procedură penală raportat la art.10lit.d Cod procedură penală.

În privința infracțiunii de fals intelectual în formă continuată, prev. de art. 289 Cod penal raportat la art.41 al.2 Cod penal, reținută prin rechizitoriu față de inculpata L. E., din probatoriul administrat în cauză rezultă că semnarea de către aceasta a celor trei adeverințe nr.2069, 2070 și 2071 din 20.05.2002, care atestau în fals că a fost afișată oferta de vânzare pentru exprimarea dreptului de preemțiune, s-a făcut urmare constrângerii morale la care a fost supusă din partea inculpatului I. I., aceasta riscând pierderea locului de muncă.

Conform prevederilor art. 25.Cod penal, o faptă penală săvârșită din cauza unei constrângeri morale exercitată prin amenințare cu un pericol grav pentru persoana făptuitorului ( în speță pierderea locului de muncă) și care nu poate fi înlăturat în alt mod, nu este imputabilă acestuia.

În consecință, nefiind îndeplinite cerințele art. 15 Cod penal, în referire la art. 23 al. 1 C.p. raportat la fapta inculpatei L. E. de a semna cele trei adeverințe ce conțineau date nereale, în mod temeinic și legal s-a dispus achitarea acestuia, în temeiul prev. art. 11 pct 2 lit .a Cod procedură penală raportat la art.10 lit a Cod procedură penală pentru infracțiunea de fals intelectual în formă continuată, prev. de art. 289 Cod penal cu aplicarea art. 41 al 2Cod penal.

Potrivit rechizitoriului inculpata B. M. G. a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu în formă calificată și continuată, prev. de art. 248-248¹ Cod penal cu aplicarea art.41 al 2 Cod penal de fals intelectual în formă continuată, prev. de art. 289 Cod penal cu aplicarea art. 41 al 2 Cod penal și de uz de fals în formă continuată, prev. de art 291 Cod penal, cu aplicarea art. 42 al. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

Din conținutul raportului de expertiză contabilă și suplimentul la acest raport, întrunit de expertul A. D., rezultă că, inculpata B. M. G. (în prezent I.) în perioada 2000-2004 și-a îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu ce îi reveneau în calitate de contabil șef și de membru în comisiile de achiziții publice ale Primăriei A., județul C., în sensul că a întocmit în fals documente privind procedurile de achiziții, pe care le-a înregistrat în contabilitatea primăriei și apoi a inlocuit și dispoziții de plată pentru decontarea serviciilor contractate cu încălcarea prevederilor legale, a completat în fals instrumente de plată și alte documente contabile folosite de I. I. pentru a ridica sume de bani din casieria primăriei sau din contul deschis la Trezoreria C. și a efectuat plăți fără respectarea normelor legale în materie, contribuind astfel la producerea unui prejudiciu total de 28._ lei vechi bugetului local al Primăriei A. județul C., rămas nerecuperat. Faptele inculpatei I. (B.) M. G. întrunesc, în drept elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată și continuată, prev. de art.248-248¹ Cod penal cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal, pentru care s-a angajat în mod temeinic și legal răspunderea penală a acesteia.

Faptele inculpatei I. (B.) M. G. de a întocmi în fals documente privind achizițiile Primăriei Comunei A. județul C., dispozițiile de plată pentru decontarea serviciilor contractate, instrumentele de plată și alte documente contabile, în baza unei rezoluții unice, întrunesc, în drept, elemente constitutive ale infracțiunii de fals intelectual în formă continuată, prev. de art 289 Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal.

Faptele inculpatei I. (B.) M. G. de a folosi documentele contabile, despre care știa că sunt false, pentru plata serviciilor contractate de primărie și de a-i încredința inculpatului I. I. documentele de plată false pentru ridicarea de către acesta de bani din casieria primăriei și din contul de la Trezorerie, în baza unei rezoluții infracționale unice întrunesc, în drept, elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals, în formă continuată, prev. de art. 291 Cod penal cu aplicarea art. 41 al 2 Cod penal.

Având în vedere că activitatea infracțională a inculpatei I. (B.) M. G. s-a desfășurat în perioada 2000-2004, că limita maximă ca pedeapsă prevăzută de lege este de 5 ani închisoare pentru falsul intelectual și de 3 ani închisoare pentru uzul de fals, că potrivit art. 124 Cod penal în referire la art. 13 Cod penal prescripția specială a răspunderii penale a răspunderii penale pentru cele două infracțiuni reținute în sarcina inculpatei I. (B.) M. G. se împlinește după trecerea unui timp de 7 ani și 6 luni de la data săvârșirii infracțiunilor, se constată, că nu mai poate fi angajată răspunderea penală a inculpatei . D. urmare, în temeiul prevederilor art. 11 pct. 2 lit. b, c raportat la art. 10 lit. g Cod procedură penală și la art. 13 Cod penal, în referire la art.121 al 1 Cod penal la art. 122 alin. 1 lit.d Cod penal raportat la art. 124 Cod penal în referința art. 123 al 1 Cod penal cu aplicarea art.13 Cod penal în mod temeinic și legal prima instanță a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei I. (B.) M. G. pentru infracțiunile prevazute de art. 289 Cod penal cu aplicarea art. 41 al 2 Cod penal și de art. 291 Cod penal cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal, urmare a neîntemeierii prescripției răspunderii penale pentru ambele infracțiuni.

Raportat la ansamblul probator administrat în cauză și cu precădere a expertizei contabile, întocmită de expert A. D. rezultă, că inculpatul P. M. O. și-a îndeplinit în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu, în calitate de șef birou urbanism în cadrul Primăriei comunei A. judetul C. și de membru în comisiile de achiziții publice, în perioada 2000-2004, prin aceea că a semnat în fals mai multe autorizații de construcție și documente ce atestau nereal încasarea taxei aferente acestora; a întocmit în fals documente privind organizarea unor licitații în cadrul Primăriei comunei A. judet C.; a instigat-o pe inculpata I. A. D. să completeze în fals autorizații de construcție și procesul verbal de declarare câștigătorului licitației publice din 7.05.2014, prin înlocuirea câștigătorului licitației cu un alt participant ,toate aceste activități infractionale având la bază o rezoluție infracțională unică și au cauzat bugetului local al primăriei cu prejudiciu total de 28._ lei vechi.

Faptele reținute în sarcina inculpatului P. M. O., conform celor menționate anterior, întrunesc, în drept, elementele constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și continuată, prev. de art. 248-248 Cod penal cu aplicarea art. 41 al 2 Cod penal, de fals intelectual în formă continuată, prev. de art. 289 Cod penal cu aplicarea art. 41 al 2 Cod penal, de uz de fals în formă continuată prev. de art. 291 Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, de instigare la fals intelectual în formă continuată, prev-de art. 25. C.p. rap. la art. 289 C.p. cu aplic. art. 41 al. 2 C.p., de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 Cod penal, de instigare la fals în inscrisuri oficiale, prev. art. 25 Cod penal rap. art. 288 al. 1,2 C.p. și uz de fals prev. de art. 291 C.p. toate cu aplicarea art 33 lit a Cod penal .

Constatând îndeplinite cerințele art. 345 al 2 Cod procedură penală în sensul că prin îndeplinirea necorespunzătoare a îndatoririlor de serviciu aferente funcțiilor de șef birou urbanism din cadrul Primăriei comunei A. județul C. și de membru în comisiile de licitații publice organizate de primărie inculpatul P. M. O., a cauzat un prejudiciu total bugetului local în valoare de 28._ lei vechi, faptele existând constituind infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și continuată și fiind săvârșită de inculpat în mod temeinic și legal s-a angajat răspunderea penală a acestuia pentru respectiva infracțiune.

Activitatea infracțională a inculpatului P. M. O. s-a desfășurat în perioada 2000-2004 și față de limitele maxime de pedeapsă legale pentru infracțiunile de fals intelectual ,de fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și instigare la respectivele infracțiuni de fals și de abuz în serviciu, de termenele de prescripție a răspunderii penale prev. de art. 122 al 1 lit. d Cod procedură penală rap. la art. 124 Cod penal în referire la art. 13 Cod penal constată, că termenul de 7 ani și 6 luni a prescripției speciale a răspunderii penale s-a împlinit, așa încât nu mai poate fi angajata răspunderea penală pentru respectivele infracțiuni instanța de fond încetând procesul penal în mod temeinic și legal.

Faptele inculpatei I. A. D. de a-și îndeplini defectuos atribuțiile de serviciu ce îi reveneau în calitate de inspector în cadrul biroului urbanism din cadrul Primăriei comunei A. județ C. și de membru în comisiile de achiziții publice, în perioada 2000-2004, în sensul întocmirii în fals de adeverințe care atestau plata taxelor aferente autorităților de construcție și falsificarea procesului verbal de licitație nr. 2686/7.05.2004, prin înlocuirea numelui persoanei câștigătoare cu a unui alt participant, precum și prin nerespectarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice având drept consecință crearea unui prejudiciu bugetului local al comunei A. județul C. în sumă totală de 28._ lei vechi întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și continuă, prev. de art.248-248¹ Cod penal cu aplicarea art. 41 al 2 Cod penal, de fals intelectual prevazut de art 289 Cod penal, de uz de fals, prev. de art 291 Cod penal, de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art 288 al 1, 2 Cod penal și de uz de fals prev de art 291 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit a Cod penal.

Raportat la ansamblul probator administrat în cauză, se reține, că fapta inculpatei I. A. D. de a-și îndeplini defectuos atribuțiile de serviciu, cauzând astfel un prejudiciu bugetului local în sumă de 28._ lei vechi, există, constituie infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată și continuată și a fost săvârșită de aceasta, fiind îndeplinite cerințele art 345 al 2 C.p, astfel că, în mod temeinic și legal s-a angajat răspunderea penală a acesteia pentru infracțiunea amintită.

Activitatea infracțională a inculpatei I. A. D. desfășurându-se în perioada 2000-2004 în limita maximă a pedepsei legale pentru infracțiunile de fals, uz de fals și abuz în serviciu fiind de 5 ani închisoare, în raport și de dispozițiile art. 122al 1lit d Cod penal în referire la art.124 Cod penal și cu aplicarea art. 13 Cod penal, se constată, că termenul prescripției speciale a răspunderii penale, de 7 ani și 6 luni, s-a împlinit, astfel că în mod temeinic și legal prima instanță a încetat procesul penal față de inculpata pentru infracțiunile amintite.

Inculpata P. M., în calitate de casier în cadrul Primăriei comunei A. judetul C., în perioada 2000-2004, îndeplinindu-și necorespunzător atribuțiile de serviciu a înregistrat în contabilitate documente false de achiziții publice, a întocmit dispoziții de plată pentru serviciile contractate în mod nelegal, a completat în fals instrumente de plată și alte documente contabile ce au permis ridicarea de sume din casieria primăriei și din contul de la Trezorerie primarului I. I., efectuând plăți nelegale, iar ca membru al comisiilor de licitații publice a întocmit documente ce atestau respectarea legii în mod nereal și apoi le-a înregistrat în contabilitate, activități prin care a contribuit la producerea unui prejudiciu total de 28._ lei vechi bugetului local.

