Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 793/2013. Curtea de Apel GALAŢI

Martora a precizat: „Mașina s-a oprit în dreptul bărbatului și a vecinei mele, P. S., cineva a deschis din interior portiera dreapta spate iar bărbatul necunoscut a urcat-o cu forța pe vecina mea în mașină, a urcat și el apoi mașina a plecat iar în viteză către .”. Nu l-a văzut însă pe conducătorul autoturismului și a precizat că nu l-ar putea recunoaște nici pe cel care a răpit-o pe partea vătămată și a lovit-o pe mătușa acesteia.

Prima audiere a părții vătămate a putut fi efectuată abia în data de 16.06.2008 și a fost realizată nu de lucrători de la Poliția Municipiului B., ci din cadrul Inspectoratul de Poliție al Județului Maramureș. Cu acest prilej, P. S. Z. a declarat următoarele:

În data de 11.06.2008, când se îndrepta de la locul de muncă spre locuința din B., . împreună cu F. T., inculpatul Gigo E. „(...) mi-a ieșit în drum și mi-a pus cuțitul la gât, iar pe mătușa mea a lovit-o cu pumnul și am văzut că a căzut și a dat cu capul bordură”.

A precizat că fostul ei concubin „(…) m-a băgat cu forța în mașina cu nr. 3522 ZZ 93 gri metalizat, RENAULT pe care o conducea cumnatul lui, N. (n.n. – identificat în persoana inculpatului H. N. C.), și mi-a spus că dacă scot un cuvânt, mă omoară și mă lasă acolo, că oricum pe copil l-a luat deja din curtea grădiniței (…)”.

A menționat că Gigo E. i-a cerut lui „N.” să conducă vehiculul până la cabana „S.” iar pe drum fostul ei concubin a lovit-o și a amenințat-o cu moartea.

P. S. Z. a mai declarat că Gigo E. a închiriat o căsuță unde a ținut-o aproximativ o oră, luându-i telefonul pentru a nu putea comunica și spunându-i că „(…) decât să mă știe că stau cu altcineva și nu mai stau cu el împreună cu copilul mă omoară (...)”.

Partea vătămată i-a răspuns inculpatului că, pentru a nu avea ea probleme și pentru ca fiul ei să nu pățească ceva, mergea cu el la Baia M. însă dorea să știe unde e minorul.

Atunci, inculpatul Gigo E. a apelat telefonic pe cineva iar apoi a venit la cabana „S.” inculpatul Gigo M. (fratele lui Gigo E.) împreună cu Gigo S. R..

Copilul era speriat și a început să plângă, întrebându-și mama dacă aceasta pățise ceva, moment în care Gigo E. i-a răspuns că dacă era cuminte mergeau toți acasă și totul urma să fie bine.

După ce au mâncat, inculpatul Gigo E. i-a spus inculpatului H. N. C. (zis „N.) – care era conducătorul autovehiculului – să meargă cu toții spre Baia M., temându-se că F. T. ar fi putut anunța poliția iar vehiculul lor ar fi fost dat în urmărire.

Pe drumul dinspre B. spre Baia-M., inculpatul Gigo E. i-a arătat fostei sale concubine câteva pagini printate de pe internet, în care figurau școli și grădinițe, spunându-i că dăduse sute de telefoane pentru a o găsi. (Aspectul are legătură cu contactarea telefonică a martorului B. J. – directorul Școlii „N. C.” – sub pretext fals, cu scopul aflării adresei numitei F. T. și, implicit, a părții vătămate P. S. Z.).

Aceasta din urmă a mai relatat că pe parcursul drumului Gigo E. a amenințat-o cu cuțitul și a avertizat-o că „(...) dacă încerc să fac ceva mă bagă împachetată în portbagaj, că oricum nu-l interesează, dacă face pușcărie, zicând că el știe cum este acolo”.

