Lovirea sau alte violenţe (art. 180 C.p.). Decizia nr. 1041/2015. Curtea de Apel CRAIOVA

Decizia nr. 1041/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 09-07-2015 în dosarul nr. 14163/318/2014*

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE APEL

DECIZIE PENALĂ Nr. 1041/2015

Ședința publică de la 09 Iulie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE - I. G. – JUDECĂTOR

JUDECĂTOR - M. C. G.

Grefier - M. N.

Ministerul Public reprezentat de procuror D. S., de la P. de pe lângă Curtea de Apel C.

……………..

Pe rol, soluționarea apelului declarat de inculpatul B. C. împotriva sentinței penale nr. 1022 din data de 28 aprilie 2015, pronunțată de Judecătoria Tîrgu J. în dosarul cu nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns apelantul inculpat asistat de avocat ales D. C., lipsind intimata parte civilă L. M..

Procedura completă.

S-a efectuat referatul oral al cauzei, apărătorul apelantului inculpat a depus la dosar declarația părții civile L. M., autentificată la B.N.P. sub nr. 72/01 iulie 2015, în sensul că partea înțelege să-și retragă plângerea prealabilă împotriva inculpatului, pentru faptele din datele de 31.10.2013, respectiv 15.04.2014.

Nefiind ridicate excepții sau formulate noi cereri, instanța de control judiciar constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.

Avocat D. C., având cuvântul pentru apelantul inculpat, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței și încetarea procesului penal avându-se în vedere în acest sens declarația autentificată la notar, dată de partea civilă L. M., prin care a arătat că înțelege să-și retragă plângerea prealabilă împotriva inculpatului privitor la faptele din datele de 31.10.2013 și 15.04.2014.

Având cuvântul, reprezentantul parchetului solicită admiterea apelului inculpatului, desființarea hotărârii instanței de fond și încetarea procesului penal față de inculpat, pentru săvârșirea infracțiunilor prev de art. 193 vechiul Cod Penal și art. 180 alin. 2 vechiul Cod Penal; de asemenea, solicită obligarea persoanei vătămate constituită parte civilă la plata cheltuielilor judiciare.

Apelantul – inculpat B. C., în ultimul cuvânt, declară că s-a împăcat cu partea vătămată și solicită instanței să ia act de faptul că aceasta din urmă și-a retras plângerea.

Dezbaterile fiind încheiate;

CURTEA:

Asupra apelului de față;

Constată că prin sentința penală nr. . 1022 din data de 28 aprilie 2015, pronunțată de Judecătoria Tîrgu J. în dosarul cu nr._, în temeiul art. 386 C.p.p., cu privire la fapta reținută în sarcina inculpatului B. C. ca fiind săvârșită în 31.10.2013, s-a schimbat încadrarea juridică reținută prin actul de sesizare, din infracțiunea prev. de art. 193al.(2) c.p. raportat la art.199 alin.1 C.p., în infracțiunea prev. de art. 180 al.2 ind.1 c.p. de la 1969, iar în temeiul art. 180 al.2 ind.1 c.p. de la 1969 raportat la 63 al.(3)- teza a II-a c.p. de la 1969 ,a art.74 al.1 lit.a) și a art.76 lit.f cu referire la art. 5 C.pen, a fost condamnat inculpatul B. C. (fiul lui C. și G., născut la data de 30.09.1969 în ., domiciliat în Tg. J., . bis, județul Gorj, CNP._) pentru fapta săvârșită în 31.10.2013, la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 900 lei, iar în temeiul art.193 al.1 c.p. raportat la art.199 c.p. cu referire la art. 63 al.2 și al.4 lit.c c.p., a fost condamnat inculpatul, pentru fapta săvârșită la data de 15.04.2014, la pedeapsa de 2000 lei amendă penală, echivalentul a 200 zile amendă, ce se va executa conform art. 559 C.pr.pen.

În temeiul 10 din Legea pentru punere în aplicare a Legii nr.286/2009, respectiv Legea nr.187/2012, cu aplicarea art.38 al.1 raportat la art.39 al.(1) lit.c) c.p., s-a dispus contopirea pedepsei de 2000 lei amendă penală, aplicată în temeiul art.193 al.1 c.p. raportat la art.199 c.p., cu referire la art. 63 al.2 și al.4 lit.c c.p., inculpatului B. C. pentru fapta săvârșită la data de 15.04.2014, cu pedeapsa amenzii penale de 900 lei aplicată în temeiul art. 180 al.2 ind.1 c.p. de la 1969 raportat la 63 al.(3)-teza a II-a c.p. de la 1969, art.74 al.1 lit.a) și a art.76 lit.f cu referire la art. 5 C.pen, inculpatului pentru fapta săvârșită în 31.10.2013 și s-a aplicat pedeapsa rezultantă a amenzii penale în cuantum de 2300 lei.