Faptele reținute în sarcina inculpatei P. M. pe baza probatoriului administrat în cauză întrunesc, în drept, elementele constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și continuată, prev. de art.248 - 248¹ Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, de fals intelectual în formă continuată prev de art 284 Cod penal cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal și de uz de fals în formă continuată, prevăzut de art. 291 Cod penal cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

Fiind îndeplinite cerințele art. 345 al 2 Cod procedură penală în raport de infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și continuată, prev. de art 248- 248¹ Cod penal raportat la art. 41 al 2 Cod penal, în mod temeinic și legal s-a angajat răspunderea penală a inculpatei pentru săvârșirea acestei infracțiuni.

Activitatea infracțională reținută în sarcina inculpatei P. M., desfășurându-se în perioada 2000-2004, iar pedeapsa maximă legală pentru infracțiunile de fals intelectual și uz de fals fiind de 5 ani închisoare, rezultă, că termenul de prescripție specială prevazut la art.122 al 1 lit. d Cod penal raportat la art. 124 Cod penal de 7 ani și 6 luni s-a implinit, astfel că în mod corect prima instanță a încetat procesul penal față de inculpata amintită sub aspectul săvârșirii infracțiunilor menționate.

În sarcina inculpatei A. N. s-a reținut conform probatoriului administrat în cauză, faptul că, în calitate de secretar dactilograf în cadrul Primăriei A. Judetul C., în perioada 2000-2004 a lăsat necompletate poziții în registrul de intrări-ieșiri al primăriei, pe care le complete ulterior, acordând astfel aparența de legalitate unor documente ce nu îndeplineau respectivele cerințe în baza unei rezoluții infracționale unice, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual în formă continuată prevăzuta de art. 289 Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal.

Față de perioada în care s-au săvârșit faptele de natură infracțională (2000-2004), de limita maximă de 5 ani închisoare a pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea de fals intelectual, de termenele de prescripție a răspunderii penale și față de inculpata A. N. a intervenit prescripția răspunderii sale penale.

În considerarea împrejurării că inculpata A. N. a solicitat continuarea procesului penal, în vederea achitării sale sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art 289 Cod penal cu aplicarea art 41 al 2 Cod penal și că din probe a rezultat, că inculpatul I. I. a fost acela care în calitate de primar a solicitat completarea ulterioară a pozițiilor rămase goale, fără ca inculpata să aibă cunoștință de documentele antedatate și consecințele atribuirii unor numere antedatate respectivelor documente, fiind evident că inculpata a acționat fără intenția de a falsifica un inscris. Rezultă, deci, că faptei inculpatei A. N. îi lipseste un element constitutiv al infracțiunii de fals intellectual, respectiv vinovăția sub forma intenției, astfel că soluția de achitare, în temeiul prev. de art. 11 pct 2 lit a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală este legală și temeinică primând față de soluția de încetare a procesului penal pentru prescripția răspunderii penale.

În privința acțiunilor civile formulate de părțile civile S. F., S. P., S. C., D. M., Bilău N. O.,M. M., T. C., T. N., T. D., Ș. R., D. N., N. A., Ț. A., Șăuleanu A., G. J., G. M., s-a reținut în mod temeinic si legal că sunt nefondate în condițiile în care nu au fost administrate probe care să evidențieze producerea unui prejudiciu și cuantumul acestuia. Mai mult, vânzarea – cumpărarea terenurilor făcându-se prin act notarial autentic, prin care vânzătorii au consemnat olograf, în fața notarului că au cunoștință de bunul înstrăinat, la prețul convenit, iar actele anexă la contractual de vânzare-cumpărare relevă exact amplasamentul terenului, este propria lor culpă că nu au verificat pe documentele anexă susținerile inculpatului I. I. sau ale inculpatei L. E.. D. urmare, propria culpă nu poate constitui temei pentru obținerea de despăgubiri.

Așa cum a reținut și prima instanță contractele de vânzare-cumpărare ale unor terenuri învecinate cu acelea vândute de părțile civile nu pot constitui elemente de referință pentru calcularea unui eventual prejudiciu întrucât s-au încheiat în alte perioade de timp, mult mai târziu, astfel valoarea de piață s-a modificat substanțial în raport de data când au vândut terenurile părțile civile.

În aceeași ordine de idei, evaluările terenurilor înstrăinate de părțile civile, la momentul vânzării-cumpărării, efectuate de experții în cauză au relevant nu numai că nu s-a înregistrat prejudiciu ci, prețul convenit a fost chiar mai mare decât valoarea reală a terenului (vezi raport de expertiză tehnică imobiliară întocmit de expert C. C. și ale Raportului de evaluare întocmit de expert R. O.).

Acțiunea civilă formulată de C. L. al comunei A. județul C. este, de asemenea, nefondată în privința pretențiilor constând în diferența de preț dintre valoarea cu care s-au cumpărat terenurile scoase din domeniul privat al comunei de către inculpatul I. I. și valoarea cu care au fost ulterior revândute de cumpărătorii inițiali, motivat de faptul că părțile civile erau îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, vânzarea de către aceștia s-a făcut la prețul corespunzător față de starea terenurilor de la momentul înstrăinării.(teren extravilan, prețios, având amplasate reziduurile din excavațiile effectuate pentru construirea canalului D.- Marea N. și fără infrastructură) iar revânzarea s-a făcut către S.C . S. C. & CARRY S.R.L. B. după ce s-au efectuat demersurile necesare pentru scoaterea din circuitul agricol, de introducere în intravilan, obținerea aprobărilor și avizelor la nivel central (Guvern, Ministere) demersuri care au necesitat costuri importante și care au condus evident la creșterea valorii terenurilor.

Mai mult, partea civilă C. L. al Comunei A., alături de partea civilă . au administrat probe care să susțină pretențiile în valoare de două milioane de euro reprezentând contravaloarea terenurilor scoase din domeniul privat al comunei A. de către inculpatul I. I. fără aprobarea consiliului local al comunei A..

Pentru aceleași considerente menționate în precedent este nefondată acțiunea civila formulata in cauza de S.C .S. C. &CARRY S.R.L. Brasov intrucat, la momentul cumpararii suprafetei de 8 ha. teren de la inculpatul S. I. valoarea terenului era mai mare datorita cheltuielilor cu demersurile pentru obținerea avizelor necesare pentru a se putea construi pe respectivul teren .

Avand in vedere ca inculpatii I. I., I. A. D., P. M. O., I. (B.) M. G. si P. M. au fost gasiti vinovati de infractiunile pentru care au fost trimisi in judecata si care au atras prejudicii bugetului local al comunei A. judetul Constanta si conform concluziilor raportului de expertiza contabila in mod temeinic si legal s-a angajat răspunderea civila delictuala si solidara a inculpaților I. I., B. (I.) M. G. si P. M. pentru suma de 212.952 lei (2._ lei vechi), reprezentând plati nelegale pentru materiale consumabile in perioada 2002-2004; a inculpatilor I. I., B. (I.) M. G., P. M. O. si I. A. D. pentru suma de 2.087.248 lei (20._ lei vechi), reprezentând prejudiciul produs bugetului local al comunei A. judetul Constanta prin nerespectarea legislației privind organizarea licitațiilor, organizarea si exercitarea controlului financiar preventiv, precum si a diferențelor constatate in eliberarea autorizațiilor de construire si a inculpaților I. I., B. (I.) M. G. si P. M. pentru suma de 5._ lei vechi, reprezentând prejudiciu cauzat bugetului local al comunei A., prin incalcarea regulamentului privind legea contabilității, a operatiunilor de casa, a controlului financiar preventiv, a normelor metodologice de angajare, lichidare, cofinanțare si plata cheltuielilor instituțiilor publice, a organizarii evidentei si raportării angajamentelor bugetare locale si plata nelegala a a unei sume de bani pentru materiale electrice.

In vederea asigurării recuperării prejudiciului cauzat bugetului local al comunei A. județul Constanta au fost menținute masurile recuperatorii dispuse prin Ordonanța nr._ din 26.04.2004 a D.N.A- S. Teritorial Constanta si prin Ordonanța nr 1656/P/2004 din data de 17.03.2005 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanta.

In condițiile in care inculpatul S. I. a fost achitat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave in forma continuata, prev. de art 215 al. 1,2,3 si 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal, intrucat fapta nu întrunește elementele contributive ale infractiunii (lipsa prejudiciu )in mod greșit s-a mentinut masura sechestrului asigurator aplicat prin Ordonanța nr 5/P/2006 a D.N.A. S. Teritorial Constanta asupra bunurilor mobile si imobile ale acestuia.

Referitor la criteriile din apelurile declarate in cauza de Direcția Națională Anticoruptie- S. Teritorial Constanta, de partile civile C. L. al comunei A. județ C. și ., N. A., Ț. A., T. C., S. A., G. J. și Ș. R., precum si de inculpatii I. I., S. I., L. E. si P. M., față de situatia de fapt retinuta in precedent raportat la probatoriu, curtea retine următoarele;

Critica din apelul parchetului privind nelegalitatea hotararii de fond intrucat inculpatii I. I., B. (I.) M. G., P. M. O., I. A. D. si P. M. au fost condamnați pentru o alta fapta decât aceea pentru care au fost trimiși in judecata este neîntemeiată.

Astfel, atunci când stabilește situația de fapt si vinovatia inculpaților menționați anterior, precum si încadrarea juridica instanța de fond face referire la infracțiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma calificata si continuata, prevăzuta de art. 248-248¹Cod penal cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal, denumirea respectivei infracțiuni fiind mentionata ca atare, atat in considerente, cât si in dispozitivul hotărârii pronuntate. In consecință, este evident ca menționarea prevederilor art. 246¹-248¹ Cod penal reprezintă o evidenta eroare materiala iar nu o condamnare pentru o alta infracțiune ce ar fi presupus o schimbare de încadrare juridică.

Critica din apelul parchetului referitor la greșita achitarea inculpaților I. I., S. I. și L. E. pentru savarsirea infracțiunilor de inselaciune cu consecințe deosebit de grave, in forma continuată, ca autor pentru primul inculpat si de complicitate pentru ceilalți doi inculpați iar pentru inculpatul I. I. si pentru infracțiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, in forma calificata si continuata este neîntemeiată.

Achitarea inculpatului I. I. pentru respectivele infracțiuni s-a dispus in temeiul prevederilor art. 11 pct. 2 litera a Cod procedura penala, raportat la art. 10 litera d Cod procedura penala in considerarea ca simpla afirmare a unei situații nereale (amplasamentul terenului si valoarea economica a acestuia)nu constituie manopere dolosive, in sensul legii penale, in condițiile in care partile civile nu au facut nici macar o simpla verificare a actelor ce au stat la baza incheierii contractelor autentice de vânzare-cumpărare a terenurilor iar pretul de vanzare convenit a fost corespunzător valorii reale a terenurilor, neînregistrându-se prejudiciu, o alta cerință a textului incriminator al articolului 215 Cod penal.

