Tâlhărie (art.211 C.p.). Decizia nr. 294/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 294/2015 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 03-04-2015 în dosarul nr. 23876/212/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 294/P
Ședința publică de la 03 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. J.
Judecător C. D.
Cu participare – grefier A. B.
- procuror V. J. P.
S-a luat în examinare apelul penal declarat de revizuentul B. V. fiul lui P. și C., născut la data de 02.12.1967, deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva sentinței penale nr.1331 din data de 05.12.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr. _ .
Dezbaterile, au avut loc în ședința publică din data de 02 aprilie 2015 fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, a stabilit pronunțarea cauzei la data de 03 aprilie 2015, când a pronunțat următoarea decizie
C U R T EA
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală 1331/05.12.2014, a Judecătoriei C. s-a hotărât.
„În baza art.459 alin.5 C.proc.pen. respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul B. V. (fiul lui P. și C., născut la data de 02.12.1967 în mun. Iași, jud. Iași, domiciliat în mun. C., ., CNP:_, în prezent deținut în Penitenciarul Poarta Albă).
În baza art.275 alin.2 C.proc.pen. obligă revizuentul la plata către stat a sumei de 300 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei de pe minută”.
Pentru a se pronunța în sensul celor menționate, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 24.07.2014 sub nr._, inculpatul – condamnat B. V., deținut în Penitenciarul Poarta Albă, a solicitat revizuirea motivat de faptul că în mod greșit a fost schimbată încadrarea juridică din infracțiunea de furt în infracțiunea de tâlhărie.
Învederează revizuentul că persoana vătămată și-a retras plângerea, bunul fiind recuperat imediat, astfel încât consideră că nu a fost vorba de o tâlhărie, ci de un furt, solicitând așadar schimbarea încadrării juridice din în acest sens pentru a se putea împăca cu persoana vătămată ceea ce ar conduce la înlăturarea răspunderii penale.
Precizează revizuentul că persoana vătămată a declarat că bunul i-a fost furat, că nu a fost nicidecum tâlhărită și că dorește să se împace cu inculpatul din moment ce telefonul mobil a fost recuperat pe loc.
Revizuentul face referire la faptul că suferă de hepatită cronică din cauza deciziei intenționat greșite, că nu dispune de tratamentul necesar în penitenciar, starea sa de sănătate agravându-se zi de zi. Deși a fost adus în fața instanței de nenumărate ori, nimeni nu l-ar fi luat în seamă.
Solicită instanței să aibă în vedere că a avut o conduită bună, de recunoaștere și că nu este recidivist, împăcându-se cu persoana vătămată L. V., fiind înlăturată răspunderea penală.
Măsuri premergătoare admisibilității în principiu a cererii de revizuire:
La solicitarea instanței a fost atașat dosarul de fond – dosarul nr._/212/2013 al Judecătoriei C., iar la termenul din camera de consiliu din 10.09.2014, după ce a pus în discuție admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire, instanța a rămas în pronunțare. Președintele completului a repus însă cauza pe rol și a înaintat dosarul completului imediat următor pentru soluționarea declarației de abținere.
Prin încheierea din 09.10.2014 instanța a admis declarația de abținere formulată de președintele completului P2, a menținut actele și măsurile dispuse și a trimis dosarul Președintelui Judecătoriei C. în vederea desemnării unui nou complet care să soluționeze cererea de revizuire, cauza fiind repartizată aleatoriu la prezentul complet de judecată.
Prin rezoluție instanța a dispus emiterea unei adrese către condamnat cu mențiunea ca până la termenul de judecată din 27.11.2014 să indice temeiul de drept al cererii de revizuire conform art.453 C.proc.pen. precum și mijloacele de probă pe care se întemeiază (art.456 C.proc.pen.), sub sancțiunea inadmisibilității cererii de revizuire. Revizuentul nu a răspuns însă la adresa instanței.
La termenul din 27.11.2014 instanța a pus în discuție admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire și a rămas în pronunțare.
Admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire:
Potrivit art.459 alin.2 și 3 C.proc.pen., admisibilitatea în principiu se examinează de către instanță, în camera de consiliu, fără citarea părților; instanța examinează dacă:
cererea a fost formulată în termen și de o persoană dintre cele prevăzute la art.455;
cererea a fost întocmită cu respectarea prevederilor art.456 alin.2 și 3; au fost invocate temeiurile legale pentru redeschiderea procedurilor penale;
faptele și mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea nu au fost prezentate într-o cerere anterioară de revizuire care a fost judecată definitiv;
faptele și mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea condus, în mod evident, la stabilirea existenței unor temeiuri legale ce permit revizuirea;
persoana care a formulat cererea s-a conformat cerințelor instanței dispuse potrivit art.456 alin.4 C.proc.pen.
În cazul în care instanța constată neîndeplinirea condițiilor prevăzute la alin.3, dispune prin sentință respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă (alin.5).
Prin sentința penală nr.270/27.03.2014 pronunțată de Judecătoria C., instanța a dispus, printre altele, schimbarea încadrării juridice din art.211 alin.1 și alin.2 lit.c C.pen. în art.233 C.pen. 2009 cu aplicarea art.5 C.pen. 2009 și a respins cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice în infracțiunea de furt simplu prev. de art.228 C.pen. 2009.
De asemenea, în baza art.233 C.pen. cu aplicarea art.5 C.pen. 2009 instanța l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare în regim de detenție, conform art.60 C.pen. 2009.
Prin decizia penală nr.445/P/27.06.2014 Curtea de Apel C. a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de apelantul – inculpat B. V. și a respins ca nefundat apelul declarat de acesta împotriva sentinței penale nr.270/27.03.2014 a Judecătoriei C..
Deși cererea de revizuire a fost formulată în termen (fiind în favoarea inculpatului poate fi formulată oricând – art.457 alin.1 C.proc.pen.) și de o persoană dintre cele prevăzute la art.455 C.proc.pen. (în cauză chiar de inculpat), totuși cererea a fost formulată fără respectarea prevederilor art.456 alin.2 C.proc.pen.
Astfel, cererea se formulează în scris și trebuie motivată, cu arătarea cazului de revizuire pe care se întemeiază și a mijloacelor de probă în dovedirea acesteia. În cazul în care cererea nu îndeplinește condițiile prevăzute la alin.2 și 3, instanța pune în vedere celui ce a formulat cererea să o completeze, într-un termen stabilit de instanță, sub sancțiunea prevăzută la art.459 alin.5.
Or, deși cererea este formulată în scris și motivată, inculpatul nu a indicat cazul de revizuire pe care se întemeiază și nici mijloacele de probă în dovedirea acesteia, cu toate că i s-a pus în vedere să completeze cererea până la termenul din 27.11.2014.
Mai mult, din motivarea revizuentului instanța nu poate încadra cererea sa în vreunul dintre cazurile prev. de art.453 C.proc.pen.
Revizuirea constituie o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată împotriva hotărârilor judecătorești definitive pronunțate de instanțele penale, având caracterul unei căi de retractare care permite instanței penale să revină asupra propriei sale hotărâri și, în același timp, caracterul unei căi de atac de fapt (iar nu de drept), prin care sunt constatate sau înlăturate erorile judiciare în rezolvarea cauzelor penale.
Revizuentul este însă nemulțumit de încadrarea juridică a infracțiunii, considerând că se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de furt, iar nu săvârșirea infracțiunii de tâlhărie astfel cum a reținut atât prima instanță, cât și instanța de apel. Or, încadrarea juridică este o chestiune de drept, nu de fapt, și, în condițiile în care revizuentul nu a invocat vreo faptă sau împrejurare de fapt necunoscută de instanță la momentul pronunțării condamnării, cererea sa este vădit nefondată. Prima instanță și instanța de apel au analizat conținutul constitutiv al infracțiunii săvârșite de revizuent pe baza probatoriului administrat, respingând cererile sale de schimbare a încadrării juridice, astfel încât prezentul demers procesual nu tinde decât la repunerea în discuție a unor chestiuni vizând încadrarea juridică, aspecte ce excede obiectului revizuirii”
În termen legal, împotriva susmenționatei sentințe penale a declarat apel revizuentul B. V..
