Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1325/2013. Curtea de Apel GALAŢI
Comentarii |
|
Decizia nr. 1325/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 14-10-2013 în dosarul nr. 2317/233/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 1325 /R
Ședința publică din data de 14 octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE – P. D. - judecător
JUDECĂTOR - M. T.
JUDECĂTOR – L. H.
Grefier - S. M.
Ministerul Public reprezentat de procuror M. C. C. – Procuror General Adjunct în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel G.
-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursului formulat de inculpatul S. I. împotriva sentinței penale nr. 805/25.04.2012 pronunțată de Judecătoria G..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru recurentul–inculpat S. I., lipsă, avocat N. D., în baza delegației de substituire a apărătorul ales, avocat H. D., pe care o depune la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită, în conformitate cu disp. art.177 Cod procedură penală.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în conformitate cu disp. art.104 al.10 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, după care;
Potrivit art.320 Cod proc.penală, Curtea pune în discuția părților existența unor cereri sau excepții.
Apărătorul recurentului-inculpat S. I. nu are alte cereri și excepții prealabile de formulat.
Reprezentantul Ministerului Public nu are alte cereri și excepții prealabile de formulat.
Nemaifiind cereri și excepții prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursurilor.
Apărătorul recurentului-inculpat S. I. arată că a formulat recurs împotriva sentinței penale nr. 805/25.04.2012 pronunțată de Judecătoria G., precizând că pe situația de fond nu are de făcut discuții, doar la instanța de fond a solicitat aplicarea pedepsei amenzii, care să nu fie mai mică de 250 lei, iar în urma operațiunii de contopire după operațiunea de anulare, inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, cea de 3 ani, iar ca modalitate de executare, suspendarea sub supraveghere.
Arată că acest lucru ar fi fost posibil dacă instanța de fond nu ar fi aplicat inculpatului acel spor de 4 luni.
În ceea ce privește aplicarea acestui spor arată că aplicarea cuantumului juridic al pedepsei în cadrul concursului de infracțiuni nu poate constitui un unic argument privind constatarea ca neîndestulătoare a pedepsei celei mai grele aplicate, instanța având obligația să facă o apreciere concretă legată de pericolul social concret al infracțiunii dedusă judecății și pedeapsa aplicată inculpatului. Necesitatea aplicării sporului de pedeapsă trebuie să decurgă nu din însăși dispozițiile legale, ci din aplicarea concretă legată de insuficiența pedepsei cele mai grele aplicată inculpatului în raport de pericolul social concret al infracțiunii.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale recurate și în rejudecare, să fie înlăturat sporul, inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, cea de 3 ani, iar ca modalitate de executare, suspendarea sub supraveghere.
Reprezentantul Ministerului Public arată că necesitatea aplicării sporului decurge din faptul că inculpatul a comis două infracțiuni de același gen, prevăzute de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 pentru care a fost găsit vinovat și condamnat în mod corespunzător, odată în prezenta cauză, și odată anterior prin sentința penală nr. 1190/2012 a Judecătoriei G..
În contextul în care inculpatul a fost condamnat și la o pedeapsă de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, consideră că pedeapsa rezultantă la care s-a oprit instanța de fond de 3 ani și 4 luni este pe deplin justificată, motiv pentru care solicită respingerea recursului declarat ca fiind nefondat, cu obligarea recurentului-inculpat la plata de cheltuieli judiciare către stat.
Declarând închise dezbaterile, Curtea rămâne in pronunțare.
Ulterior deliberării;
CURTEA
Asupra recursului penal de față,
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 805/2013 Judecătoria G. în temeiul art. 334 Cod procedură penală, dispune schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului, din infracțiunea prevăzută de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal, în infracțiunea prevăzută de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată.
A condamnat pe inculpatul S. I. la o pedeapsă de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, prevăzută de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu aplicarea art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală, art. 74 alin. 1 lit. c Cod penal, în referire la art. 76 alin. 1 lit. e Cod penal (faptă săvârșită la data de 24.04.2012).
A constatat că fapta ce face obiectul prezentei cauze este concurentă, în sensul art. 33 lit. a Cod penal, cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentințele penale nr. 745/2011 a Tribunalului G., respectiv nr. 1190/2012 a Judecătoriei G..
În temeiul art. 85 alin. 1 Cod penal, a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 8 luni închisoare, aplicate prin sentința penală nr. 1190/12.06.2012 a Judecătoriei G., definitivă la data de 03.07.2012 prin nerecurare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu aplicarea art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală (faptă din data de 11.01.2011).