Împrejurările că inculpatul I. I. nu le-a prezentat parților civile procesele-verbale de punere in posesie, ca nu a dispus punerea in posesie in mod efectiv pe teren si a ridicat titlurile de proprietate in numele proprietarilor fără a avea mandat in acest sens din partea acestora nu au prejudiciat pe respectivii proprietari, in condițiile in care aceștia au obtinut reconstituirea dreptului de proprietate pe terenurile pe care apoi le-au vândut prin act autentic, menționând olograf ca au cunoștința de bunul înstrăinat, la un preț corespunzător cu valoarea reala a terenului la momentul înstrăinării.

D. urmare, nefiind produsă nicio vătămare intereselor legitime ale persoanelor cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate și nicio pagubă urmare vânzării terenurilor respective, in mod temeinic si legal s-a dispus achitarea acestuia pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor in forma calificata si continuata, prevazuta de art.246-248¹ Cod penal cu aplicarea art.41 al 2 Cod penal.

In privința inculpatului S. I. achitarea, in temeiul prevederilor art. 11 pct. 2 litera a Cod procedura penala raportat la articolul 10 litera d Cod procedura penala sub aspectul savarsirii de complicitate la inselaciune in forma continuata si cu consecinte deosebit de grave, prev. de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alineat 1, 2,3 si 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2Cod penal, este justificata de faptul ca nu a fost implicat in mod evident in demersurile efectuate de inculpatul I. I. pentru convingerea partilor civile D. N., D. V. si Bilau N. O. sa vanda la prețul convenit cu vanzatorii, pret care era mai mare decat valoarea reala a terenurilor de la momentul vanzarii, stabilita de expertii tehnici imobiliari Cherva C. și R. O., nefiind inregistrat niciun prejudiciu, conditie impusă de textul de lege incriminator.

Astfel, chiar daca intre inculpatul S. I. si I. I. a existat o intelegere potrivit căreia inculpatul I. I. trebuie să îi faciliteze inculpatului S. I. cumpărarea de teren in zona de interes pentru S.C. S. C. &Carry S.R.L Brasov, in conditiile in care nu s-a probat ca inculpatul S. I. a intenționat înșelarea parții civile, cu atat mai mult cu cat a platit pretul convenit cu vanzatorii, pret corespunzător valorii de piata a terenurilor fără a se produce prejudiciu vânzătorilor, este evident ca nu sunt întocmite cerințele legale pentru angajarea răspunderii penale a inculpatului S. I..

Nici critica din apelul parchetului privind greșita achitare a inculpatei Letu E. pentru lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii de complicitate la inselaciune cu consecințe deosebit de grave si in forma continuata prev de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 al. 1,2,3 si 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal si pentru inexistenta faptei, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals intelectual in forma continuata, prev . de art. 289 Cod penal cu aplicarea art.41 al 2 Cod penal nu este întemeiată.

Fapta inculpatei L. E., care in înțelegere cu inculpatul I. I., i-a convins pe partile civile S. F., S. P. si S. C. sa înstrăineze terenurile pentru care li se va reconstitui drepturile de proprietate, ascunzându-le aspecte legate de amplasamentul terenurilor si valoarea economica a acestora și să o mandateze pentru perfectarea contractelor de vanzare-cumparare, solicitand in schimb suma de 20 milioane lei nu întrunește elementele constitutive ale complicității la inselaciune, forma continuata si cu consecinte deosebit de grave, motivat de faptul ca afirmațiile nereale susținute de inculpata nu pot fi calificate drept manopere dolosive, pentru ca puteau fi deconspirate de simpla verificare a actelor ce au stat la baza încheierii contractelor de vanzare-cumparare, nu s-a probat producerea prejudiciului de 200.000 euro iar prețul din contractul de vânzare cumpărare a fost unul corespunzător valorii de piață reală de la momentul înstrăinării.

Fapta inculpatei L. E. de a semna trei adeverinte care atestau nereal ca s-a respectat dreptul de premțiunela vanzarea terenurilor familiei S. ca urmare a „insistentelor” inculpatului I. I., primar la acea vreme al comunei A. judetul Constanta fiind făcuta sub imperiul constrângerii morale a superiorului (pierderea locului de munca) nu permite angajarea răspunderii penale, pentru lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii, respectiv a imputabilității. Rezulta că, fapta de fals intelectual in forma continuata, prev. de art 289 Cod penal cu aplicarea art. 41 al 2Cod penal nu există .

Asa cum s-a aratat in precedent, tranzacțiile imobiliare cu terenuri prezentate ca elemente de referinta pentru determinarea prejudiciului cauzat partilor civile vânzătoare a terenurilor pentru care se reconstituie dreptul de proprietate nu au putut fi valorificate ca atare in condițiile in care se refereau la alte perioade de timp si la terenuri cu alt regim juridic.(ex. terenuri expropriate), astfel nefiind posibilă determinarea contractului prejudiciilor pretins produse partilor civile.

Inexistenta prejudiciului produs parților civile vânzătoare a terenurilor este cu atat mai evidenta cu cat experții tehnici imobiliari Cherva C. si R. O. au stabilit ca la data vânzării valoarea de piața reala a terenurilor vândute era chiar mai mica decât prețul de vânzare prevăzut in contractele de vânzare-cumpărare autentice.

Critica prin apelul parchetului privind greșita achitare a inculpatei A. Huridan sub aspectul savarsirii infracțiunii de fals intelectual in forma continuata, prev. de art. 289 Cod penal cu aplicarea articolului 41 alineat 2 Cod penal pentru lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii (art. 10 litera d Cod procedura penala)este neîntemeiata întrucât aceasta a actionat fara vinovăție sub forma intentiei. Astfel lăsarea unor pozitii necompletate in Registrul de intrări-ieșiri al comunei A. judetul Constanta care erau completate ulterior, era o practica mai veche, cunoscuta tuturor celor care operau in respectivul registru, context in care solicitarea inculpatului I. I., primar la acea vreme, de a se completa trei astfel de pozitii cu numere antedatate nu a determinat reprezentarea comiterii unei ilegalități in conștiința inculpatei A. Huridan aceasta necunoscând conținutul documentelor ce au primit numerele antedatate si scopul autodatarii acestora.

Infractiunea de fals intelectual savarsindu-se numai cu forma de vinovatie a intentiei si probandu-se ca inculpata A. Huridan a acționat fără vinovăție, achitarea acesteia pentru infracțiunea amintita, in temeiul prevederilor art.11 punct 2 litera a Cod procedura penala raportat la art. 10 litera d Cod procedura penala este solutia legala si temeinica.

Critica din apelul parchetului privind gresita obligarea inculpatului I. I., B. (Islem) M. G., P. M. O., I. A. D., P. M. la plata cheltuielilor judiciare pentru judecata in fond, în solidar, este întemeiată intrucat nu exista temei legal pentru raspunderea solidara în această privință, fiecare inculpat trebuind sa suporte cota parte din cheltuielile judiciare pe care a determinat-o.

Urmare înlăturării răspunderii solidare a inculpaților față de cuantumul total al cheltuielilor judiciare avansate de stat la judecată în primă instanță, de 15.700 lei, rezultă, că inculpatii I. I., B. (Islem) M. G., P. M. O., I. A. D., P. M. vor fi obligați la plata sumei de cate 3.140 lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat.

Critica privind neaplicarea prevederilor art. 64 litera c Cod penal față de inculpatii I. I., B. (Islem) M. G., P. M. O., I. A. D., P. M., desi întemeiata urmare aplicării prevederilor art. 5 Cod penal rămane fără obiect, in conditiile in care inculpatilor li se vor aplica pedepsele complementare și accesorii conform noului Cod penal, identificat la lege penala mai favorabilă.

Apelantul inculpat I. I. a criticat soluția primei instanțe pentru greșita condamnare in legătura cu infracțiunea de deturnare de fonduri, prevăzut de art. 302¹ alineat 2 Cod penal, motivat de inexistenta probelor care să dovedească astfel de activitate infracțională si de nesocotirea condițiilor expertizei contabile potrivit careia nu s-a putut stabili producerea unui prejudiciu in absenta balanțelor, bilanțurilor, hotarari de aprobare a bugetelor anuale iar in perioada de referinta C. local al comunei A. a aprobat contul de încheiere a exercițiului bugetar fără a se observa vreo deturnare de fonduri. D. urmare, s-a solicitat achitarea pentru infracțiune prevăzută de art. 302¹ alineat 2 Cod penal in temeiul prevederilor art. 16 litera a sau litera c Cod procedura penala.

Critica apelantului I. I. menționată anterior este neîntemeiata, întrucât din raportul de expertiza judiciara contabila, întocmit in cursul cercetării judecătorești pe fond rezultă că pentru trei contracte de achiziții publice încheiate cu ..( nr. 3509/2.09.2002;nr 4746/25.11.2002 si f.n. din 2002) in valoare totala de 5._ lei a existat o alocare bugetara de 4._ lei, rezultand o diferență in minus, 1._ lei. Expertiza contabila a concluzionat ca nu a putut identifica sursa de finanțare pentru plata sumei de 1._ lei, insa certitudinea efectuării plații respective impune concluzia ca s-au folosit fondurile bugetare afectate altor capitale de cheltuieli, ceea ce reprezintă în fapt o deturnare de fonduri.

Același raport de expertiza contabila mai retine ca in perioada 2002-august 2004 Primăria A. a achiziționat cantitatea totala de 117.489,3 litri motorina în valoare totala de 2._ lei vechi fără a întocmi programul anual de achiziții pentru perioada de referința cum o impunea OUG 60/2001 iar in anul 2003 cheltuielile angajate pentru procurarea de motorina au depășit alocația bugetara ( plătit 1.150,1 milioane lei față de 916,2 milioane lei ) si in situația menționata anterior plățile efectuate pentru suma ce depășea alocația bugetara au afectat in mod evident alte fonduri bugetare, aspect ce reprezintă tot o deturnare de fonduri .

Tot din expertiza contabila a reținut că în planul de achiziții publice aferent anului 2003 nu au fost prevăzute lucrările având ca obiect „Raportul pentru 300 mp fațadă blocuri ” (contract nr.3718/19.08.2003) in valoare de 72.740.617 si pentru care s-a plătit efectiv suma de 1._ lei deci în plus cu suma de_ lei față de valoarea contractuală.

Mai mult, analiza listelor cu inventarul bunurilor ce aparțineau domeniului public si privat al comunei A., a relevat împrejurarea că blocurile la care s-au efectuat reparațiile de fațadă nu aparțineau niciunui domeniu al Primăriei A..