În dimineața de 12.06.2008, în jurul orelor 09.00, au ajuns în Baia M. unde până la momentul audierii P. S. Z. a stat „(…) sub amenințări (…)” și „(…) nu m-a lăsat să ies din casă nicăieri numai însoțită de el (…)”.

În seara de 13.06.2008 a aflat că polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Maramureș aduseseră citații pe numele ei și al lui Gigo E., solicitând să se prezinte la sediul poliției împreună cu fiul lor.

Inițial, inculpatul Gigo E. i-a interzis să se ducă la poliție, dar ulterior s-a gândit că organele de cercetare penală ar fi putut fi sesizate de către F. T..

În aceeași seară de 13.06.2008 la locuința inculpatului Gigo E. au venit doi polițiști, discutând cu cei doi foști concubini să se prezinte la sediul Inspectoratului de Poliție al Județului Maramureș pentru declarații.

Gigo E. nu a acceptat să se ducă în acea seară, stabilind că meargă împreună în 16.06.2008.

În cadrul declarației sale din 16.06.2008, P. S. Z. a precizat că „(…) nu mai doresc să locuiesc împreună cu concubinul meu GIGO E. și doresc să fie trimis în judecată pentru cele întâmplate în municipiul B.”.

În 03.07.2008, P. S. Z. a fost audiată și de lucrători din cadrul Poliției Municipiului B., detaliind aspectele declarate în 16.06.2008.

A relatat cum sub amenințarea cu cuțitul, inculpatul Gigo E. a răpit-o și a urcat-o în autoturismul Renault condus de „N.”, în habitaclu primind și o lovitură puternică în zona cefei din partea fostului concubin.

La cabana „S.” a fost ținută împotriva voinței sale de către Gigo E. care, „(..) înainte de a coborî din mașină acesta m-a amenințat din nou, spunându-mi că mă omoară dacă spun ceva sau cer ajutorul cuiva”.

În căsuța închiriată, inculpatul Gigo E. a lovit-o cu pumnul în zona gurii și apoi a cefei. După aceea, la respectivul complex turistic a sosit inculpatul Gigo M., acesta aducându-l cu el pe minorul Gigo S. R. care, întrebat de mama lui dacă era bine, i-a răspuns că „(…) fusese cu GIGO M. la GRĂDINA ZOOLOGICĂ arătându-mi totodată un binoclu pe care i-l cumpărase acesta”.

Întrebat de fratele său ce va face în continuare, Gigo E. a afirmat că urmau să meargă cu toții la Baia M.. Întrucât partea vătămată a refuzat, fostul ei concubin a apucat-o de gât și i-a spus „tu faci ce zic eu”.

Pe drumul până la Baia M. autoturismul a fost condus de inculpatul H. N. C., inculpatul Gigo E. a stat în dreapta sa iar pe bancheta din spate s-au aflat P. S. Z., Gigo E. și fiul acestora. Deși a plâns și i-a cerut repetat lui Gigo E. să i se dea drumul ei și copilului, partea vătămată a fost în continuare lipsită de libertate de fostul ei concubin.

Pe parcursul deplasării, P. S. Z. a găsit în autoturism bonul fiscal . AC_ din 10.06.2008, ora 23.00, emis de S.C. SUEDI . lucru cartier R. N., DN1, B. cu mențiunea „CAZARE”. Bonul a fost păstrat de partea vătămată, care l-a atașat ulterior la prezentul dosar penal.

Verificările efectuate la respectiva unitate (cu profil camping și cazare) nu au produs la obținerea de date suplimentare de interes în cauză.

În susținerea declarațiilor sale, partea vătămată P. S. Z. a atașat certificatul medico-legal nr. 573/23.06.2008 care, atestă că a suferit „leziuni ce s-au putut produce prin lovire cu corpuri dure” care pot data din 11.06.2008 și care au necesitat 7-8 zile de îngrijiri medicale.

Minorul Gigo S. R. a declarat că în jurul orelor 17.00 a venit la grădinița din B., pe care o frecventa, tatăl său Gigo E..

