Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup. Legea 39/2003 art. 7. Decizia nr. 79/2016. Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 79/2016 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 09-02-2016 în dosarul nr. 79/2016
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr._
Nr. operator de date cu caracter personal: 3159
DECIZIA PENALĂ NR. 79/A/2016
Ședința publică din 09 februarie 2016
Complet de judecată constituit din:
Președinte: O. M.
Judecător: A. C. R.
Grefier: D. L. L.
Ministerul Public este reprezentat de către doamna procuror A. D. din cadrul D. – S. Teritorial Oradea.
Înregistrarea dezbaterii cauzei s-a făcut în conformitate cu dispozițiile art. 369 alin. 1 Cod procedură penală.
Pe rol se află soluționarea apelurilor declarate de către D. – S. Teritorial Oradea și de către partea civilă K&H E. C. Private Limited Company împotriva sentinței penale nr. 195 din 02 decembrie 2015 a Tribunalului Bihor, inculpatul intimat K. A. fiind trimis în judecată pentru comiterea infracțiuni de spălare de bani, prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr. 565/2002 cu aplicarea art. 35 Cod penal și a infracțiuniloe prevăzute la art. 323 Cod penal și art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003.
La apelul nominal din ședința publică se prezintă pentru partea civilă apelantă K&H E. C. Private Limited Company lipsă, avocatul ales al acesteia, S. S., potrivit împuternicirii avocațiale depusă la dosarul cauzei, iar pentru inculpatul intimat K. A. se prezintă avocatul desemnat din oficiu, P. A., potrivit delegației pentru asistență judiciară obligatorie depusă la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier în sensul celor de mai sus, învederând instanței că inculpatul intimat K. A. a depus la dosarul cauzei o cerere de amânare în vederea pregătirii apărării, după care:
Instanța constată că cererea de amânare formulată de către inculpatul intimat NU ESTE SEMNATĂ, având mențiunea „semnătură indescifrabilă”, sens în care respinge cererea acestuia și constată că asistența sa juridică este asigurată în cauză de către avocatul desemnat din oficiu.
Avocatul ales al părții civile intimate, S. S. arată să societatea parte civilă nu a confirmat până în prezent mandatul de asistență juridică, sens în care apreciază că procedura de citare nu este legal îndeplinită față de aceasta și solicită să fie citată la sediul său din Budapesta.
Instanța respinge solicitarea privind recitarea părții civile ca nefondată și constată că prin cererea de apel formulată în scris, partea civilă a indicat domiciliul procedural ales în București, procedura de citare fiind astfel legal îndeplinită pentru acest termen de judecată.
Nemaifiind alte cereri, instanța lasă cauza la a doua strigare.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal din ședința publică se prezintă pentru inculpatul intimat K. A. avocatul ales al acestuia, N. L., potrivit împuternicirii avocațiale depusă la dosarul cauzei, lipsă find partea civilă apelantă K&H E. C. Private Limited Company.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind chestiuni preliminare, instanța acordă cuvântul în susținerea apelurilor:
Reprezentanta Ministerului Public solicită admiterea apelului pentru motivele depuse în scris la dosarul cauzei și, pe cale de consecință, trimiterea cauzei spre rejudecare.
Arată că se impune desființarea sentinței penale atacată întrucât instanța de fond, prin soluția pronunțată, nu a ținut cont de probațiunea administrată în cauză.
Pe de altă parte, solicită și admiterea apelului declarat de către partea civilă.
Avocatul inculpatului intimat, N. L. solicită respingerea apelului declarat de către partea civilă ca inadmisibil, întrucât nu poate fi vorba despre existența vreunei părți civile în cazul infracțiunii de spălare de bani și, de asemenea, respingerea apelului formulat de către D. – S. Teritorial Oradea, apreciind că motivele invocate nu sunt apte să modifice soluția pronuțată de către prima instanță.
Arată că instanța de fond a reținut în mod corect starea de fapt raportat la probațiunea administrată în cauză și precizează că în privința infracțiunii de delapidare, D. – S. Teritorial Oradea face referire doar la un rechizitoriu emis, care nu poate constituit temei de nevinovăție, neexistând astfel o infracțiune premisă.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra apelului penal de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 195 din 02.12.2015 pronunțată de Tribunalul Bihor s-au hotărât următoarele s-a făcut aplicarea art. 5 Cod penal și în baza art. 386 Cod procedură penală, instanța a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute prin rechizitoriu în sarcina inculpatului K. A., din infracțiunile prevăzute la art. 323 Cod penal, 7 alin. 1 din Legea 39/2003, într-o singură infracțiune prevăzută la art. 367 Cod penal.
În baza art. 396 alin. 6 Cod procedură penală raportat la art. 16 lit. f, Cod procedură penală, a încetat procesul penal cu privire la inculpatul K. A. referitor la infracțiunea prevăzută la art. 367 Cod penal.
În baza art. 396 alin. 5, raportat la art 16 lit b Cod procedură penală a achitat inculpatul K. A. [cetățean maghiar, fiul lui L. și Erzebet, născut la 08.03.1973 în Nagykaniza, Ungaria, domiciliat 1137 Budapesta, Ujpest Rakpart 1.II/9, Ungaria, fără antecedente penale în România] cu privire la infracțiunea de spălare de bani prevăzută la art. 29 alin 1 lit a) din legea 565/2002 cu aplicarea art. 35 Cod penal.
În baza art. 25, 16 lit. b Cod procedură penală, raportat la art. 397 alin. 5 Cod procedură penală a lăsat nesoluționată acțiunea civilă formulată de partea civila K&H E. C. Private Limited Company Budapesta din 1051 Budapesta, ., Ungaria
În baza art. 397 alin. 5 raportat la art. 25, 249-250 Cod procedură penală, a menținut măsurile asigurătorii luate în cauză, prin Ordonanța nr. 35 D/P/2008 din 13.10.2008 ( f. 250-252, vol. I ) în vederea asigurării recuperării prejudiciului cauzat părții civile K&H E. C. Private Limited Company Budapesta în sumă de 4.400.000 euro, respectiv: asupra unui nr. de 55.228.000 acțiuni deținute de Britton Imobilia Kft. Budapesta la . Oradea - CUI_ și poprirea cotei de 5,659 % de participare la beneficii; asupra unui nr. de 55.228.000 acțiuni deținute de Britton Capital&C. Kft Budapesta la . Oradea – CUI_ și poprirea cotei de 5,659 % de participare la beneficii; asupra unui nr. de 49.314 acțiuni deținute de Britton Capital&C. Kft Budapesta la . Oradea – CUI_ și poprirea cotei de 26,901 %. de participare la beneficii; asupra unui nr. de 3.447.433 acțiuni deținute de Britton Imobilia Kft. Budapesta la . – CUI_ și poprirea cotei de 24,08 % de participare la beneficii.
În baza art. 275 alin. 1 pct. 1 lit. b Cod procedură penal a obligat partea civilă la 2000 lei cheltuielile judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că inculpatul K. A. a fost trimis în judecată în fața instanțelor române de către D. Oradea, după disjungerea dosarului în care era cercetat împreună cu alte inculpate și anume numiții Kerek C. I. și M. Janos.
Dupa cum s-a reținut la pct. III al Rechizitoriului nr. 35 D/P/2008 din 05.01.2010 al D. - S. Teritorial Oradea, s-a dispus disjungerea cauzei față de învinuitul K. A. - arestat în altă cauză la acea dată (conform înscrisurilor comunicate de autoritățile judiciare maghiare - f. 427-430, vol. I), în vederea audierii acestuia și a prezentării materialului de urmărire penală pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 323 alin. 1 Cod penal, art. 7 alin. 1 din L 39/2003 și art. 23 alin. 1 lit. a din Legea 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, precum și față de Ungvari Gyula Z. - administratorul . Oradea, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 9 lit. b și c din L 241/2005 ( f. 43, vol. I ).