Nefăcându-se dovada existentei alocației bugetare pentru contractul încheiat cu S.C Rogeo Construct S.R.L. Piatra-N. plățile efectuate in considerarea acestuia reprezintă tot o deturnare de fonduri, fiind făcută in mod evident din alte resurse bugetare alocate altor capitole de cheltuieli.

In consecința, curtea constata ca fapta inculpatului I. I. de deturnare de fonduri există, a fost savarsita cu intentie si intruneste elementele constitutive ale infracțiunii prevăzuta de articolul 302¹ alineat 2 Cod penal astfel că prima instanța a dispus condamnarea in mod temeinic si legal, nefiind întrunite cerințele legale pentru a se dispune achitarea pentru inexistenta faptei sau pentru ca aceasta a fost savarsita de alte persoane.

In referire la infracțiunea de abuz in serviciu contra intereselor obștești in forma calificata si continuata, prevăzut de articolul 248-248¹ Cod penal cu aplicarea articolului 41 alineat 2 Cod penal contra susținerilor apelantului inculpat I. I., se retine, ca acesta, in calitate de primar, avea obligația sa verifice la încheierea contractelor de achiziție publica daca exista alocația bugetara ,iar ca ordonator principal de credite sa verifice legalitatea documentației in baza căreia se efectuau plățile din bugetul local al comunei A., ori, din acest punct de vedere, expertiza contabila a pus in evidenta nelegalitatea plaților aprobate de inculpat.

Rezulta, deci, ca angajarea răspunderii penale a inculpatului apelant I. I. pentru infracțiunea prevăzută de articolul 248-248¹ Cod penal cu aplicarea articolului 41 alineat 2 Cod penal s-a făcut temeinic și legal, fiind nefondata solicitarea de achitare in temeiul prevederilor articolului 16 alineat 1 litera c Cod procedura penala.

In condițiile in care s-a probat indubitabil prin declarațiile inculpaților B. (I.) M. G. si P. M. coroborata cu declarațiile martorei B. E. care a confirmat susținerile celor doua inculpate amintite, ca inculpatul I. I. a ridicat din casieria primăriei si din contul de la Trezorerie al acesteia sume de bani in numerar, fără a prezenta ulterior documente justificative privind destinația respectivelor sume iar pana la momentul justificării respective inculpatul I. I. a ridicat din caseria primăriei și din contul de latrezorerie al acesteia sume de bani în numerar, fără a prezenta ulterior documente justificative privind destinația respectivelor sume iar până la momentul justificării respective inculpatul era gestionarul acestor sume, se constata indeplinite cerintele legale pentru retinerea în sarcina inculpatului I. I. a răspunderii penale pentru infracțiunea de delapidare, prevăzută de articolul 215 alineat 1,2 Cod penal.

Din perspectiva aplicării prevederilor articolului 5 Cod penal nou, privind stabilirea si aplicarea legii penale mai favorabile in cursul procesului penal, cererea inculpatului apelant I. I. de aplicare a Noului cod penal ca lege penală mai favorabilă justifică schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor reținute în sarcina lui prin hotărârea primei instanțe prin reglementarea din Codul penal vechi (1969) in reglementarea prevăzută de noul cod penal. Identificarea noului Cod penal ca lege penala mai favorabila pentru apelantul inculpat I. I. a avut in vedere cuantumul mult mai redus al limitelor legate de pedeapsa pentru infracțiunile reținute in sarcina acestuia.

D. urmare, apelul inculpatului I. I. va fi admis, se va desființa in parte hotărârea instanței de fond si, in rejudecare se va face aplicarea articolului 386 Cod procedura penala schimbându-se încadrarea juridică a infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului I. I. din art. 302¹al. 2 C.p. 1969 cu aplic. art. 74 lit. a și al. 2 C.p. 1969 – art. 76 al. 1 lit. b C.p. 1969, din art.246-248¹ Cod penal cu aplicarea articolului 41 alineat 2 Cod penal 1969 cu aplicarea articolului 74 litera a si alineat 2 Cod penal 1969-art. 76 alineat 1 litera b Cod penal 1969 si din art. 215 alineat 1,2 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 74 lit a si d Cod penal 1969 –art.76 alineat 1 litera a Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal. Totodată, se va proceda la reindividualizarea pedepsei pentru infracțiunile reglementate de noul cod penal și în raport de criteriile prevăzute de art.74 Cod penal inculpatul I. I. va fi condamnat la pedeapsa de patru ani închisoare, in temeiul prevederilor art. 297 alineat 1 Cod penal cu aplicarea articolului 35 Cod penal si a art. 5 Cod penal si la pedeapsa de 3 ani închisoare, in temeiul prevederilor art.295 al 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal.

Având in vedere limitele de pedeapsa prevăzute de noul Cod penal pentru infractiuni prevazute de art. 307 alineat 1 Cod penal, termenele de prescripție a raspunderii penale pentru respectiva infractiune, prevazute de art. 154 lit d Cod penal si de art. 155 alineat 4 Cod penal si data comiterii acesteia (2002-2004)constatându-se împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale in cursul anului 2014, conform prevederilor art. 396 alineat 6 raportat la articolul 16 alineat 1 litera f Cod procedura penala in referire la articolul 154 litera d si articolul 155 alineat 4 Cod penal se va înceta procesul penal față de inculpatul I. I. sub aspectul comiterii infracțiunii prevăzute de articolul 307 alineat 1 Cod penal cu aplicarea articolului 5 Cod penal.

In aplicarea globala a noului cod penal potrivit prevederilor art. 38 alineat 1 – art. 39 litera b Cod penal se vor contopi pedepsele aplicate acestuia in apel, in pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare la care se va adăuga sporul de o treime din pedeapsa de 3 ani închisoare, respectiv 1 an închisoare pentru ca in final sa se execute pedeapsa de 5 ani închisoare.

Având in vedere circumstanțele reale de comitere a faptelor si circumstanțele personale ale inculpatului I. I. curtea apreciază ca executarea pedepsei de 5 ani închisoare trebuie sa se facă in regim privativ de libertate pentru atingerea scopului urmărit de coerciție, reeducare și prevenție generala.

In conformitate cu prevederile articolului 67 alineat 2 Cod penal raportat la articolul 66 alineat 1 litera a, b, c Cod penal apreciind, că modul modul defectuos in care si-a indeplinit atributiile de organ ales in cadrul autorității publice-Primaria comunei A. judetul Constanta, il fac nedemn de a ocupa funcții elective sau orice alte funcții publice, precum si funcții ce implica exercițiul autoritarii de stat, i se va interzice inculpatului exercițiul drepturilor menționate pe o perioada de 2 ani după executarea pedepsei principale a închisorii.

In temeiul prevederilor articolului 65 Cod penal se va aplica inculpatului I. I. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 66 litera a si b Cod penal din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare si până la executarea integrală a pedepsei principale a închisorii.

Urmează a fi înlăturate din hotărârea apelată prevederile art. 33 litera a și c art. 34 lit b Cod penal 1969, de art. 65 Cod penal 1969 raportat la articolul 66 Cod penal 1969, de articolul 64 litera a teza II-a litera b Cod penal 1969 precum si ale art. 71 alineat 1 si 2 Cod penal 1969 fata de apelantul inculpat I. I..

Apelantul inculpat S. I. a criticat soluția primei instanțe numai pentru faptul ca nu s-a ridicat sechestrul asigurator aplicat asupra bunurilor sale mobile si imobile in baza ordonanței nr. 5/P/2006 din 26.04.2006 a D.N.A S. Teritorial Constanta și a procesului verbal de aplicare sechestru din data de 3.05.2006 in condițiile in care a fost achitat pentru infracțiunea de complicitate la înșelăciunea in forma continuata si cu consecințe deosebit de grave iar acțiunile civile au fost respinse.

Așa cum s-a arătat in precedent, din probatoriul administrat în cauză a rezultat, că înțelegerea avuta de inculpatul S. I. cu inculpatul I. I. ca acesta din urma sa-i faciliteze cumpărarea de terenuri pe raza comunei A. județul Constanta nu a fost de natura sa le prejudicieze pe părțile civile D. N., D. V. si Bilau N. O. si nici sa le insele cu privire la adevărata valoare de piata a terenurilor înstrăinate de aceștia.

Lipsa intenției de a insela părtile civile vânzătoare ale terenurilor cumpărate de inculpatul S. I. rezultă, cu evidență, din împrejurarea ca acesta nu a fost implicat in demersurile de obținere a titlurilor de proprietate de îndeplinire a procedurilor pentru exercitarea dreptului de preempțiune iar prețul de vânzare a fost stabilit de comun acord cu vânzătorii si a fost plătit integral.

Lipsa prejudiciului cauzat părții civile vânzătoare de catre cumparatorul S. I. rezultă cu certitudine din împrejurarea ca vânzătorii au atestat olograf pe actul autentic faptul ca au citit respectivul act si cunosc bunul pe care il vand, că terenul ce se vindea era identificat corect in privința amplasamentului in titlurile de proprietate iar prețul convenit si platit integral de S. I. era chiar mai mare decat valoarea de piata a terenurilor de la momentul vanzarii, fapt atestat de evaluarea expertilor tehnici imobiliari.

In consecința, curtea constatând că faptei pentru care a fost trimis in judecata inculpatul S. I. ii lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și în forma continuata, prevăzut de art. 26 Cod penal 1969 raportat la articolul 215 alineat 1, 2,3 si 5 Cod penal 1969 si cu aplicarea articolului 41 alineat 2 Cod penal 1969(lipsa intenție si prejudiciu) va mentine ca legala si temeinica soluția de achitare, in temeiul prevederilor art.11 pct 2 litera a raportat la articolul 10 litera d Cod procedura penala 1969 a primei instanțe.

Neexistând o fapta prejudiciabila a inculpatului S. I. fata de părțile civile D. N., D. V. si Bilau N. O. in mod temeinic si legal s-au respins ca nefondate acțiunile civile ale celor menționați anterior.

In condițiile in care nu s-a probat cauzarea de către inculpatul S. I. a vreunui prejudiciu față de S.C S. C.&CARRY S.R.L întrucât valoarea mai mare a terenului vândut de inculpat părții civile amintite s-a datorat demersurilor făcute de aceasta pentru trecerea terenului din categoria de teren extravilan în intravilan si obținerea diverselor avize pentru a se putea construi pe respectivul teren, in mod temeinic si legal a fost respinsa ca nefondata acțiunea civila formulata împotriva inculpatului S. I. de respectiva parte civila.

Pentru considerentele menționate anterior, nefiind îndeplinite cerințele angajării răspunderii civile delictuale a inculpatului S. I. nu se mai poate discuta de recuperarea vreunui prejudiciu de catre acesta, iar măsura asiguratorie a a sechestrului aplicata pe bunurile acestuia trebuie ridicata.

