Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr. 440/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 440/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 25-09-2015 în dosarul nr. 1634/104/2015/a8
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR.440
Ședința publică de la 25 Septembrie 2015
PREȘEDINTE C. Ș.
Grefier B. D.
Ministerul Public reprezentat de procuror A. G.
din cadrul DIICOT - Serviciul Teritorial C.
c.c.c.
Pe rol, judecarea contestațiilor formulate de inculpații G. M. și S. C., împotriva încheierii nr.302 din 15 septembrie 2015, pronunțată de Tribunalul O., în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns inculpatul G. M., asistat de avocat V. G., apărător oficiu, care substituie pe avocat M. L., inculpatul S. C., asistat de avocat S. R., apărător oficiu.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat V. G. pentru inculpatul G. M., solicită admiterea contestației, desființarea încheierii și rejudecând, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive, întrucât inculpatul a recunoscut în totalitate faptele, astfel că nu mai subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii.
În subsidiar, solicită în măsura în care se apreciază că o măsură preventivă este necesară se impune înlocuirea cu controlul judiciar.
Avocat S. R. pentru inculpatul S. C., solicită admiterea contestației, desființarea încheierii și înlocuirea măsurii preventive a arestării cu măsura preventivă neprivativă de libertate a arestului la domiciliu, deoarece martorii au fost audiați în totalitate, inculpatul are o atitudine sinceră și este întreținător de familie.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea contestațiilor și menținerea încheierii primei instanțe, în condițiile în care raportat la starea de fapt, măsurile preventive rămân utile cauzei raportat la infracțiunile grave pentru care sunt judecați și persistența pericolului social.
Inculpații, având pe rând ultimul cuvânt, își însușesc concluziile apărătorilor.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA
Asupra contestațiilor de față, constată următoarele:
Prin încheierea nr.302 din 15 septembrie 2015, Tribunalul O., în baza art.362 C.p.p. rap. la art. 208 alin.5 C.p.p. a constatat legalitatea și temeinicia măsurii preventive a „controlului judiciar” privind pe inculpatul M. D. F. zis „C.”, fiul lui N. și Nicolița, născut la data de 08.03.1990 în mun. Slatina, jud. O., domiciliat în mun. Slatina, ., jud. O., CNP_;
În baza art.208 alin.3 C.p.p. rap. la art.207 alin.4 C.p.p s-a menținut măsura preventivă față de inculpat.
În baza art.362 C.p.p. rap. la art. 208 alin.4 C.p.p. s-a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpaților:
- G. M. zis „M.”, fiul lui I. și E., născut la data de 24.08.1988, în mun. Slatina, jud. O., domiciliat în ., jud. O., fără forme legale în mun. Slatina, .. 8, jud. O., CNP_;
- S. C. zis „Ț.”, fiul lui C. și V., născut la data de 31.01.1988 în mun. Slatina, jud. O., cu același domiciliu, ., ., ., fără forme legale în ., ., jud. O., CNP_, în prezent toți aflați în arest preventiv la Penitenciarul C..
În baza art. 208 alin. 3 C.p.p. rap. la art. 207 alin 4 C.p.p. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților.
Pentru a pronunța această încheiere, s-a reținut că prin rechizitoriul nr.46D/P/2014 din data de 14.05.2015, P. de pe lângă I.C.C.J.- D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial O., a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților G. M. zis M., S. C. zis Ț., cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de 367 al.1 și 2, art. 211 al.1 și 2 teza I cu referire la art. 210 alin., lit. a, teza I și III și lit. b C.p.p. și a inculpatului D. C. zis G., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori prev. de art.211 al.1 și 2 teza I (cu referire la art. 210 alin.1, lit.a, teza I și III și lit. b) cu aplic. art. 41 alin.1 și 43 C.p..
În fapt, în cuprinsul actului de sesizare s-a reținut că în perioada ianuarie – martie 2014 pe raza municipiului Slatina jud. O. s-a constituit un grup infracțional organizat ce a avut ca activitate infracțională traficul de minori pe raza acestei localități, constând în activități de recrutare a minorelor aflate în stare vădită de vulnerabilitate cu vârstele cuprinse între 13 și 17 ani, ce au fost induse în eroare prin promisiuni de prietenie - căsătorie, de către membrii grupului infracțional care au acționat asupra acestora, atât la nivel psihic cât și la nivel corporal, aplicându-le diverse acte de violență pentru a le determina să practice prostituția în favoarea lor, încasând atât în mod direct cât și indirect sumele de bani obținute prin această activitate.