În temeiul art. 865 alin. 1 Cod penal, a anulează suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicate prin sentința penală nr. 745/21.10.2011 a Tribunalului G., modificată prin decizia penală nr. 47/27.02.2012 a Curții de Apel G. și definitivă la data de 05.09.2012 prin nerecurare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 20 Cod penal, raportat la art. 174 alin. 1 – 175 alin. 1 lit. i Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal, art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală, art. 74 alin. 1 lit. a și c Cod penal, în referire la art. 76 alin. 2 Cod penal (faptă din data de 31.07.2011).
În temeiul art. 36 alin. 1 Cod penal, în referire la art. 33 lit. a – 34 alin. 1 lit. b Cod penal, a contopit:
- pedeapsa aplicată în prezenta cauză, de 6 (șase) luni închisoare;
- pedeapsa de 8 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1190/12.06.2012 a Judecătoriei G., definitivă la data de 03.07.2012 prin nerecurare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu aplicarea art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală (faptă din data de 11.01.2011);
- pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 745/21.10.2011 a Tribunalului G., modificată prin decizia penală nr. 47/27.02.2012 a Curții de Apel G. și definitivă la data de 05.09.2012 prin nerecurare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 20 Cod penal, raportat la art. 174 alin. 1 – 175 alin. 1 lit. i Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal, art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală, art. 74 alin. 1 lit. a și c Cod penal, în referire la art. 76 alin. 2 Cod penal (faptă din data de 31.07.2011),
urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 (trei) ani închisoare, sporită la 3 (trei) ani și 4 (patru) luni închisoare.
În temeiul art. 36 alin. 3 Cod penal, în referire la art. 88 alin. 1 Cod penal, din pedeapsa stabilită a dedus durata reținerii și arestului preventiv, de la 03.08.2011 la 21.10.2011.
În temeiul art. 71 alin. 2 Cod penal, a aplicat inculpatului S. I. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a teza a-II-a și b Cod penal.
Pt. a pronunța această hotărâre instanța de fond a avut în vedere următoarele:
În fapt, în cursul zilei de 24.04.2012, lucrători din cadrul Serviciului Rutier G., aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu în zona localității Șendreni, județul G., au oprit pentru verificare autoturismul marca Renault Laguna, cu numărul de înmatriculare SG6714I, care circula cu viteză excesivă.
Conducătorului auto identificat în persoana inculpatului S. I., i-au fost solicitate documentele personale și ale mijlocului de transport. Acesta a declarat că nu are asupra sa niciun act de identitate și că nu deține permis de conducere pentru nicio categorie auto.
În urma verificărilor efectuate în baza de date DEPABD (adresa nr._/08.05.2012 aflată la fila 5 dosar urm. pen.), s-a constatat că inculpatul nu poseda permis de conducere pentru nicio categorie.
Audiat fiind cu respectarea garanțiilor procesuale, inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii. Acesta a declarat că a condus autoturismul pentru a o transporta la spital pe mama sa, care se simțea rău. La întoarcere, a fost depistat de organele de poliție pe raza localității Șendreni.
Declarația inculpatului se coroborează cu declarația martorului audiat în cază, precum și cu celelalte mijloace de probă aflate la dosarul de urmărire penală (proces-verbal de depistare, raport SPR).
Instanța a observat că inculpatul a săvârșit infracțiunea la data de 24.04.2012 – mai înainte ca vreuna dintre sentințele penale prin care a fost condamnat anterior să rămână definitive (03.07.2012, respectiv 05.09.2012). În consecință, fapta ce face obiectul prezentei cauze este concurentă, în sensul art. 33 lit. a Cod penal, cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentințele penale nr. 745/2011 a Tribunalului G., respectiv nr. 1190/2012 a Judecătoriei G.. Prin urmare, nu era justificată reținerea în sarcina inculpatului a stării de recidivă postcondamnatorie prevăzută de art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal.
Față de cele precizate mai sus instanța a dispus, în temeiul art. 334 Cod procedură penală, schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului, din infracțiunea prevăzută de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal, în infracțiunea prevăzută de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată.
În drept, fapta inculpatului S. I. de a conduce, la data de 24.04.2012, un autoturism pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată.
Din întregul material probator existent la dosarul cauzei, a rezultat că inculpatul S. I. a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată, cu forma de vinovăție a intenției directe, inculpatul având reprezentarea pericolului social al faptei sale. Declarația de recunoaștere a inculpatului se coroborează atât cu declarația martorului audiat, cât și cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.
Față de considerentele de fapt și de drept mai sus arătate, instanța a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu închisoarea, în limitele prevăzute de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina sa.