Urmează, deci, a se admite apelul inculpatului S. I., a se desființa in parte hotărârea atacata si, in rejudecare, sa se dispună in baza prevederilor art. 397 Cod procedura penala raportat la art. 255, 256 Cod procedura penala ridicarea sechestrului asigurator, aplicat de organele judiciare D.N.A S. Teritorial Constanta prin procesul verbal din data de 3.05. 2006 asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpatului S. I., conform Ordonanței nr 5/P/2006 din data de 26.04.2006.

Asa cum s-a reținut in precedent, in condițiile în care inculpatul S. I. nu a fost implicat in activitățile desfășurate de inculpatul I. I. pentru obținerea titlurilor de proprietate asupra terenurilor pe care le-a cumpărat si nici nu s-a probat existenta unor manopere dolosive din partea comparatorului S. I. asupra vânzătorilor la momentul stabilirii pentru care a fost achitat integral la momentul încheierii actelor de vânzare-cumpărare este evident că fapta inculpatului S. I. nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune în forma continuată si cu consecințe deosebit de grave lipsind intenția si prejudiciul.

In raport de soluția de achitare pronunțată față de apelantul inculpat S. I. nu se impune aplicarea art. 5 Cod penal deoarece, efectele juridice față de temeiul achitării sunt aceleași, atat in vechiul cat și in noul Cod penal, neexistând dispoziții legale mai favorabile care sa fie aplicate.

In privința apelului inculpatei I. (B.)M. G. curtea retine ca este fondat numai in privința aplicării prevederilor art. 5 Cod penal si individualizării pedepsei aplicate acesteia in conformitate cu dispozițiile noului Cod penal, identificat ca lege penala mai favorabilă.

Astfel, conform concluziilor raportului de expertiza contabila și suplimentul la acesta inculpata I. (B.)M. G. in exercitarea atribuțiilor de serviciu ce ii reveneau in calitate de contabil sef in cadrul Primariei comunei A. judetul Constanta si de membru in comisiile de achiziții publice a primăriei amintite, in perioada 2000-2004 a întocmit în fals documente privind procedurile de achiziții publice, pe care le-a înregistrat in contabilitatea primăriei, întocmind dispoziții de plată pentru decontarea serviciilor contractate cu inculcarea prevederilor legale, a completat in fals instrumente de plata și alte instrumente contabile folosite de inculpatul I. I. pentru a ridica sume de bani din casieria si contul deschis la Trezorerie a comunei A. județul Constanta și totodată, a efectuat plați nelegale din contul primăriei contribuind la producerea unui prejudiciu total de 28._ lei vechi alături de inculpatii I. I., P. M. O., I. A. D. si P. M. unitarii administrativ teritoriale menționate.

Faptele reținute in sarcina inculpatei B. (I.)M. G. întrunesc, in drept, elementele constitutive ale infracțiunilor de abuz in serviciu contra intereselor publice, în forma calificată și continuată cu consecințele deosebit de grave, prevăzute de art. 248-248¹ cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal 1969, de fals intelectual in forma continuata, prev de art. 289 Cod penal 1969 cu aplicarea articolului 41 alineat 2Cod penal 1969 si de uz de fals in forma continuată, prevăzut de art. 291 Cod penal 1969 cu aplicarea art.41 al. 2 Cod penal 1969.

Având in vedere ca activitatea infracționala reținuta in sarcina inculpatei apelante B. (I.) M. G. s-a încheiat in cursul anului 2004 că infracțiunile de fals intelectual in formă continuată ( art. 321 Cod penal nou cu aplicarea articolului 35 alineat 1 Cod penal nou ) si de uz de fals in forma continuata ( art. 323 Cod penal nou cu aplicarea art. 35 alineat 1 cod penal nou sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 an la 5 ani si respectiv de la 3 luni la 3 ani, că termenul de prescripție a răspunderii penale este de 5 ani( art. 154 lit d Cod penal nou ) iar termenul prev de art 155 al 4 Cod penal nou s-a împlinit in cursul anului 2014 se constată, că nu mai poate interveni condamnarea pentru amintitele infracțiuni, astfel ca soluția de încetare a procesului penal față de inculpata amintita este legala si temeinică.

Sustinerea inculpatei apelante B. ( I.) M. G. potrivit căreia in cazul organizării licitațiilor de achiziții publice exista o comisie alcătuita din mai mulți membrii, astfel ca nu se puteau comite ilegalități, nu este de natura să înlăture răspunderea sa penală pentru documentele întocmite în fals, în calitate de membru al comisiei de organizare a licitațiilor de achiziții publice, înregistrarea documentelor falsificate in contabilitate si dispunerea plații din contul primariei, stiind că documentele de plata sunt, de asemenea, falsificate de ea, aspecte probate indubitabil cu expertiza contabila întocmita in cauza la cercetarea judecătorească in fond.

Urmare aplicării prevederilor art. 5 Cod penal se va dispune schimbarea încadrării juridice a infracțiunii prevăzute de art. 248-248¹ Cod penal 1969 cu aplicarea articolului 41 alineat 2 Cod penal 1969 in infracțiunea prevăzuta de art. 297 al 1 Cod penal nou cu aplicarea articolului 35 Cod penal nou, întrucât legea penala noua sancționează respectiva infracțiune cu o pedeapsa având limite mai reduse. Totodată, se va proceda la reindividualizarea pedepsei aplicata inculpatei apelante B. (I.) M. G. in raport cu prevederile noului cod penal identificat ca lege penala mai favorabila.

Urmează, deci, ca apelul inculpatei B. M. G. sa fie admis ca fondat numai din perspectiva aplicării prevederilor art. 5 Cod penal nou, se va desființa in parte hotărârea apelata si in rejudecare se va face aplicarea art. 386 Cod procedura penala conform celor menționate in precedent.

Având in vedere criteriile de individualizare a pedepsei, prevăzute de articolul 74 Cod penal curtea o va condamna pe inculpata apelanta B. (I.) M. G. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de articolul 297 alineat 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 Cod penal si a articolului 5 Cod penal.

In temeiul prevederilor art. 67 al 2 Cod penal raportat la articolul 66 alineat 1 literele a, b Cod penal i se vor interzice inculpatei B. (I.) M. G. drepturile de a fi aleasa in autoritățile publice sau orice alte funcții publice si de a ocupa o funcție care implica exercițiul autorității de stat, pe timp de 2 ani după executarea pedepsei principale a închisorii, ca pedeapsa complementară.

In conformitate cu prevederile art 65 Cod penal se va aplica inculpatei apelante B. (I.) M. G. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art 66 al. lit. a si b Cod penal, de la rămânerea definitiva a hotararii prevăzute si până la executarea pedepsei principale a închisorii.

Avand in vedere ca inculpata apelanta B. (I.) M. G. nu preceda antecedente penale si că și-a dat acordul pentru purtarea unei munci neremunerate in folosul comunității, curtea apreciază că reeducarea acesteia este posibila si fară executarea pedepsei in regim privativ de libertate, urmând a se dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare conform prevederilor art. 91 cod penal, pe un termen de supraveghere de 3 ani, calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii prezente.

In baza prevederilor art. 92 alin 3 Cod penal si a art. 93 Cod penal pe durata termenului de supraveghere inculpata apelanta B. (I.) M. G. va trebui sa respecte următoarele masuri de supraveghere;

a) să se prezinte la S. de Probațiune C., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

Conform prevederilor art. 93 alineat 2 litera d Cod penal i se va impune inculpatei apelante sa nu părăsească teritoriul României fără acordul instanței, pe durata termenului de supraveghere iar verificarea modului de respectare a acestei obligații se va face de organele abilitate potrivit legii, in temeiul prevederilor art.94 alineat 2 teza a II-a Cod penal .

In baza prevederilor art. 93 alineat 3 si 4 Cod penal pe durata termenului de supraveghere, inculpata condamnata B. (I.) M. G. va fi obligata sa preteze o munca neremunerata in folosul comunității, timp de 60 de zile, . ore zilnice ce se stabilește potrivit legii de executare a pedepselor in cadrul Primariei comunei A. județul Constanta sau la o alta instituție ce va fi stabilita de S. de Probațiune Constanta desemnat ca organ insarcinat cu supravegherea condamnatei, conform prevederilor art. 94 Cod penal.

Condamnatei B. (I.) M. G. i se va atrage atenția asupra dispozițiilor art 96 Cod penal privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei in cazul nerespectării cu rea-credința a masurilor de supraveghere sau a neexecutării obligațiilor impuse ori stabilite de lege sau a săvârșirii de noi infracțiuni.

Critica din apelul inculpatului P. M. O. privind greșita sa condamnare pentru infracțiunea de abuz in serviciu, in forma calificata si continuata, prevăzuta de art. 248-248¹Cod penal 1969 cu aplicarea articolului 41 alineat 2 Cod penal 1969 având consecinte deosebit de grave, este neîntemeiată, in condițiile in care prin raportul de expertiza contabila s-a constatat ca, in perioada 2000-2004 in calitate de sef birou urbanism al Primăriei comunei A. judetul Constanta a semnat in fals mai multe autorizații de construcție in care se atesta nereal ca a fost încasată valoarea taxei de autorizare aferentă, alături de inculpata I. A. D. pe care a instigat-o sa falsifice autorizațiile de construcție, în calitate de membru in comisiile de achiziții publice, a întocmit in fals mai multe documente ce atestau respectarea procedurii legale in materie, contribuind astfel la crearea unui prejudiciu de 28._ lei vechi in patrimoniul Primăriei comunei A. judetul Constanta rămas nerecuperat.

Apelul inculpatului P. M. O. va fi admis numai in privința aplicării prevederilor art.5 Cod penal, se va desființa hotărârea de fond în parte și, in rejudecare, se va face aplicarea art. 386 Cod procedura penala si se va schimba încadrarea juridica a infracțiunii prev. de art 248-248¹Cod penal 1969 cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal 1969 in infracțiunea prev de art. 297 alineat 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 Cod penal si a art. 5 Cod penal, legea penala noua fiind mai favorabila întrucât prevede limite de pedeapsa mai reduse. Totodată, se va proceda la reindividualizarea pedepsei aplicată inculpatului apelant in raport de prevederile noului Cod penal .

In privința infracțiunilor de fals intelectual in forma continuata ( art. 289 Cod penal 1969 cu aplicarea articolului 41 alineat 2 Cod penal 1969), de uz de fals in forma continuata (art. 291 Cod penal 1969 cu aplicarea articolului 41 alineat 2 Cod penal ) de instigare la fals intelectual in forma continuata (art. 25 Cod penal 1969 raportat la art. 289 Cod penal 1969 si cu aplicarea art.41 alineat 2 Cod penal 1969) de abuz in serviciu contra intereselor publice, referitoare la falsificarea procesului verbal din 7.05.2004 prin înlocuirea persoanei câștigătoare a licitației publice cu o alta (art. 248 Cod penal 1969), de instigare la fals material înscrisuri oficiale (art. 25 Cod penal raportat la art. 288 Cod penal 1969) si de uz de fals (art. 291 Cod penal) reținute in sarcina inculpatului apelant P. M. O. se constata, ca s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale, inclusiv acela prevăzut de art. 154 lit d si de art. 155 al 4 Cod penal nou, astfel ca soluția de încetare a procesului penal față de respectivele infracțiuni este temeinică si legală.