A precizat că acesta avea un cuțit asupra lui astfel că i-a fost frică și a încercat să fugă pentru a ajunge înapoi în clădire, la educatoarea lui.

Inculpatul Gigo E. l-a prins însă de mână și l-a condus pe bancă, unde i-a cerut să nu strige după ajutor și l-a întrebat unde lucra mama lui.

Apoi, Gigo E. l-a dus pe minor până la un autoturism parcat în apropierea grădiniței, găsindu-i în acesta pe Gigo M. și pe „N.” (acesta din urmă fiind la volan).

Au mers împreună până într-o stație de taxi, unde inculpatul Gigo M. l-a luat pe Gigo S. R. și s-au urcat într-un taxi cu care s-au deplasat la complexul turistic „S.”, unde minorul a consumat un suc. Apoi, cei doi au mers pe jos la Grădina Zoologică B..

Minorul a declarat că a revenit cu Gigo M. la „S.” de unde împreună și cu „N.” au mers la un restaurant din B. unde i-a găsit pe părinții săi, după care cu toții s-au întors la complexul turistic „S.”.

În autoturism a văzut cuțite, o sabie și bâte de baseball, însă pe drumul spre Baia M. copilul a adormit astfel că nu cunoaște ce s-a petrecut între părinții lui.

Martorul minor M. P. M. a declarat că în 11.06.2008, în jurul orelor 16.00, se afla în curtea Școlii „N. C.” (unde își are sediul și grădinița „Albăstrica”).

L-a văzut pe vecinul său Gigo S. R., care s-a apropiat de un bărbat necunoscut martorului (Gigo E.– conform probatoriului) așezându-se împreună pe o bancă și discutând circa 5 minute.

Apoi, bărbatul s-a ridicat de pe bancă și l-a luat cu el pe S. R. care s-a opus să îl însoțească, spunând că nu vroia să meargă cu el și plângând, astfel că individul i s-a adresat pe un ton ridicat: „Hai cu tati”.

Martorul a înțeles că persoana respectivă era tatăl vecinului său, astfel că nu a dat importanță incidentului.

În schimb, a observat că inculpatul Gigo E. „(…) la spate purta, băgat în pantaloni, un cuțit destul de mare, cu mânerul de circa 15 cm, prevăzut cu gardă ca la sabie”.

Martorul minor I. G. B. a declarat că l-a văzut și el pe individul observat de M. P. M. (practic, pe inculpatul Gigo E.). A precizat că îl văzuse stând singur în curtea școlii în data de 11.06.2008, în jurul orelor 16.00 în timpul unei pauze între cursuri.

A menționat că M. P. M. i-a povestit că văzuse la tatăl lui Gigo S. R. „(…) un cuțit mare pe care-l ținea sub pantalon în partea din spate”.

Martorul C. D. (administratorul complexului „Cabana Stejarului”) i-a recunoscut după fotografie pe inculpatul Gigo E. și pe partea vătămată P. S. Z., declarând că aceștia au fost în 11.06.2008 în unitatea sa, împreună cu un copil de circa 6-7 ani. De asemenea, a precizat că aceștia veniseră cu un autoturism condus de „(…) un bărbat cu părul blond ( …)” pe care l-a indicat după fotografie ca fiind inculpatul Gigo M.. A precizat însă că nu a sesizat nimic în neregulă în privința acestora.

Și V. I. (barman – ospătar la „Cabina Stejarilor”) a confirmat prezența în unitate la 11.06.2008 a inculpatului Gigo E. și a părții vătămate P. S. Z. (pe care i-a recunoscut după fotografii), însă a precizat că aceștia s-au comportat normal.

Martora F. T. a declarat că la circa două zile de la răpirea nepoatei sale a primit un SMS de la numărul părții vătămate P. S. Z. prin care îi cerea să sune la poliție, fără a-i transmite alte detalii. A sunat-o pe nepoată pe numărul respectiv de mai multe ori, însă fie nu i s-a răspuns, fie telefonul era închis ori nu avea semnal.