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate, prin prisma criticilor formulate și din oficiu, conform art. 408 C. pr. pen., Curtea constată că apelul formulat de către revizuientul apelant B. V. este nefondat.
Prin sentința penala 1331/2014 a Judecătoriei C. a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul B. V. fiind obligat la plata către stat a sumei de 300 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
In motivarea apelului, inculpatul B. V. a învederat că, în mod greșit a fost schimbată încadrarea juridică din infracțiunea de furt în infracțiunea de tâlhărie, fiind condamnat la pedeapsa privativă de libertate de 3 ani. În acest sens, s-a învederat că persoana vătămată a declarat că bunul i-a fost furat, că nu a fost tâlhărită și dorește să se împace cu inculpatul din moment ce telefonul mobil a fost recuperat pe loc.
Pe cale de consecință, a solicitat schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de furt, pentru a se putea împăca cu persoana vătămată ceea ce ar conduce la înlăturarea răspunderii penale.
Potrivit art. 452 alin 1 C.pr.pen hotărârile judecătorești definitive pot fi supuse revizuirii atât cu privire la latura penală cât și cu privire la latura civilă.
Din interpretarea dispozițiilor art. 452 și art. 453 C.pr.pen rezultă caracterul revizuirii de cale extraordinară de atac, prin folosirea căreia se pot înlătura erorile judiciare cu privire la faptele reținute printr-o hotărâre judecătorească definitivă, datorate necunoașterii de către instanțe a unor împrejurări de care depindea adoptarea unei hotărâri conforme cu legea și adevărul.
Din aceleași dispoziții rezultă, totodată, că revizuirea are rolul de a atrage anularea hotărârilor în care judecata s-a bazat pe o eroare de fapt și de a reabilita judecătorești pe cei condamnați pe nedrept.
Fiind o cale extraordinară de atac, revizuirea poate privi exclusiv hotărârile determinate de art. 452 C. pr.pen. și numai pentru cazurile prevăzute în art. 453 din același cod, singurele apte a provoca o reexaminare în fapt a cauzei penale.
Curtea constată că apărările formulate de apelantul inculpat B. V. nu se încadrează în nici unul din cazurile prevăzute de art. 453 C.proc.penală, iar apărările acestuia, au fost verificate în cadrul soluționării fondului cauzei (prima instanță și etapa apelului), neputând fi reanalizate în cadrul căii extraordinare de atac a revizuirii întrucât nu sunt împrejurări ce să nu fi fost cunoscute la soluționarea cauzei.
Ținând seama că revizuirea este o cale extraordinară de atac care vizează cazuri expres și limitativ prevăzute de lege și întrucât prezenta instanță învestită cu soluționarea unei asemenea cereri nu a constatat ca in cauza sa fie incident –raportat la motivele invocate in cerere de petent - vreunul din cazurile reglementate în art. 453 alin 1 C.pr.pen., urmează a respinge apelul formulat de către apelantul inculpat B. V. ca nefondat. Aceasta întrucât Sentința penala nr. 270/27.03.2014 a Judecătoriei Constanta, rămasa definitiva la data de 27.06.2014 prin Decizia penala nr.445/P/27.06.2014 a Curții de Apel Constanta se bucură de autoritate de lucru judecat, de prezumția de legalitate și veridicitate
Față de aceste considerente, în baza art. 421 pct 1 lit b C.p.p. va respinge ca nefondat apelul formulat de către apelantul revizuient B. V., urmând a dispune asupra cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 pct. 2 lit. b C. proc. pen. respinge apelul declarat de către apelantul revizuient B. V., împotriva sentinței penale nr. 1331/05.12.2014, a Judecătoriei C., ca nefondat.
În baza art. 275 alin. 2 Cod proc.pen. obligă inculpatul revizuient B. V., la plata sumei de 200 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.272 cod procedură penală, onorariu în sumă de 200 lei, pentru apărător din oficiu V. Clarisa, se suportă din fondurile Ministerului Justiției.
Conform art.400 alin. 3 cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 03.04.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, C. J. C. D.
Grefier,
A. B.
Jud. fond M V.
Red. dec. Jud. C J.
2ex/07.04.2015
| ← Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 302/2015. Curtea de Apel CONSTANŢA | Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr.... → |
|---|