In temeiul prevederilor art. 297 alineat 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 Cod penal si a art. 5 Cod penal va fi condamnat inculpatul apelant P. M. O., la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.

In baza prevederilor art. 67 alineat 2 Cod penal raportat la art 66 alineat 1 litera a, b Cod penal i se va aplica inculpatului apelant P. M. O. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales in funcții publice sau in autoritățile publice si de a ocupa o funcție care implica exercițiul autorității de stat, pe o perioada de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

De asemenea, inculpatului apelant P. M. O., i se va aplica in temeiul prevederilor art. 65 Cod penal pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 litera a si b Cod penal, pe durata executării pedepsei principale, începând cu data rămânerii definitive a condamnatului.

In considerarea faptului ca inculpatul apelant P. M. O. nu poseda antecedente penale si este integrat social in mod corespunzător, cat si a faptului ca si-a dat acordul pentru executarea unei munci neremunerate in folosul comunității, curtea apreciază ca reeducarea lui este posibilă și fără executarea in detenție a pedepsei de 3 ani închisoare, urmând a dispune, in temeiul prevederilor art. 91 Cod penal suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate pe un termen de supraveghere de 3 ani, aplicat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

Conform prevederilor art. 92 alineat 3 Cod penal si a articolului 93 Cod penal pe durata termenului de supraveghere inculpatul P. M. O. va trebui sa respecte următoarele masuri de supraveghere si obligații:

a) să se prezinte la S. de Probațiune C., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

In baza prevederilor art.93 alineat 2 litera d Cod penal i se va interzice inculpatului P. M. O. sa părăsească teritoriul României fără acordul instanței, pe durata termenului de supraveghere iar verificarea modului de indeplinire a acestei obligatii se va face de organele abilitate, in conformitate cu prevederile art.94 alineat 2 teza a II-a Cod penal .

In temeiul prevederilor art. 93 alineat 3 si 4 Cod penal pe durata termenului de supraveghere condamnatul P. M. O. va presta o munca neremunerata in folosul comunității, timp de 60 de zile, . ore zilnice stabilite potrivit legii de executare a pedepselor in cadrul Primăriei comunei A. judetul Constanta sau la o alta instituție ce va fi stabilita de S. de Probațiune Constanta, organ desemnat cu supravegherea condamnatului si căruia i se va comunica datele prevăzute de art.93 alineat 1 litera c Cod penal.

Condamnatului P. M. O. i se va atrage atenția asupra dispozițiilor art 96 Cod penal cu privire la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere in caz de nerespectare cu rea-credința a masurilor de supraveghere sau a neexecutării obligațiilor impuse de lege ori a savarsirii de noi infracțiuni.

In privința apelului declarat de inculpata I. A. D. se constată că este fondat numai in privinta solicitării de aplicare a art. 5 Cod penal și a reindividualizării pedepsei conform prevederilor noului Cod penal, identificat ca lege penală mai favorabilă.

Din conținutul raportului de expertiza intocmit in cursul cercetării judecatoresti rezultă că inculpata I. A. D., si-a îndeplinit necorespunzător atribuțiile de serviciu, in calitate de inspector al Biroului Urbanism din cadrul Primăriei comunei A. județul Constanta si de membru in comisiile de licitații publice a aceleiași unități administrativ-teritoriale, prin aceea ca a semnat in fals mai multe autorizații de construcție, in perioada 2000-2004, întocmind documente prin care atesta in mod nereal ca s-a încasat contravaloarea taxelor aferente autorizațiilor de construcție, producând un prejudiciu in patrimoniul Primăriei comunei A. judetul Constanta de 75.852.600 lei vechi la care se adăuga prejudiciul cauzat aceleiași primarii in valoare de 28._ lei vechi prin falsificarea procesului verbal de licitație nr. 2686/7.05.2004 in sensul înlocuirii persoanei castigatoare a licitației cu o alta, precum si prin semnarea documentelor privind achizițiile publice cunoscând ca acestea nu respecta dispozițiile legale in materie.

In consecința, condamnarea inculpatei I. A. D. pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata si continuata, avand consecințe deosebit de grave, prevăzut de art 248-248¹ Cod penal 1969 cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal 1969, este temeinica si legala.

Avand in vedere ca pentru infractiunile de fals intelectual, de fals material in înscrisuri oficiale si de uz de fals (2 infractiuni)prev de art. 289 Cod penal 1969, de art. 288 alineat 1, 2 Cod penal 1969 si de art. 291 Cod penal 1969 s-a împlinit termenul de prescripție al răspunderii penale, atat in referire la prevederile art. 122 alineat 1 litera d Cod penal 1969 raportat la art. 124 Cod penal 1969 cat si la prevederile art. 154 lit d noul Cod penal raportat la art. 155 noul Cod penal soluția de incetare a procesului penal fata de inculpata apelanta I. A. D. sub aspectul savarsirii respectivelor infracțiuni va fi menținută ca legala și temeinică.

D. urmare, curtea va admite apelul inculpatei I. A. D., va desființa in parte hotărârea instanței de fond si in rejudecare va face aplicarea prevederilor art. 5 noul Cod penal si in temeiul prevederilor articolului 386 Cod procedura penala va schimba încadrarea juridica din infracțiunea prevăzuta de art. 248-248¹ Cod penal 1969 cu aplicarea articolului 41 alineat 2 Cod penal in infracțiunea prevăzuta de articolul 297 alineat 1 noul Cod penal cu aplicarea articolului 35 Cod penal nou, întrucât legea penala nouă prevede limite de pedeapsă mai reduse.

Condamnarea inculpatei apelante I. A. D. este justificata de activitatea sa frauduloasa de semnare si întocmire de documente false, care fiind înregistrate in contabilitatea Primariei comunei A. judetul Constanta au determinat plăți ilegale producând un prejudiciu cert stabilit prin expertiza contabila de 28._ lei vechi.

Faptul că partea civila C. L. al comunei A. județul Constanta nu are un patrimoniu distinct, insa are atribuții de administrare a patrimoniului comunei nu este de natura sa conducă la achitarea inculpatei apelante I. A. D. pentru infracțiunea de abuz in serviciu pentru lipsa prejudiciului cauzat părții civile amintite, întrucât administratorul poate acționa in justiție pentru recuperarea prejudiciilor aduse conturilor administrate de el.

In conformitate cu prevederile articolului 297 alineat 1 Cod penal cu aplicarea articolului 35 Cod penal si a articolului 5 Cod penal Curtea o va condamna pe inculpata I. A. D. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru savarsirea infracțiunilor de abuz in serviciu in forma continuata .

Conform prevederilor articolului 67 alineat 2 Cod penal raportat la articolul 66 alineat 1 literele a, b Cod penal nou interzice condamnatei I. A. D. exercițiul drepturilor de a fi aleasa in autoritățile publice sau in orice alte funcții publice sau de a ocupa o funcție ce implica exercițiul autorității de stat, pe o perioada de 2 ani, după executarea pedepsei principale, ca pedeapsa complementara.

In baza prevederilor articolului 65 Cod penal se va aplica condamnatei I. A. D. si pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de articolul 66 literele a si b Cod penal pe durata executării pedepsei principale, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

In considerarea împrejurărilor că apelanta inculpata I. A. D. nu poseda antecedente penale și este integrată social corespunzător iar prin desfășurarea unor activități lucrative poate contribui la recuperarea prejudiciului curtea apreciază ca reeducarea acesteia se poate face si fără executarea pedepsei de 3 ani închisoare in regim privativ de libertate.

Constatând îndeplinite cerințele legale prevăzute de articolul 91Cod penal, curtea va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicata inculpatei apelante I. A. D. pe un termen de supraveghere de 3 ani, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotarari.

In baza prevederilor articolului 92 alineat 3 Cod penal si a articolului 93 Cod penal pe durata termenului de supraveghere condamnata I. A. D. va trebui sa respecte următoarele masuri de supraveghere si obligații:

a) să se prezinte la S. de Probațiune C., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

Conform prevederilor articolului 93 alineat 2 litera d Cod penali se va impune condamnatei I. A. D. sa nu părăsească teritoriul României fără acordul instanței, pe durata termenului de supraveghere iar verificarea respectării acestei obligații se va face de organele abilitate potrivit legii, in baza prevederilor articolului 94 alineat 2 teza a II-a Cod penal.

In baza prevederilor articolului 93 alineat 3 si 4 Cod penal pe durata termenului de supraveghere condamnata I. A. D. va fi obligata sa presteze o munca neremunerata in folosul comunității, pe o perioada de 60 de zile, . ore zilnice ce va fi stabilit potrivit legii de executare a pedepselor, în cadrulPrimăriei Comunei A.,jud. C. sau la o altă instituție ce va fi stabilita de S. de Probațiune Constanta organ desemnat cu supravegherea condamnatei, conform prevederilor articolului 94 Cod penal si caruia i se vor comunica datele prevăzute de articolul 93 alineat 1 litera c Cod penal.

Condamnatei I. A. D. i se va atrage atenția asupra consecințelor privind încălcarea dispozițiilor art. 96 Cod penal referitoare la revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei in cazul nerespectării masurilor de supraveghere sau a neexecutarii cu rea-credința a obligațiilor impuse de lege sau a savarsirii de noi infracțiuni.

Critica din apelul inculpatei P. M. în sensul, că fapta sa de a nu înregistra contabil documentele justificate pentru sumele ridicate din casieria si fondul de la Trezorerie al comunei A. judetul Constanta de către inculpatul I. I. si de a întocmi documente nelegale pentru plățile efectuate din casieria unității administrativ-teritoriale, intruneste in drept elementele constitutive ale infracțiunii de neglijenta in serviciu iar nu de abuz in serviciu in forma calificata si continuata, este neîntemeiată.

Infracțiunea de neglijenta in serviciu este săvârșita cu forma de vinovăție a culpei comparativ cu infracțiunea de abuz in serviciu care se săvârșește numai cu forma de vinovăție a intenției.

In cauza, pe baza expertizei contabile coroborata cu declarațiile inculpatei B. (I.) M. G. si chiar ale inculpatei P. M., s-a stabilit că aceasta din urma, in calitate de casier in perioada 2000-2004 a efectuat plați in baza unor facturi ce nu conțin elemente de identificare potrivit legii, au fost înregistrate facturi emise de noile plati ce nu figurează in baza de date a Ministerului Finantelor sau care figurează cu alt cod fiscal decât cel emis pe factura; alte facturi aparțineau altor societati decât furnizorul înscris pe factura sau aparținând unor societăți ce figurează ca radiate sau cu activitate suspendată; au fost înregistrate in registrul de casa chitanțe ce aparțineau aceluiași cotor de chitanțier desi erau emise de societăți diferite; nu s-au întocmit date de recepție si constatare diferențe necesare pentru înregistrarea in contabilitate; referatele prin care se aproba necesarul de materiale nu sunt semnate de primar, contabilul sef sau seful de compartiment, la fel si dispozițiilor de plata către casierie, documente care nu poarta viza de control financiar preventiv.