La individualizarea pedepsei ce va fi aplicate, instanța, având în vedere dispozițiile art. 72 Cod penal, a ținut seama de limitele de pedeapsă stabilite de textul incriminator pentru fapta săvârșită, pericolul social concret al faptei deduse judecății (un grad ridicat de pericol social, inculpatul neposedând permis de conducere), de datele privind persoana inculpatului.
La stabilirea cuantumului pedepsei, instanța a reținut și disp. art. 74 alin. 1 lit. c Cod penal (atitudinea sinceră a inculpatului pe parcursul procesului penal) – aspect care a justificat aplicarea unei pedepse orientate sub minimul special prevăzut de lege, în temeiul disp. art. 76 alin. 1 lit. e Cod penal.
Instanța nu a putut reține în favoarea inculpatului și circumstanța atenunată judiciară prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal întrucât acesta a mai fost condamnat anterior (una dintre condamnări fiind tot pentru săvârșirea unei infracțiuni de același gen). Mai mult, din verificări a rezultat că pe rolul Judecătoriei G. se mai află înregistrat un alt dosar –_ - în care inculpatul este cercetat tot pentru săvârșirea unei infracțiuni de conducere pe drumurile publice a unui autoturism fără a poseda permis de conducere.
Instanța a observat că inculpatul a mai fost condamnat anterior:
Prin sentința penală nr. 745/21.10.2011 a Tribunalului G., modificată prin decizia penală nr. 47/27.02.2012 a Curții de Apel G. și definitivă la data de 05.09.2012 prin nerecurare, la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 20 Cod penal, raportat la art. 174 alin. 1 – 175 alin. 1 lit. i Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal, art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală, art. 74 alin. 1 lit. a și c Cod penal, în referire la art. 76 alin. 2 Cod penal (faptă din data de 31.07.2011).
În temeiul art. 861Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 6 ani.
În temeiul art. 350 alin. 1 Cod penal, s-a dispus revocarea arestării preventive a inculpatului iar în temeiul art. 88 Cod penal, din pedeapsa aplicată a fost dedusă durata reținerii și arestării preventive de la 03.08.2011 la zi.
Prin sentința penală nr. 1190/12.06.2012 a Judecătoriei G., definitivă la data de 03.07.2012 prin nerecurare, la o pedeapsă de 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu aplicarea art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală (faptă din data de 11.01.2011).
În temeiul art. 81-82 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 8 luni.
Instanța a observat că inculpatul a săvârșit infracțiunea la data de 24.04.2012 – mai înainte ca vreuna dintre sentințele penale prin care a fost condamnat anterior să rămână definitive (03.07.2012, respectiv 05.09.2012). În consecință, fapta ce face obiectul prezentei cauze este concurentă, în sensul art. 33 lit. a Cod penal, cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentințele penale nr. 745/2011 a Tribunalului G., respectiv nr. 1190/2012 a Judecătoriei G..
În consecință, în temeiul art. 85 alin. 1 Cod penal, instanța a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 8 luni închisoare, aplicate prin sentința penală nr. 1190/12.06.2012 a Judecătoriei G., definitivă la data de 03.07.2012 prin nerecurare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu aplicarea art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală (faptă din data de 11.01.2011).
În temeiul art. 865 alin. 1 Cod penal, instanța a dispus anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicate prin sentința penală nr. 745/21.10.2011 a Tribunalului G., modificată prin decizia penală nr. 47/27.02.2012 a Curții de Apel G. și definitivă la data de 05.09.2012 prin nerecurare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 20 Cod penal, raportat la art. 174 alin. 1 – 175 alin. 1 lit. i Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal, art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală, art. 74 alin. 1 lit. a și c Cod penal, în referire la art. 76 alin. 2 Cod penal (faptă din data de 31.07.2011).
În temeiul art. 36 alin. 1 Cod penal, în referire la art. 33 lit. a – 34 alin. 1 lit. b Cod penal, instanța a contopit:
- pedeapsa aplicată în prezenta cauză;
- pedeapsade 8 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1190/12.06.2012 a Judecătoriei G., definitivă la data de 03.07.2012 prin nerecurare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu aplicarea art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală (faptă din data de 11.01.2011);
- pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 745/21.10.2011 a Tribunalului G., modificată prin decizia penală nr. 47/27.02.2012 a Curții de Apel G. și definitivă la data de 05.09.2012 prin nerecurare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 20 Cod penal, raportat la art. 174 alin. 1 – 175 alin. 1 lit. i Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal, art. 3201 alin. 7 Cod procedură penală, art. 74 alin. 1 lit. a și c Cod penal, în referire la art. 76 alin. 2 Cod penal (faptă din data de 31.07.2011),
urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, sporită corespunzător.
