Tâlhărie calificată (art.234 NCP). Decizia nr. 595/2015. Curtea de Apel CRAIOVA

Curtea de Apel CRAIOVA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 595/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 27-04-2015 în dosarul nr. 4851/183/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE APEL

DECIZIA PENALĂ Nr. 595

Ședința publică de la 27 Aprilie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. E. P. - judecător

T. M. - judecător

Grefier E. L.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror D. S. din cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.

¤¤¤¤¤

Pe rol, soluționarea apelului formulat de inculpații D. Ș. și D. A., împotriva sentinței penale nr.37 din 27.02.2015 pronunțată de Judecătoria Băilești în dosarul nr._, având ca obiect tâlhărie calificată (art.234 NCP).

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanții inculpați D. A. și D. Ș. asistați de avocat S. M., apărător ales, lipsind partea civilă R. M. D..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, apărătorul inculpaților depune la dosar motive de apel.

În temeiul art. 420 alin. 4 C.p.p., a fost audiat inculpatul, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.

Nefiind invocate excepții sau formulate noi cereri, instanța de control judiciar constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor judiciare.

Avocat S. M. având cuvântul pentru apelanții inculpați, solicită admiterea apelului și arată că prin apelul formulat critică respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice, precizând că în mod greșit instanța de fond a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunile de tâlhărie calificată prev.mde art.m233 alin. 1 C.p. rap.la art.234 alin. 1 lit. d și lipsire de libertate prev.de art. 205 C.p. în infracțiunea de tâlhărie calificată prev.de art.233 alin. 1 Cod penal rap.la art.234 alin.1 lit.d C.p.

Arată avocat S. că în cadrul infracțiunii de tâlhărie infracțiunea de bază este furtul iar lipsirea de libertate este infracțiunea adiacentă, astfel că lipsirea de libertate este absorbită în infracțiunea de tâlhărie, iar acțiunea de punere a victimei în stare de neputință de a se apăra include și lipsirea de libertate, așa cum s-a arătat și în doctrină.

Instanța de fond a arătat că infracțiunea de lipsire de liberate ar fi început după deposedarea victimei, dar a început după surprinderea inculpaților și imobilizarea victimei, scopul de a nu fi prinși și de a păstra bunurile sustrase.

Dacă lipsirea de libertate ar fi început după săvârșirea furtului, am avea un furt simplu.

Ori pentru a păstra bunul sustras inculpații trebuiau să aibă posibilitatea de a pleca cu bunul, întrucât odată dezlegată victima inculpații nu mai puteau pleca cu bunurile, astfel încât este greșită abordarea primei instanțe privind lipsirea de libertate.

Arată că intervalul de timp în care victima a fost legată este exact cel necesar pentru ca inculpații să păstreze bunul și să părăsească locul săvârșirii infracțiunii, victima eliberându-se la scurt timp după plecarea inculpaților.

În consecință a fost nelegal aplicată o pedeapsă și pentru această infracțiune.

Cu privire la individualizarea pedepsei, arată av S. că pedepsele aplicate pot fi coborâte sub minimul prevăzut de lege, inculpații conștientizând gravitatea faptei, astfel că este suficientă aplicarea unei pedepse mai mici.

În privința inculpatului D. A., arată că acesta are probleme de înțelegere și de cultură, fiind suficientă aplicarea unei pedepse mai mici mult sub minimul special, 1 an, fiind suficientă pentru a-l determina pe acesta să conștientizeze gravitatea greșelii făcute, dar și un mijloc de a-l determina să conștientizeze gravitatea faptei, dar și un mijloc de a-l determina ca pe viitor să nu mai comită asemenea fapte; în plus, și o pedeapsă mai mică poate să aibă un rol educativ asupra inculpatului.

Și în cazul inculpatului D. Ș., aplicarea unei pedepse cu mult sub minimul special, 1 an, este suficientă pentru a-l face pe acesta să conștientizeze că a greșit, dar și pentru a-l face să resimtă riposta societății față de abaterile de la norma socială.

Reprezentanta Ministerului Public, solicită respingerea ca nefondate a apelurilor formulate și deducerea perioada arestului preventiv pentru inculpatul D. Ș., cu obligarea la plata cheltuielilor judiciare statului.

Cauza s-a judecat în procedura simplificată, în rechizitoriu este descrisă situația de fapt și inclusiv fapta de lipsire de libertate, iar după ce au comis tâlhăria au lăsat-o pe victimă legată iar infracțiunea de tâlhărie nu este obligatoriu să fie săvârșită prin lipsirea de libertate.

Susține că sunt neconvingătoare susținerile apărătorilor inculpaților privind încadrarea juridică.

Este normal să se rețină distinct lipsirea de libertate în sarcina inculpaților, întrucât după ce au comis infracțiunea de tâlhărie au lăsat victima legată, aceasta rămânând legată, infracțiunea de tâlhărie fiind consumată din momentul însușirii bunului.

Tâlhăria nu presupune obligatoriu lipsirea de libertate, iar lipsirea de libertate se continuă după tâlhărie.

Susține reprezentanta Ministerului Public că pedepsele sunt derizorii față de gravitatea infracțiunii, iar inculpatul D. Ș. a mai comis infracțiuni și nu conștientizează gravitatea faptelor, pedeapsa trebuind să asigure îndreptarea inculpaților.

Nu se impune reducerea pedepsei aplicate față de inculpați.

Apelanții inculpați D. A. și D. Ș., având pe rând ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă și sunt de acord cu concluziile apărătorului.

Dezbaterile fiind închise.

CURTEA

Asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.37 din 27.03.2015 pronunțată de Judecătoria Băilești în dosarul nr._, s-a respins cererea pentru schimbarea încadrării juridice formulată de inculpatul D. A. și s-a admis cererea pentru schimbarea încadrării juridice formulată de reprezentantul Parchetului de pe lângă Judecătoria Băilești ;

În baza art. 386 alin. 1 Cod pr. penala, s-a dispus schimbarea încadrarii juridice pentru inculpații D. Ș. și D. A. din infracțiunea prev. de art. 233 alin. 1 Cod penal rap. la art. 234 alin.1 lit. d Cod penal cu aplicarea art.77 lit.d cod penal în infracțiunea prev. de art. 233 alin. 1 Cod penal rap. la art.234 alin.1 lit. d cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a și d cod penal.