Din Raportul de expertiza (anexele 9-12) rezulta că în numeroase cazuri „cotorul” C.E.C -urilor nu conține toate elementele de identificare prevăzute de lege, respective numele persoanei ce a ridicat suma in numerar, suma trecuta in cifre, contul din care s-a realizat tragerea, destinatia utilizării sumelor iar in Registrul de casa al Primariei A. au fost menționate sume diferite față de sumele ridicare din trezorerie. De asemenea, s-a mai constatat că înperioada 2001-2003 au fost 16 file C.E.C pe baza cărora s-a ridicat din trezorerie suma totala de_ lei insa respectivele operațiuni nu au fost înregistrate in registrul de casa ( vezi anexa 13 la Raportul de expertiza contabila).

Aspectele de nelegalitate reținute de expertiza contabila pun in evidenta faptul ca inculpata apelanta P. M. a acționat cu intentie atunci cand a efectuat plati si eliberarea din casierie de numerar fără a exista documente justificative legale sau in lipsa acestora, precum si atunci când nu a înregistrat in Registrul de casa al Primăriei A. judetul Constanta sumele ridicate cu filele C.E.C. din trezorerie sau a înregistrat contabil documente care nu purtau viza de control financiar preventiv.

D. urmare, îndeplinirea defectuoasa sau neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu, in calitate de casier, cu intenție si in baza unei rezoluții infracționale unice de catre inculpata apelanta P. M., întrunește drept elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, în formă calificată și continuată, cu consecințe deosebit de grave, prin producerea in patrimonial Primariei comunei A. judetul Constanta a prejudiciilor de 212.952,4 lei si de 515.329 lei, asa cum temeinic si legal a reținut si prima instanța.

Referitor la infracțiunile de fals intelectual in forma continuata (art. 289 Cod penal 1969 cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal 1969) si de uz de fals in forma continuata (art. 291 Cod penal 1969cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal 1969)retine in sarcina inculpatei apelante P. M., raportat la data savarșirii lor, 2000-2004 precum si la termenele de prescripție a răspunderii penale prevăzute atat de vechiul cod penal (articolul 122 alineat 1 litera d Cod penal 1969 raportat la articolul 124 Cod penal 1969) cat si de noul Cod penal (articolul 154 alineat 1 litera d si articolul 155 alineat 4 Cod penal) si de limitele legale ale pedepsei, se constată că s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale iar soluția de încetare a procesului penal este temeinica si legală.

Urmare celor reținute anterior, se va admite apelul inculpatei P. M., se va desființa in parte hotărârea atacată și, în rejudecare, se va face aplicarea articolului 5 Cod penal iar in considerarea ca infracțiunea de abuz in serviciu in forma continuata este sancționata de noulCod penal cu o pedeapsa avand limite mai reduse, in temeiul prevederilor articolului 386 C.p.p. se va schimba încadrarea juridica din infracțiunea prev. de art. 248-248¹ Cod penal 1969 cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal 1969 in infracțiunea prev. de art. 297 al noului Cod penal cu aplicarea art. 35 Cod penal si a articolului 5 Cod penal.

In temeiul prevederilor articolului 297 alineat 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 Cod penal si a articolului 5 Cod penal va fi condamnata inculpata apelanta P. M. la pedeapsa de 3 ani închisoare.

Inculpatei apelante P. M. i se va aplica, in temeiul prevederilor articolului 67 alineat 2 Cod penal raportat la articolul 66alineat 1, litera a,b Cod penal, pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor de a fi aleasa in autoritățile publice sau in orice alte funcții publice sau de a ocupa o funcție care implica exercițiul autorității de stat, pe timp de 2 ani după executarea pedepsei principale .

In baza prevederilor articolului 65 Cod penal se va aplica inculpatei P. M. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de articolul 66 literele a, b Cod penal pe durata executării pedepsei principale, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

Având in vedere ca inculpata apelanta P. M. nu are antecedente penale si ca in mare măsura săvârșirea infracțiunii reținute in sarcina sa a fost determinată de activitatea necorespunzătoare si defectuoasa a sefului de compartiment si a primarului in calitatea lui de ordonator principal de credite, curtea apreciază, ca reeducarea ei se poate face si fără executarea pedepsei in regim privative de libertate.

Fiind îndeplinite cerințele art.91Cod penal, se va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, calculate de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

In temeiul prevederilor art. 92 alineat 3 Cod penal si a articolului 93 Cod penal pe durata termenului de supraveghere condamnata P. M. va trebui sa respecte următoarele masuri de supraveghere si obligații.

a) să se prezinte la S. de Probațiune C., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

In temeiul articolului 93 alineat 2 litera d Cod penal condamnata P. M. nu va putea părăsi teritoriul României fără acordul instanței, pe durata termenului de supraveghere iar verificarea respectării acestei interdicții se va face de organele abilitate in condițiile legii, conform prevederilor articolului 94 alineat 2 teza a II-a Cod penal.

In baza prevederilor articolului 93 alineat 3 si 4 Cod penal pe durata termenului de supraveghere va fi obligată condamnata P. M. să presteze timp de 60 de zile o munca neremunerata in folosul comunitatii, . ore zilnice ce se stabileste potrivit legii de executare a pedepselor in cadrul Primariei comunei A. sau la o alta institutie ce va fi stabilita de S. de Probatiune Constanta organ desemnat cu supravegherea acesteia in baza prevederilor articolului 94 Cod penal .Serviciului de Probatiune Constanta i se vor comunica datele prevazute de art. 93 al. 1 lit. c-e Cod penal.

I se va atrage atentia condamnatei P. M. asupra dispozitiilor articolului 26 Cod penal cu privire la revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere in cazul nerespectarii masurilor de supraveghere sau a neexecutarii obligatiilor impuse de lege sau savarsirii de noi infractiuni.

Avand in vedere ca legea penala mai favorabila este in cauza codul penal nou iar condamnarea inculpatilor apelanti s-a facut in baza acestuia, se vor inlatura din sentinta penala nr 116/12.03.2013 a Tribunalului Constanta dispozitiile art. 33 litera a, articol 34 litera b Cod penal 1969, ale art. 65 Cod penal 1969 raportat la articolul 65 Cod penal 1969, ale art.64 litera a teza a II-a si litera b Cod penal 1969 si al art.71 alineat 1, 2 Cod penal 1969.

Referitor la actiunea civila formulata de C. L. al comunei A. judetul Constanta retinand ca acesta este in fapt un administrator al patrimoniului comunei A., are competenta sa actioneze in vederea recuperarii prejudiciilor cauzate patrimoniului comunei, astfel că actiunea in în pretenții nu este inadmisibila.

Despăgubirile la care au fost obligați inculpații către C. L. al comunei A. vor intra în patrimoniul Primăriei comunei A., astfel că implicit a fost sdoluționată acțiunea în pretenții a acesteia din urmă.

Despagubirile la care au fost obligati in solidar inculpatii I. I., B. (I.) M. G., P. M. si P. M. O. si I. A. D. catre C. local al comunei A. judetul Constanta fiind stabilite cu certitudine pe baza raportului de expertiza contabila nu se impune modificarea acestora .

Asa cum s-a aratat in precedent, vanzarea-cumpararea terenurilor de catre partile civile S. F., S. P., Sasa C., Bilau N. O., T. C., T. N., N. A., Taranu A., Sauleanu A., G. J., G. M., M. M. – prin M. A., M. R. si Stefanov R. s-a facut prin act autentic notarial, acestia confirmand olograf că au citit actul inainte sa semneze si ca au cunostinta de bunul pe care il vand iar in actul de vanzare-cumparare notarial amplasamentul terenului este unul corect, pretul convenit –fiind platit integral, rezulta ca este culpa vanzatorilor că nuau făcut verificări înainte de a semna contractul de vânzare cumpărare asupra amplasamentului terenurilor pe care le înstrăinau.

Rezultă, deci, că părțile civile amintite nu pot invoca propria culpă împotriva unui act de vănzare cumpărare autentic pentru a obține despăgubiri.

Mai mult, pretul convenit si trecut în actul notarial dovedindu-se ca nu a fost unul neserios ci, corespunzator valorii de piata de la momentul vanzarii, asa cum a rezultat din evaluarile expertilor tehnici, imobiliari, nu se poate considera ca partile civile vanzatoare au inregistrat vreun prejudiciu patrimonial.

Pentru considerentele mentionate anterior curtea apreciaza ca in mod temeinic si legal prima instant a respins ca nefondate actiunile civile formulate de, S. F., S. P. și S. C., B. N. O., T. C., T. N., T. D. – decedat, Ș. D., D. V. – decedată, D. N. – decedat, N. A., Ț. A., Șăuleanu A., G. J., G. M., M. M. decedat prin M. A., M. R., Ș. R..

Actiunea civila formulată de S.C .S. C. &Carry S.R.L Brasov impotriva inculpatului S. I. a fost temeinic si legal respinsă ca nefondată intrucât diferența de pret incasată de inculpatul S. I. la vanzarea suprafetei de 8 ha teren inglobeaza si cheltuielile efectuate de acesta cu demersurile pentru trecerea terenurilor cumparate din circuitul agricol extravilan in teren intravilan si obtinerea avizelor necesare pentru aprobarea de a se construi pe acele terenuri.

In aceeasi ordine de idei, intervenind vanzarea-cumpararea suprafetei de 8 ha teren dupa oferta de vanzare facuta de inculpatul S. I. rezulta cu evidență ca nu a existat nicio intentie a acestuia de prejudiciere a cumparatorului S.C S. C. &Carry S.R.L. Brasov .

Pretentiile civile formulate de C. local al comunei A. judetul Constanta si Primaria comunei A. judetul Constanta impotriva inculpatului S. I. nu sunt intemeiate, in raport de imprejurarea ca faptele acestuia nu intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de complicitate la inselaciune in forma continuata si cu consecintele deosebit de grave, prevazute de articolul 26 Cod penal 1969 raportat la articolul 215 al. 1,2,3 si 5 Cod pnal cu aplicarea art. 41 alineat 2 Cod penal 1969.(lipsa intentie si prejudiciu) astfel ca nu exista fapta delictuală prejudiciabila care sa nasca dreptul la despagubire.

Față de inexistenta prejudiciului masura sechestrului asigurator aplicat pe bunurile mobile si immobile ale inculpatului S. I. urmeaza a fi ridicata.