Prin rechizitoriul mai sus menționat (f. 29-44, vol. I, inculpații Kerek C. I. și M. Janos - ambii cetățeni maghiari, au fost trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 323 alin. 1 Cod penal, art. 7 alin. 1 din L 39/2003 și art. 23 alin. 1 lit. a din L 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, cauza fiind înregistrată la Tribunalul Bihor sub nr._ .
Prin încheierea Tribunalului Bihor din data de 02.07.2010 (dos. nr._ ) s-a dispus transferul procedurii penale autorităților judiciare din R. Ungaria, soluție care a rămas irevocabilă prin decizia penală nr. 506/R/2010 a Curții de Apel Oradea ( dos. nr._ ) - f. 47-56, vol. I.
Prin decizia nr. 2984/2010/2-II a Parchetului General - Departamentul Cauze Speciale - în baza art. 44 alin. 1 din L XXXVIII/1996 privind asistența judiciară internațională în materie penală, a fost acceptat propunerea de transfer de procedură a cauzei penale nr._ a Tribunalului Bihor privind pe cetățenii maghiari Kerek C. I. și M. Janos - trimiși în judecată prin rechizitoriul nr. 35 D/P/2008 din 5.01.2010 al D. - S. Teritorial Oradea, pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 323 alin. 1 Cod penal, art. 7 alin. 1 din L 39/2003 și art. 23 alin. 1 lit. a din Legea 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal ( f. 57-63, vol. I )
Prin rechizitoriu în legătură cu K. A., precum și cu inculpații Kerek C. I. și M. Janos - toți cetățeni maghiari, prin rechizitoriul nr. 35 D/P/2008 din 5.01.2010 al D. - S. Teritorial Oradea, s-au reținut următoarele: Judecătoria Capitalei Budapesta - Ungaria, prin sentința penală nr. 4.B728/2005/550 din data de 28 august 2008, nedefinitivă ( f. 111-136, vol. I ), urmare a rechizitoriului nr. 14.239/2003/637-VII din 02.08.2005 al K.U.O – a Procuraturii Generale a Capitalei Budapesta-Ungaria ( f. 245-357, vol. II ), a condamnat, printre alții, pe inculpații: K. A., la pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunilor de delapidare repetată ( prevăzute de art. 317 al.1, al.7 pct. a din Codul Penal M. ), fals repetat în înscrisuri ( prevăzute de art. 276 din Codul Penal M. ) și complicitate la fals în înscrisuri ( prevăzute de art. 274 al.1 pct. c din Codul Penal M.); Kerek C. I., la pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare pentru comiterea infracțiunilor de complicitate la delapidare repetată, (prevăzute de art. 317 al.1, al.7 pct. a din Codul Penal M. ), fals repetat în înscrisuri ( prevăzute de art. 276 din Codul Penal M. ) și spălare de bani (prevăzute de art. 303 al.1 și 2 pct. a și b din Codul Penal M. ); M. Janos, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de spălare de bani ( art. 303/A alin. 1 și 2 pct. a din Codul Penal M.);
Totodată, a dispus confiscarea sumei de 522.000 euro investită la . Oradea și confiscarea averii integrale a Societății de Valorificări Imobiliare Brittom Immobilia SRL Budapesta și . Budapesta.
Cu privire la cei trei inculpați mai sus menționați, instanța maghiară a stabilit următoarele: în perioada 1998-mai 2003, inc. K. A. - înalt funcționar bancar, cu consilierea și complicitatea inc. Kerek C. I. - specialist în finanțe bănci, a săvârșit infracțiunea de delapidare, cauzând un prejudiciu de circa 18.000.000 euro nerecuperat băncii K&H E. SA Budapesta. Astfel, s-a reținut că inc. K. A. a transferat ilegal suma totală de 15._ Huf ( reprezentând hârtii de valoare și bani ) și că a delapidat suma totală de 7._ Huf. din conturile unor persoane fizice și juridice deschise la Banca K&H E. SA Budapesta - harta relațională (f. 87, vol. I ). Pentru a ascunde originea mijloacelor de investiții care au provenit din fraudă, precum și pentru a face posibilă folosirea acestora mai departe în scop de investiții, inculpații Kerek C. I. și M. Janos au transferat o parte din suma delapidată către firme înființate și înregistrate în străinătate - off shore - ( Montrade Ltd și Balmoral Group Ltd - firme intercalate ) și apoi către grupul de firme Britton din Ungaria.
Din starea de fapt reținută de către autoritățile judiciare maghiare - deosebit de complexă și bine documentată, s-a făcut referire în continuare numai la acele acte materiale care au legătură nemijlocită cu infracțiunea de spălare de bani comisă de cei trei cetățeni maghiari pe teritoriul României.
În scopul de a ascunde originea mijloacelor de investiții care au provenit din fraudă, precum și pentru a face posibilă folosirea acestora mai departe, la data de 22.03.2001, inculpatul K. A. a devenit proprietarul societății Britton Inerinvest Llc - înregistrată în statul Washington. Începând cu această dată - 22.03.2001, inculpații Kerek C. I. și M. Janos au fost împuterniciți de inc. K. A. să acționeze ca administratori, cu puteri depline, în numele societății Britton Inerinvest Llc.
Pentru a înlesni folosirea sumei de 60.000.000 HUf - provenită din fraudă, aflată la dispoziția societății Britton Inerinvest Llc, la data de 12.07.2001, inc. Kerek C. I. a înființat societatea Britton Capital & C. Befekteto, Tanacsado es Szolgaltato Kft - firmă de investiții, consultanță și servicii denumită în continuare Britton C&C Kft, cu sediul în Budapesta, ., sectorul XIII. Inculpații Kerek C. I. și M. Janos au fost numiți administratorii firmei, iar din data de 05.02.2003 au devenit proprietarii acesteia.
Pentru ascunderea pe mai departe a provenienței ilicite a banilor, la data de 11.06.2001, inculpații Kerek C. I. și M. Janos - cu participare proprie, precum și cu participarea Britton C&C Kft și Britton Inerinvest Llc, au înființat societatea BR Immobilia Kft Budapesta, cu același sediu din .. 1, sectorul XIII.
Din situația prezentată de autoritățile judiciare maghiară, a rezultat că resursele firmelor Britton Inerinvest Llc Budapesta, Britton C&C Kft Budapesta și Britton Imobilia Kft Budapesta - parte a grupului de firme Britton, provin din sumele intrate și transferate de la Montrade Ltd (10 transferuri bancare în sumă totală de 1._ Huf. efectuate în perioada 21.09._03 ) și din contul inc. K. A. ( 34 transferuri bancare în sumă totală de 2._ Huf. efectuate în perioada 14.08._03 ) - harta relațională ( f. 87, vol. I ). Din aceste fonduri dobândite prin fraudă, au fost transferate în România sumele de 592.000 euro către . Oradea și 101.007,2 euro către . ( f. 88, vol. I ).
În baza probelor administrate, instanța maghiară a reținut că averea integrală a firmelor Britton Inerinvest Llc Budapesta și Britton C&C Kft Budapesta - parte a grupului de firme Britton, a fost dobândită prin fraudă și că suma de 592.000 euro a fost spălată și investită la . Oradea, dispunând confiscarea acestora.