Totodată s-a mai reținut că membrii grupului infracțional au deposedat-o prin violență pe minora T. F. A. (13 ani) de telefonul mobil marca Nokia pe care ulterior l-au vândut cu suma de 150 de lei.
Astfel, s-a reținut că inculpatul G. M. zis M., în perioada ianuarie-decembrie 2014 a recrutat în acest mod pe minorele C. I. - 13 ani (asistată DGASPC O.), T. F. A. - 13 ani, A. A. - 16 ani, B. I. V. - 16 ani și B. I. - 17 ani (asistată DGASPC O.), pe care atât prin promisiuni de prietenie/căsătorie cât și prin violențe asupra acestora, le-a determinat să întrețină raporturi sexuale cu diferite persoane de sex bărbătesc recrutate în acest sens, încasând sumele de bani provenite din aceste activități. Raporturile sexuale, normale și orale, se consumau atât în locațiile închiriate de inculpat la hotelurile TRANSBUZ, PARC HOTEL sau ROMTIMEX din municipiul Slatina, cât și în locuințele clienților doritori de servicii sexuale sau în autoturismele acestora.
Pentru o scurtă perioadă, inculpatul G. M. a beneficiat de cazarea pusă la dispoziție de o rudă a sa, respectiv inc. M. D. F. din Slatina, ., jud. O., unde a locuit în cursul lunii februarie 2014 împreună cu inc. Stingă C., minorele T. F. A., A. A. și B. I., raporturile sexuale consumându-se în locuința acestuia care a și adus clienți doritori de servicii sexuale, o parte din încasări fiind repartizată de către inc. G. M. inculpatului M. D. F., care prin această activitate a contribuit la sporirea beneficiilor materiale obținute de către membrii grupului infracțional.
În cursul lunii februarie 2014 inc. G. M. a deposedat-o prin violență pe minora T. F. A. de telefonul mobil personal marca NOKIA pe care apoi 1-a vândut cu suma de 150 lei, banii obținuți fiind folosiți de către inculpat în interes personal.
În rechizitoriu s-a mai arătat că inc. STINGĂ C. a recrutat-o în mod direct pe minora S. L. C., 15 ani, asistată DGASPC O., pe care atât prin promisiuni de dragoste inițial, cât și prin violență ulterior, în cursul lunii ianuarie 2014 a exploatat-o sexual, determinând-o să întrețină raporturi sexuale cu persoanele de sex bărbătesc recrutate în acest sens de către inculpat, care a încasat sumele de bani obținute contra serviciilor sexuale.
De asemenea, s-a mai reținut că inculpatul S. C. avea strânse legături infracționale cu inc. G. M., în cursul lunii ianuarie 2014 participând împreună cu acesta la recrutarea minorelor T. F. A. - 13 asistata DGASPC O. și A. A.-16 ani, care ulterior au fost exploatate sexual de către inc. G. M..
În ceea ce privește pe inculpatul M. D. F., s-a retinut ca în baza unei înțelegeri prealabile avute cu inculpații G. M. și S. C. în cursul lunii februarie 2014, pentru, câteva zile, le-a asigurat cazarea acestora alături de minorele T. F. A., A. A. și B. I., la domiciliul său din municipiul Slatina, ., jud. O., unde le-a repartizat o cameră în care au locuit împreună și în care au continuat să practice prostituția, inc. M. D. F. aducându-le clienți, doritori de servicii sexuale pe care îi recruta în mod direct și pentru care încasa o parte din banii obținuți în schimbul serviciilor sexuale.
În sarcina inc. D. C. s-a reținut că în cursul lunii ianuarie 2015 a recrutat-o pe minora B. I.-V. (16 ani) știind faptul că aceasta fusese anterior exploatată sexual de către inc. G. M. și prin promisiuni ferme de prietenie iar ulterior căsătorie, a cazat-o la domiciliul său din mun. Slatina, unde a determinat-o să întrețină raporturi sexuale cu diferite persoane de sex bărbătesc recrutate în acest scop de către inculpat, contra unor sume de bani cuprinse între 30-50 lei, pe care le încasa în mod direct de la aceștia până în ziua de 21 aprilie 2014 când minora a fost găsită la domiciliul inculpatului; de asemenea pentru a o pune într-o stare de dependență și mai mare față de inculpat, acesta a determinat-o ne minora B. I.-V. (16 ani), să consume diferite substanțe halucinogene (prenadez) precum și droguri etnobotanice pe care inc. D. C. le procura direct și le furniza în vederea consumului minorei.
