Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 1519/2013. Curtea de Apel GALAŢI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1519/2013 pronunțată de Curtea de Apel GALAŢI la data de 20-11-2013 în dosarul nr. 5621/231/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL G.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 1519/R
Ședința publică din data de 20 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE – D. L. C. – judecător
Judecător – Mița M.
Judecător – M. C.
Grefier – G. V.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror G. E. – din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel G.
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de condamnatul C. O., deținut în Penitenciarul G., împotriva sentinței penale 1470 din 10.09.2013 a Judecătoriei Focșani.
La apelul nominal a răspuns recurentul condamnat, C. O., în stare de arest, asistat de av. C. Clemansa, substituind în baza delegației din 20.11.2013 pe av. G. O., apărător desemnat din oficiu în baza delegației nr. 4925/15.10.2013 emisă de Baroul G..
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că acest termen a fost acordat la cererea recurentului condamnat pentru a-și angaja avocat.
Apărătorul recurentului condamnat, după ce a luat legătura cu acesta, precizează că nu mai are cereri de formulat.
Reprezentantul Ministerului Public precizează că nu are cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurentului condamnat C. O., av. C. Clemansa, susține că acesta a formulat o cerere de revizuire a sentinței penale 398/2010, prin care a fost condamnat la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 211 Cod penal, susținând că dorește să aducă la cunoștință instanței împrejurări noi care au dus la comiterea acestei infracțiuni.
Luând legătura cu recurentul condamnat, acesta i-a adus la cunoștință că dorește să fie audiat martorul M., apoi a renunțat la această cerere.
Prin sentința penală 1470/2013, Judecătoria Focșani a respins cererea de revizuire formulată de condamnat.
Împotriva acestei sentințe, condamnatul a formulat prezentul recurs.
Având în vedere și atitudinea pe care condamnatul o are astăzi, lasă la aprecierea instanței recursul declarat.
De altfel, cererea de revizuire este o cale extraordinară de atac și se formulează în condițiile expres prevăzute de Codul de procedură penală.
Ca atare, lasă la aprecierea instanței recursul declarat de condamnat.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază că în mod corect prima instanță a respins cererea de revizuire formulată de revizuentul condamnat C. O. ca fiind neîntemeiată, în condițiile în care motivele invocate nu se încadrează în niciunul din cazurile prevăzute de dispozițiile art. 394 din Codul de procedură penală.
Solicită să se constate că prelungirea probațiunii pe calea extraordinară de atac a revizuirii nu este posibilă pentru fapte și împrejurări deja cunoscute de instanțe cu prilejul soluționării pe cale ordinară a cauzei care s-a soldat cu condamnarea pentru infracțiunile deduse judecății.
Având în vedere considerentele arătate, solicită respingerea recursului declarat de condamnat ca nefondat.
Recurentul condamnat C. O., având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței.
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală 1470/10.09.2013 a Judecătoriei Focșani s-a respins ca neîntemeiată cererea de revizuire formulată de condamnatul C. O..
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la nr._ petentul condamnat C. O. a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 439/12.03.2010 a Judecătoriei Focșani pronunțată in dosarul nr._/231/2009, precizând că înțelege să prezinte împrejurări care nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, fără să menționeze în concret „starea de lucruri” care nu a fost cunoscută de aceasta.
În motivarea cererii, a susținut că instanța de fond in mod eronat a considerat că este vinovat, nu a avut nici o contribuție la comiterea faptei pentru care pe nedrept s-a dispus condamnarea sa și că în dovedirea susținerilor sale mai solicită noi probe.
Din oficiu, s-a dispus atașarea dosarelor în care revizuentul a fost judecat ca inculpat.
Analizând actele dosarului, instanța a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Focșani s-a dispus trimiterea in judecată a inculpaților C. O., S. R., Bulmău M. V., Tilibașa D., întrucât în noaptea de 18/19.07.2009 au pătruns în curtea și locuința părților vătămate Ș. R. și Ș. S. din ., unde prin violență le-au deposedat pe aceștia de suma de 3500 de lei, 50 euro și un telefon mobil marca LG și ca urmare agresiunii din partea inculpaților, părților vătămate le-au fost necesare pentru vindecarea leziunilor 12-14 zile de îngrijiri medicale. De asemenea, pentru inculpatul C. O. s-a reținut și faptul că la data de 25.08.2009 când a fost depistat in județul V., în fața organului de poliție s-a prezentat sub o altă identitate.
Instanța de fond prin sentința penală nr. 439/13.03.2010 a dispus condamnarea inculpatului C. O. pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- tâlhărie prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, alin. 2 ind. 1 lit. a și c Cp la 7 ani închisoare.