S-a atras atenția inculpatului B. C. asupra dispozițiilor art. 63 alin 1 și 3 C.p. privitoare la înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii, în caz de neexecutare cu rea-credință a pedepsei amenzii.

În baza art. 19 și art. 397 c.p.p. rap. art. 1349 c.p. civ., s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă L. M. și a fost obligat inculpatul B. C. la plata către partea civilă L. M. a sumei de 2000 lei reprezentând daune morale; în baza art. 276 alin.2 c.p.p. obligă inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată; în baza art. 274 alin. 1 C.pr.pen., a fost obligat inculpatul B. C. la plata sumei de 600 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat, din care, suma de 300 lei reprezentând cheltuieli efectuate în cursul urmăririi penale.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr.6401/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J.,, a fost trimis în judecată inculpatul B. C. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.193 alin. 2 C.pen. raportat la art. 199 alin. 1 C.pen, art. 193 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen., constând în fapt în aceea că inculpatul și soția sa au avut în această perioadă mai multe conflicte, însă B. M. nu a formulat plângeri prealabile împotriva soțului său, considerând că acesta își va îndrepta comportamentul, dar în vara anului 2013, în urma unui conflict în care a fost amenințată și agresată fizic de inculpat, a părăsit domiciliul comun, stabilindu-se împreună cu minorul în centrul de plasament aparținând Direcției generale de asistență socială și protecția copilului Gorj.

Persoana vătămată chiar s-a adresat instanței de judecată în această perioadă, solicitând eliberarea unui ordin de interdicție pentru ca inculpatul să nu se mai apropie de ea și de minor, însă acțiunea i-a fost respinsă pe motiv că nu a făcut probe suficiente prin care să dovedească atitudinea violentă a lui B. C., pe parcursul urmăririi penale B. M. rămânând în centrul de plasament în perioada 26.07 - 26.09.2013, după care a revenit împreună cu minorul în domiciliul comun, apreciind că va putea relua relațiile de familie, însă inculpatul a continuat să aibă un comportament necorespunzător față de aceasta, mergând în 31.10.2013 cu minorul la un cabinet medical pentru ca acesta să fie supus unui control de specialitate datorită unor afecțiuni cardiace, dar inculpatul, observând că soția sa întârzie să vină la domiciliu, i-a cerut explicații prin intermediul telefonului mobil.

Cum nu a dat crezare motivelor expuse de persoana vătămată, în momentul în care aceasta a ajuns acasă, a început să îi adreseze cuvinte și expresii jignitoare în prezența minorului și a martorei Ș. M., vecina acestora, care în momentul respectiv își făcuse apariția în locuința lor și,fără a ține seama de prezența acestor persoane, inculpatul a lovit-o cu pumnii și picioarele pe soția sa, în diferite zone ale corpului (cap, membre inferioare și membre superioare), iar actele de agresiune nu au încetat, deși persoana vătămată îi solicita în mod expres soțului său să înceteze atitudinea violentă în prezența minorului și a martorei menționate anterior.

Cum comportamentul violent persista din partea inculpatului, persoana vătămată, în acele împrejurări, pentru a evita și alte lovituri din partea acestuia, a fost nevoită să părăsească în fugă imobilul împreună c minorul, sesizând prin apelul de urgență 112 organele de poliție, care s-au deplasat la fața locului și, în prezența acestora, a reușit să își ia o parte di obiectele personale (îmbrăcăminte, încălțăminte) și să se stabilească împreună cu fiul său la domiciliul părinților săi, situat într-un apartament de pe . class="NoSpacing"> În ziua următoare, respectiv pe 01.11.2013, persoana vătămată s-a deplasat la SML Gorj și în urma examinării i s-a eliberat CML nr. 1272/01.11.2013, ce concluzionează că aceasta prezintă leziuni traumatice ce s-au putut produce pi lovire cu corp dur, acestea pot data din 31.10.2013 și necesită pentru vindece 5-6 zile de îngrijiri medicale, fără ca viața să îi fi fost pusă în primejdie, iar pe lângă actul medico-legal, fapta inculpatului a mai fost dovedită și cu declarațiile martorilor Ș. M. și A. D., Ș. M., fiind prezente la conflictul dintre părți, ocazie cu care au observat când inculpatul a lovit-o cu pumnii în zona capului și a corpului soția sa, reproșându-i că a avut relații extraconjugale, ultima martoră confirmând că persoana vătămată a țipat, după care a fugit din casă, fiind urmată îndeaproape și de fiul său.