În baza art. 233 alin. 1 Cod penal . rap. la art. 234 alin. 1 lit. d Cod penal cu aplic. art. 77 lit. a și d Cod penal și art. 396 alin. 10 Cod penal a condamnat pe inculpatul D. Ș. pentru infracțiunea de tîlhărie calificată - la 2 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit. a,b Cod penal și art. 66 alin.1 lit.n și o Cod penal,respectiv dreptul de a comunica cu persoana vătămată R. M. D. și cu persoanele cu care a comis infracțiunea D. A. si Rova P. și dreptul de a se apropia de locuința și locul de muncă al persoanei vătămate.

În baza art. 205 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod pr. penala a condamnat același inculpat la 1 an închisoare pentru infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal.

În baza art.38 alin.1 Cod penal, 39 alin.2 Cod penal, a aplicat inculpatului D. Ș. pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care se adaugă sporul de 4 luni ,inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani și 4 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a, b, n și o Cod penal în modalitatea precizată de instanță pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 alin. 1 și 3 Cod penal, i s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, n și o Cod penal, a căror exercitare a fost interzisă de instanță ca pedeapsă complementară.

În baza art. 71 alin. 1 Cod penal și art. 399 alin. 1 C. pr. penala s-a dedus din durata pedepsei reținerea și arestarea preventivă de la 20 noiembrie 2014 până în prezent și s-a menținut măsura arestării preventive.

În baza art. 83 Cod penal anterior și art.15 alin. 2 din Legea 187/2012 s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penala nr.136/27.06.2013 a Judecătoriei Băilești, definitivă la 16.07.2013 și suspendarea condiționată a executării pedepsei de 4 luni închisoare aplicată prin sentința penala nr.221/19 noiembrie 2013, definitivă la 10 decembrie 2013.

În baza art.33 lit.a Cod penal anterior, 34 lit.b Cod penal anterior și 36 Cod penal anterior, s-au contopit pedepsele de 1 an și 6 luni închisoare și de 4 luni închisoare în pedeapsa rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare pe care inculpatul D. Ș. o execută alături de pedeapsa închisorii aplicată în cauza de față.

În baza art.233 alin.1 Cod penal raportat la art.234 alin.1 lit.d Cod penal cu aplicarea art.77 lit.a și d Cod penal și art.396 alin.10 Cod penal a condamnat inculpatul D. A. pentru infracțiunea de tâlhărie calificată - la 2 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a,b Cod penal și art. 66 alin. 1 lit. n și o Cod penal, respectiv dreptul de a comunica cu persoana vătămată R. M. D. și cu persoanele cu care a comis infracțiunea D. Ș. si Rova P. și dreptul de a se apropia de locuința și locul de muncă al persoanei vătămate.

În baza art. 205 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod pr. penala, a condamnat pe același inculpat la 1 an închisoare pentru infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal.

În baza art. 38 alin.1 Cod penal, art. 39 alin. 2 Cod penal, a aplicat inculpatului D. A. pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care s-a adăugat sporul de 4 luni, acesta executând pedeapsa rezultantă de 2 ani și 4 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.66 alin. 1 lit. a,b,n și o Cod penal în modalitatea precizată de instanță pe o durată de 2 ani.

În baza art. 65 alin. 1 și 3 Cod penal, i s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a, b, n și o Cod penal, a căror exercitare a fost interzisă de instanță ca pedeapsă complementară.

În baza art. 91 alin. 1 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei închisorii sub supraveghere .

În baza art. 92 C. pen., s-a stabilit termen de supraveghere pentru inculpat de 4 ani.

În baza art. 93 alin. 1 C. pen., a obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul D., la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. 2 lit. b C. pen., i s-a impus inculpatului să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art.93 alin. 2 lit.d C.pen.i s-a impus inculpatului obligația să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanței.

În baza art.93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Instituției Primarului Municipiului Băilești sau Spitalului Municipal "Prof. Dr. I. P." din mun. Băilești pe o perioadă de 120 zile lucrătoare.

În baza art. 93 alin.5 Cod penal inculpatului i s-a impus să îndeplinească integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere.

În baza art. 91 alin. 4 Cod penal., s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor prev.de art. 96 C. pen. cu privire la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 72 alin.1 Cod penal, s-a dedus din durata pedepsei reținerea și arestarea preventivă de la 20 noiembrie 2014 la zi.

În baza art. 399 alin.1 Cod pr. penala, raportat la art.241 alin.1 lit.b și alin.2 Cod pr. penala, s-a constatat încetarea de drept a măsurii arestării preventive privind pe inculpatul D. A..

În baza art. 399 alin. 3 lit. b Cod pr. penala și art. 241 alin. 2 Cod pr. penala, s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului D. A., dacă nu este reținut ori arestat în altă cauză.

În baza art. 397 alin.1 C. pr. penală, s-a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă R. M. D. cu domiciliul in mun. Băilești, ., jud. D. și a obligat inculpații în solidar la plata sumei de 5000 lei despăgubiri civile către acesta.

În baza art.404 alin.6 C.p.p. administrația locului de deținere va informa de îndată persoana vătămată R. M. D. cu domiciliul în mun. Băilești, ., jud. D. cu privire la punerea în libertate în orice mod a inculpaților.

În baza art .274 alin.1 C.p.p. a obligat pe fiecare inculpat la câte 400 lei cheltuieli judiciare statului, iar onorariile de avocat din oficiu cuvenite în baza delegațiilor nr._/2014 și nr._/201 au rămas în sarcina statului.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul din 11.12.2014 întocmit in dosarul nr. 1890/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Băilești au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv inculpații: D. S., pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie calificata prev. de art. 233 alin 1 Cod penal rap. la art. 234 alin1 Cod penal cu aplicarea art. 77 lit d Cod penal si lipsire de libertate in mod ilegal prev. de art. 205 alin 1 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin 1 Cod penal si D. A., pentru săvârșirea infracțiunilor de tilhărie calificata prev. de art. 233 alin 1 Cod penal rap. la art. 234 alin1 Cod penal cu aplicarea art. 77 lit d Cod penal si lipsire de libertate in mod ilegal prev. de art. 205 alin 1 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin 1 Cod penal .