- Fals privind identitatea prev. de art. 293 alin. 1 Cp la 3 luni închisoare.
În temeiul art. 33 lit. a Cp și art. 34 Cp i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare.
De asemenea, s-a dispus condamnarea inculpaților Bulmău M. V. și Tilibașa D. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, alin. 2 ind. 1 lit. a și c Cp la cate 7 ani închisoare fiecare, iar inculpatul S. R. a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și alin. 2 ind. 1 lit. a și c Cp cu aplicarea art. 37 lit. b Cp la 7 ani închisoare.
Revizuentul condamnat C. O. a uzat de calea de atac a apelului și recursului.
Astfel, C. O. a declarat apel și a invocat prin apărător că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală sub aspectul situației de fapt reținută care nu rezultă din probele aflate la dosar.
S-a susținut că inițiatorul în comiterea faptei este inculpatul Scârleț R. care, informat fiind de inculpatul Tilibașa D. despre situația financiară bună a bunicilor săi și profitând de starea de ebrietate în care se află, a fost convins să îi conducă pe ceilalți inculpați la locuința celor două părți vătămate.
Și cum participarea sa la comiterea faptei de tâlhărie este mai redusă decât a celorlalți trei inculpați, a solicitat în consecință a se avea în vedere la individualizarea pedepsei în ceea ce privește cuantumul acesteia, în sensul reducerii întrucât este exagerat de severă.
Prin decizia penală nr. 229/7.06.2010 a Tribunalului V. s-a respins apelul declarat de C. O.. Ulterior, inculpatul C. O. a formulat recurs și a arătat că nu a participat la săvârșirea faptei și a solicitat achitarea conform art. 10 lit. c Cod procedură penală, iar prin decizia penală cu nr. 981/R/2010 a Curții de Apel G. s-a respins ca nefondat recursul formulat de inculpatul C. O.. S-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 20.08.2009 la zi.
Prima instanță a apreciat că cererea de revizuire nu poate fi admisă in principiu și în același timp și pe fondul cauzei, întrucât nu există probe invocate de revizuent care să impună rejudecarea cauzei dintr-o altă perspectivă.
Mai mult, instanța a constatat că în cauză au fost respectate dispozițiile legale care reglementează dreptul la apărare și aflarea adevărului, fiind reținută corect situația de fapt, existând probe necesare și legal administrate.
Față de cele menționate mai sus, instanța de fond a respins cererea de revizuirea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs condamnatul C. O..
Cu ocazia dezbaterilor în recurs, avocatul desemnat din oficiu al condamnatului a înțeles să lase la aprecierea instanței soluția ce va fi pronunțată în prezenta cale de atac.
Recursul este nefondat.
Analizând cauza din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, considerăm că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică.
Revizuirea reprezintă o cale extraordinară de atac și poate fi promovată doar în cazurile strict și limitativ prevăzute de art. 394 Cod procedură penală.
Cu ocazia soluționării cauzei la fond, condamnatul a susținut că nu a avut nicio contribuție la comiterea faptei pentru care a fost condamnat, iar în dovedirea nevinovăției intenționează să solicite noi probe.
Condamnatul nu a invocat însă, nici cu ocazia soluționării cauzei la fond și nici cu ocazia soluționării recursului, aspecte noi necunoscute de instanțele care au dispus hotărârea de condamnare.
Cu ocazia soluționării cauzei în recurs, condamnatul nu a argumentat în concret nicio situație nouă care ar impune rejudecarea cauzei și care ar conduce la modificarea soluției de condamnare dispusă prin hotărârea anterioară definitivă.
Față de cele de mai sus, neexistând aspecte favorabile condamnatului C. O. care să impună reformarea hotărârii, se va respinge ca nefondat recursul declarat de acesta.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, va fi obligat condamnatul la plata cheltuielilor judiciare către stat ocazionate de soluționarea cauzei în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE, ca nefondat, recursul declarat de revizuentul C. O. (fiul lui G. și Lucreția, născut la data de 23.08.1985 în mun. B., CNP_, domiciliat în mun. B., ., . în ., în prezent deținut în Penitenciarul G.) împotriva sentinței penale nr. 1470/10.09.2013 a Judecătoriei Focșani.
Obligă revizuentul-recurent la plata către stat a sumei de 280 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care, suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției către Baroul G. (av. G. O.).
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 20 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
D. L. C. Mița M. M. C.
Grefier,
Red. M. C./25.11.2013
Tehnored. G.V./2 ex./05.12.2013
Fond: A. D. M.
| ← Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 793/2013.... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
