Redeschiderea procesului penal (la judecarea în lipsă) (art.466 NCPP). Decizia nr. 947/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 947/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 24-06-2015 în dosarul nr. 4601/215/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚĂ DE APEL
DECIZIA PENALĂ Nr. 947
Ședința publică de la 24 iunie 2015
Președinte- C. Ș. – judecător
V. M. – judecător
Grefier- B. D.
Ministerul Public reprezentat prin procuror C. N. din
cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
Pe rol, soluționarea apelului formulat de condamnatul D. I., împotriva sentinței penale nr. 1744 din 12 mai 2015, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, a lipsit apelantul-inculpat D. I..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Instanța a acordat cuvântul asupra apelului declarat în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul a solicitat respingerea apelului declarat, arătând că sentința instanței de fond este legală și temeinică. A precizat că cererea de redeschidere a procesului penal nu întrunește condițiile prevăzute de art. 467 Cpp, nefiind semnată de inculpat, între semnătura din cuprinsul cererii și semnăturile existente la dosarul de urmărire penală neexistând nici un element comun.
Pe fond, reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea cererii de redeschidere a procesului penal,arătând că inculpatul a avut cunoștință de faptul că împotriva sa se derulează un proces penal, întrucât a fost prezent și a dat declarație la urmărirea penală, însă nu a respectat obligația prevăzută de art. 259 alin. 2 Cpp de a comunica organului judiciar în termen de 3 zile schimbarea adresei.
CURTEA
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1744 din 12 mai 2015, Judecătoria C., a respins cererea de redeschidere a procesului penal formulată de condamnatul D. I., fiul lui N. și C., născut la data de 23.05.1985 în C., județul D., CNP_, cu domiciliul în municipiul C., ., județul D.
A fost obligat condamnatul la 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că la data de 17.03.2015 a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe, cererea formulată de către petentul D. I., privind redeschiderea procesului penal ce a făcut obiectul dosarului nr._/215/2012 al Judecătoriei C., soluționat prin sentința penală nr. 3459 din 13.11.2012, definitivă prin decizia penală nr. 236/24.02.2015 a Curții de Apel C..
Prin cererea formulată petentul D. I. a solicitat rejudecarea cauzei arătând că a fost judecat în lipsă, nu a avut cunoștință de proces și nici nu a solicitat personal sau prin reprezentant ales ca judecata să se desfășoare în lipsă.
În vederea soluționării cauzei a fost atașat dosarul nr._/215/2008* al Judecătoriei C..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut că prin sentința penală nr. 3453/13.11.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2012, în temeiul art. 86 al. 1 din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen. a fost condamnat inculpatul D. I. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art. 71 C.pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.pen. pe durata executării pedepsei.
S-a reținut în sarcina inculpatului că la data de 16.03.2011 inculpatul D. I. a condus pe drumurile publice din Mun. C. autoturismul marca BMW înmatriculat sub nr._ fără a poseda permis de conducere pentru vreo categorie de autovehicule.
Sentința penală nr. 3453/13.11.2012 pronunțată de Judecătoria C. a rămas definitivă prin nerecurare la data 28.11.2012, fiind emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 3584/2012 din data de 28.11.2012.
La data de 18.06.2014 inculpatul D. I. a formulat apel împotriva sentinței penale nr. 3453/13.11.2012 a Judecătoriei C., solicitând Curții de Apel repunerea în termenul de apel, întrucât la data judecării dosarului la fond și la data pronunțării sentinței de condamnare, era arestat în Italia, fiind astfel în imposibilitatea de a se prezenta și a-și asigura apărarea în cauză, depunând în acest sens acte pentru perioada în care a fost arestat.
Instanța de apel a verificat situația juridică a apelantului pe parcursul judecării cauzei de prima instanță, aceasta fiind expusă în certificatul de stadiu al executării sentinței SIEP nr. 952/2010 emis de P. Republicii de pe lângă Tribunalul de D. Comun din Milano.
Prin decizia penală nr. 236/24.02.2015, pronunțată de Curtea de Apel C. în baza art. 421 pct.1 lit.a teza ultimă, rap. la art. 409 alin. 2 C.p.p. a fost respins apelul formulat de inculpatul D. I., împotriva sentinței penale nr. 3459/13.11.2012, ca inadmisibil.
În motivarea deciziei s-a arătat că la dosar nu au fost depuse dovezi privind acceptarea expresă de către inculpatul apelant D. I. a încheierii contractului de asistență juridică dintre numitul M. F. și avocatul C. G..