În actul de sesizare, s-a reținut că in noaptea de 10.11.2014 inculpații D. Ș. si D. A. împreună cu suspectul minor Rova P. au consumat bere in zona stației CFR a mun. Băilești si in aceste împrejurări inculpatul D. A. a propus celorlalți doi să sustragă motorina din rezervorul unui tractor despre care știau că era parcat in apropierea spălătoriei auto I.I L. situata in zona barierei CFR din mun. Băilești, propunere cu care ceilalți au fost de acord, astfel că toți s-au deplasat la locuința inculpatului D. S. de unde au luat un furtun pe care să il folosească la sustragerea motorinei si in timp ce se deplasau pe drum au adunat din gunoaiele menajere 4 pet-uri de câte 5 litri fiecare goale pentru sustragerea motorinei, după care s-au deplasat la locul in care era parcat tractorul stabilind ca inculpații D. S. si D. A. să sustragă motorina din rezervorul tractorului in timp ce suspectul Rova P. urma să asigure paza si să anunțe pe ceilalți, in cazul in care persoana vătămata R. M. D. ar părăsi cabina situată in apropierea tractorului si din care asigura paza .

S-a motivat că persoana vătămata a observat prezenta celor trei, a ieșit din cabina si le-a solicitat să plece, împrejurare in care inculpații si suspectul Rova P. au fugit, insă, in jurul orei 03,00, observând că persoana vătămata a intrat in cabina, s-au deplasat către tractor si au început să sustragă motorina într-un recipient din plastic de 20 litri pe care l-au găsit in apropierea tractorului, au fost surprinși de persoana vătămata pe care au rugat-o să-i lase să plece cu motorina sustrasa, persoana vătămata a refuzat, motiv pentru care inculpatul D. A. i-a aplicat o lovitură cu pumnul in zona fetei, persoana vătămata s-a dezechilibrat si a căzut la pământ, după care cei doi inculpați precum si suspectul Rova P. au ridicat-o si au transportat-o pe brațe in cabina de pază .

S-a reținut că, in timp ce Rova P. supraveghea prin fereastră zona pentru a-i anunța pe inculpați in cazul in care in apropiere apărea vreo persoana, inculpații D. Ș. si D. A. au întins-o pe persoana vătămata pe un pat si au legat-o de mâini si de picioare cu un cordon electric iar in gura i-au introdus mai multe bucăți de material textil apoi inculpatul D. A. a căutat in buzunarele hainelor persoanei vătămate din care a luat un telefon mobil marca Samsung precum si suma de 80 lei .

S-a reținut, de asemenea că in timp ce asigura paza, suspectul Rova P. a auzit o discuție a celor doi inculpați cu privire la ideea inculpatului D. Ș. de a-l electrocuta pe paznic, lucru cu care nu a fost de acord, avertizând pe inculpați că merge să anunțe părinții inculpatului D. S. după care a părăsit cabina de pază, lucru pe care l-au făcut apoi si inculpații, lăsând-o pe persoana vătămata imobilizata iar aceasta a reușit să se dezlege după un interval de circa 15-20 minute si fiind examinata medico –legal s-a constatat că a prezentat numeroase leziuni de violenta pentru a căror vindecare au fost necesare 8-9 zile îngrijiri medicale .

Cu privire la suspectul Rova P. prin acelasi rechizitoriu s-a disjuns cauza și s-a format dosarul de urmărire penală nr. 2072/P/2014 in care ulterior s-a emis rechizitoriul din 16 decembrie 2014, depunându-se trimiterea in judecata a inculpatului Rova P. pentru infracțiunea de tâlhărie calificată prev. de art. 233 alin 1 cod penal rap. la art. 234 alin 1 lit d Cod penal cu aplicarea art. 113 Cod pena, cauza formând in prezent obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Băilești .

Inculpații nu au formulat cereri si excepții iar prin încheierea de cameră preliminară din 09.02.2015, în baza art. 346 alin 2 Cod pr. penală, s-a constatat legalitatea sesizării instanței prin rechizitoriul din 11.12.2014 întocmit de P. de pe lingă Judecătoria Băilești in dosarul nr. 1890/P/2014 privind pe inculpații D. S., pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie calificata prev. de art. 233 alin 1 Cod penal rap. la art. 234 alin1 Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. d Cod penal si lipsire de libertate in mod ilegal prev. de art. 205 alin 1 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin 1 Cod penal si D. A., pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie calificata prev. de art. 233 alin 1 Cod penal rap. la art. 234 alin 1 Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. d Cod penal si lipsire de libertate in mod ilegal prev. de art. 205 alin 1 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin 1 Cod penal, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.

Instanța a admis cererea pentru judecarea cu procedura in cazul recunoașterii învinuirii conform art. 375 cod pr. penala, au fost interogați inculpații, persoana vătămata s-a constituit parte civila cu suma de 5000 lei reprezentând daune materiale si daune morale, inculpații au fost de acord să plătească aceasta suma și nu au solicitat proba cu înscrisuri iar înainte de concluziile pe fond reprezentantul Parchetului a solicitat schimbarea încadrării juridice in reținerii pentru infracțiunea de tâlhărie si a circumstanței agravante prev.de art. 77 lit.a cod penal .

De asemenea, avocat S. arin pentru inculpatul D. A. a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de tâlhărie si lipsire de libertate in mod ilegal in infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 233 alin 1 cod penal rap. la art. 234 alin 1 lit. d cod penal.

Instanța a pus in discuție cererile de schimbare a încadrării juridice, urnind sa se pronunțe asupra acestora o data cu fondul cauzei prin prezenta sentința .

Coroborând probele administrate la urmărirea penala constând in declarațiile inculpaților, declarațiile persoanei vătămate, declarațiile martorilor D. G., Z. I. Maradona, B. C., B. C. G., procesul verbal de cercetare la fata locului, planșe foto, proces verbal de reconstituire si de asemenea planșe foto, raport de expertiza medico legal 3630/ A1/12.11.2014 întocmit de IML C., fise de cazier judiciar cu interogatoriile inculpaților si declarația persoanei vătămate in faza de judecată, instanța a reținut că, în noaptea de 10.11.2014 inculpații D. A. si D. S. împreună cu minorul Rova P. au consumat bere in zona stației CFR din mun. Băilești .