Cu privire la activitățile desfășurate de cei trei inculpați în cadrul grupului de firme Britton, autoritățile judiciare maghiare au constatat că inculpații K. A. și Kerek C. I. au asigurat conducerea strategică a firmelor și au luat deciziile în legătură cu operațiunile financiare și bancare ce urmau a fi efectuate, în timp ce inc. M. Janos a pus în executare aceste decizii - fiind utilizatorul formal al conturilor bancare. Inițiativa de a investii în România o parte a sumelor dobândite prin fraudă, a aparținut inc. K. A. - în baza raporturilor de prietenie cu familia M. A. din Oradea. În majoritatea cazurilor inculpații K. A., Kerek C. I. și M. Janos au acționat ca persoane cu drepturi egale.
Ulterior s-a făcut referire la infracțiunile constatate de autoritățile judiciare din România. Astfel s-a reținut că autoritățile române au constatat că în perioada 11 decembrie 2001 - mai 2003, grupul de firme Britton din Ungaria - aparținând învinuitului K. A. și inculpaților Kerek C. I. și M. Janos, a transferat suma de peste 4.300.000 euro la grupul de firme L. din Oradea și . Oradea. Urmare a datelor comunicate de autoritățile maghiare cu privire la proveniența frauduloasă - delapidată de la banca K&H E. SA Budapesta, a sumelor transferate și investite de acționarii maghiari în capitalul firmelor românești, s-a apreciat că prin aceste operațiuni financiare cei trei cetățeni maghiari au urmărit să ascundă adevărata proveniență a banilor și să obțină profituri din dividende.
S-a învederat că au existat, astfel, indicii că pe teritoriul României, în mod repetat, a fost comisă infracțiunea de spălare de bani prin transferul sumei de peste 4.300.000 euro provenită dintr-o infracțiune comisă pe teritoriul Ungariei.
Constatările autorităților române (Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor) cu privire la suspiciunea comiterii infracțiunii de spălare de bani de către cetățenii maghiari K. A., Kerek C. I., M. Janos și alții, au făcut obiectul dosarului penal nr. 361/P/2003 al D. - Structura centrală București. Prin rezoluția nr. 361/P/2003 din 23.11.2005, cauza privind pe cetățenii maghiari K. A., Kerek C. I., M. Janos, cetățeanul român Dozsa C. și alții, implicați în spălarea banilor în firme din municipiile Oradea și Târgu-M., a fost declinată la D. - Biroul teritorial Bihor, unde la data de 02.12.2005 a fost înregistrată sub nr. 427/D/P/2005.
Prin ordonanța nr. 427 D/P/2005 din 02.06.2006 a D. - Biroul Teritorial Bihor, s-a dispus disjungerea cauzei față de cetățeanul român Dozsa C. și alte două persoane implicate în spălarea banilor prin firma românească . SRL Târgu-M. și declinarea acesteia la D. - Biroul teritorial M..
La data de 10.10.2008, cauza penală nr. 427 D/P/2005 a D. - Biroul Teritorial Bihor, privind pe cetățenii maghiari K. A., Kerek C. I. și M. Janos, a fost preluată de D. - S. teritorial Oradea, fiind înregistrată sub nr. 35 D/P/2008.
Prin rezoluția nr. 35D/P/2008 din 08.10.2008, ora 10.30, s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuiții K. A., Kerek C. I. și M. Janos – toți cetățeni maghiari pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. 1 din L 39/2003, art. 323 alin. 1 Cod penal și art. 23 alin. 1 lit. a din L 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal ( f. 76-79, vol. I ).
Ulterior, prin rechizitoriul nr. 35 D/P/2008 din 05.01.2010 al D. - S. Teritorial Oradea, față de inculpații Kerek C. I. și M. Janos s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 323 alin. 1 Cod penal, art. 7 alin. 1 din L 39/2003 și art. 23 alin. 1 lit. a din L 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal ( f. 29-44, vol. I ).
S-a reținut că, în perioada 1998-mai 2003, înv. K. A. – înalt funcționar bancar, inc. Kerek C. I. – specialist în finanțe bănci și inc M. Janos – toți cetățeni maghiari, s-au asociat pentru a transfera și investi în grupul de firme L. din Oradea, . Oradea și . SRL București, suma totală de peste 4.300.000 euro - delapidată din conturile unor persoane fizice și juridice deschise la banca Kereskedelmi Es Hitelbank Equities R.T Budapesta - K&H E. SA Budapesta, cu scopul de a ascunde originea ilicită a banilor, de a avea controlul asupra banilor spălați și de a obține profituri din dividende sau din majorarea acțiunilor deținute ( f. 88, vol. I ).
Infracțiunea de delapidare constatată de autoritățile judiciare maghiare - art. 317 alin. 1, alin. 7 pct. a din Codul Penal M., constituie potrivit legii române, infracțiunea prevăzute de art. 2151 alin. 2 Cod penal - infracțiune premisă a infracțiunii de spălare de bani prevăzute de art. 23 alin. 1 lit. a din L 656/2002, întrucât adevărata natură a provenienței banilor din infracțiune a fost ascunsă de către învinuitul K. A. și inculpații Kerek C. I. și M. Janos - cetățeni maghiari, atunci când au transferat acești bani pe seama unor firme din Ungaria - dând astfel aparența unor sume dobândite în mod legal.
Partea civilă K&H E. C. Private Limited Company Budapesta s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 4.400.000 euro (f. 64-75, vol.I).
În rechizitoriu s-au reținut mai multe etape a spălarii de bani:
Raportul de constatare tehnico-științifică din 30.07.2008, întocmit de specialiștii din cadrul D. – Structura Centrală ( f. 16-118, vol. II ), pe baza înscrisurilor bancare comunicate de Banca Transilvania SA și de către autoritățile fiscale, a stabilit circuitul financiar - bancar desfășurat de firmele grupului Britton cu grupul de firme L. din Oradea ( . Oradea, . Oradea - fostă . SA Oradea și . Oradea ) ce urmează a fi expus mai jos:
În contul nr. _/EUR deschis de . Oradea la Banca Transilvania SA Oradea, a fost transferată în perioada 11.12.2001–02.07.2003, prin operațiuni succesive, suma totală de 4.160.000 Euro (f. 88-90, vol. I ):
Contul de euro a mai fost creditat cu suma de 1.742.600 Euro prin operațiuni de schimb valutar și cu suma de 550.000 Euro reprezentând transfer din cont de depozit.
. Oradea s-a constituit la data de 29.11.2001 și a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bihor sub nr. J_ din 11.12.2001, având un capital privat autohton și străin în valoare totală de 13.807.000 lei, din care suma de 8.173.744 lei îl constituie aport în natură, iar suma de 5.633.256 lei îl constituie aport în numerar. Capitalul social este divizat în_ acțiuni cu o valoare nominală 1 leu fiecare.
Acționarii societății comerciale sunt numiții M. A. senior, M. E., M. A. junior, . Oradea și Societatea de Valorificări Imobiliare Br Immobilia Kft Budapesta.
Potrivit actului constitutiv al . Oradea, autentificat sub nr. 4.205/29.11.2001 de Biroul Notarial L. F., Societatea de Valorificări Imobiliare Br Immobilia Kft Budapesta a fost reprezentată de învinuitul. Kerec C. I., iar la acea dată firma maghiară a vărsat 30 % din totalul de 2.000.000 euro subscris, respectiv 600.000 euro ( f._, vol. I ).