După alte câteva zile, F. T. a fost contactată telefonic de P. S. Z. i-a spus că fusese luată de polițiști din Baia M. de la domiciliul inculpatului Gigo E. „(…) unde acesta a ținut-o alături de fiul său S., împotriva voinței sale și i-au condus la sediul poliției pentru audieri”.

Audiat de lucrători din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Maramureș, inculpatul Gigo E. a negat comiterea infracțiunilor reținute în sarcina sa.

A declarat că în 06.06.2008 a fost anunțat telefonic de către P. S. Z. că în 11.06.2008 urma să plece cu trenul din B. împreună cu copilul, aceasta cerându-i să îi aștepte în gara D., județul Cluj. Astfel – a precizat Gigo E. – în 12.06.2008, în jurul orelor 04.00, P. S. Z. și fiul lor au ajuns în gara D. de unde el i-a transportat cu autoturismul lui până la locuința sa din Baia M..

A negat prezența sa în B. sau săvârșirea vreunei fapte penale asupra fostei concubine sau a fiului său.

Declarațiile inculpatului Gigo E. sunt însă contrazise de ansamblul materialului probator (inclusiv de martorii oculari).

De altfel, conform procesului – verbal privind verificările vizând mersul trenurilor (fila 184 din dosar), niciun tren dinspre B. nu avea ca timp de sosire în D., în cursul lunii iunie 2008, ora 04. În plus, deși Gigo E. a susținut că și-ar fi luat fiul și fosta concubină din D. cu mașina sa (fără a indica vreun alt șofer), conform adresei nr._/17.07.2008 emisă de Inspectoratul de Poliție al Județului Maramureș, acesta nu deține permis de conducere.

Astfel, declarațiile inculpatului Gigo E. urmează a fi înlăturate ca nesincere în cadrul procesului de analiză și valorificare a probatoriului administrat.

Inculpatul Gigo M. a negat în fața lucrătorilor din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Maramureș însăși prezența lui în B. împreună cu Gigo E., precizând că este certat cu acesta.

Și inculpatul H. N. C. (zis „N.”) a negat prezența în B. și, implicit, comiterea vreunei infracțiuni, precizând că nu cunoaște nici ca Gigo E. (cu care nu este în relații bune) să fi fost în municipiul B..

Din probatoriul administrat nu au rezultat totuși în mod obiectiv, probe suficiente și indubitabile care să ateste că inculpații Gigo M. și H. N. C. (zis „N.”) au comis, prin activitățile lor, acte de complicitate pentru activitatea infracțională întreprinsă în cauză de inculpatul Gigo E..

De altfel, din nicio declarație nici de-a părții vătămate sau de-a minorului) nu rezultă în mod neechivoc că Gigo M. – chiar dacă a fost în B. și l-a „asistat” pe fratele său Gigo E. – a comis efectiv acte de complicitate la lipsire de libertate în mod ilegal, în condițiile în care nici P. S. Z. și nici fiul ei nu au sesizat vreo manifestare ilicită a lui Gigo M. față de ei sau vreun ajutor efectiv de natură strict infracțională dat de acesta fratelui.

Argumentația din paragraful imediat anterior este valabilă și în privința inculpatului H. N. C., cu distincția privind manifestarea acestuia la momentul răpirii numitei P. S. Z. și urcării sale în autoturismul condus de acesta.

Acest fragment al incidentului a putut atrage, în condiții de certitudine, răspunderea penală a lui H. N. C. pentru complicitate la lipsirea de libertate în mod ilegal a părții vătămate P. S. Z..

Totuși, în condițiile în care atât H. N. C. cât și Gigo E. au negat incidentul iar prezența în acel moment la volanul vehiculului a lui „N.” este atestată doar de partea vătămată (ceilalți martori neputându-l recunoaște pe șofer), acest aspect nu a putut fi probat în mod temeinic.