In aceste împrejurări inculpatul D. A. le-a propus celorlalți sa sustragă motorina din rezervorul unui tractor parcat in apropierea spălătoriei auto a I.I. L. situata in zona barierei CFR si a stației PECO Petrom din mun. B., propunere cu care ceilalți doi au fost de acord .

In realizarea rezoluțiunei infracționale cei trei s-au deplasat la locuința inculpatului D. S. pentru a lua un furtun pe care să-l folosească la sustragerea motorinei din rezervorul tractorului după care s-au deplasat la locul in care era parcat tractorul, luând de pe marginea drumului 4 bidoane din plastic goale de câte 5 litri fiecare .

La locul faptei cei trei au hotărât ca inculpații D. S. si D. A. să sustragă motorina din rezervorul tractorului iar minorul Rova P. să asigure paza si sa anunțe în situația in care persoana vătămată R. M. D. ar fi părăsit cabina in care asigura paza locului respectiv .

Persoana vătămată a observat prezenta celor trei, a ieșit din cabina de paza si le-a solicitat acestora să plece, motiv pentru care inculpații precum si minorul Rova P. au fugit către calea ferata din apropierea spălătoriei auto, abandonând bidoanele iar inculpatul D. A. a luat furtunul utilizat la sustragerea motorinei si l-a aruncat pe șina de cale ferata unde a fost găsit ulterior de martorul S. I. .

Inculpații împreună cu Rova P. au așteptat . apropierea spălătoriei auto până când persoana vătămata a intrat din nou in cabina iar in jurul orei 03,00 aceștia s-au îndreptat către locul unde era tractorul si au început să sustragă motorina . plastic de 20 litri pe care l-au găsit in apropiere .

Au fost observați de persoana vătămată care a ieșit din cabina si venit lingă inculpați, inculpații si minorul Rova P. au rugat-o să-i lase să plece cu motorina sustrasa insă persoana vătămată a refuzat, împrejurări in care inculpatul D. A. i-a aplicat o lovitura cu pumnul in zona fetei si persoana vătămată a căzut la pământ. În continuare, cei trei au ridicat-o si au dus-o pe brațe in cabina de pază, au așezat-o pe pat si toți trei au legat-o de mâini si de picioare cu cablul de la televizor si la gură au legat-o cu bucăți de material textil dintr-un pulover găsit in cabină .

In acest timp, din când in când, minorul Rova P. privea pe fereastra pentru a nu fi descoperiți si toți trei îi cereau persoanei vătămate să spună unde are banii .

După ce au exercitat aceste acte infracționale inculpatul D. A. a căutat in buzunarele hainelor persoanei vătămate de unde a luat un telefon mobil marca Samsung si suma de 80 lei .

Telefonul mobil a fost însușit de inculpatul D. A. iar suma a fost împărțită intre cei trei iar a doua zi s-au întâlnit din nou si au cumpărat băuturi alcoolice cu aceasta suma, consumându-le împreună .

După imobilizarea persoanei vătămate si sustragerea bunurilor, inculpatul D. Ș. a propus ca persoana vătămata să fie electrocutată, propunere cu care minorul Rova P. nu a fost de acord și, spunându-le inculpaților că merge să încunoștiințeze despre acest fapt părinții inculpatului D. Ș., a părăsit cabina de pază .

După plecarea minorului Rova P., inculpații D. Ș. si D. A. au părăsit locul faptei, lăsând persoana vătămata imobilizată in cabina de pază .

Persoana vătămată a rămas in starea în care a fost lăsată de inculpați o durată de circa 15-20 minute, perioada in care a încercat să se dezlege .

După ce a reușit să desfacă cablul cu care era legată, persoana vătămată s-a deplasat la stația PECO unde a solicitat ajutorul martorilor B. C. G. si B. C. cărora le-a relatat ceea ce s-a întâmplat iar martorii au anunțat organele de politie .Persoana vătămată a fost examinată medico –legal și din raportul de expertiză medico legala nr. 3630/ A1/12.11.2014 întocmit de IML C. rezultă că au fost necesare 8-9 zile îngrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor de violentă produse de către inculpați prin legarea persoanei vătămate si respectiv prin lovirea acesteia de către inculpatul D. A. .

Persoana vătămată R. M. D. s-a constituit parte civilă cu suma de 5000 lei reprezentând daune materiale si daune morale iar inculpații au fost de acord să o plătească

Din starea de fapt expusă rezultă fără dubiu că inculpații împreună cu minorul făptuitor Rova P. au încercat să sustragă motorină și în vederea însușirii motorinei descărcată din rezervorul tractorului in bidoane inculpatul D. A. a lovit-o pe persoana vătămată si toți trei au imobilizat-o, punând-o în situația de a nu se putea apăra iar in aceste împrejurări i-au cerut bani iar inculpatul D. A. i-a sustras din buzunare suma de 80 lei si un telefon mobil, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie calificată prev. de art. 233 cod penal rap. la art. 234 alin 1 lit. d Cod penal.

De asemenea, abandonând-o pe persoana vătămată legată de mâini, de picioare si la gură . pază la marginea municipiului Băilești, stare în care persoana vătămată s-a aflat in imposibilitatea de a-și manifesta voința si care a durat circa 15-20 minute până când persoana vătămată a reușit să se dezlege, inculpații D. A. si D. Ș. au săvârșit infracțiunea de lipsire de libertate in mod ilegal prevăzuta de art. 205 alin 1 cod penal .

Întrucât infracțiunea de tâlhărie a fost săvârșită cu participarea unui minor si de către trei persoane, instanța a reținut circumstanțele agravante prev. de art. 77 lit. a și d Cod penal .