Persoana vătămată B. M. ,a formulat plângere prealabilă adresată în termen legal Parchetului de pe în lângă Judecătoria Tg-J. și înregistrată sub nr. 2354/P/2014, solicitând efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii inf. de lovire sau alte violențe, arătând că în data de 15.04.2014, în intervalul orar 21:15 - 21:30, a fost agresată fizic și amenințată cu moartea de fostul său soț, inculpatul B. C., reieșind din materialul probator administrat la dosarul cauzei că, în data de 15.04.2014, în intervalul orar 21:15 - 21:30, când se întorcea de la serviciu, persoana vătămată a fost urmărită de inculpatul B. C. până în scara blocului în care locuiește împreună cu părinții săi, situat pe .. Tg. J., împrejurare în care a fost lovită cu pumnul în spate și, ulterior, de zidul blocului.

Ca urmare a acestor acte de agresiune, persoana vătămată a suferit o contuzie puternică în zona șoldului drept, reușind să ajungă cu greu la apartamentul mamei sale, situat la etajul patru al imobilului respectiv, iar în momentul în care aceasta a observat starea în care se afla, i-a cerut să apeleze serviciul de urgență deplasat 112, lucru pe care l-a și făcut în aceeași seară, persoana vătămată fiind transportată cu ambulanța la Spitalul Județean de Urgență Tg. J. - Secția UPU, unde a fost examinată, constatându-se că prezintă o contuzie la șoldul drept, așa cum a rezultat și din fișa de consultație nr. 8551/15.04.2014 anexată la dosarul cauzei, iar după ce a primit îngrijirile medicale, persoana vătămată a fost transportată de la spital la domiciliu de către fiica sa, numita N. E. A..

Persoana vătămată s-a deplasat la SML, unde a fost examinată în ziua următoare, dar nu i s-a mai acordat zile de îngrijiri medicale, motivându-se că nu prezintă leziuni traumatice externe pe cap, trunchi și membre.

Instanța, în analizarea situației de fapt, a remarcat că sentimentul de gelozie al inculpatului reprezintă mobilul situației conflictuale dintre părți, gelozia creând un dezechilibru relațional, manifestându-se prin suspiciunea exagerata ce generează reacții disproporționate, precum intoleranta fata de orice tip de interacțiune a partenerului cu alte persoane, tendința de a aduce reproșuri, revendicări, agresivitate verbala, furie si acte de violenta, ajungându-se ca, în final, partenerul să obosească sa aducă dovezi de fidelitate, iar daca suspiciunea este uneori doar aparent confirmată, se ajunge la ura pentru partener, concretizată adeseori prin comiterea de acte de violenta. În astfel de cazuri se ajunge la divorț, precum și la alte tipuri de măsuri legale: unele reglementate de legislația civilă, respectiv evacuarea din domiciliu a soțului turbulent și unele reglementate de legislația penală - plângere penală pentru lovire (sau altă infracțiune, după caz), solicitarea luării unor măsuri de protecție, aspecte ce se întâlnesc și în cazul de față, fiind vorba despre o situație tipică atât pentru demersurile în instanță ori la alte instituții abilitate, cât și pentru domeniul psihologiei familiale, o măsură importanta prevăzută de lege și luată în cazul de față reprezentând-o luarea măsurilor referitoare la ordinul de protecție, L. M. temându-se evident pentru viața, integritatea fizica sau psihica a sa și a minorului rezultat din căsătoria cu inculpatul B. C.

Observându-se declarațiile date atât la urmărirea penală cât și în cursul judecății de către martorii Ș. M., M. V. și N. E. A., cât și declarațiile date de inculpat, s-a apreciat ca fiind evident că faptele de care este acuzat inculpatul au fost săvârșite de acesta

Instanța a respins apărarea inculpatului, prin care a încercat să demonstreze că nu el a lovit partea vătămată, ci aceasta s-a auto-agresat sau . a fost una neînsemnată și care nu lăsa urme de violență, astfel că a apreciat că inculpatul a încercat să ascundă adevărul prin distorsionarea faptelor și a probelor, reținându-se că se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, dar s-a avut în vedere faptul că și în situația în care persoana vătămată a avut o atitudine ce a generat indignarea inculpatului, acest aspect nu justifică violențele exercitate de inculpat.