Cenzorii societății au fost aleși învinuitul K. A., inculpatul Kerec C. I. și cetățeanul român Halaz A. Emeric ( f. 156-157, vol. I ).
Prin procesul-verbal al Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor . Oradea din data de 27.08.2002, autentificat sub nr. 3228/03.09.2002 la Biroul Notarial Gondosch Betty, a fost cooptat ca acționar persoana juridică maghiară . Budapesta a fost reprezentată de inculpatul M. Janos, care a adus un aport în numerar de 1.040.000 euro la capitalul social al societății ( f. 174-176, vol. I ).
Prin încheierea nr. 12.602/ 03.09.2002 a judecătorului delegat la ORC Bihor s-au înscris mențiunile privind cooptarea ca acționar a persoanei juridice maghiare . Budapesta - un nr. de 28.718.560 acțiuni, având cota de participare la beneficii și pierderi de 17,218 % ( f. 172-173, vol. I ).
Prin rezoluția nr. 18.501/2002 din 28.12.2002 a directorului ORC Bihor a fost înscris în Registrul Comerțului structura acționarilor, conform Registrului acționarilor la data de 14.10.2002 ( f. 188, vol. I ) din care rezultă că acționarii maghiari dețin următoarele acțiuni:
- Societatea de Valorificări Imobiliare Br Immobilia Kft Budapesta un nr. de 55.228.000 acțiuni, având cota de participare la beneficii și pierderi de 33,112 %;
- . Kft Budapesta un nr. de 28.166.280 acțiuni, având cota de participare la beneficii și pierderi de 16,888 %.
Prin încheierea nr. 17.303/14.04.2004 a judecătorului delegat la ORC Bihor ( f. 190, vol. I ) s-au înscris mențiunile privind modificarea numărului de acțiuni și majorarea capitalului social, consemnându-se participarea străină la suma de 4.020.000 euro ( Societății de Valorificări Imobiliare BR IMMOBILIA Kft Budapesta și al . Kft Budapesta). Totodată a fost retras înv. K. A. din calitatea de cenzor permanent.
Prin încheierea nr. 44.054/2004 din 23.12.2004 a judecătorului delegat la ORC Bihor, s-a înscris în Registrul Comerțului mențiunile referitoare la Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor a . Oradea din 17.11.2003 privind majorarea capitalului social prin vărsarea de către . KfT Budapesta a sumei de 200.000 euro și de către . a sumei de 552.280 lei ( f. 196-197, vol. I ).
Prin încheierea nr. 44.537/2006 din 22.11.2006 a judecătorului delegat la ORC Bihor, s-a înscris în Registrul Comerțului mențiunile referitoare la retragerea inc. Kerec C. I. din calitatea de cenzor permanent al . Oradea ( f. 198, vol. I ).
Prin încheierea nr. 47.980/2006 din 18.12.2006 a judecătorului delegat la ORC Bihor ( f. 199, vol. I ), s-a înscris în Registrul Comerțului mențiunile referitoare la cotele de participare a acționarilor la beneficii și pierderi, consemnându-se la persoanele juridice maghiare următoarele:
- Societatea de Valorificări Imobiliare BR IMMOBILIA SRL Budapesta un nr. de 55.228.000 acțiuni ( echivalentul a 2.000.000 euro ), având cota de participare la beneficii și pierderi de 9,650 %.
- . Kft Budapesta un nr. de 55.228.000 acțiuni ( echivalentul a 2.000.000 euro ), având cota de participare la beneficii și pierderi de 9,650 %.
Capitalul social vărsat de Societatea de Valorificări Imobiliare BR Immobilia SRL Budapesta în sumă de 2.000.000 euro, este dovedit prin înscrisurile de la filele 145 -179, vol.II.
Capitalul social vărsat de . Kft Budapesta în sumă de 2.000.000 euro, este dovedit prin înscrisurile de la filele 143-228, vol. II.
Prin Ordonanța nr. 35 D/P/2008 din 13.10.2008 ( f. 208-210, vol. I ) s-a dispus aplicarea sechestrului asigurator asupra acțiunilor deținute de societățile maghiare prin care au fost spălați banii dobândiți prin infracțiune, respectiv:
- asupra unui nr. de 55.228.000 acțiuni deținute de Britton Imobilia kft. la . Oradea – CUI_.
- asupra unui nr. de 55.228.000 acțiuni deținute de Britton Capital&C. Kft. la . Oradea – CUI_.
Totodată, s-a dispus poprirea cotelor de participare la beneficiu a acestor societăți comerciale maghiare, respectiv:
- cota de 5,659 % de participare la beneficii deținută de Britton Imobilia Kft. la . Oradea – CUI_
- cota de 5,659 % de participare la beneficii deținută de Britton Capital & C. Kft. la . Oradea – CUI_.
În contul nr. _/EUR deschis de . SA Oradea - J_, CUI_, la Banca Transilvania SA Oradea, a fost transferată în data de 04.11.2002 suma de 130.522 Euro, de către Britton Immobilia Kft Budapesta, din contul deschis la Kereskedelmi Es Hitelbank RT Budapesta ( f. 88, 91, vol. I ).
. SA Oradea s-a constituit la data de 05.11.2002 și a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bihor sub nr. J_ din data de 14.11.2002, având un capital privat autohton și străin în valoare totală de 49.137,5 lei, din care suma de 16.375 lei îl constituie aport în valută ( echivalentul sumei de 5.000 euro ). Capitalul social este divizat în 3.931 acțiuni cu o valoare nominală 12,5 lei fiecare.
Potrivit actului constitutiv al . Ivany Supermarket SA Oradea, autentificat sub nr. 4.102 din 05.11.2002 de Biroul Notarial Gondosch Betty, Societatea de Valorificări Imobiliare Br Immobilia Kft Budapesta a fost reprezentată de inculpat Kerec C. I., iar la acea dată firma maghiară a vărsat valuta de 5.000 euro, reprezentând 1.310 părți sociale - 33,33%din capitalul social ( f. 218-230, vol. I ).
Prin încheierea nr. 7338/20.02.2004 a judecătorului delegat la ORC Bihor (f. 227, vol. I s-au înscris mențiunile privind schimbarea denumirii societății în . Oradea, a sediului societății, a modificărilor la capitalul social, printre care participația străină de 33.022 euro (echivalentul a 108.147,5 lei).
Prin încheierea nr. 1.619/2008 din 29.02.2008 a judecătorului delegat la ORC Bihor, s-a înscris în Registrul Comerțului mențiunile referitoare la schimbarea denumirii societății în . Oradea și la modificarea Actului constitutiv al societății conform Hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor din 21.09.2007 ( f. 226, vol. I ).
În Registrul acționarilor . Oradea din 14.10.2008, Societatea de Valorificări Imobiliare Br Immobilia Kft Budapesta figurează cu 3.447.433 acțiuni, având o cotă de participare la beneficii de 24,08 %.( f. 229-230, vol. I ).
Prin Ordonanța nr. 35 D/P/2008 din 13.10.2008 s-a dispus aplicarea sechestrului asigurator asupra acțiunilor deținute de Societatea de Valorificări Imobiliare Br Immobilia Kft Budapesta și poprirea cotei de participare la beneficii ( f. 231-233, vol. I ).
În contul nr. _/EUR deschis de . Oradea - J_, CUI_, la Banca Transilvania SA Oradea, a fost transferată în perioada 15.10._03, prin operațiuni succesive, suma totală de 52.500 Euro, de către Britton Capital & C. Kft. Budapesta din contul deschis la Kereskedelmi Es Hitelbank RT Budapesta (f. 88, 91, vol. I).