Prin urmare, având în vedere că dubiul profită celor acuzați (in dubio pro reo), s-a dispus prin prezentul rechizitoriu inclusiv scoaterea de sub urmărire penală a inculpaților Gigo M. și H. N. C., în temeiul art. 10 lit. a Cod de procedură penală, întrucât nu s-a putut proba în mod indubitabil că aceștia au avut vreo participație penală în cauză.

În schimb, din probatoriul administrat a rezultat în mod cert că inculpatul Gigo E. a lipsit-o de libertate pe partea vătămată P. S. Z., astfel că s-a dispus prin acest rechizitoriu trimiterea sa în judecată.

De asemenea, din coroborarea datelor rezultate din certificatul medico-legal nr. 573/23.06.2008 cu declarațiile părții vătămate P. S. Z. (privind lovirea sa din 11.06.2008 de către Gigo E.) cu ale martorei F. T. ( care a precizat că Gigo E. i-a pus o mână la gură nepoatei sale, iar apoi „a apucat-o de gât și a forțat-o să-l însoțească”) și cu ale martorei V. I. ( care a atestat că răpitorul a exercitat violență fizică – „a apucat-o cu o mână de gât” – asupra părții vătămate) a rezultat că inculpatul Gigo E. a comis asupra fostei sale concubine și infracțiunea de lovire sau alte violențe – astfel că fost trimis în judecată și pentru comiterea acesteia.

În schimb, nu au fost suficiente probe care să ateste în mod neechivoc faptul că Gigo E. a și amenințat-o pe P. S. Z. în data de 11.06.2008, partea vătămată fiind singura care a declarat despre respectivele amenințări.

Astfel, în temeiul art. 10 lit. a Cod de procedură penală, procurorul a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului Gigo E. pentru comiterea infracțiunii de amenințare.

Referitor la infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, pentru care a fost cercetat inculpatul Gigo E. și care are ca parte vătămată pe Gigo S. R. s-au constată următoarele:

La data incidentului (luna iunie 2008), Gigo S. R. avea doar 7 ani – deci era o persoană fără capacitate de exercițiu. Totodată, Gigo E. este tatăl lui Gigo S. R..

Or, în perioada incidentului ambii săi părinți – atât P. S. Z. cât și Gigo E. – aveau drepturi egale în privința creșterii și educării minorului lipsit de capacitate de exercițiu. Acest drept (dar în același timp și obligație) aparținând fiecăruia dintre părinți conferă oricăruia dintre aceștia îndrituirea de a lua decizii și de a acționa efectiv inclusiv în ce privește domiciliul copilului – cu condiția asigurării interesului primordial al acestuia.

Deși prin sentința civilă nr.3471/09.06.2008 a Judecătoriei Baia M. minorul Gigo S. R. fusese încredințat spre creștere și educare mamei (P. S. Z.), totuși hotărârea nu era irevocabilă la momentul incidentului.

Așadar, P. S. Z. nu se afla în situația de a deține exclusiv dreptul de creștere și educare a fiului său și – corelativ – Gigo E. nu era lipsit de acest drept în luna iunie 2008.

Astfel, în aceste împrejurări de fapt și juridice, s-a constatat că nu sunt întrunite în privința inculpatului Gigo E. elementele constitutive ale infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal a fiului său), întrucât Gigo S. R. nu poate avea (în situația sa concretă) calitatea de subiect pasiv al acestei infracțiuni dacă tatăl său o deține pe cea de subiect activ al aceleiași fapte penale.

Pe cale de consecință, în temeiul art. 10 lit. d Cod de procedură penală, s-a dispus prin prezentul rechizitoriu scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului Gigo E. pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal (parte vătămată Gigo S. R.).

Deși a fost lovită și amenințată de Gigo E., F. T. nu a solicitat certificat medico-legal și a refuzat să formuleze plângere penală prealabilă împotriva acestuia.

Prin urmare, în temeiul art. 10 lit. f Cod de procedură penală, procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale față de Gigo E. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de lovire sau alte violențe și amenințare ( persoană vătămată F. T.).