Conform certificatului de stadiu al executării sentinței nr SIEP nr 952/2010 emis de P. Republicii de pe lângă Tribunalul de D. Comun din Milano, privind executarea pedepsei de 1 an și 5 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr._/2009 pronunțată de Tribunalul de D. Comun din Milano, apelantul a fost încarcerat în Penitenciarul din Como în perioada 07.05._13, iar din examinarea actelor dosarului rezultă că mandatul de executare a pedepsei nr. 3584/18.11.2012 emis de Judecătoria C. nu a fost pus în executare, inculpatul fiind pus în urmărire internațională la data de 07.05.2013.
Curtea a reținut, de altfel, că avocatul C. G. a afirmat în fața instanței de apel că inculpatul nu are cunoștință de hotărârea pronunțată, întrucât nu a fost găsit și nu se știe unde este, nu există la dosar nicio dovadă că i-ar fi fost comunicată hotărârea inculpatului și că ar fi luat cunoștință de aceasta.
S-a reținut că, în cazul în care instanța de apel ar trece de această excepție și ar accepta faptul că inculpatul apelant a acceptat tacit încheierea contractului de asistență juridică, în lipsa oricărei probe în acest sens, iar soluția din apel ar fi defavorabilă apelantului, acesta ar putea ulterior să invoce faptul că nu a acceptat tacit contractul și nu a formulat apel, tocmai datorită absenței în prezența cauză a oricărei probe sau oricărui indiciu privind acceptarea contractului de asistență juridică în baza căruia a fost formulat prezentul apel, deschizând calea formulării unui nou apel.
A doua zi după pronunțarea deciziei Curții de Apel, pe data de 25.02.2015, pentru a evita o situație similară în care să nu se poată face dovada contractului de asistență juridică, a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei C. o cerere formulată și semnată personal de către numitul D. I., privind redeschiderea procesului penal ce a făcut obiectul dosarului nr._/215/2012 al Judecătoriei C.. Cererea a fost trimisă pe fax de la un număr local și a fost semnată în mod evident de o altă persoană decât condamnatul D. I., neexistând nicio asemănare între această semnătură și cea de pe declarațiile date de inculpatul D. I. în fața organelor de poliție în dosarul de urmărire penală nr. 3684/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C.. (f. 48 d.u.p.)
Pe de altă parte, instanța a reținut că motivele invocate în prezenta cerere, astfel cum au fost dezvoltate de apărătorul ales, în sensul că deși a fost prezent în cursul urmăririi penale, în perioada judecății inculpatul s-a aflat arestat în Italia și nu a putut participa la proces, pot constitui argumente pentru exercitarea căii ordinare de atac a apelului și de solicitare a repunerii în termenul de apel, în temeiul art. 411 C.p.p. și nu constituie temeiuri pentru admiterea cererii de redeschidere a procesului penal conform art. 466 C.p.p. De altfel, chiar și Curtea de Apel C., prin decizia nr. 236/24.02.2015 a arătat că inculpatul D. I. are deschisă calea apelului, în condițiile în care nu are cunoștință despre hotărârea de condamnare pronunțată împotriva sa.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, pentru condamnatul D. I., avocatul C. G.. Nu au fost depuse motive scrise de apel.
Examinând hotărârea atacată, din oficiu, în limitele conferite de lege și în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, Curtea constată următoarele:
Potrivit art.466 alin.1 Cod pr.penală, persoana condamnată definitiv care a fost judecată în lipsă poate solicita redeschiderea procesului penal în termen de o lună din ziua în care a luat cunoștință prin orice notificare oficială că s-a desfășurat un proces penal împotriva sa.
Alineatul 2 al textului de lege menționat, stabilește, totodată, că este considerată judecată în lipsă persoana care nu a fost citată la proces și nu a luat cunoștință în niciun alt mod oficial despre acesta sau persoana care deși a avut cunoștință de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei și nu a putut încunoștința instanța. Nu se consideră judecată în lipsă persoana condamnată care și-a desemnat un apărător ales ori un mandatar, dacă aceștia s-au prezentat oricând în cursul procesului și nici persoana care după comunicarea sentinței de condamnare nu a declarat apel, a renunțat la declararea lui ori și-a retras apelul.
Pe de altă parte, art.467 Cod pr.penală, prevede că cererea de redeschidere a procesului penal poate fi formulată de către persoana judecată în lipsă și se adresează instanței care a judecat cauza în lipsă, fie în primă instanță, fie în apel, se formulează în scris și trebuie motivată cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute de art.466 Cod pr.penală.