. Oradea s-a constituit la data de 15.10.2002 și a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bihor sub nr. J_ din data de 24.10.2002, având un capital privat autohton și străin în valoare totală de 32.820 lei, din care suma de 8.205 lei îl constituie aport în valută ( echivalentul sumei de 2.500 euro). Capitalul social este divizat în 2.000 acțiuni cu o valoare nominală 16,41 lei fiecare.
Potrivit actului constitutiv al . Oradea, autentificat sub nr. 3811 din 15.10.2002 de Biroul Notarial Gondosch Betty, . Kft Budapesta a fost reprezentată de inculpatul Kerec C. I., iar la acea dată firma maghiară a vărsat valuta de 2.500 euro, reprezentând 500 părți sociale - 25% din capitalul social ( f. 241-247, vol. I ).
Prin încheierea nr._/ 09.04.2004 a judecătorului delegat la ORC Bihor s-au înscris mențiunile privind majorarea aportului la capitalul social al persoanei juridice maghiare . KfT Budapesta la echivalentul de 72.500 euro, al acțiunilor deținute de aceasta de 14.500 și a cotei de participare la beneficii și pierderi de 48,30 % ( f. 248, vol. I ).
În Registrul acționarilor . Oradea, din 14.10.2008, . KfT Budapesta figurează cu 49.314 acțiuni, având o cotă de participare la beneficii de 26,901 % ( f. 249, vol. I ).
Prin Ordonanța nr. 35 D/P/2008 din 13.10.2008 s-a dispus aplicarea sechestrului asigurator asupra acțiunilor deținute de . KfT Budapesta și poprirea cotei de participare la beneficii ( f. 250-252, vol I ).
În rechizitoriu se afirmă că: în contul nr. _/EUR deschis de . Construct SA Oradea - J_, CUI_, la Banca Transilvania SA Oradea, a fost transferată în perioada 12.06.2002 – 21.12.2002, prin operațiuni succesive, suma totală de 328.399 Euro, de către Britton Capital & C. Kft Budapesta din contul nr._-_-0, deschis la Kereskedelmi Es Hitelbank RT Budapesta ( f. 88, 90, vol. I ), după cum urmează:
- 12.06.2002 - 49.578 EUR;
- 05.07.2002 - 76.599 EUR;
- 25.10._ EUR;
- 21.11.2002 - 70.000 EUR;
Nu a fost identificat transferul sumei de 91.500 euro din data de 23.10.2002 cu titlul de acordare credit.
Din procesul-verbal nr. 78.487/22.12.2006 întocmit de DGFP Bihor ( f. 315-323, vol. I ), rezultă că . Oradea în perioada decembrie 2001- iulie 2002 a fost antreprenorul secundar al investiției „ Complex comercial L.” din Oradea, iar după finalizarea lucrărilor a fost reprezentantul fiscal constituit pentru TVA al Britton Capital & C. Kft Budapesta. În evidența contabilă a firmei au fost evidențiate toate plățile efectuate, cu mențiunea că situațiile de lucrări care au stat la baza emiterii facturilor fiscale nu au fost puse la dispoziția organului de control fiscal. Pentru aceste considerente urmează a se efectua verificări suplimentare pentru a se constata dacă au fost comise sau ne fapte de natură penală privind restituirea TVA - ului de către autoritatea fiscală română către firma din Ungaria.
La data efectuării actelor de urmărire penală, . Oradea nu mai deținea sume de bani transferate de Britton Capital & C. Kft Budapesta și care să facă obiectul măsurilor asiguratorii. Se reține că in contul nr. _/USD deschis de . SRL București - J 40/7500/05.09.2001, CUI R_, la banca Raiffeisen Bank SA, a fost transferată în perioada 06.12._03, prin 2 operațiuni succesive, suma totală de 22.275 USD, de către Britton Capital & C. Kft Budapesta din contul nr._-_-0, deschis la Kereskedelmi Es Hitelbank RT Budapesta ( f. 88, 273-276, 281-286, vol. I ), după cum urmează:
- 06.12.2002 - 12.105,99 USD;
- 30.01.2003 - 10.169,54 USD;
O parte din această sumă - 21.475 USD a fost destinată schimbului valutar, iar diferența de 661 USD a fost restituită - transferată la data de 28.08.2003 în Ungaria, societății de la care a provenit - Britton Capital & C. Kft Budapesta.
La data de 12.11.2002 a fost încheiat contractul de prestări servicii nr. 24/2002 între . SRL București - în calitate de executant și Britton Capital & C. KFT Budapesta ( reprezentată de inculpat Kerek C. I. ) - în calitate de beneficiar, având ca obiect reamenajarea imobilului situat în Oradea, . - sediul . Oradea ( f. 265-269, vol. I ).
Valoarea contractului a fost în sumă de 24.300 euro, achitată de beneficiarul maghiar conform înscrisurilor de la dosar.
La data efectuării actelor de urmărire penală, . SRL București nu mai deținea sume de bani transferate de Britton Capital & C. Kft Budapesta și care să facă obiectul măsurilor asiguratorii.
S-a reținut că în contul nr._ deschis la Banca Transilvania SA Oradea de către numitul M. A. senior, a fost identificat un transfer bancar efectuat de către Britton Interinvest Llc în sumă de 100.000 euro, care a fost retrasă în numerar la data de 04.11.2002 ( f. 88, 91, vol. I ).
S-a arătat că, la data emiterii Ordonanței de aplicare a măsurii asiguratorii a popririi sumei de 100.000 euro, numitul M. A. senior nu mai datora această sumă de bani către firma maghiară, a obligatția de restituire fiind stinsă.
S-a arătat că, concluzia specialiștilor din cadrul D. - Structura centrală, formată ca urmare a analizei documentelor puse la dispoziție ( dosarul cauzei ) este că societățile românești prezentate mai sus au fost folosite pentru spălarea fondurilor ilicite obținute în Ungaria de către învinuitul K. A. și inculpații Kerek C. I. și M. Janos ( f. 59-60, vol. II ).
Având în vedere probele administrate în cauză, s-a arătat că rezultă în mod evident că învinuitul K. A., împreună cu inc. Kerek C. I. și M. Janos, a comis infracțiunea de spălare de bani în modalitatea prevăzute de art. 23 alin. lit. a din L 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, întrucât a transferat bani din conturile grupului de firme Britton din Ungaria în conturile grupului de firme L. din Oradea, . Oradea, . SRL București și al numitului M. A. senior, cunoscând că acești bani provin din săvârșirea infracțiunii de delapidare de la clienții băncii Kereskedelhi Es Hitelbank Equities R.T Budapesta - K&H E. SA Budapesta, în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a acestora.
S-a arătat că, așa cum s-a menționat mai sus, autoritățile judiciare maghiare au dovedit că învinuitul K. A. și inculpatul Kerek C. I. au comis infracțiunea de delapidare – art. 317 alin. 1 și 7 pct. a din Codul penal maghiar și că inculpații Kerek C. I. și M. Janos au comis infracțiunea de spălare de bani (prevăzute de art. 303 al.1 și 2 pct. a și b din Codul Penal M.), prin aceea că sumele transferate în contul firmelor controlate de ei - grupul de firme Britton din Ungaria, au provenit din infracțiunea de delapidare de la banca K&H E. SA Budapesta.
S-a arătat că reținerea acestor infracțiuni comise pe teritoriul Ungariei - infracțiuni din care au provenit resursele financiare investite în România, constituie potrivit legii române infracțiuni premisă la infracțiunea de spălare de bani, fiind astfel întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de spălare de bani – prevăzute de art. 23 alin.1 lit. a din L 656/2002.