Întrucât prin actul de sesizare s-a reținut numai circumstanța agravanta prev. de art. 77 lit d cod penal, s-a făcut aplicarea art. 386 cod pr. penala si s-a dispus schimbarea încadrării juridice pentru infracțiunea de tâlhărie calificată in sensul reținerii si a circumstanței agravante prev. de art. 77 lit. a Cod penal, circumstanța ce se referă la săvârșirea infracțiunii de trei sau mai multe persoane împreună .

In ceea ce privește cererea inculpatului D. A. pentru schimbarea încadrării juridice din infracțiunile pentru care s-a dispus trimiterea in judecată . complexă de tâlhărie, având in vedere desfășurarea in timp a actelor infracționale așa cum au fost reținute și din care rezultă că infracțiunea de tâlhărie s-a consumat in momentul in care persoana vătămată a fost deposedata de suma de 80 lei și de telefonul mobil si după acel moment s-au desfășurat actele infracționale ce intră in conținutul infracțiunii de lipsire de libertate, instanța a apreciat că in mod corect in actul de sesizare s-au reținut două infracțiuni distincte, respectiv infracțiunea de tâlhărie calificata si lipsire de libertate in mod ilegal, respingând cererea pentru schimbarea încadrării juridice.

Întrucât infracțiunile au fost comise in condițiile concursului real de infracțiuni s-au reținut si dispozițiile art. 38 alin 1 cod penal .

Constatând fără nici o îndoiala rezonabilă că faptele există, că ele constituie infracțiuni si au fost săvârșite de inculpați, având in vedere si dispozițiile art. 375 Cod pr. penala instanța a făcut aplicarea art. 396 alin 2 si 10 Cod pr. penala, pronunțând condamnarea inculpaților .

La individualizarea pedepselor instanța a avut in vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 74 Cod penal, respectiv gravitatea infracțiunilor săvârșite si periculozitatea inculpaților, împrejurările si modul de comitere al infracțiunilor, starea de pericol creată prin faptele săvârșite, consecințele produse asupra persoanei vătămate, motivul săvârșirii infracțiunilor și scopul urmărit, conduita inculpaților după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, vârsta și nivelul de educație precum si antecedentele penale ale fiecărui inculpat .

Sub aspectul antecedentelor penale instanța a reținut că inculpatul D. Ș. a fost condamnat prin sentința penala nr. 136 din 27.06.2013 pronunțată de Judecătoria Băilești, definitiva la 16.07.2013, pentru infracțiunea de furt calificat săvârșită in timpul minorității, prev. de art. 208, art. 209 alin 1 lit. a, g și i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal si art. 99 si următorii Cod penal la pedeapsa de 1 an si 6 luni închisoare cu privire la care s-a dispus in temeiul art. 81 Cod penal suspendarea condiționată si s-a stabilit termen de încercare 3 ani, conform art. 110 Cod penal .

Același inculpat a fost condamnat prin sentința penală nr. 221 din 19.11.2013 pronunțată de către Judecătoria Băilești definitivă prin nerecurare la 10.12.2013 la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prev. de art. 180 alin 2 Cod penal cu aplicarea art. 99 si următorii Cod penal, faptă săvârșită la 04.12.2012 iar în baza art. 81 cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei și in baza art. 110 cod penal s-a fixat termen de încercare compus din durata pedepsei la care s-a adăugat un interval de 1 an fixat de instanța .

Tot inculpatul D. Ș. a fost judecat in dosarul nr._ al Judecătoriei Băilești pentru 6 infracțiuni de furt calificat săvârșite in timpul minorității si prin sentința penala nr. 298/29.04.2014, definitiva prin decizia penala nr. 1451/25.11.2014 a Curtii de Apel C. s-a aplicat măsura educativa a consemnării la sfârșit de săptămână pe o durata de 6 săptămâni prev. de art. 119 Cod penal, măsură educativa ce nu a fost pusă in executare întrucât inculpatul a fost arestat preventiv in cauza de față iar pe rolul Judecătoriei Băilești se află în prezent contestație la executarea măsurii educative formulata de Biroul executări penale al Judecătoriei Băilești in conformitate cu art.123 Cod penal .

In ceea ce privește individualizarea executării pedepselor aplicate celor doi inculpați, instanța a avut în vedere scopul executării pedepselor așa cum este reglementat in art. 3 din Legea 254/2013 și in art. 3 din Legea 253/2013, respectiv asigurarea echilibrului dintre protecția societății prin menținerea ordinii de drept, prin prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, si menținerea în comunitate a persoanei care a comis fapte prevăzute de legea penală și respectiv reintegrarea în societate a acesteia .

Raportând aceste dispoziții la speță, instanța a avut în vedere gradul de pericol social sporit al infracțiunilor săvârșite, consecințele produse asupra persoanei vătămate, conduita bună si cooperanta a inculpaților in cursul procesului, vârsta acestora si lipsa de educație, împrejurările in care au săvârșit infracțiunile fiind sub influenta alcoolului, atragerea in săvârșirea infracțiunilor a unui minor, antecedentele penale ale inculpatului D. Ș. precum si lipsa antecedentelor penale privind pe inculpatul D. A. .

In contextul acestor criterii de individualizare si in vederea realizării scopului pedepsei instanța a aplicat pentru inculpatul D. Ș. pedeapsa închisorii cu executare prin privare de libertate pentru fiecare infracțiune, să facă aplicarea art. 39 alin 2 Cod penal cu privire la concursul real de infracțiuni iar pentru infracțiunea de tâlhărie să pronunțe si pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin 1 lit a și b Cod penal precum si de art. 66 alin 1 lit n și o cod penal, respectiv dreptul de a comunica cu persoana vătămată si cu persoanele cu care a comis infracțiunea si dreptul de a se apropia de locuința si locul de muncă al persoanei vătămate .

Aceleași drepturi au fost interzise inculpatului D. Ș. și ca pedeapsă accesorie conform art. 65 alin 1 și 3 Cod penal .

Întrucât infracțiunile din cauza de față au fost săvârșite in termenul de încercare stabilit prin sentințele penale nr. 221/2013 și nr. 136/2013 pronunțate de Judecătoria Băilești instanța a făcut aplicarea art. 15 alin 2 din Legea 187/2012 și art. 83 din vechiul Cod penal și a dispus revocarea suspendării condiționate pentru pedeapsa de 1 an si 6 luni închisoare pronunțată prin sentința penală 136/2013 și pentru pedeapsa de 4 luni închisoare pronunțată prin sentința penala nr. 221/2013 .