Analizând actele de la dosarul cauzei, prin prisma dispozițiilor legale menționate, Curtea constată că, deși pe rolul Tribunalului D. a fost înregistrată sub nr._ cererea de rejudecare a cauzei cu nr._/215/2012 a Judecătoriei C., în care s-a pronunțat s.p.nr.3459 din 13.11.2012 prin care inculpatul D. I. a fost condamnat, în baza art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002, cu aplic.art.37 lit.b Cod penal la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, în regim de detenție, aceasta nu a fost semnată de condamnatul D. I..
Împrejurarea că semnătura din cuprinsul cererii nu-i aparține condamnatului rezultă din analiza comparativă a semnăturii din cuprinsul cererii menționate cu semnătura existentă în cuprinsul declarației date în ziua de 16.03.2011, în fața organelor de urmărire penală. Este evidentă, astfel, diferența dintre cele două semnături, lipsind în totalitate orice caracteristică comună.
În aceste condiții, admițând chiar faptul că deși legea nu prevede expres, cererea poate fi introdusă și prin apărător, prin reprezentant legal sau prin reprezentant convențional cu împuternicire specială, Curtea constată că în prezenta cauză nu suntem în niciuna dintre situațiile menționate. ( În acest sens, N. V. ș.a., Noul cod de procedură penală comentat pag. 1165 )
Curtea reține, de asemenea, că procedura prevăzută de art. 466 și următoarele din Codul de procedură penală are ca scop garantarea dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului iar dreptul de a compărea în persoană în fața instanței de judecată este necesar nu numai pentru respectarea dreptului la apărare, ci conferă, totodată posibilitatea instanței să-și formeze o impresie nemijlocită cu privire la inculpat. Ori, în condițiile în care nici cu ocazia judecării cererii de către instanța de fond și nici cu ocazia judecării apelului petentul condamnat nu s-a prezentat în fața instanței pentru a-și susține cererea, este evident faptul că instanțele investite cu soluționarea acesteia nu pot dispune din nou asupra fondului cauzei.
Pe de altă parte, Curtea constată că deși inculpatul avea cunoștință că împotriva sa se efectuează cercetări pentru faptul că a condus un autoturism pe drumurile publice fără a deține permis de conducere, faptă pe care, de altfel, a recunoscut-o și regretat-o în cuprinsul declarației date în ziua de 16.03.2011, a părăsit domiciliul din ., fără a aduce la cunoștința organelor de urmărire penală noul domiciliu sau noua reședință. Rezultă, astfel, că deși avea posibilitatea să își exercite dreptul la apărare a ales să părăsească teritoriul României, situație în care nu se poate susține că a fost judecat în lipsă.(În acest sens, I.C.C.J. s.pen. dec. nr. 1600/20.04.2011)
Nu se poate susține acest lucru și pentru faptul că petentul condamnat nu a declarat apel împotriva instanței de fond, din actele de la dosarul cauzei rezultând, totodată, că apelul declarat împotriva hotărârii primei instanțe, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, apel declarat prin intermediul avocatului C. G., a fost respins ca inadmisibil, prin decizia penală nr.236 din 24.02.2015 a Curții de Apel C., reținându-se că petentul nu și-a exprimat acordul în ceea ce privește contractul de asistență judiciară intervenit între M. F. și avocatul C. G..
În aceste condiții, instanța apreciază, pe de o parte, că cererea de redeschidere a procesului penal nu a fost formulată de persoana care potrivit legii poate fi titular al cererii de redeschidere a procesului penal, iar pe de altă parte, că petentul condamnat nu se află în situațiile prevăzute de art.466 alin.2 Cod pr.penală, câtă vreme la dosarul cauzei există dovezi în sensul că a luat cunoștință despre faptul că împotriva sa se efectuează cercetări pentru o faptă penală.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art.421 pct.1 lit.b Cod pr.penală, apelul declarat de condamnatul D. I. va fi respins ca nefondat.
În baza art.275 alin.2 Cod pr.penală, apelantul condamnat va fi obligat la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de condamnatul D. I., împotriva sentinței penale nr. 1744 din 12 mai 2015, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, ca nefondat.
Obligă apelantul condamnat la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică de la 24 iunie 2015.
C. ȘeleaValerica M.
Grefier,
B. D.
Red.jud.VM
j.f.C.P.
PS/24.06.2015
| ← Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice... | Infracţiuni rutiere (O.U.G nr. 195/2002). Decizia nr. 820/2015.... → |
|---|