În fața instanței inculpatul Gigo E. a declarat (fila 91 dosar) că nu a fost în municipiul B. decât cu afaceri judiciare nerecunoscând faptele de lipsire de libertate și de lovire a părții vătămate P. S..

Susținerile inculpatului au fost combătute în fața instanței atât prin declarația părții vătămate P. S. Z. care a afirmat că în timp ce se întorcea de la serviciu împreună cu mătușa sa în apropierea casei a apărut inculpatul înarmat cu un cuțit pe care i l-a pus la gât, iar pe mătușa sa a lovit-o, după care o mașină și-a făcut apariția în care a fost băgată cu forța și transportată în zona cabana S. unde au închiriat o căsuță, locație în care a stat o oră și în care a fost agresată, iar de acolo s-au deplasat spre Baia M., cât și prin declarațiile martorilor, V. I. (fila 230 dosar) care a văzut cum un cetățean a fugit după două femei(partea vătămată și mătușa sa) a lovit-o pe una dintre ele, iar pe cealaltă a luat-o cu forța și urcat-o într-o mașină, Gigo R.(fila 231 dosar)- fiul inculpatului și al părții vătămate - care a declarat că tatăl său a venit la grădiniță de unde l-a luat cu o mașină cu care s-a deplasat pe . o aștepta pe mama sa, iar el a fost dus la grădina zoologică, în mașină a auzit cum mama sa a fost amenințată de tatăl său și pe tot traseul spre Baia M. tatăl său a țipat atât la mama sa cât și la el, F. T.(fila 235 dosar)- mătușa părții vătămate - care a declarat că la întoarcere de la serviciu împreună cu partea vătămată le-a ieșit în cale inculpatul ce avea un cuțit asupra sa pe care l-a pus la gâtul nepoatei iar pe ea a lovit-o cu pumnul în zona feței și a văzut cum inculpatul a luat-o cu forța pe victimă, V. I. (fila 232 dosar) confirmă că inculpatul împreună cu partea vătămată au făcut consumație la cabana „Stejarilor”, P. D. (fila 233 dosar) în timp ce se afla în magazinul pe care îl administrează l-a văzut pe inculpat ce a cumpărat o bere și se plimba pe . observat la el că ar fi avut un obiect pe piciorul pantalonilor.

Prima instanță a constatat că situația de fapt expusă mai sus, care evidențiază vinovăția inculpatului, a mai fost dovedită și cu următoarele mijloace de probă: proces verbal de cercetare la fața locului însoțit de planșa fotografică,certificat medico-legal nr. 573/23.06.2008, proces verbal de cercetare în teren a părții vătămate și a minorului Gigo S. R. și declarațiile celorlalți martori indirecți la urmărirea penală.

Având în vedere că prin actul de sesizare nu s-a reținut la încadrarea juridică a infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal și modalitatea simplă prevăzută de alin.1 a art.189 Cod penal, prima instanță, în baza art. 334 Cod procedură penală, a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptei din infracțiunea prev. de art.189 al.2 Cod penal în infracțiunea prevăzută de art.189 al.1 și 2 Cod penal.

În drept, prima instanță a apreciat că fapta inculpatului Gigo E. care, în data de 11.06.2008, înarmat cu un cuțit, a răpit-o pe partea vătămată P. S. Z. din loc public și a sechestrat-o ulterior, împotriva voinței acesteia, a întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art. 189 al. 1 și 2 Cod penal.

Fapta inculpatului Gigo E. care, în data de 11.06.2008, cu intenție a agresat-o fizic pe partea vătămată P. S. Z., cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 7-8 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art.180 al. 2 Cod penal .

Împotriva sentinței penale menționate a declarat recurs inculpatul M. (fost Gigo) E., iar la termenul de judecată din 20.05.2013, apărătorul acestuia a solicitat achitarea sa conform art. 10 lit. c Cod procedură penală pentru infracțiunea ,,lipsire de libertate în mod ilegal”, iar în subsidiar aplicarea unei pedepse mai blânde și o rezultantă mai mică.

