Trafic de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Decizia nr. 338/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 338/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 12-03-2015 în dosarul nr. 228/104/2014
Dosar nr._ - revizuire -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ Nr. 338
Ședința publică de la 12 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. F. - judecător
Ș. B. - judecător
Grefier M. V.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror A. G. din cadrul D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial C.
¤¤¤¤¤
Pe rol, soluționarea apelului formulat de apelantul revizuient M. G. C., împotriva sentinței penale nr. 277 din 10.10.2014 pronunțată de Tribunalul O., în dosarul nr._, având ca obiect revizuire.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns din oficiu avocat P. Ș. C. în substituire pentru avocat D. A. pentru apelantul revizuent M. G. C., lipsă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Nefiind invocate excepții sau formulate noi cereri, instanța de control judiciar constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor judiciare.
Avocat P. Ș. având cuvântul pentru apelantul revizuent, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, având în vedere soluția pronunțată în dosarul nr.322/P/2014.
Reprezentantul Ministerului Public, solicită respingerea apelului întrucât în mod corect instanța de fond a respins cererea de revizuire, neexistând o hotărâre definitivă cu privire la săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă de către martor.
Dezbaterile fiind închise.
CURTEA
Asupra apelului de față,constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 277 din 10.10.2014 pronunțată de Tribunalul O., în dosarul nr._ , în baza art.459 alin.3 din NCPP, s-a respins cererea de revizuire formulată de R. M. C. pentru condamnatul M. G. C., împotriva sentinței penale nr. 135 din 02.11.2009 pronunțată de Tribunalul O. în dosarul nr._, ca inadmisibilă.
În baza art.275 alin.2 din NCPP, a obligat revizuentul la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare statului.
Prin cererea înregistrată sub nr._ numitul R. M. a formulat cerere de revizuire pentru fratele său M. G. C. împotriva sentinței penale 135/02.11.2009 pronunțată în dosarul_ al Tribunalului O. definitivă prin Decizia penală 3568/02.11.2012 a ÎCCJ.
Prin referatul întocmit sub nr. 2/D/III/6/2014 D. – BIROUL TERITORIAL O. a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă întrucât nu sunt îndeplinite condițiile pentru admiterea în principiu a acesteia.
S-a arătat că nu există dovezi care să susțină afirmațiile inculpatului condamnat M. G. C. în legătură cu împrejurarea că martorii Năgodu V. A. și M. A. N. ar fi comis infracțiunea de mărturie mincinoasă și că nici în timpul desfășurării procesului acesta nu a formulat plângere împotriva acestora pentru că ar fi declarat mincinos deși a beneficiat de asistență juridică din partea unui apărător ales.
Din actele și lucrările dosarului instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința penală 135/02.11.2009 pronunțată în dosarul_ al Tribunalului O. a fost condamnat inculpatul M. G. C. (fost R.), fiul lui R. G. și R. E., CNP_ la pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cp pentru săvârșirea infracțiunii prev și ped. de art. 2 alin 2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin 2 Cp și art. 74 alin 1 lit. a Cp rap. la art. 76 alin 1 lit. a Cp.
În baza art. 88 Cp s-a dedus din pedeapsă timpul reținerii, de la 10.05.2008 până la 11.05.2008.
În baza art. 71 Cp, pe durata executării pedepsei principale a fost interzisă inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cp, ca pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. a C.p.p. a fost achitat inculpatul M. G. C. pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea 39/2003.
În baza art. 17 alin 1 din Legea 143/2000 s-a dispus confiscarea cantităților de 2,10 grame cocaină, 0,30 grame cocaină și 072 grame cocaină.
În baza art. 5 lit. a din Legea 371/2004 s-a dispus comunicarea sentinței pronunțate la Agenția Națională Antidrog din cadrul Inspectoratului General al Politiei Române.
În baza art. 191 Cpp a fost obligat inculpatul M. G. C. la plata sumei de 3000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel D. – Biroul Teritorial O. precum și inculpații G. (fost C.) M. I. - zis C., M. (fost R.) G. C. și D. L. - zis C..
Prin Decizia penală nr.52/23.02.2012 a Curții de Apel C. a fost desființată în parte, sentința instanței de fond și a fost condamnat inclusiv revizuientul în cauza de față la pedeapsa de câte 6 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cp pentru săvârșirea infracțiunii prev și ped de art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003 dispunându-se totodată majorarea pedepsei aplicată de instanța de fond pentru săvârșirea infracțiunii prev și ped de art. 2 alin. 2 din Legea 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal de la 6 ani închisoare la 10 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
În baza art. 33 lit. a Cod penal și art. 34 lit. b Cod penal au fost contopite pedepsele aplicate și a fost obligat acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 10 (zece) ani închisoare.
În temeiul art. 88 Cp s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii de la 10 mai 2008 la 11 mai 2008.
În baza art. 71 Cod penal au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
Au fost menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Au fost obligați inculpații la câte 200 lei cheltuieli judiciare statului și pe inculpatul M. (fost R.) G. C. și la 360 lei reprezentând onorariu apărător oficiu, iar pe inculpatul D. L. zis C. și la 180 lei onorariu apărător oficiu.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs inculpații.
Prin Decizia penală nr. 3568/02.11.2012 a ÎCCJ au fost admise recursurile declarate de inculpați și s-a dispus casarea în parte a deciziei penale numai cu privire la individualizarea pedepselor si rejudecând în fond s-a procedat la:
- descontopirea pedepselor rezultante de câte 10 ani închisoare aplicate fiecăruia dintre inculpați în pedepsele componente de câte 6 ani închisoare si respectiv de câte 10 ani închisoare;
- reducerea pedepselor aplicate pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.2 alin.2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal de la 10 ani închisoare la 6 ani închisoare fiecare, urmare reținerii dispozițiilor art.74 alin.2 si art.76 lit. a Cp.
- reducerea pedepselor aplicate pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.7 al.1 din Legea 39/2003 de la câte 6 ani închisoare la câte 4 ani si 6 luni închisoare, urmare reținerii circumstanțelor atenuante prev de art.74 alin.2 si art.76 lit. b Cp.
În baza art.33 lit. a, art. 34 lit. b Cod penal și art.35 al.3 Cod penal s-a stabilit ca fiecare dintre inculpați să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale deciziei penale atacate.
Cu privire la M. G. C. a fost emis MEPÎ nr. 330//05.11.2012 care a fost înaintat pentru executare la IPJ O. – Serviciul de Investigații Criminale, mandat care nu a fost pus în executare până în prezent, astfel încât acesta nu se află în prezent în executarea pedepsei.
În cauze au fost acordate mai multe termene de judecată pentru pronunțarea asupra admisibilității în principiu.
Având a se pronunța asupra admisibilității cererii de revizuire instanța fondului apreciază însă că aceasta este inadmisibilă cu următoarele considerente.
În primul rând este de observat că motivul de revizuire pe care se sprijină cererea de față vizează declarațiile mincinoase ale martorilor Năgodu V. A. și M. A. N. pe care aceștia le-au dat în faza de urmărire penală, respectiv în cursul anului 2008, reglementarea acestui motiv de revizuire fiind în dispozițiile art. 394 alin. 1 lit. b) din vechiul CPP, fiind de asemenea prevăzut și de dispozițiile art. 453 alin. 1 lit. b) din NCPP.
În al doilea rând instanța fondului observă că s-a invocat împrejurarea împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale prev de art. 122 alin. 1 lit. d) din Codul penal de la 1969 ceea ce atrage incidența dispozițiile art. 10 lit. g) din vechiul CPP, astfel încât s-ar impune aplicarea dispozițiilor art. 395 alin.2 din vechiul CPP preluate de art. 454 alin. 2 din NCPP, în raport de împrejurarea că declarațiile martorilor menționați au fost date în cursul anului 2008, respectiv ca proba privind declarația mincinoasă „să se facă prin procedura de revizuire prin orice mijloc de probă”, în concret audierea martorilor Năgodu V. A., M. A. N. și C. A..
În al treilea rând trebuie avut în vedere că au fost formulate plângeri împotriva martorilor Năgodu V. A. și M. A. N. (filele 21 – 37 dosar fond) pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă.
Astfel, prin Rezoluția din 31.01.2014 emisă în dosarul 322/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul M. A. N. reținându-se că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă.
Împotriva acestei rezoluții a fost formulată plângere la primul procuror care însă a fost respinsă prin Ordonanța nr. 567/II/2/2014
Ulterior a fost formulată plângere la Judecătoria Slatina ce a format obiectul dosarului_, fiind soluționată în sensul admiterii acesteia prin încheierea nr. 521/02.06.2014 (filele 339 – 340 dosar fond), reținându-se că soluția se bazează pe un probatoriu incomplet și contradictoriu care nu are la bază o anchetă efectivă astfel că a fost trimisă cauza la P. de pe lângă Judecătoria Slatina în vederea continuării și definitivării cercetărilor.
2) Prin Rezoluția din 31.01.2014 emisă în dosarul 324/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul Năgodu V. A. reținându-se că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă.
Împotriva acestei rezoluții a fost formulată plângere la primul procuror care însă a fost respinsă prin Ordonanța nr. 565/II/2/2014/ 28.03.2014.
Ulterior a fost formulată plângere la Judecătoria Slatina ce a format obiectul dosarului_, fiind soluționată în sensul respingerii acesteia prin încheierea nr. 472/14.05.2014 (filele 337 – 338 dosar fond), reținându-se că la pronunțarea soluției de condamnare a fost avut în vedere întregul material probatoriu administrat fără a se reține o valoare probatorie mai mare pentru depoziția martorului Năgodu V. A..
Față de cele mai sus reținute și raportat în special la cuprinsul dispozițiilor art. 452 și 453 din NCPP revizuirea are caracterul unei căi extraordinare de atac, prin folosirea căreia se pot înlătura erorile judiciare cu privire la faptele reținute printr-o hotărâre judecătorească definitivă, datorită necunoașterii de către instanță a unor împrejurări de care depinde adoptarea unei hotărâri conforme cu legea și adevărul.
Din aceleași dispoziții rezultă că revizuirea are rolul de a atrage anularea hotărârilor în care judecata s-a bazat pe o eroare de fapt și de a reabilita judecătorește pe cei condamnați pe nedrept.
Fiind o cale extraordinară de atac, revizuirea poate privi exclusiv hotărârile determinate de art. 452 din NCPP și numai pentru cazurile prevăzute în art. 453 din NCPP, singurele care ar provoca o reexaminare în fapt a cauzei penale.
Dispozițiile art. 456 alin. 2 din NCPP instituie în sarcina revizuentului, sub sancțiunea respingerii ca inadmisibilă a cererii promovate (conform art. 459 alin. 5 din NCPP) obligația de a motiva cererea de revizuire cu arătarea cazului de revizuire pe care se întemeiază și a mijloacelor de probă în dovedirea acestuia iar dispozițiile art. 454 din NCPP stabilesc în mod imperativ că situațiile care constituie cazurile de revizuire prevăzute la art. 453 alin. 1 lit. b – d se dovedesc prin hotărâre judecătorească definitivă prin care instanța s-a pronunțat asupra fondului cauzei, constatând existența falsului sau existența faptelor și săvârșirea lor de către respectivele persoane.
Numai în mod subsidiar (așa cum prevede art. 454 alin. 2 din NCPP) respectiv în situația în care dovada nu poate fi făcută potrivit alin. 1, datorită existenței unei cauze care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale „proba cazurilor de revizuire prev. la art. 453 alin. 1 lit. b – d se poate face în procedura de revizuire prin orice mijloc de probă”.
Cu referire la dispoz. art. 453 alin. 1 lit. b din NCPP judecătorul cauzei reține, astfel cum prevăd dispozițiile art. 454 din NCPP că acestea se dovedesc cu hotărârea judecătorească definitivă prin care instanța s-a pronunțat asupra fondului, constatând existența falsului sau a faptelor de mărturie mincinoasă, ceea ce în cauză nu s-a dovedit a exista.
Numai atunci când dovada sa nu poate fi făcută printr-o hotărâre judecătorească definitivă datorită existenței unei cauze care împiedică punerea în mișcare sau executarea acțiunii penale proba cazului de revizuire poate fi dovedit și în procedura de revizuire, deci numai într-o situație subsidiară.
Or, așa cum rezultă din înscrisurile atașate la dosarul cauzei, în numele persoanei condamnate M. G. C. au fost deja formulate plângeri la organele de urmărire penală sub aspectul infracțiunii de mărturie mincinoasă prev. de art. 273 C.p. (cu referire la depozițiile martorilor Năgodu V. A. și M. A. N.), la acest moment procesual neexistând încă o hotărâre judecătorească definitivă prin care să se fi constatat existența faptei de mărturie mincinoasă sau prescrierea răspunderii penale cu privire la aceasta, împrejurare în raport cu care judecătorul cauzei apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile pentru admisibilitatea în principiu a cererii în privința acestui temei juridic invocat, în sensul ca proba cazului de revizuire prev. de art. 453 alin. 1 lit. b) din NCPP să se realizeze în procedura cererii de revizuire de față, prin orice mijloc de probă
Și aceasta deoarece, potrivit art. 459 alin. 5 din NCPP, în cazul în care instanța constată neîndeplinirea condițiile prev. la alin. 3, dispune respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, printre condițiile ce se impun a fi analizate în această etapă, expres enumerate de art. 459 alin. 3 din NCPP fiind și aceea ca, cererea de revizuire să fi fost întocmită cu respectarea prevederilor art. 456 alin. 2 și 3 C.p.p. (formulată în scris, motivată, cu arătarea cazului de revizuire pe care se întemeiază și a mijloacelor de probă în dovedirea acestora) dar și aceea ca, faptele și mijloacele de probă în baza cărora este formulată să conducă în mod evident, la stabilirea existenței unor temeiuri legale ce permit revizuirea.
Având în vedere că revizuentul nu a prezentat mijloacele de probă expres prevăzute de lege pentru dovedirea cazurilor de revizuire prev. de art. 453 alin. 1 lit. b din NCPP, neexistând astfel posibilitatea stabilirii existenței unor temeiuri legale ce permit revizuirea, instanța a făcut aplicarea art. 459 alin. 5 din NCPP și a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentințe penale a formulat apel revizuientul M. G. C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât în mod greșit a reținut instanța de fond că cererea formulată este inadmisibilă.
Astfel, cererea formulată a fost întemeiată pe vechiul cod de procedură penală, fiind înregistrată la P. de pe lângă Judecătoria Slatina, iar procurorul a dispus trimiterea cauzei și înregistrarea acesteia la Judecătoria Slatina, iar în timp ce se afla pe rolul instanței, la parchet erau înregistrate două dosare penale în care se efectuau cercetări pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă de către numiții Năgodu V. A. și M. A. N..
În virtutea acestor aspecte, cauza a fost amânată de mai multe ori, așteptându-se un rezultat în ceea ce privește soluția dispusă în cele două dosare penale, și, cu toate acestea, instanța a pronunțat cererea de revizuire la data de 10.10.2014, deși la dosarul cauzei a fost depusă o cerere de amânare și adresă de înaintare prin care s-a solicitat acordarea unui nou termen de judecată, motivat de faptul că dosarul cu nr.322/P/2014 înregistrat la P. de pe lângă Judecătoria Slatina în care se cercetează fapta de mărturie mincinoasă a numitului M. A. N., nu a fost finalizat, urmând a fi administrate probe suplimentare în dosar.
Solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei în vederea rejudecării de către Tribunalul O..
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată următoarele:
Potrivit art.456 alin. 2 C.p.p., cererea de revizuire se formulează în scris și trebuie motivată, cu arătarea cazului de revizuire pe care se întemeiază și a mijloacelor de probă în dovedirea acestuia.
Potrivit art. 459 alin. 2 C.p.p., admisibilitatea în principiu se examinează de către instanță, în camera de consiliu, fără citarea părților, iar potrivit alineatului 3 al aceluiași articol, instanța examinează dacă cererea este formulată în termen și de o persoană dintre cele prevăzute la art. 455, cererea a fost întocmită cu respectarea prevederilor art. 456 alin. 2 și 3, au fost invocate temeiuri legale pentru redeschiderea procedurilor penale, faptele și mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea nu au fost prezentate într-o cerere anterioară de revizuire care a fost judecată definitiv, faptele și mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea conduc, în mod evident, la stabilirea existenței unor temeiuri legale ce permit revizuirea, persoana care a formulat cererea s-a conformat cerințelor instanței dispuse potrivit art. 456 alin. 4 C.p.p..
În raport de textele de lege arătate, se constată că în mod corect prima instanță a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă.
Astfel, aspectul invocat, cum că martorii audiați în cauza în care revizuentul a fost condamnat, au săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă, nu a fost dovedit.
Asta, întrucât, potrivit art. 454 C.p.p., cazul de revizuire prev. de art. 453 alin. 1 lit. b C.p.p., cum este cazul de față, se dovedește prin hotărâre judecătorească definitivă prin care instanța s-a pronunțat asupra fondului cauzei constatând existența faptelor și săvârșirea lor de respectivele persoane, iar dacă dovada nu se poate face prin hotărâre judecătorească din cauza unui impediment la punerea în mișcare sau la exercitarea acțiunii penale, proba cazului se poate face în procedura de revizuire, prin orice mijloc de probă.
Or, în cauză nu s-a făcut dovada cu o hotărâre judecătorească că martorii ar fi fost condamnați pentru o astfel de infracțiune de mărturie mincinoasă sau că, deși s-a formulat plângere penală împotriva acestora, ar exista vreun impediment pentru punerea în mișcare sau pentru exercitarea acțiunii penale, pentru ca o astfel de probă a mărturiei mincinoase să se facă în procedura de revizuire de față, prin orice mijloc de probă.
Așa cum rezultă din înscrisurile atașate la dosarul cauzei, în numele persoanei condamnate M. G. C. au fost formulate plângeri la organele de urmărire penală sub aspectul infracțiunii de mărturie mincinoasă prev. de art. 273 C.p. de către martorii Năgodu V. A. și M. A. N., însă la acest moment procesual nu există încă o hotărâre judecătorească definitivă prin care să se fi constatat existența faptei de mărturie mincinoasă.
De asemenea, nu există nici dovada că față de aceștia nu s-a pus în mișcare acțiunea penală pe considerentul că s-ar fi prescris faptele, așa cum se susține în cererea de revizuire, pentru ca o astfel de probă a mărturiei mincinoase să se realizeze în procedura de revizuire de față, prin orice mijloc de probă.
Or, în atare situație nu putea fi primită nici cererea privind amânarea cauzei, formulată de apărătorul revizuentului, pe considerentul că în dosarele penale, care privesc săvârșirea infracțiunilor de mărturie mincinoasă, vor continua cercetările, urmând a fi administrate o . probe necesare și utile soluționării cauzelor.
Nimic nu-l împiedică pe revizuent să formuleze o nouă cerere de revizuire în termenul prev. de art. 457 C.p.p., după ce se va da o hotărâre judecătorească definitivă prin care să se fi constatat existența faptei de mărturie mincinoasă sau vreun alt act de urmărire penală din care să rezulte că nu s-a pus în mișcare sau nu s-a exercitat acțiunea penală pe considerentul că s-ar fi prescris faptele.
Prin urmare, în mod corect prima instanță a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile pentru primirea cererii de revizuire și a dispus, în baza art. 459 alin. 5 C.p.p., respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă, iar în baza art. 275 alin. 2 C.p.p., obligarea revizuentului la cheltuieli judiciare către stat.
Așa fiind, constatând că apelul este neîntemeiat, Curtea, în baza art. 421 alin. 1 pct. 1 lit. b C.p.p., urmează a-l respinge, iar în baza art. 275 alin. 2 C.p.p., a-l obliga pe apelant la 280 lei cheltuieli judiciare statului, din care 200 lei reprezintă onorariu avocat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul revizuent M. G. C., fiul lui R. G. și R. E., născut la data de 18.04.1984 in Slatina, domiciliat în Slatina, . nr.39, ., ., CNP_, împotriva sentinței penale nr.277 din 10.10.2014 pronunțată de Tribunalul O., în dosarul nr._ .
Obligă apelantul la 280 lei cheltuielile judiciare statului, din care 200 lei onorariu avocat oficiu, către Baroul D., ce va fi plătit din fond M.J.,prin Curtea de Apel C..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Martie 2015.
Președinte, Judecător,
D. FilimonȘtefana B.
Grefier,
M. V.
Red.jud.Șt.B.
J.fond:D.M.C.
G.S. 09.04.2015/2ex.
| ← Strămutare (art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP). Sentința nr.... | Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice... → |
|---|