Având în vedere calitatea și perioada de timp îndelungată - 11 decembrie 2001 - mai 2003, în care învinuitul K. A. (înalt funcționar bancar ) și inculpatul Kerek C. I. ( specialist în finanțe bănci ) și inculpatul M. Janos au acționat împreună, coordonat și repetat pentru ascunderea provenienței ilicite și transferul sumei totale de 4.771.421 Euro și 24.255,98 USD - delapidată de la banca K&H E. SA Budapesta, în grupul de firme L. din Oradea (în care au deținut calitatea de cenzor permanent - învinuitul K. A. și inculpatul Kerek C. I. la . Oradea sau de acționari - inculpatul Kerek C. I. și M. Janos în numele Britton Imobilia Kft. Budapeste și Britton Capital & C. Kft. Budapesta ) sau în alte firme românești ori persoane fizice (. Oradea, . SRL București și M. A. senior), precum rolul și atribuțiunile diferite ale acestora în câmpul infracțional, s-a apreciat, în fapt, că aceștia au acționat în mod organizat pentru comiterea infracțiunii de spălare de bani pe teritoriul României, inițial sub forma unei asocieri în scopul săvârșirii de infracțiuni, iar ulterior sub forma unei grupări infracționale organizate cu caracter transnațional.
Pentru aceste considerente, s-a arătat că s-a început urmărirea penală față de învinuiții K. A., Kerek C. I. și M. Janos pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 323 alin.1 din C.pen. și art. 7 alin. 1 din L 39/2003 ( Legea nr. 39/2003 a intrat în vigoare la 01 martie 2003 ), infracțiuni care nu au fost reținute de autoritățile judiciare maghiare.
Totodată, s-a arătat că față de constatarea autorităților maghiare, autoritățile române au dovedit o sumă mai mare de bani care a fost spălată de către cetățenii maghiari în firmele din Oradea, respectiv:
- la . Oradea - 4.160.000 euro față de 592.000 euro,
- la . Oradea - 328.399 euro față de 101.007,2 euro,
- la . Oradea - 52.500 euro,
- la . SA Oradea - 130.522 euro,
- la M. A. senior - 100.000 euro.
Totodată, propunerea de transfer de procedură a cauzei penale nr._ a Tribunalului Bihor privind pe cetățenii maghiari Kerek C. I. și M. Janos - trimiși în judecată prin rechizitoriul nr. 35 D/P/2008 din 5.01.2010 al D. - S. Teritorial Oradea, pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 323 alin. 1 Cod penal, art. 7 alin. 1 din L 39/2003 și art. 23 alin. 1 lit. a din L 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, a fost acceptată prin decizia nr. 2984/2010/2-II a Parchetului General - Departamentul Cauze Speciale - în baza art. 44 alin. 1 din L XXXVIII/1996 privind asistența judiciară internațională în materie penală.
Autoritățile judiciare maghiare au refuzat propunerea D. - S. Teritorial Oradea de preluare a urmăririi penale față de învinuitul K. A. ( f. 21-28, vol. I ).
În rechizitoriu s-a reținut că fapta învinuitului K. A. - înalt funcționar bancar, care în perioada 1998-mai 2003, s-a asociat cu inculpatul Kerek C. I. – specialist în finanțe bănci și inculpatul M. Janos – toți cetățeni maghiari pentru a transfera și investi în grupul de firme L. din Oradea, . Oradea și . SRL București, suma totală de peste 4.300.000 Euro - delapidată din conturile unor persoane fizice și juridice deschise la banca Kereskedelhi Es Hitelbank Equities R.T Budapesta - K&H E. SA Budapesta, cu scopul de a ascunde originea ilicită a banilor, de a avea controlul asupra banilor spălați și de a obține profituri din dividende sau din majorarea acțiunilor deținute, constituie infracțiunile prevăzute de art. 7 alin. 1 din L 39/2003, art. 323 alin. 1 Cod penal și art. 23 alin. 1 lit. a din L 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și s-a probat cu: procesul - verbal de consemnare a actelor premergătoare; sentința penală nr. 4.B728/2005/550 a Judecătoriei Capitalei Budapesta - Ungaria; harta relațională privind circuitul banilor; înscrisuri financiar bancare; raportul de constatare tehnico-științifică din 30.07.2008, întocmit de specialiștii din cadrul D. – Structura Centrală; actul de acuzare nr. 14.239/2003/637-VII/ 2005 al K.U.O – Procuraturii Generale a Capitalei Budapesta-Ungaria.
Instanța de fond, analizând actele și lucrările dosarului a reținut că inculpatul a fost trimis în judecată pentru un concurs de infracțiuni și anume: asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, constituire grup infracțional organizat, spălare de bani. S-a reținut în rechizitoriu ca acesta în perioada anilor 1998-2003 împreună cu alți doi inculpați cu privire la care statul maghiar ar fi preluat procedura, au comis pe teritoriul României și o infracțiune de spălare de bani. Premisa acestui dosar, ar fi constituit-o, o infracțiune de delapidare despre care s-ar susține fără a se fi probat printr-o hotărâre definitivă a Statului M. că ar fi comis-o inculpatul K. împreună cu ceilalți doi, în Ungaria.
Cu privire la infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat si asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni pentru care inculpatul a fost trimis în judecata, instanța de fond a reținut că înainte de a se pronunța cu privire la aceste fapte, instanța de fond a avut în vedere concluziile puse la data de 17.11.2015, cu privire la legea penală, mai favorabilă. Astfel, s-a reținut că raportat la limitele generale ale pedepselor, raportat la regimul concursului de infracțiuni și la termenele de prescripție incidente în cauză, Codul penal nou este legea penală mai favorabilă.
Față de aceste aspecte, în baza art. 386 Cod procedură penală instanța de fond a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute prin rechizitoriu în sarcina inculpatului K. A., din infracțiunile prevăzute la art. 323 Cod penal, de la 1968 și infracțiunea prevăzută la art. 7 alin. 1 din Legea 39/2003, într-o singură infracțiune prevăzută la art. 367 Noul Cod penal.
În baza art. 396 alin. 6 Cod procedură penală raportat la art. 16 lit f ) Cod procedură penală, instanța de fond a dispus încetarea procesului penal cu privire la inculpatul K. A. referitor la infracțiunea prevăzută la art. 367 Noul Cod penal, ca urmare a împlinirii termenului special de prescripție al răspunderii penale. Instanța de fond a avut în vedere în acest sens că activitatea infracțională reținută de parchet s-ar fi desfășurat în perioada 1998-2003.
S-a remarcat faptul că pentru noua infracțiune prevăzută la art. 367 Cod penal pedeapsa prevăzută de lege este cuprinsă între 1 an și 5 ani închisoare. S-a arătat că de la momentul epuizării activității infracționale a început să curgă termenul special de prescripție a răspunderii penale calculat potrivit art. 154 alin 1 lit d ) și 155 alin 4 Cod procedură penală.
Cu privire la infracțiunea de spălare de bani s-a constatat că prin încheierea de cameră preliminară din 26.04.2014, judecătorul de cameră preliminară a Tribunalului Bihor, a sancționat mai multe acte de urmărire penală. Astfel, s-a arătat că toate actele de urmărire penală efectuate și probele în acuzare relevate în rechizitoriul întocmit de procuror, respectiv: vol.I - proces verbal de consemnare a actelor premergătoare încheiat la 08.10.2008 (f.60-86); harta relațională privind circuitul banilor (f.87); procese verbale de constatare și analiză a extraselor de cont încheiate la 10.09.2008 și 13.11.2008 (f.89 – 107); ordonanță de aplicare a sechestrului din 13.10.2008 (f.208, vol.I u.p.); raportul de constatare tehnico-științifică din 30.07.2008 întocmit de specialiștii D.I.I.C.O.T – Structura Centrală (f.16-118 vol.II), sunt lovite de nulitate absolută potrivit art. 281 alin.1 lit. f Cod procedură penală ce a fost invocat în mod legal în procedura camerei preliminare.