Reținând că sentințele penale nr. 136/2013 si nr. 221 /2013 se referă la infracțiuni săvârșite de inculpat in condițiile concursului real de infracțiuni prev. de art. 33 lit. a din vechiul Cod penal, instanța a dispus contopirea acestora in temeiul art. 33 lit. a, art. 34 lit. b din vechiul Cod penal si art. 36 din vechiul Cod penal in pedeapsa rezultantă de 1 an si 6 luni închisoare pe care inculpatul D. Ș. o va executa alături de pedeapsa ce se va pronunța in cauza de față .

Întrucât inculpatul D. Ș. a fost reținut la 20.11.2014 iar apoi prin încheierea nr. 9 din 21.11.2014, pronunțată de judecătorul de drepturi si libertăți de la Judecătoria Băilești a fost arestat preventiv, instanța a făcut aplicarea art. 71 alin 1 Cod penal si art. 399 alin 1 cod pr.penala si a dedus din durata pedepsei pronunțată in cauza de față reținerea si arestarea preventiva de la 20.11.2014 până în prezent și a menținut măsura arestării preventive.

In ceea ce privește pe inculpatul D. A., instanța a aplicat pedeapsa închisorii pentru fiecare infracțiune, făcând aplicarea art. 39 alin 2 Cod penal cu privire la concursul real de infracțiuni iar pentru infracțiunea de tâlhărie să pronunțe si pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin 1 lit. a și b Cod penal precum si de art. 66 alin 1 lit. n și o cod penal, respectiv dreptul de a comunica cu persoana vătămată si cu persoanele cu care a comis infracțiunea si dreptul de a se apropia de locuința si locul de muncă al persoanei vătămate .

Aceleași drepturi au fost interzise inculpatului D. Ș. și ca pedeapsă accesorie conform art. 65 alin 1 și 3 Cod penal .

Având insă in vedere lipsa antecedentelor penale, durata arestării preventive pe care instanța a apreciat-o ca fiind eficientă in reeducarea inculpatului in sensul conștientizării consecințelor faptelor sale si al prevenirii de noi infracțiuni, conduita cooperantă in cursul procesului, acordul acestuia pentru achitarea despăgubirilor civile și pentru a presta munca neremunerată in folosul comunității, posibilitățile reale de îndreptare sub aspectul vârstei de numai 20 de ani, instanța a apreciat că aplicarea pedepsei închisorii fără executare în condițiile art. 91 din Codul penal este suficientă și că inculpatul nu va mai comite alte infracțiuni, fiind insă necesară supravegherea conduitei acestuia pe o perioada determinată .

Pe durata termenului de supraveghere inculpatul a fost obligat să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 93 alin 1 Cod penal iar in temeiul art. 93 alin 2 lit b Cod penal, instanța apreciind că se impune ca inculpatul să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare sociala derulate de către Serviciul de Probațiune sau organizate in colaborare cu instituții din comunitate .

De asemenea, in temeiul art. 93 alin 2 lit. d Cod penal s-a impus inculpatului obligația de a nu părăsi teritoriul României fără acordul instanței si in temeiul art. 93 alin 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul va presta o muncă neremunerată in folosul comunității in cadrul Instituției Primarului mun. Băilești sau in cadrul Spitalului Municipal "Prof. Dr. I. P. " din mun. Băilești pe perioada de 120 zile

In baza art. 93 alin 5 Cod penal inculpatul a fost obligat să îndeplinească integral obligațiile civile ce se vor stabili prin sentința de față, cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere .

Instanța a atras atenția inculpatului în temeiul art. 91 alin 4 Cod penal asupra consecințelor prev. de art. 96 Cod penal cu privire la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere .

Întrucât inculpatul a fost retinut la 20.11.2014 si arestat preventiv la 21.11.2014 prin încheierea nr. 9 din 21.11.2014 in baza mandatului de arestare preventiva nr. 11/21.11.2014 emis de judecătorul de drepturi si libertăți de la Judecătoria Băilești, in temeiul art. 72 alin 1 cod penal instanța a dedus din durata pedepsei reținerea si arestarea preventiva de la 20.11.2014 la zi .

De asemenea, in baza art. 399 alin 1 cod pr.penala rap.la art. 241 alin 1 lit. b si alin 2 Cod pr. penala s-a constatat încetarea de drept a măsurii arestării preventive a inculpatului D. A. și in baza art. 399 alin 3 lit. b Cod pr. penala si art. 241 alin 2 Cod pr. penala s-a dispus punerea de îndată în libertate a acestuia, dacă nu este reținut sau arestat in altă cauză .

Cu privire la latura civilă a cauzei, instanța a constatat că persoana vătămată R. M. D. s-a constituit parte civilă cu suma de 5000 lei reprezentând daune morale si materiale iar inculpații au fost de acord să plătească împreună aceasta sumă .

Constatând că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale prev. de art. 1349 cod civil si art. 1357 Cod civil, având in vedere principiul solidarității prev. de art. 1382 Cod civil, având in vedere si acordul inculpaților, instanța a făcut aplicarea art. 397 alin 1 cod pr. penala, a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă si să oblige pe inculpați in solidar la plata sumei de 5000 lei către partea civilă .

Împotriva acestei sentințe penale au formulat apel inculpații D. Ș. și D., solicitând admiterea apelului, precizând că în mod greșit instanța de fond a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunile de tâlhărie calificată prev. de art. 233 alin.1 C.p. rap.la art.234 alin.1 lit. d și lipsire de libertate prev. de art.205 C.p. în infracțiunea de tâlhărie calificată prev.de art.233 alin.1 c.p. rap.la art.234 alin.1 lit.d C.p., susținând că în cadrul violenței fizice specifice infracțiunii de tâlhărie intră și nfracțiunea de lipsire de libertate, iar inculpații au legat victima doar pentru a putea să sustragă bunurile, să păstreze aceste bunuri și să părăsească locul săvârșirii infracțiunii.

Au mai solicitat apelanții inculpați reducerea pedepselor aplicate sub minimul special prevăzut de lege.