Raporturile sexuale se consumau atât în locuința inc. D. C. cât și în locuințele sau autoturismele clienților doritori de servicii sexuale.
S-a mai reținut de asemenea, că membrii grupului infracțional au dezvoltat o adevărată rețea de recrutare și exploatare a minorelor, iar prin modalitățile promovate de aceștia au fost extrem de convingători și au reușit să exercite o stare de coerciție psihică asupra victimelor, determinându-le să execute activitățile dispuse de inculpați în mod automat, iar atunci când constrângerea psihică nu mai dădea rezultatele urmărite, recurgeau la amenințări și chiar violențe fizice ori, în cazul inculpatului D. C. la drogarea minorei pentru a își exercita în continuare influența asupra sa.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului O. la data de 14.05.2015 sub nr._ 15, fixându-se termen pentru verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpaților la data de 15.05.2015, în procedura de cameră preliminară conform art.348 C.p.p. și art. 207 C.p.p., măsura preventivă fiind menținută în tot cursul procedurii de cameră preliminară.
Prin încheierea nr. 48/17 iunie 2015 judecătorul de cameră preliminară, în baza art. 346 alin. 2 C.p.p a constatat legalitatea sesizării instanței și a dispus începerea judecății, măsura arestării preventive fiind menținută prin încheierea nr.179/25.06.2015 față de toți cei patru inculpați și prin incheierea nr.247/11.08.2015 față de inculpații D. C., STINGĂ C. și G. M..
Asupra legalității și temeiniciei masurii arestării preventive în cursul judecății în ceea ce-i privește pe inculpații STINGĂ C. și G. M. instanta reține:
Conform. art. 362 C.p.p. în cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanța este datoare să verifice legalitatea și temeinicia măsurii preventive procedând potrivit dispozițiilor art. 208 C.p.p.
Potrivit art.208 alin. (2) C. proc. pen., instanța de judecată verifică din oficiu, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea, prelungirea sau menținerea măsurii preventive, înainte de expirarea acesteia.
Analizând așadar, legalitatea măsurii arestării preventive a inculpaților G. M. zis M. și S. C. zis Ț., conform art. 362 alin.2 C.p.p și art. 205 alin. 2 C.p.p. în raport de actele și lucrările dosarului, s-a apreciat că există și în prezent temeiul care a justificat luarea acestei măsuri preventive în cursul urmăririi penale, fiind incidente dispozițiile art.223 alin. 2 C.p.p privind luarea măsurii arestării preventive, măsură ce poate fi luată dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare (trafic de minore și constituire de grup infracțional organizat) și pe baza evaluării gravității faptelor, a modului și a circumstanțelor de comitere a acestora, a anturajului și a mediului din care aceștia provin, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestora se constată că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Noțiunea de pericol concret pentru ordinea publică – astfel cum s-a statuat constant în doctrina și practica judiciară – trebuie înțeleasă prin prisma naturii infracțiunilor săvârșite, gravitatea acestora, dedusa din obiectul juridic căruia îi aduc atingere, calitatea persoanei, modalitatea în care aceștia au săvârșit pretinsă fapta și nu în ultimul rând, impactul asupra ordinii de drept.
În consecință, la stabilirea pericolului pentru ordinea publică trebuie avute în vedere nu numai datele legate de persoana inculpatului, ci și datele referitoare la fapte, nu de puține ori, acestea din urma fiind de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția nu acționează îndeajuns împotriva criminalității.
Analizând măsura arestării preventive luată față de inculpații G. M. zis M., S. C. zis Ț. în cursul urmăririi penale, în raport cu actele și lucrările dosarului și având în vedere declarațiile părților și ale martorilor, instanța a apreciat că măsura preventivă este legală și temeinică, întrucât temeiul care a fundamentat luarea acesteia se menține, respectiv din probele administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, dar și din declarațiile părților a rezultat suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiuni intenționate de constituire a unui grup infracțional organizat și trafic de minori (pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani), iar în raport de toate datele concrete referitoare la acuzația adusă acestora și persoana inculpaților, privarea lor de libertate este încă necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. În ceea ce-i privește pe inculpații G. M. și S. C., constată instanța în egala măsura că, din probele administrate atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății în mod nemijlocit rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile de care sunt acuzați, din această perspectivă relevante fiind declarațiile inculpaților ce se coroborează cu declarațiile părților vătămate C. I., B. I., și T. A. F. și cu declarația părții civile S. L. C., audiată nemijlocit de instanță dar și a părții civile B. V. I. și martorilor audiați la acest termen de judecată.