Astfel, s-a arătat că probele ce au susținut actul de acuzare au fost anulate, însă soluția a fost infirmată de către Curtea de Apel Oradea în contestație. S-a reținut în ceea ce privește prezentarea materialului de urmărire penală, în rechizitoriu că acest lucru nu a fost posibil întrucât inculpatul s-a sustras de la urmărire penală. Având în vedere că începând cu data de 27.05.2010 autoritățile maghiare au luat față de inculpat măsura interdicției de a părăsi localitatea de domiciliu, teritoriul Capitalei Budapesta, până la terminarea procedurii, precum și faptul că inculpatul a formulat cereri către autoritățile române în care a învederat că nu poate părăsi teritoriul Ungariei (f.436, 438 vol.I u.p.), instanța de fond a apreciat că nu se poate reține intenția inculpatului de a se sustrage de la urmărire penală, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 254 Cod procedură penală din 1968.
Nerespectarea a obligației de prezentare a materialului de urmărire penală, în vechiul Cod era prevăzută sub sancțiunea nulității relative ce a fost invocată în mod legal în procedura camerei preliminare conform art. 282 alin.1 și alin. 4 lit. a Cod procedură penală. Totodată, instanța de fond a apreciat că nerespectarea cerinței legale a fost de natură să aducă o vătămare a drepturilor inculpatului în condițiile în care acesta neavând cunoștință de probele administrate, nu a putut să își exercite dreptul la apărare.
Totodată s-a arătat că procurorul la momentul trimiterii in judecată și ulterior în faza de judecată, trebuia să aibă în vedere că nu există o condamnare definitivă in Ungaria pentru infracțiunea de delapidare ce ar constitui infracțiunea premisă pentru infracțiunea de spălare de bani ce formează obiectul cauzei.
Revenind la esența celor de mai sus relatate instanța de fond a reținut că D. St Oradea, nu a reușit să probeze existența infracțiunii premisă și anume infracțiunea de delapidare care se reține ca ar fi fost săvârșită de către inculpatul K. A., pe teritoriul Ungariei.
Bunăoară această dovadă putea fi efectuată doar cu o hotărâre definitivă de condamnare pentru infracțiunea de delapidare. Or în speța s-a reținut că inculpatul K. A. a fost condamnat în Ungaria la o pedeapsa de 8 ani închisoare pentru ca ar fi delapidat din conturile părții civile o suma de bani, în concurs cu alți doi inculpați.
Însă, s-a arătat că potrivit Deciziei nr 2 Bf 320/2009 /149 din 27 mai 2010, aceasta hotărâre a fost desființată și cauza a fost trimisă spre rejudecare la instanța de prim grad, plasându-l pe inculpat sub control judiciar.(hot f 25-65).
Mai mult s-a arătat că, autoritățile maghiare au refuzat prin înscrisul de la fila 77 preluarea procedurii față de inculpate întrucât fapta acestuia nu face obiectul cercetării și în țara vecină.
Mai mult prin înscrisul de la fila 143 dosar, autoritățile austriece au refuzat extrădarea inculpatului pentru infracțiunea de spălare de bani, întrucât și statul austriac a apreciat că, aceasta infracțiune nu este conturată din probele de la dosar, infracțiunea fiind săvârșită probabil de terțe persoane.
Mai mult s-a arătat că, prin încheierea de cameră preliminară au fost anulate mai multe acte de urmărire penală enumerate la fila 163. Totodată, s-a arătat că prin răspunsul de la fila 219 rezultă că procesul în care inculpatul este trimis în judecată în Ungaria în primă instanța, pentru delapidare, nu este finalizat, nici la acest moment. Abia în situația in care s-ar fi pronunțat o hotărâre de condamnare definitivă, de statul vecin, aceasta hotărâre ar fi trebuit recunoscută pe cale incidentală în prezenta cauză pentru a înlătura orice dubiu în ceea ce privește săvârșirea unei infracțiuni de spălare de bani în România.
S-a arătat astfel că instanța de judecată nu poate trage concluzia dincolo de orice dubiu că inculpatul K. A. a săvârșit singura infracțiune pentru care D. a pus concluzii de condamnare.
Mai mult s-a arătat că, inculpatul nu a avut calitatea de asociat și administrator pe teritoriul României, neparticipând la fapte de comerț în România, aspect ce reiese din înscrisurile de la dosar și confirmat de martora audiată în instanță.
S-a arătat că, o chestiune care nu are sustenabilitate din punct de vedere faptico-juridic este afirmația făcuta în rechizitoriu ca: ”Totodată, față de constatarea autorităților maghiare, autoritățile române au dovedit o sumă mai mare de bani care a fost spălată de către cetățenii maghiari în firmele din Oradea, respectiv: la . Oradea - 4.160.000 euro față de 592.000 euro, la . Oradea - 328.399 euro față de 101.007,2 euro, La . Oradea - 52.500 euro, la . SA Oradea - 130.522 euro, la M. A. senior - 100.000 euro.
Or atât timp cat infracțiunea premisa încă nu a fost dovedită și recunoscută, nu exista nici un temei pentru a afirma faptul ca pe teritoriul României s-ar fi spălat o suma mult mai mare de bani de către inculpați decât cea recunoscută de autoritățile maghiare, existând în acest sens un dubiu, care va profita în cele din urma nimeni altuia decât inculpatului trimis in judecata.
Instanța de fond nu a găsit existența unei legături de cauzalitate între faptele din Ungaria „probate„ în faza de urmărire penală, si acuzația de spălare de bani pentru care acesta este trimis in judecata. S-a arătat că, inclusiv din declarația martorei audiate în instanță rezultă ca asociații cu drept de vot erau firmele maghiare patronate de Kerek C. si M. Janos, iar inculpatul era o persoana pe care a văzut-o doar de câteva ori care era cenzor in acest grup de firme.
Pentru aceste considerente, în baza art. 396 alin 5, raportat la art 16 lit b) Cod procedură penală instanța de fond l-a achitat pe inculpatul K. A. – [cetățean maghiar, fiul lui L. și Erzebet, născut la 08.03.1973 în Nagykaniza, Ungaria, domiciliat 1137 Budapesta, Ujpest Rakpart 1.II/9, Ungaria, fără antecedente penale în România] cu privire la infracțiunea de spălare de bani prevăzuta la art. 29 alin 1 lit a din legea 565/2002 cu aplicarea art. 35 Cod penal.
Cu privire la legea penală mai favorabilă, instanța de fond a arătat că, așa cum a deliberat și la termenul din 17.11.2015, a considerat că raportat la limitele de pedeapsă, la durata termenelor de prescripție, noul Cod penal este legea penală mai favorabilă. Anticipând această stare de fapt instanța de fond și-a format o părere și cu privire la infracțiunea prevăzuta la art. 367 Cod penal.
În baza art. 386 Cod procedură penală instanța de fond a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute prin rechizitoriu în sarcina inculpatului K. A., din infracțiunile prevăzute la art. 323 Cod penal, 7 alin 1 din Legea 39/2003, într-o singură infracțiune prevăzuta la art. 367 noul Cod penal, dat fiind faptul că infracțiunea de asociere în vechea reglementare era absorbită, de infracțiunea prevăzuta la art. 7 alin 1 din Legea 39/2003.