Cum fapta din 31.10.2013 a fost săvârșită sub imperiul codului penal de la 1969, care este legea mai favorabilă, instanța a apreciat că nu se poate aplica Noul Cod Penal pentru fapta din 31.10.2013, întrucât s-ar încălca principiul mitior lex, respectiv s-ar încălca și art. 15 al.(2) din Constituția României, respectiv: „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.’’, astfel că, în temeiul art. 386 C.p.p., cu privire la fapta reținută în sarcina inculpatului B. C. ca fiind săvârșită în 31.10.2013, s-a schimbat încadrarea juridică reținute prin actul de sesizare, din infracțiunea prev. de art. 193 al.(2) c.p. raportat la art.199 alin.1 C.p., în infracțiunea prev. de art. 180 al.2 ind.1 c.p. de la 1969, urmând ca, în temeiul art. 180 al.2 ind.1 c.p. de la 1969 raportat la 63 al.(3)-teza a II-a c.p. de la 1969, a art.74 al.1 lit.a) și a art.76 lit.f cu referire la art. 5 C.pen, să dispună condamnarea inculpatului B. C. pentru fapta săvârșită în 31.10.2013, la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 900 lei.

Cu privire la fapta din 15.04.2014, instanța a aplicat dispozițiile noului Cod Penal, astfel că a dispus aplicarea pedepsei de 2000 lei amendă penală, echivalentul a 200 zile amendă, ce se va executa conform art. 559 C.pr.pen..

Cu aceeași motivare, instanța a apreciat cererea persoanei vătămate cu privire la daunele la care este îndreptățită ca urmare a suferinței morale la care a fost supusă, sunt evidente, cererea fiind întemeiată în parte, iar în baza art. 19 și art. 397 c.p.p. rap. art. 1349 c.p. civ., a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă L. M. și a obligat inculpatul B. C. la plata sumei de 2000 lei reprezentând daune morale, fiind mai presus de orice dubiu suferița psiho-emoțională a persoanei vătămate, însă cuantumul solicitat de aceasta din urmă s-a apreciat a fi cu totul exagerat.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul B. CONSTANTIN, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând în drept prevederile art. 408 – 413 Cod procedură penală.

Oral, în fața instanței de control judiciar, inculpatul apelant, personal și prin apărător, a solicitat desființarea sentinței și încetarea procesului penal, avându-se în vedere în acest sens declarația autentificată la notar, dată de partea civilă L. M., prin care a arătat că înțelege să-și retragă plângerea prealabilă privitor la faptele săvârșite la datele de 31.10.2013 și 15.04.2014.

Apelul inculpatului este fondat pentru alte considerente decât acelea indicate în declarația de apel, prin care a solicitat achitarea în temeiul art. 16 lit. a Cod procedură penală, după cum urmează:

Apelantul inculpat a fost trimis în judecată pentru două infracțiuni de lovire și alte violențe săvârșite la datele de 31.10.2013 și 15.04.2014 asupra persoanei vătămate, care are calitatea de membru de familie, în sensul prev de art. 177 lit. b noul Cod Penal, respectiv art. 1491 vechiul Cod Penal, infracțiuni sesizate la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Totodată, se reține că, la termenul din 09 iulie 2015, apelantul – inculpat a depus la dosar declarația autentificată sub nr. 72/01.07.2015 la B.N.P. D. R., prin care persoana vătămată L. (fostă B.) M. a arătat că își retrage plângerea prealabilă formulată pentru cele două infracțiuni.

În acest context, în cauză devin incidente prevederile art. 396 alin. 6 Cod procedură penală raportat la art. 16 lit. g Cod procedură penală, urmând să se dispună admiterea apelului inculpatului conform art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, desființarea în parte a sentinței de fond, sub aspectul laturii penale si civile, cu consecința încetării procesului penal, după cum urmează:

- în conformitate cu dispozițiile art. 131 alin. 2 vechiul Cod Penal, în cazul inf. prev de art. 180 alin. 21 vechiul Cod Penal (fapta din 31.10.2013), pentru care prima instanță a reținut - în acord cu art. 5 noul Cod Penal - drept lege penală mai favorabilă dispozițiile vechiului Cod Penal față de limitele maxime de pedeapsă mai reduse …………………..;

- în conformitate cu dispozițiile art. 158 noul Cod Penal, în cazul infracțiunii prev de art. 193 alin. 1 Cod Penal rap la art. 199 noul Cod Penal (fapta din 15.04.2014).