Apelurile sunt nefondate.

În privința corectei stabiliri a situației de fapt de către prima instanță, Curtea constată că inculpatul la primul termen de judecată în fața instanței de fond a recunoscut în totalitate fapta astfel cum a fost reținută în actul de sesizare al instanței și a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, pe care și le-a însușit. Nu a solicitat administrarea de probe în cursul judecății.

În aceste condiții prima instanță analizând probele administrate în cursul urmăririi penale a reținut că situația de fapt reținută în rechizitoriu este corectă și a făcut aplicarea dispozițiilor art 396 alin 10 Cod pr penală.

Din probele administrate în cursul urmăririi penale, rezultă că în noaptea de 10.11.2014 inculpații D. A. si D. S. împreună cu minorul Rova P., după ce au consumat băuturi alcoolice, bere, in zona stației CFR din mun. Băilești, la propunerea inculpatului au stabilit să sustragă motorina din rezervorul unui tractor parcat in apropierea spălătoriei auto a I.I. L. situata in zona barierei CFR si a stației PECO Petrom din mun. B..

Cei trei au procurat un furtun și bidoane de plastic goale și s-au deplasat la locația unde era parcat tractorul, unde minorul Rova P. trebuia să asigure paza iar cei doi inculpați trebuiau să sustragă motorina din tractor.

Inculpații fiind observați de persoana vătămată R. M. D., ce asigura paza agentului economic, au plecat la solicitarea acesteia de a părăsi zona, aceștia fugind peste calea ferată împreună cu minorul Rova P., abandonând recipientele din plastic și aruncând furtunul pe calea ferată.

Inculpații apelanți împreună cu Rova P. au așteptat . apropierea spălătoriei auto până când persoana vătămata a intrat din nou in cabina iar in jurul orei 03,00 aceștia s-au îndreptat către locul unde era tractorul și au început să sustragă motorina . plastic de 20 litri pe care l-au găsit in apropiere .

Au fost observați de persoana vătămată care a ieșit din cabina si a venit lingă inculpați, inculpații si minorul Rova P. au rugat-o să-i lase să plece cu motorina sustrasă insă persoana vătămată a refuzat, împrejurări in care inculpatul D. A. i-a aplicat o lovitura cu pumnul in zona fetei si persoana vătămată a căzut la pământ. În continuare, cei trei au ridicat-o si au dus-o pe brațe in cabina de pază, au așezat-o pe pat si toți trei au legat-o de mâini si de picioare cu cablul de la televizor si la gură au legat-o cu bucăți de material textil dintr-un pulover găsit in cabină .

In acest timp, din când in când, minorul Rova P. privea pe fereastra pentru a nu fi descoperiți si toți trei îi cereau persoanei vătămate să spună unde are banii .

După ce au exercitat aceste acte infracționale inculpatul D. A. a căutat in buzunarele hainelor persoanei vătămate de unde a luat un telefon mobil marca Samsung si suma de 80 lei .

După imobilizarea persoanei vătămate si sustragerea bunurilor, inculpatul D. Ș. a propus ca persoana vătămata să fie electrocutată, propunere cu care minorul Rova P. nu a fost de acord și spunându-le inculpaților că merge să încunoștiințeze despre acest fapt părinții inculpatului D. Ș., a părăsit cabina de pază .

După plecarea minorului Rova P., inculpații D. Ș. si D. A. au părăsit locul faptei, lăsând persoana vătămata imobilizată in cabina de pază .

Persoana vătămată a rămas in starea în care a fost lăsată de inculpați o durată de circa 15-20 minute, perioada in care a încercat să se dezlege .

Persoana vătămată a fost examinată medico –legal și din raportul de expertiză medico legala nr. 3630/ A1/12.11.2014 întocmit de IML C. rezultă că au fost necesare 8-9 zile îngrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor de violentă produse de către inculpați prin legarea persoanei vătămate si respectiv prin lovirea acesteia de către inculpatul D. A. .

Această stare de fapt a fost recunoscută de inculpat, declarațiile inculpatului coroborându-se cu celelalte probe administrate în cauză, respectiv declarațiile persoanei vătămate, declarațiile martorilor D. G., Z. I. Maradona, B. C., B. C. G., procesul verbal de cercetare la fata locului, planșe foto, proces verbal de reconstituire și de asemenea planșe foto, raport de expertiza medico legal 3630/A1/12.11.2014 întocmit de IML C., fise de cazier judiciar cu interogatoriile inculpaților si declarația persoanei vătămate in faza de judecată

Instanța de apel constată că sunt nefondate criticile apelanților privitoare la încadrarea juridică a faptelor săvârșite, respectiv faptul că infracțiunea de lipsire de libertate ar fi absorbită în infracțiunea de tâlhărie, astfel că nu am fi în prezența unui concurs real de infracțiuni.

Curtea de apel reține că infracțiunea de tâlhărie poate absorbi lipsirea de libertate dacă aceasta se desfășoară in timpul tâlhăriei.

Dacă lipsirea de libertate depășește timpul tâlhăriei atunci intră in concurs cu aceasta.

În prezenta cauză, Curtea de apel observă că după ce inculpații începuseră să sustragă motorina au fost observați de persoana vătămată, care a fost imobilizată inițial prin aplicarea unei lovituri cu pumnul în zona feței de către inculpatul D. A., în urma căreia persoana vătămată a căzut la pământ, după care a fost ridicată pe brațe de inculpați și dusă în cabină și așezată pe pat.

Abia, după acest moment persoana vătămată a fost legată, iar inculpații au deposedat-o de un telefon mobil marca Samsung si suma de 80 lei, după care au plecat lăsând-o legată.

Ori, după deposedarea persoanei vătămate de bunuri și plecarea inculpaților de la locul săvârșirii infracțiunii, infracțiunea de tâlhărie se consumase iar lipsirea de libertate a persoanei vătămate nu mai era necesară.

Lipsirea de libertate prelungindu-se pentru 15-20 min după părăsirea locului faptei de către inculpați, nu se mai poate considera că lipsirea de libertate ar fi fost necesară pentru săvîrșirea infracțiunii de tâlhărie, astfel că suntem în prezența a două infracțiuni, tâlhărie și lipsire de libertate.