Evaluând față de acești inculpați legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, instanța a apreciat că în raport cu acuzațiile ce li se aduc și cu modul și circumstanțele în care se conturează că au fost comise acestea, a anturajului și a mediului din care provin inculpații, care nu au locuri de muncă și nu își pot procura în mod decent mijloacele financiare, chiar în lipsa antecedentelor penale ale acestora, se concluzionează în sensul existenței unei necesități reale de menținere a privării de libertate a inculpaților în scopul prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni.
Concluzionând, față de situația de fapt expusă în actul de sesizare și probele administrate în cursul urmăririi penale dar și în mod nemijlocit in fata instanței, fără a aduce atingere prezumției de nevinovăție la acest moment procesual și având în vedere ca de la data de 11.08.2015 nu au intervenit elemente noi care sa contureze o alta situație de fapt, ci dimpotrivă, au fost administrate alte mijloace de probă ce evidențiază suspiciunea rezonabilă a săvârșirii acestor infracțiuni, instanța a constatat că nu se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură preventivă mai ușoară conform art. 242 alin. 2 C.p.p., câtă vreme în urma evaluării mijloacelor de probă administrate în cauză, a situației de fapt expusă în actul de sesizare, a conduitei procesuale a inculpaților, nu se poate aprecia că o măsura preventivă mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut de art. 202 alin. 1 C.p.p, măsura preventivă fiind încă necesară pentru prevenirea săvârșirii unor alte infracțiuni.
Constatând așadar că la acest moment procesual măsura preventivă este necesară cu scopul pentru care a fost dispusă, respectiv prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni (în condițiile în care inculpații nu au un loc de muncă stabil și nu realizează venituri legitime), dar și proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse inculpaților, cercetați pentru comiterea unor infracțiuni intenționate de constituire a unui grup infracțional organizat și trafic de minori, fapte care se caracterizează în concret printr-o periculozitate semnificativă, instanța a constatat că sunt îndeplinite în continuare, condițiile prev. de art. 223 alin. 2 C.p.p.
În același sens, instanța a reținut că din perspectiva dispoz. art. 5 din C.E.D.O. în cauza de față mai este identificat și un alt motiv ce justifică menținerea în stare de arest a inculpaților, respectiv, tulburarea gravă a ordinii publice având în vedere caracterul deosebit de grav al infracțiunilor pentru care sunt cercetați cu referire și la circumstanțele în care se reține că au fost săvârșite faptele, astfel cum sunt expuse în actul de sesizare al instanței.
Și aceasta deoarece, pericolul concret pentru ordinea publică pe care lăsarea în libertate a inculpaților l-ar crea, nu poate fi disociat de rezonanța socială pe care săvârșirea acestui gen de fapte a creat-o în rândul societății civile.
S-a apreciat așadar că, în pofida caracterului excepțional al măsurii arestării preventive, prezervarea ordinii publice este apreciată ca un element pertinent și suficient pentru privarea de libertate a inculpaților, câtă vreme se bazează pe fapte de natură să certifice împrejurarea că eliberarea acestora ar tulbura în mod real ordinea publică.
În considerarea celor expuse și conformându-se obligației impuse de normele de drept european, instanța constată că nicio altă măsură preventivă mai puțin severă nu este suficientă pentru a proteja în mod just interesul public, impunându-se în continuare privarea de libertate a inculpaților.
În consecință, verificând subzistența temeiurilor care au determinat luarea măsurii arestării preventive, caracterul necesar și proporțional al acesteia, în raport cu gravitatea acuzației s-a apreciat că măsura arestării preventive dispusă față de inculpații G. M. zis M., S. C. zis Ț. este legală și temeinică, astfel că în baza art.348 C.p.p. rap. la art. 207 alin 2 C.p.p. instanța a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a acestora.
Totodată, în baza în baza art. 208 alin. 3 C.p.p. rap. la art. 207 alin 4 C.p.p. apreciind asupra necesitații menținerii acesteia, a reținut că este cea mai adecvată pentru bunul mers al procesului penal, dar și pentru prevenirea săvârșirii de alte infracțiuni, întrucât temeiurile care au fundamentat luarea acesteia subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților.