Având în vedere perseverența infracțională a inculpatului în condițiile în care instanțele de judecată au manifestat clemență față de acesta (în prezent el mai este cercetat într-un alt dosar penal aflat pe rolul Judecătoriei G.) modalitatea de executare nu poate fi decât privarea de libertate a inculpatului. Instanța a observat că inculpatul și-a făcut o obișnuiță în a conduce fără permis – prilej cu care încalcă și alte reguli de circulație. Astfel, cu prilejul săvârșirii infracțiunii din data de 11.01.2011 acesta a provocat un accident de circulație iar în prezenta cauză inculpatul a fost depistat de organele de poliție întrucât circula cu 91 km/h în localitate. Prin urmare, acesta reprezintă un real pericol pentru circulația pe drumurile publice și nu realizează acest lucru.
În temeiul art. 36 alin. 3 Cod penal, în referire la art. 88 alin. 1 Cod penal, din pedeapsa aplicată inculpatului instanța a dedus durata reținerii și arestului preventiv executată de la 03.08.2011 la 21.10.2011.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs în termen legal inculpatul S. I. care a solicitat să se dea eficiență maximă circumstanțelor atenuante și condamnarea sa la plata unei amenzi penale, iar în urma operațiunii de contopire a pedepselor să se aplice acestuia o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare, iar ca modalitate de executare suspendarea sub supraveghere a acesteia.
Analizând cauza prin prismele de recurs invocate, dar și din oficiu în limitele prevăzute de lege Curtea reține următoarele:
În mod judicios instanța de fond, având în vedere acordul de voință al inculpatului a făcut aplicarea dispozițiilor art. 320 ind. 1 al. 7 Cod procedură penală referitor la recunoașterea vinovăției cu consecința reducerii limitelor de pedeapsă cu o treime.
De asemenea, în mod judicios, instanța de fond a constata că probele administrate în faza de urmărire penală stabilesc vinovăția inculpatului și a dat faptelor reținute în sarcina acestuia încadrarea juridică corespunzătoare prevederilor legale.
În ceea ce privește pedeapsa aplicată inculpatului pentru fapta dedusă judecății precum și pedeapsa rezultantă aplicată ca urmare a operațiunii de contopire a pedepselor precum și modalitatea de executare a pedepselor, Curtea reține următoarele:
Instanța de fond a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere în condițiile în care inculpatul a fost oprit în trafic circulând în localitate cu o viteză de 91 km/h și având o condamnare anterioară tot pentru același gen de infracțiuni.
În acest context Curtea constată că inculpatul a prezentat un real pericol pentru circulația pe drumurile publice și că condamnarea anterioară nu și-a atins scopul preventiv-educativ.
Pe cale de consecință, reducerea acestei pedepse sau aplicarea unei amenzi penale este ineficientă și nu asigură reeducarea inculpatului.
În ceea ce privește pedeapsa rezultantă, Curtea constată având în vedere nr. de fapte penale săvârșite de inculpat pentru care acesta a fost condamnat prin alte hotărâri judecătorești, respectiv o infracțiune de conducere fără permis și o infracțiune de tentativă de omor, precum și gradul de pericol social al acestora, că scopul pedepsei prev. de art. 52 C.p. poate fi atins doar prin privare de libertate, deoarece pedepsele aplicate anterior inculpatului pentru fapte concurente s-au dovedit a fi neîndestulătoare, acesta persistând în activitatea infracțională.
Față de cele menționate mai sus, hot. Inst. De fond fiind legală și temeinico, se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul S. I..
Văzând și dispozițiile art. 192 al. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul S. I. (fiul lui A. și V., născut la data de 21.07.1992 în ., CNP_, cetățenie română, stagiul militar neefectuat, studii medii, fără loc de muncă, fără antecedente penale, cu domiciliul în com. P., ., jud. G.) împotriva sentinței penale nr. 805/25.04.2012 pronunțată de Judecătoria G..
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Suma de 50 lei reprezentând plata parțială a onorariului avocatului desemnat din oficiu, av.(S. J. A.), va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției către Baroul G..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 14.10.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
P. D. M. T. L. H.
Grefier,
Red. P. D. /18.10.2013
Tehnored. S. M./ 2 ex./23.10.2013
Fond: E. G. D.
← Mandat european de arestare. Sentința nr. 156/2013. Curtea de... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1199/2013. Curtea... → |
---|