După săvârșirea tâlhăriei, lipsirea de libertate și-a epuizat finalitatea, încetând de a reprezenta un mijloc de săvârșire a tâlhăriei, de punere a victimei în ipostaza de a nu se putea apăra iar privarea victimei de libertate, în continuare, se autonomizează, disociindu-se de activitatea anterioară a făptuitorului și realizând, în măsura în care îndeplinește condițiile de incriminare, conținutul unei infracțiuni independente.

Nu prezintă importanță nici împrejurarea că privarea de libertate s-a săvârșit în asemenea condiții încât partea vătămată s-a putut elibera singură după 15-20 minute.

Cât privește durata acțiunii (inacțiunii) ce realizează elementul material al infracțiunii, în principiu, nu există nici o limită minimă sau maximă, acestea putând diferi, în funcție de mobilul și scopul urmărit de inculpat, de condițiile și mijloacele de săvârșire.

Se constată astfel că în mod legal și temeinic prima instanță a reținut că infracțiunea de tâlhărie a fost săvârșită în concurs cu infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal.

Față de aceste aspecte, Curtea de Apel constată că în mod legal și temeinic prima instanță a apreciat că faptele săvârșite de inculpații întrunesc elementele constitutive al infracțiunilor prevăzute de art. 233 alin.1 Cod penal raportat la art.234 alin.1 lit.d Cod penal cu aplicarea art. 77 lit. a și d Cod penal și art. 205 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

Referitor la criticile din apel, ce vizează individualizarea pedepsei, Curtea constată că sunt nefondate.

Prima instanță a aplicat pedepse la nivelul minimului special prevăzut de lege pentru infracțiunea de tâlhărie calificată, redus cu o treime și la un nivel foarte apropiat de minimul special redus cu o treime pentru infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal.

Curtea de apel apreciază că aceste pedepse sunt mici în raport cu împrejurările în care a fost săvârșită fapta, inculpații dând dovadă de o îndrăzneală neobișnuită, în sensul că au revenit la locul unde au săvârșit infracțiunea după ce anterior fuseseră observați și alungați de persoana vătămată, lovind partea vătămată, imobilizând-o prin legare și abandonând persoana vătămată legată.

Având în vedere însă principiul neagravării situației inculpaților în propriile apeluri, prevăzut de art 418 C.p.p., instanța de apel nu poate majora pedepsele aplicate inculpaților, astfel că va constata doar ca fiind nefondate criticile inculpaților privind durata pedepselor principale.

Se constată că prima instanță a aplicat în mod corect și dispozițiile art 39 Cod penal.

Instanța de apel constată referitor la modalitatea de executare a pedepselor, că în privința inculpatului apelant D. Ș. că nu se poate stabili ca modalitate de executare decât executarea pedepsei în regim de detenție, având în vedere că față de săvârșirea infracțiunilor ce fac obiectul prezentei cauze în termenul de încercare al pedepselor de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penala nr. 136/27.06.2013 a Judecătoriei Băilești, definitivă la 16.07.2013 și pedepsei de 4 luni închisoare aplicată prin sentința penala nr.221/19 noiembrie 2013, definitivă la 10 decembrie 2013, iar revocarea suspendării condiționate este obligatorie.

Referitor la modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului D. A., suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, Curtea de Apel constată că prima instanță a dat dovadă de clemență în raport cu gravitatea faptei săvârșite și împrejurările săvârșirii faptei, opinia instanței de apel fiind că pentru atingerea scopului pedepsei trebuia dispusă executarea în regim de detenție a pedepsei.

Având în vedere însă principiul neagravării situației inculpaților în propriile apeluri, prevăzut de art 418 C.p.p., instanța de apel nu poate schimba modalitatea de executare a pedepsei, în sensul dispunerii executării pedepsei în regim de detenție, astfel că nu va modifica această dispoziție a instanței.

Având în vedere aceste considerente, instanța de apel reține că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, astfel că în temeiul art 421 pct 1 lit b Cod pr penală va respinge apelurile formulate de inculpații D. Ș. și D. A., împotriva sentinței penale nr.37 din 27.02.2015 pronunțată de Judecătoria Băilești în dosarul nr._, ca nefondate.

În temeiul art 72 Cod penal, se va deduce în continuare arestul preventiv pentru inculpatul D. Ș. de la 27 februarie 2015 la zi.

În baza art 275 alin 3 Cod pr penală, vor fi obligați fiecare dintre inculpați la plata sumei de 350 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 150 lei reprezintă onorariu avocat oficiu redus.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelurile formulate de inculpații D. Ș. – fiul lui P. si F., născut la 30.06.1995 in mun. Băilesti, jud. D., cu același domiciliu in mun. Băilești, .. 44, jud. D., în prezent deținut la Penitenciarul C., identificat cu CI . nr._, CNP_ și D. A., zis C., fiul lui N. și Garofița, născut la 09.06.1995 în mun Băilești, jud D., cu domiciliul în mun Băilești, ., jud D., CI . nr_, CNP_, în prezent în stare de arest preventiv în altă cauză în Arestul IPJ D., împotriva sentinței penale nr.37 din 27.02.2015 pronunțată de Judecătoria Băilești în dosarul nr._, ca nefondate.

Deduce în continuare arestul preventiv pentru inculpatul D. Ș. de la 27 februarie 2015 la zi.

Obligă pe fiecare dintre inculpați la plata sumei de câte 350 lei cheltuieli judiciare către stat din care 150 lei reprezintă onorariu avocat oficiu redus.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 27 Aprilie 2015.

Președinte, Judecător,

M. E. P. T. M.

Grefier,

E. L.

Red.jud.M.E.P.

J.fond:F.B.

G.S. 20.05. 2015/6ex.

← Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 579/2015. Curtea de Apel CRAIOVA		Infracţiuni privind comerţul electronic (Legea nr. 365/2002).... →

Tâlhărie calificată (art.234 NCP). Decizia nr. 595/2015. Curtea de Apel CRAIOVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Tâlhărie calificată (art.234 NCP). Decizia nr. 595/2015. Curtea de Apel CRAIOVA