În ceea ce privește pe inculpatul M. D. F., prin încheierea nr. 206/14 iulie 2015 s-a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura controlului judiciar prev. de art. 202 alin. 4 lit. b ) C. proc. pen. pe o durată de 60 zile, calculată de la data rămânerii definitive a prezentei încheieri.
Totodată, în temeiul art. 215 alin.1 Cod procedură penală, pe durata măsurii preventive a controlului judiciar, pentru atingerea aceluiași scop, instanța a impus inculpatului M. D. F. următoarele obligații:
a) să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
b) să informeze de îndată instanța de judecată cu privire la schimbarea locuinței;
c) să se prezinte la organul de poliție în raza căruia locuiește, Poliția Mun. Slatina, desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat.
În baza art. 215 alin. 2 C. p. p, pe timpul controlului judiciar, s-a impus inculpatului să respecte și următoarele obligații:
a) să nu depășească limita teritorială a județului O., decât cu încuviințarea prealabilă a organului judiciar care a dispus măsura,
b) să nu se apropie de persoanele vătămate: B. V. I., C. I., A. A., B. I., T. F. A., S. L. C. sau de membrii familiilor acestora; de coinculpații G. M., S. C. și D. C. și de martorii C. A. C., A. G. C., Simidoianu N. G., G. A. G., M. F., P. L., M. Longin F., D. C., T. V., Mangîru G., L. Ș. și M. F., și să nu comunice cu aceste persoane direct sau indirect, pe nicio cale;
c) să comunice periodic informații relevante despre mijloacele sale de existență.
Verificând legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar, la acest moment procesual privind pe inculpatul M. D. F. s-a constatat că temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri se mențin, sunt relevante, necesare și suficiente, fiind de natură a impune menținerea măsurii preventive, care apare ca fiind necesară pentru buna desfășurare a procesului penal.
Din această perspectivă s-a constatat că există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul M. D. F. ar fi implicat în săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, în sensul oferit de jurisprudența Curții Europene referitoare la existența unor date și informații care să convingă un observator obiectiv și imparțial că este posibil ca o persoană să fi săvârșit o infracțiune.
Pe de altă parte, măsura controlului judiciar cu obligațiile impuse inculpatului prin încheierea mai sus amintită este încă necesară în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, dar și în scopul prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni.
Nu în ultimul rând, în raport cu gravitatea acuzației, s-a reținut că măsura preventivă este proporțională, condiție ce rezultă din aceea a necesității, care de asemenea este îndeplinită în cauză.
Întrucât la acest moment procesual nu au încetat temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive și nici nu s-a constatat existenta unor împrejurări noi din care să rezulte nelegalitatea acesteia, față de împrejurarea că cercetarea judecătorească nu a fost încă finalizată, se constată și se apreciază că măsura preventivă a controlului judiciar este legală și temeinică, fiind necesară și proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse inculpatului, motiv pentru care în baza art. 362 Cod procedură penală rap. la art.208 alin.2 C.p.p: se va constata legalitatea și temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar și în baza în baza art.208 alin.3 C.p.p. rap. la art.207 alin 4 C.p.p. se va menține această măsură întrucât este cea mai adecvată pentru bunul mers al procesului penal, temeiurile care au fundamentat luarea sa, subzistând și în prezent.
Împotriva acestei încheieri au formulat contestații inculpații G. M. și S. C..
Inculpatul G. M. a solicitat admiterea contestației, desființarea încheierii și rejudecând, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive, întrucât a recunoscut în totalitate faptele, astfel că nu mai subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii.
În subsidiar, a solicitat în măsura în care se apreciază că o măsură preventivă este necesară se impune înlocuirea cu controlul judiciar.
Inculpatul S. C. a solicitat admiterea contestației, desființarea încheierii și înlocuirea măsurii preventive a arestării cu măsura preventivă neprivativă de libertate a arestului la domiciliu, deoarece martorii au fost audiați în totalitate, are o atitudine sinceră și este întreținător de familie.
Verificând actele și lucrările dosarului, atât prin prisma caracterului devolutiv al căii de atac, cât și a criticilor formulate, Curtea constată ca nefondate contestațiile, pentru următoarele considerente:
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului existența unor motive plauzibile este o condiție sine qua non a legalității menținerii detenției. Pentru aceasta, instanțele, în verificările periodice privind legalitatea și oportunitatea arestării preventive în cursul urmăririi penale și în cursul judecății trebuie să furnizeze motive relevante și suficiente care să justifice menținerea inculpatului în arest preventiv, să prezinte faptele concrete cu privire la riscurile la care se expun în cazul punerii în libertate a inculpatului, să analizeze situația individuală a fiecărui inculpat raportat la profilul său personal, la situația sa familială și să analizeze posibilitatea de a adopta una din măsurile alternative, preventive prevăzute de dreptul intern, să ia în considerare astfel de măsuri preventive în cazul în care situația se pretează la aceasta, iar acuzatul prezintă garanții referitoare la prezența sa la proces (cauza Tărău contra României, C. contra României).
Deși menținerea arestării preventive nu poate anticipa că o pedeapsă privativă de libertate (cauza Dinler contra Turciei, cauza Dumont Maliverg contra Franței), totuși menținerea stării de arest poate fi justificată numai dacă există indicii precise în sensul unei necesități reale și de interes public care, în pofida prezumției de nevinovăție să prevaleze asupra regulilor privind libertatea individuală.
Se apreciază că pericolul pentru ordinea publică pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpaților rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor și prevederea infracțiunilor printre cele care impun luarea măsurii arestării preventive, dar și din modalitatea și circumstanțele reale ale faptelor (inculpații G. M. și S. C. împreună cu alți inculpați au constituit un grup infracțional având drept scop comiterea infracțiunilor de trafic de minori, recrutând și adăpostind pe minorele C. L., S. L. C., A. A., T. F. A., B. I., B. V. I., pe care apoi le-a transferat în diferite locații și prin constrângere și inducere în eroare sau profitând de starea vădită de vulnerabilitate a acestora le-a exploatat sexual, obligându-le la practicarea prostituției și încasând sumele de bani, perioada de timp în care au acționat). Astfel, Curtea constată că există un pericol concret pentru ordinea publică prin lăsarea inculpaților în libertate, în sensul creării riscului reiterării unor comportamente similare, având în vedere și caracterul transfrontalier al activității infracționale, apreciindu-se că menținerea măsurii privative de libertate este justificată în condițiile în care este nu numai necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, dar și proporțională cu scopul legitim urmărit, prin dispunerea acesteia.
Nu are relevanță pentru aprecierea subzistenței temeiurilor faptul că inculpații au depoziții sincere (parțial sau în totalitate), pentru că acestea nu pot prevala datelor ce caracterizează întreaga activitate infracțională, recunoașterea invocată putând fi valorificată în contextul instrumentării complete a cauzei, iar circumstanțele personale nu sunt de natură prin ele însele să justifice oportunitatea punerii în libertate a inculpaților, chiar și cu respectarea unor obligații impuse de lege, deoarece nu există garanții că luarea unor măsuri neprivative de libertate față de inculpați ar asigura buna desfășurare a procesului penal.
Nici intervalul scurs de la momentul arestării nu este unul excesiv care să impună depășirea duratei rezonabile a arestării preventive (6 luni), raportat la complexitatea cauzei, numărul persoanelor implicate, neexistând perioade de inactivitate din partea organelor de urmărire penală.
Având în vedere cele arătate mai sus, Curtea constată că în mod corect prima instanță a reținut subzistența temeiurilor inițiale, făcând o apreciere obiectivă a pericolului concret pe care îl prezintă faptele reținute în sarcina inculpaților, la acest moment procesual nefiind suficiente alte măsuri alternative neprivative de libertate pentru atingerea acestui scop, astfel că văzând și dispozițiile art. art.206 Cod pr.penală rap.la art.4251 alin.7 pct.1 lit.b Cod pr.penală, vor fi respinse recursurile inculpaților ca nefondate.
Văzând și art.275 alin.2 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestațiile formulate de inculpații G. M. și S. C., împotriva încheierii nr.302 din 15 septembrie 2015, pronunțată de Tribunalul O., în dosarul nr._, ca nefondate.
Obligă fiecare inculpat la câte 230 lei cheltuieli judiciare statului, din care 130 lei reprezintă onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 septembrie 2015.
C. Ș.
Grefier,
B. D.
j.f.L.O.
PS/28.09.2015
| ← Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Art.483 NCPP. Decizia nr.... | Conflict de interese (art.301 NCP). Decizia nr. 1214/2015.... → |
|---|