Astfel, se reține că în materia infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile, retragerea plângerii înlătură răspunderea penală a persoanei față de care plângerea a fost retrasă, după cum prevede art. 158 alin. 2 noul Cod Penal coroborat cu art. 193 alin. 1 noul Cod Penal, respectiv art. 131 alin. 2 vechiul Cod Penal coroborat cu art. 180 alin. 3 vechiul Cod Penal, iar în cazul infracțiunii pentru care este necesară formularea unei plângeri prealabile, dar acțiunea penală poate fi pusă în mișcare și din oficiu – situația infracțiunii de violență săvârșite asupra unui membru de familie prev de art. 199 noul Cod Penal – legiuitorul N. C.P. a impus o condiție suplimentară constând în însușirea declarației de retragere de către procuror.

Reținând că, în cauză, cu ocazia dezbaterilor din apel, reprezentantul parchetului și-a însușit solicitarea persoanei vătămate referitoare la stingerea acțiunii penale prin retragerea plângerii, se constată îndeplinite condițiile prev de art. 158 alin. 2 și 4 noul Cod Penal, precum și ale art. 131 vechiul Cod Penal, deoarece manifestarea de voință a persoanei vătămate poate interveni oricând pe parcursul procesului penal, până la pronunțarea unei hotărâri definitive, inclusiv în calea de atac a apelului.

Față de acestea, în speță devin incidente dispozițiile art. 396 alin. 6 Cod procedură penală rap la art. 16 alin. 1 lit. g Cod procedură penală, urmând să fie admis apelul inculpatului, să fie desființată sentința și, în conformitate cu dispozițiile art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, să fie rejudecată cauza sub aspect penal, în sensul încetării procesului penal pentru inf. prev de art. 180 alin.21 vechiul Cod Penal și art. 193 alin. 1 noul Cod Penal rap la art. 199 noul Cod Penal, ca efect al retragerii plângerii prealabile; sub aspect civil, în sensul aplicării art. 25 alin. 5 Cod procedură penală privitor la lăsarea nesoluționată a acțiunii civile promovate în procesul penal de către persoana vătămată constituită parte civilă, întrucât acțiunea penală a fost stinsă prin voința persoanei vătămate și, astfel, a încetat și prorogarea de competență a instanței penale în ceea ce privește soluționarea acțiunii civile în cadrul procesului penal.

Totodată, se constată că soluția adoptată pe latură penală impune și modificarea obligației de plată a cheltuielilor judiciare către stat, în sensul aplicării art. 275 pct. 2 lit. b Cod procedură penală, conform căruia inculpatul va fi exonerat de plata cheltuielilor judiciare și va fi obligată persoana vătămată la plata acestora.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul inculpatului B. C., declarat împotriva sentinței penale nr. 1022 din data de 28 aprilie 2015 pronunțată de Judecătoria Tîrgu J., în dosarul cu nr._ .

Desființează în parte sentinta apelată, sub aspectul laturii penale si civile.

În baza art 396 alin 6 Cpp rap la art. 16 lit g Cpp si art 158 Cp actual, art 131 alin 2 Cp anterior, cu aplic.art.5 Cp actual;

Încetează procesul penal față de inculpatul B. C. pentru infractiunile prev de art 180 alin 2 ind 1 Cp anterior, cu aplic.art.5 Cp actual și de art 193 alin 1 Cp actual coroborat cu art 199 Cp actual, săvârșite la datele de 31.10.2013 și 15.04.2014, prin retragerea plângerii formulate de persoana vătămată L. M..

În baza art.25 alin 5 Cpp

Lasă soluționată actiunea civilă promovată în procesul penal de către partea civilă L. M..

În baza art 275 alin 1 pct.3 lit a Cpp

Obligă pe persoana vătămată L. M. la plata a 600 lei cheltuieli judiciare către stat; înlătură obligația de plată a acestei sume din sarcina inculpatului.

Mentine celelalte dispozitii ale sentinței apelate.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 09 Iulie 2015.

Președinte, Judecător,

I. G. M. C. G.

Grefier,

M. N.

Red. jud.: M. C. G.

Jud. fond: S. Păttulescu

Tehnored.: 2 + 1 ex./A.T.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Lovirea sau alte violenţe (art. 180 C.p.). Decizia nr. 1041/2015. Curtea de Apel CRAIOVA