Intrucat inculpatul I. I. a fost obligat la despagubiri civile catre C. local al comunei A. judetul Constanta pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin savarsirea infractiunii de abuz in serviciu in forma continuata, prev. de art. 297 alineat 1 Cod penal cu aplicarea art.35 Cod penal, in patrimonial comunei A. judetul Constanta, măsura sechestrului asigurător luată asupra bunurilor sale se va menține.

Examinarea din oficiu a hotararii primei instante neidentificand alte motive de reformare a acesteia, restul dispozitiilor ei vor fi mentinute in masura in care nu contravin prezentei decizii penale.

In baza prevederilor art. 272 alineat 1 Cod procedura penala onorurile partiale pentru avocatii din oficiu Margariti E., Tita Batranu C., G. D., G. A., V. C., T. O. C., G. georgiana și S. M., în cunatum de cate 200 lei se vor avansa din fondul Ministerului Justitiei catre Baroul de avocati Constanta.

In baza prevederilor art. 272 alineat 3 Cod procedura penala cheltuielile judiciare avansate de stat in apelurile admise ale Parchetului de pe lângă Tribunalul C. si inculpaților I. I., S. I., B. (I. ) M. G., P. M. O., I. A. D. si P. M. vor ramane in sarcina statului.

In temeiul prev de art. 275 alineat 2 Cod procedura penala apelantele părți civile C. L. al Comunei A. și T. C., N. A., Ț. A., Șăuleanu A., G. J., Ș. R. vor fi obligate să plătească statului suma de câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în apelurile lor și care au fost respinse

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 421 pct. 2 lit. b C. proc. pen. respinge apelurile declarate de către apelanții părți civile C. L. al Comunei A. și T. C., N. A., Ț. A. prin procurist N. A., ȘĂULEANU A., prin procurist N. A., G. J., Ș. R., împotriva sentinței penale nr.116/12.03.2013, a Tribunalului C., ca nefondate.

În baza art. 275 alin. 2 Cod proc.pen. obligă apelanții părți civile C. L. al Comunei A. și T. C., N. A., Ț. A., Șăuleanu A., G. J., Ș. R., la plata sumei de câte 200 de lei ,fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 421 pct. 2 lit. a C. proc. pen. admite apelurile declarate de către apelantul Ministerul Public – D.N.A. S.T. C. și apelanți inculpați I. I., S. I., B. M. G., P. M. O., I. A. D. și P. M., împotriva sentinței penale nr. 116/12.03.2013, a Tribunalului C.,

Desființează în parte, sentința penală apelată și rejudecând:

În baza art. 386 C.proc. pen. schimbă încadrarea juridică a infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului I. I., din infracțiunile prev. de art. 302¹ alin.2 C. pen. 1969 cu aplic. art. 74 lit. a și alin. 2 c.p.1969 – art. 76 alin. 1 lit. b c.p.1969, art.246-248¹ C.pen.1969, cu apl. art.41 alin.2 C.pen1969 cu aplic. art. 74 lit. a și alin. 2 c.p1969. – art. 76 alin. 1 lit. b c.p.1969 și art.215¹ alin.1,2 C. pen. 1969, cu aplic. art. 74 lit. a și alin. 2 c.p.1969. – art. 76 alin. 1 lit. a c.p 1969 în infracțiunile prev. de art. 307 alin.1 cod penal cu aplicarea art.5 cod penal, art.297 alin.1 cod penal cu aplicarea art. 35 cod penal și art.5 cod penal și art. 295 alin.1 cod penal cu aplicarea art. 5 cod penal.

În baza art. 386 C.proc. pen. schimbă încadrarea juridică a infracțiunii reținute în sarcina inculpatei B. M. G., din infracțiunea prev. de art. 246 - 248¹ C. pen.1969, cu apl. art.41 alin.2 C. pen 1969, cu aplic. art. 74 lit. a și alin. 2 c.p.1969 – art. 76 alin. 1 lit. b c.p.1969 în infracțiunea prev. de art.297 alin.1 cod penal cu aplicarea art. 35 cod penal și art. 5 cod penal.

În baza art. 386 C.proc. pen. schimbă încadrarea juridică a infracțiunii reținute în sarcina inculpatei P. M. O., din infracțiunea prev. de art. 246 -248¹ C.pen., cu apl. art.41 alin.2 C.pen1969 cu aplic. art. 74 lit. a și alin. 2 c.p.1969 – art. 76 alin. 1 lit. b c.p.1969 în infracțiunea prev. de art.297 alin.1 cod penal cu aplicarea art. 35 cod penal și art. 5 cod penal.

În baza art. 386 C.proc. pen. schimbă încadrarea juridică a infracțiunii reținute în sarcina inculpatei I. A. D., din infracțiunea prev. de art. 246 -248¹ C.pen.1969, cu apl. art.41 alin.2 C.pen 1969, cu aplic. art. 74 lit. a și alin. 2 c.p. 1969. – art. 76 alin. 1 lit. b c.p.1969 în infracțiunea prev. de art.297 alin.1 cod penal cu aplicarea art. 35 cod penal și art. 5 cod penal.

În baza art. 386 C.proc. pen. schimbă încadrarea juridică a infracțiunii reținute în sarcina inculpatei P. M., din infracțiunea prev. de art. 246 -248¹ C.pen.,1969 cu apl. art.41 alin.2 C.pen1969 cu aplic. art. 74 lit. a și alin. 2 c.p.1969 – art. 76 alin. 1 lit. b c.p.1969, în infracțiunea prev. de art.297 alin.1 cod penal cu aplicarea art. 35 cod penal și art.5 cod penal.

În baza art. 297 alin.1 cod penal cu aplicarea art. 35 cod penal și art. 5 cod penal, condamnă pe inculpatul I. I., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu la o pedeapsă de 4 ani închisoare .

În baza art. 295 alin.1 cod penal cu aplicarea art. 5 cod penal, condamnă pe inculpatul I. I., pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 38 alin. 1 – 39 alin. 1 lit. b cod pen. inculpatul I. I.

execută pedeapsa cea mai grea, respectiv 4 ani închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv 1 an închisoare.

În final inculpatul I. I., execută pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare.

Pedeapsa de 5 ani închisoare, se execută cu privare de libertate, în condițiile art. 60 cod penal.

În baza art. 67 al.2 C.p. rap. la art. 66 al.1 lit. a, b C.p. se interzic inculpatului exercițiul dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani, de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, ca pedeapsă complementară.

În baza art. 65 C.p. se aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 66 lit. a C.p. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice) și art. 66 lit. b C.p. ( dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat), din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

În baza art. 396 alin.6 rap. la art. 16 alin. 1 lit. f Cod proc. pen., cu referire la art. 154 lit. d și 155 alin.4 Cod pen., încetează procesul penal față de inculpatul I. I., sub aspectul comiterii infracțiunii prev. de art. 307 alin.1 cod penal cu aplicarea art. 5 cod penal, deoarece a intervenit prescripția răspunderii penale.

Înlătură din sentința penală apelată disp. art. 33 lit. a – art. 34 lit. b c.p.1969, art. 65 c.p.1969 rap. art. 66 c.p.1969, art. 64 lit. a teza II și b c.p.1969 și art. 71 alin.1,2 c. p. 1969;

În baza art. 297 alin.1 cod penal cu aplicarea art. 35 cod penal și art.5 cod penal, condamnă pe inculpații B. M. G., P. M. O., I. A. D. și P. M., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu la câte o pedeapsă de 3 ani închisoare fiecare.

În baza art. 67 al.2 C.p. rap. la art. 66 al.1 lit. a, b C.p. interzice inculpaților exercițiul dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani, de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, ca pedeapsă complementară.

În baza art. 65 C.p. aplică inculpaților pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 66 lit. a C.p. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice) și art. 66 lit. b C.p. ( dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat), din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

În baza art. 91 C.p. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii aplicată inculpaților B. M. G., P. M. O., I. A. D. și P. M., pe o durată de 3 ani ce constituie termen de supraveghere, care se calculează de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În temeiul art. 92 alin. 3 Cod penal și 93 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere condamnații trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere și obligații:

a) să se prezinte la S. de Probațiune C., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art. 93 alin. 2 lit. d Cod penal, impune condamnaților să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanței, pe durata termenului de supraveghere, verificarea modului de îndeplinire a acestei obligații urmând a se face de organele abilitate în condițiile legii, conform art. 94 alin. 2 teza II Cod penal.

În temeiul art. 93 alin. 3 și alin. 4 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, obligă condamnații să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de câte 60 de zile fiecare, într-un număr de ore zilnice ce se stabilește potrivit legii de executare a pedepselor, în cadrul Primăriei comunei A. sau la o altă instituție ce va fi stabilită de S. de Probațiune C.

În temeiul art. 94 Cod penal, stabilește S. de Probațiune C. cu supravegherea inculpaților B. M. G., P. M. O., I. A. D. și P. M., pe durata termenului de supraveghere, căruia i se vor comunica datele prevăzute de art. 93 alin. 1 lit. c – e Cod penal.

Atrage atenția persoanelor supravegheate asupra dispozițiilor art. 96 Cod penal, cu privire la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere sau a neexecutării obligațiilor impuse ori stabilite de lege și a săvârșirii de noi infracțiuni.

În baza art. 397 Cod proc. pen., rap. la art. 255, 256 Cod proc. pen, dispune ridicarea sechestrului asigurător, aplicat de organele judiciare, D. – S.T. C., prin procesul verbal din data de 03.05.2006, asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului S. I., conform ordonanței nr.5/P/ 2006 din data de 26.04.2006.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 272 alin 1 C. proc. penală onorarii parțiale avocați oficii - av. Mărgăritti E., T. B. C., G. D., G. A., V. C., T. O. C., G. G. și S. M., în cuantum de câte 200 de lei fiecare, se avansează din fondurile MJ în favoarea Baroului C..

În baza art. 275 alin. 3 C. proc. pen cheltuielile judiciare avansate de stat în apelurile admise, rămân în sarcina acestuia.

Conform art. 400 alin. 3 cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 09.03.2015.

Pt. Președinte, Pt. Judecător,

C. D., V. L.

aflat în c.o., semnează, în baza aflată în c.o., semnează, în baza

art. 406 C.p.p., președinte instanță art. 406 C.p.p., președinte instanță

A. I. A. I.

Pt. Grefier,

A. B.

aflată în c.o., semnează, în baza art. 406 C.p.p.,

grefier – secția penală S. P.

Red.jud.fond.L.L.

Red.jud. dec. V.L.2ex/08.08.2015

← Tâlhărie (art.233 NCP). Decizia nr. 196/2015. Curtea de Apel...		Trafic de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Decizia nr. 268/2015.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Tâlhărie (art.233 NCP). Decizia nr. 196/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA Trafic de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Decizia nr. 268/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA Vătămarea corporală din culpă (art.196 NCP). Decizia nr. 238/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA