Tulburarea ordinii şi liniştii publice (art.371 NCP). Decizia nr. 1187/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1187/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 21-09-2015 în dosarul nr. 22175/215/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 1187
Ședința publică de la 21 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. E. P.
Judecător T. M.
Grefier C. G.
Ministerul public a fost reprezentat de procuror D. S. din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C.
Pe rol, soluționarea apelurilor formulate de apelanții inculpați M. C. A. și S. O. C., împotriva sentinței penale nr.1789 din 14.05.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, având ca obiect tulburarea ordinii și liniștii publice (art.371 NCP).
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit apelanții inculpați M. C. A. și S. O. C. și inculpații M. M., N. A., T. M. P. și V. I. A..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, învederează instanței că apelanții inculpați au depus prin serviciul registratură la data de 18.09.2015 cerere înregistrată sub nr._, prin care au solicitat ca la termenul de judecată din data de 21.09.2015 amânarea cauzei, pentru a se putea prezenta toți inculpații și apărătorii aleși, nu cei desemnați din oficiu, întrucât la acest termen nu se poate prezenta și nici nu s-a realizat procedura legală de citare cu un alt coinculpat care este plecat din țară.
Reprezentanta Ministerului Public arată că nu se opune solicitării cererii de amânare.
Instanța respinge cererea de amânare solicitată de către apelanții inculpați, apărarea nefiind obligatorie.
Nemaifiind invocate excepții sau formulate noi cereri, instanța de control judiciar constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor judiciare.
Reprezentanta Ministerului Public având cuvântul solicită respingerea apelurilor ca inadmisibile, cu obligarea inculpaților la cheltuieli judiciare statului.
Dezbaterile fiind închise.
CURTEA
Asupra apelurilor de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.1789 din 14.05.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, s-a admis excepția necompetentei materiale a Judecătoriei C..
In temeiul 47 alin.1 Cpp, art.50 C.p.p., rap. la art. 44 alin.4 si 5, art. 37 Cpp si art. 20 alin.5 din Legea 255/2013, s-a declinat competenta de soluționare a cauzei privind pe inculpații M. C. A., fiul lui I. și M., născut la data de 26.07.1988, în mun. C., domiciliat în ., ., jud D., CNP_, T. M. P., fiul lui I. și V., născut la data de 29.06.1990, în mun. C., domiciliat în ., ., nr. 351, jud D., CNP_, N. A., fiul lui I. și G., născut la data de 22.05.1989, în mun. C., domiciliat în mun. C., ., jud D., CNP_, S. O. C., fiul lui M. și M., născut la data de 17.06.1990, în mun. C., domiciliat C., ., jud D., CNP_, M. M., fiul lui M. și R., născut la data de 07.12.1979, în ., domiciliat în ., ., nr. 540, jud D., CNP_, V. I. A., fiul lui C. și C., născut la data de 30.01.1986, în mun. C., domiciliat în C., ., .. 4, ., CNP_, trimisi în judecată prin rechizitoriul nr. 48/P/2014 din 30.05.2014 al Parchetului M. de pe lângă Tribunalul M. Timișoara, în favoarea Tribunalului D..
In temeiul art 275 alin.3 Cpp cheltuielile judiciare avansate de stat au ramas in sarcina statului.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul nr. 48/P/2014 al Parchetului M. de pe lângă Tribunalul M. Timișoara, au fost trimisi în judecată inculpații M. C. A., T. M. P., N. A., S. O. C., V. I. A. și M. M., fiecare pentru săvârșirea unei infracțiuni de "tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 371 CP, cu aplicarea art. 5 alin. 1 CP și a art. 77 lit. a CP.
În actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că la data de 28.08.2011, în jurul orei 18.30, inculpații M. C. A., T. M. P., N. A., S. O. C., V. I. A. și M. M. au amenințat cu acte de violență prin folosirea de obiecte contondente și au lovit o parte dintre persoanele prezente la nuntă, petrecere care se desfășura pe stradă, în dreptul locuinței persoanei vătămate C. V., activitate infracțională prin care a cauzat atât nuntașilor, cât și persoanelor care locuiesc în imobilele din vecinătate, o puternică stare de temere, și au tulburat totodată ordinea și liniștea publică.
În ședința publică din data de 14.05.2015, instanța, din oficiu, a invocat exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei C..
Analizând cu prioritate excepția necompetentei materiale invocate, instanța reține următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 48/P/2014 al Parchetului M. de pe lângă Tribunalul M. Timișoara, a fost trimis în judecată inculpatul M. C. A., acesta fiind militar profesionist la UM_ C., cu gradul de caporal, alături de ceilalti inculpați civiliT. M. P., N. A., S. O. C., V. I. A. și M. M., fiecare dintre acestia pentru săvârșirea unei infracțiuni de "tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 371 CP, cu aplicarea art. 5 alin. 1 CP și a art. 77 lit. a CP.
Instanța a reținut ca, potrivit art. 44 alin.1 Cpp: în caz de reunire, dacă, după natura faptelor sau după calitatea persoanelor, competența aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite revine instanței superioare în grad.
Potrivit alin.4, al art. 44 Cpp: Dacă dintre instanțe una este civilă, iar alta este militară, competența revine instanței civile, iar potrivit alin. 5 al aceluiași articol: dacă instanța militară este superioară în grad, competența revine instanței civile echivalente în grad competente potrivit art. 41 și 42.
Conform prevederilor art. 37 C.p.p. tribunalul militar a judeca în primă instanță toate infracțiunile comise de militari, pana la gradul de colonel inclusiv, cu excepția celor date prin lege in competenta altor instanțe.
Instanța retine că potrivit art. 20 alin.5 din Legea 255/2013, tribunalele militare București, Cluj, Iași și Timișoara devin echivalente în grad tribunalelor.
In cauza de față, raportat la natura infracțiunii și la calitatea persoanelor, competenta aparține unor instanțe diferite, respectiv instanței civile – judecătoria, raportat la natura infracțiunii – pentru inculpații civili, precum si instanței militare – tribunalul militar– pentru infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul M. C. A. ( militar cu grad de caporal).
În consecință, fata de dispozițiile art. 44 alin.4 si 5, art. 37 Cpp si art. 20 alin.5 din Legea 255/2013, instanța a constatat că, competența de a judeca prezenta cauza reunita revine Tribunalului D., aceasta fiind instanța civila echivalenta in grad instanței militare (superioare in grad fata de judecătorie), competenta potrivit art. 41 Cpp ( raportat la locul săvârșirii infracțiunii).
Prin urmare, instanța a reținut ca Judecătoria C. nu este competenta material să judece prezenta cauză.
Competenta materială este forma de competență determinată de obiectul cauzei penale, prin raportare la care se stabilește care dintre organele judiciare de grad diferit pot urmări, respectiv judeca o anumită cauză penală.
Dispozițiile procedurale care reglementează competența materială sunt norme imperative, încălcarea lor atrăgând sancțiunea nulității absolute, potrivit art.281 alin.1 lit.b C.p.p.
Potrivit art.47 alin.1 C.p.p., excepția de necompetentă materială sau după calitatea persoanei a instanței inferioare celei competente potrivit legii poate fi invocată în tot cursul judecății, până la pronunțarea hotărârii definitive.
Dispozițiile art.50 alin.1 C.p.p, prevăd că instanța care își declină competența trimite, de îndată, dosarul instanței de judecată desemnată ca fiind competenta prin hotărârea de declinare, iar potrivit alin.2: Dacă declinarea a fost determinată de competența materială sau după calitatea persoanei, instanța căreia i s-a trimis cauza poate menține, motivat, probele administrate, actele îndeplinite și măsurile dispuse de instanța care și-a declinat competența.
Împotriva acestei sentințe penale au formulat apel inculpații M. C. A. și S. O. C., solicitând să se dispună disjungerea și declinarea cauzei doar pentru singurul făptuitor de fapt.
Analizând apelurile formulate, instanța de apel constată că acestea sunt inadmisibile.
Inculpații M. C. A. și S. O. C. au formulat apel împotriva sentinței penale nr. 1789 din 14.05.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, prin care a fost admisă excepția necompetentei materiale a Judecătoriei C. și declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului D..
La primul termen de judecată a apelului, inculpatul S. O. C. a formulat cerere de amânare pentru a se putea prezenta apărătorii aleși, cerere pe care instanța de apel o apreciază ca neîntemeiată având în vedere că citația pentru termenul de judecată a fost primită în mod legal de mama inculpatului (fila 10) la data de 23.06.2015, o perioadă de 3 luni, de la primirea citației și până la termenul de judecată fiind suficientă pentru angajarea și prezentarea unui apărător, având în vedere și faptul că asigurarea apărării prin avocat ales sau din oficiu nu este obligatorie, pentru infracțiunea pentru care au fost trimiși inculpații în judecată, art 371 Cod penal, fiind prevăzută o pedeapsă mai mică de 5 ani.
Conform art 50 alin 4 Cod procedură penală, hotărârea de declinare a competenței nu este supusă căilor de atac, iar potrivit art 46 Cod pr penală, pentru motive temeinice privind mai buna desfășurare a judecății, instanța poate dispune disjungerea acesteia cu privire la unii dintre inculpați sau la unele dintre infracțiuni, disjungere ce se dispune de instanță, prin încheiere, din oficiu sau la cererea procurorului ori a părților.
Așadar, nu se poate face apel împotriva unei hotărâri prin care instanța a declinat soluționarea cauzei în favoarea unei alte instanțe, iar o cerere de disjungere poate fi formulată de o parte doar în fața instanței investite cu soluționarea cauzei și nu pe calea apelului formulat împotriva hotărârii de declinare.
Având în vedere aceste considerente, instanța de apel constată că inculpații M. C. A. și S. O. C. au formulat căi de atac ce nu sunt prevăzute de lege, apelurile lor fiind inadmisibile, astfel încât apelurile declarate de cei doi inculpați sunt inadmisibile, urmând ca în temeiul art 425 ind 1 alin 7 pct 1 lit a Cod pr penală le va respinge ca inadmisbile.
În temeiul art 275 alin 2 Cod pr penală, vor fi obligați, fiecare dintre inculpații M. C. A. și S. O. C., la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I DE
Respinge apelurile inculpaților M. C. A., fiul lui I. și M., născut la data de 26.07.1988, în mun. C., domiciliat în ., ., jud D., CNP_ și S. O. C., fiul lui M. și M., născut la data de 17.06.1990, în mun. C., domiciliat C., ., jud D., CNP_, formulate împotriva sentinței penale nr.1789 din 14.05.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ ca inadmisibile.
Obligă fiecare dintre inculpații apelanți la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Septembrie 2015.
Președinte, Judecător,
M. E. P. T. M.
Grefier,
C. G.
Red.jud.M.E.P.
J.fond.A.C.
G.S. 24.09. 2015/5ex.
| ← Conflict de interese (art.301 NCP). Decizia nr. 1214/2015.... | Punerea în circulaţie a produselor contrafăcute (art. 300... → |
|---|