Recursul este nefondat.

În mod corect prima instanță a stabilit situația de fapt și vinovăția inculpatului M. (fost Gigo) E. pentru săvârșirea infracțiunilor de ,,lipsire de libertate în mod ilegal” prevăzută de art. 189 alin. 1,2 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal și ,,lovire sau alte violențe” prevăzute de art. 180 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal.

S-a avut în vedere materialul probator administrat în cauză:

- declarațiile părții vătămate P. S. Z. care a arătat că la data de 11.06.2008, inculpatul M. (fost Gigo) E. a băgat-o cu forța în mașină, pe care o conducea cumnatul lui, N., a lovit-o, a dus-o la o cabană și a ținut-o acolo aproximativ o oră, luându-i toate actele, banii și telefonul;

- certificatul medico –legal nr.573/23.06.2008 emis de Serviciul de Medicină –Legală Județean B. din care rezultă că partea vătămată prezintă leziuni ce s-au putut produce prin lovire cu corpuri dure; pot data din 11.06.2008 și necesită 7-8 zile de îngrijiri medicale;

- declarațiile martorei F. T., mătușa părții vătămate, care arată că la data de 11.06.2008, inculpatul i-a ieșit în față, i-a pus cuțitul la gât nepoatei sale, a lovit-o cu pumnul în zona obrazului stâng, a amenințat-o și a forțat-o să-l însoțească spre intersecția cu .>

- declarațiile martorei V. I., care arată că la data de 11.06.2008, un bărbat a lovit-o puternic pe F. T. cu pumnul în zona feței, partea vătămată a încercat să fugă, dar bărbatul a apucat-o cu o mână de gât, a condus-o pe aceasta forțat pe . E. M. și a urcat-o apoi cu forța într-o mașină;

- declarațiile martorilor P. D. L., F. V. –M., M. P. M., I. G. B., C. D., V. I., B. J., care prezintă anumite aspecte legate de comiterea faptelor.

Sunt probe certe care conduc la vinovăția inculpatului M. (fost Gigo) E. în comiterea infracțiunilor, astfel încât nu pot fi primite concluziile de achitare bazate pe art. 10 lit. c Cod procedură penală.

Pedepsele aplicate inculpatului au fost individualizate corespunzător în raport cu criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal, neimpunându-se reducerea acestora.

Inculpatul are mai multe condamnări în antecedente, în prezenta cauza fiind în stare de recidivă postcondamnatorie.

Se remarcă o perseverență a acestuia în încălcarea valorilor sociale, iar sancțiunile penale trebuie să aibă o anumită fermitate în vederea atingerii scopului educativ –preventiv.

Instanța de fond a rezolvat și situația antecedentelor penale ale inculpatului, în conformitate cu art. 36,33 lit. a, art. 34 lit. b Cod penal.

Față de cele arătate și de art. 385¹⁴, art. 385¹⁵, pct. 1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat acest recurs.

Văzând și dispozițiile Protocolului Uniunii Naționale a Barourilor din România - Ministerul Justiției și ale art.192 alin.2 Cod procedură penală

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat M. (fost Gigo) E. (fiul lui E. și M., născut la data de 01.07.1973, în Baia M., județul Maramureș, domiciliat în municipiul baia mare, ., apartament 20, județul Maramureș, CNP:_, în prezent deținut în Penitenciarul G.) împotriva sentinței penale nr. 557/22.03.2013 a Judecătoriei B., pronunțată în dosarul nr._ .

Obligă pe recurentul intimat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Suma de 200 lei, reprezentând onorariu apărătorului din oficiu (avocat N. A.) se va vira către Baroul G. din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică azi 20.05.2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

aur marian mircea florin meleacă mARCIAN M. I.

Grefier,

M. I.

Red. A.M. M./20.05.2013

Tehnored. M. I./ 2 ex./29.05.2013

Fond.V. Ș.