Apelurile declarate
Împotriva acestei sentințe au declarat apel D. – S. Teritorial Oradea solicitând în principal desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond pentru nelegalitatea și netemeincia soluției pronunțare, precum și partea civilă K&H E. C. Private Limited Company.
Asupra apelurilor declarate:
Analizând actele și lucrările dosarului prin raportare la motivele de apel expuse de D. – S. Teritorial Oradea, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept potrivit dispozițiilor art. 417 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea apreciază că instanța de fond nu și-a îndeplinit obligația de a motiva în fapt și în drept hotărârea pronunțată atât sub aspectul laturii penale cât și sub aspectul laturii civile.
Cu privire la această obligație, în jurisprudența sa Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că „motivarea soluției pronunțate de instanța de judecată constituie o îndatorire care înlătură orice aspect discreționar în realizarea justiției, dând părților din proces posibilitatea să‑și formeze convingerea cu privire la legalitatea și temeinicia soluției adoptate, iar instanțelor de control judiciar elementele necesare pentru exercitarea controlului judecătoresc. A motiva înseamnă a demonstra, a pune în evidență datele concrete care, folosite ca premise, duc la formularea unei concluzii logice. Simpla afirmare a unei concluzii fără indicarea unei date concrete, fără a arăta în ce mod a fost stabilită acea dată sau referirea explicită ori implicită la actele cauzei în general nu înseamnă a motiva”.
În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că motivarea unei hotărâri constituie una dintre componentele dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale îi atribuie „instanței” obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor părților (CEDO, hotărârea din 20 aprilie 2010, în cauza B. c. României, parag. 32‑38).
Tot astfel, potrivit art. 31 din Avizul nr. 11 (2008) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind calitatea hotărârilor judecătorești se reține că pentru a fi de calitate, hotărârea judecătorească trebuie percepută de justițiabil și de societate în general drept rezultatul unei aplicări pertinente a regulilor de drept, al unei proceduri echitabile și al unei aprecieri convingătoare a faptelor, fiind executabilă. Justițiabilul va avea atunci convingerea că a fost examinată cauza sa și că a fost soluționată corect și societatea va percepe hotărârea ca pe un factor ce poate restabili pacea socială.
Curtea constată că prima instanță s-a rezumat la a reproduce ad litteramconținutul rechizitoriului (inclusiv modul în care s-au folosit majuscule ori sublinieri ale textelor, dar și calitățile specifice fazei de urmărire penală conform vechiului Cod procedură penală), urmată de o prezentare lapidară a considerentelor pentru care s-au dispus soluțiile din dispozitivul hotărârii, lipsind cu desăvârșire prezentarea stării de fapt astfel cum aceasta trebuia să fie reținută instanță în baza probelor existente la dosar, lipsind orice analiză a probelor avute în vedere de acuzare, lipsind raportarea stării de fapt la încadrările juridice reținute în rechizitoriu, instanța omițând să se pronunțe cu privire la cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice și la apărările acestuia, existând contradicții între considerente și dispozitiv.
Îndeplinirea obligației instanței de fond de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor părților, precum și de a expune raționamentul juridic în baza căruia a aplicat normele de drept este esențială pentru realizarea controlului judiciar. Numai în prezența unei astfel de motivări se poate critica (de către apărare sau acuzare) raționamentul juridic al instanței de fond și numai în astfel de condiții se poate verifica legalitatea și temeinicia acestuia de către instanța de control judiciar.
Importanța motivării hotărârilor este reflectată și în inserarea acestei obligații în Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești care prevede la art 131 alineat 2 că în cuprinsul hotărârii, conținutul actelor de sesizare a instanței și apărările părților sunt sintetizate, motivarea hotărârii judecătorești trebuind să arate silogismul juridic din care rezultă aplicarea normei de drept la situația de fapt reținută.
Raportând cele de mai sus la considerentele sentinței apelate, Curtea constată că aceasta nu cuprinde:
- în concret și în mod distinct, prin raportare la probele administrate în cauză, care sunt faptele reținute de instanța de fond, prevăzute la art. 323 alineat 1 Cod penal și de art. 7 alineat 1 din Legea nr 39/2003, cu privire la care a procedat la schimbarea încadrării juridice într-o singură infracțiune prevăzută de art 367 Cod penal.
O astfel de analiză se impune atât pentru verificarea incidenței deciziei nr. 12/2014 pentru dezlegarea unei chestiuni de drept pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție (în raport de infracțiunea prevăzută de art. 323 alineat 1 Cod penal, ceea ce impune analiza în concret a tipicității obiective și subiective a infracțiunii prevăzute de art. 323 alineat 1 Cod penal prin raportare la noua reglementare), cât și pentru verificarea raționamentului juridic în baza căruia s-a ajuns la schimbarea încadrării juridice din două infracțiuni într-una singură (în condițiile în care inculpatul K. A. a fost trimis în judecată distinct pentru cele două forme de participație constituită, reținându-se cu alte cuvinte existența a două fapte penale diferite), dar și pentru verificarea, în ordinea de prioritate prevăzută de art 16 Cod procedură penală, a cazurilor care impun achitarea, respectiv încetarea procesului penal.
- în concret, prin raportare la probele administrate în cauză, care sunt faptele de spălare de bani reținute de instanța de fond și analiza în concret a probelor care au stat la baza soluției instanței de fond de achitare a inculpatului K. A. în baza art. 16 li.t b Cod procedură penală cu privire la infracțiunea de spălare de bani prevăzută la art. 29 alin. 1 li.t a din Legea nr. 565/2002 cu aplicarea art. 35 Cod penal.
O astfel de analiză se impune atât pentru verificarea existenței în sine a faptei inculpatului K. A. (având în vedere temeiul de achitare reținut), cât și pentru corecta stabilire a încadrării juridice, în lipsa acestora curtea fiind în imposibilitate de a verifica raționamentul juridic în baza căruia s-a ajuns la soluția de achitare a inculpatului.
O astfel de analiză s-ar fi impus cu atât mai mult cu cât inculpatul a contestat încadrarea juridică a infracțiunii de spălare de bani prevăzută la art 29 alin 1 lit a din Legea 565/2002, solicitând chiar schimbarea încadrării faptei în infracțiunea de delapidare prevăzută la art 215 ind 1 Cod penal din 1969, cerere (aflată la fila 10 dosar instanță) asupra căreia instanța de fond a omis cu desăvârșire să se pronunțe.
Cu privire la această infracțiune se reține în considerentele hotărârii instanței de fond, în esență, că D. nu a reușit să probeze existența infracțiunii premisă și anume infracțiunea de delapidare care se reține că ar fi fost săvârșită de către inculpatul K. A., pe teritoriul Ungariei, arătându-se că această dovadă putea fi efectuată doar cu o hotărâre definitivă de condamnare pentru infracțiunea de delapidare, lipsind cu desăvârșire orice analiză a stării de fapt prin raportare la elementele constitutive ale infracțiunii de spălare de bani prevăzută la art 29 alin 1 lit a din Legea 565/2002, dar și orice analiză a dispozițiilor alineatului 5 al textului de lege, conform căruia dispozițiile alineat 1-4 se aplică indiferent dacă infracțiunea din care provine bunul a fost comisă pe teritoriul României sau în străinătate.
- stabilirea clară a temeiului de achitare reținut în cazul infracțiunii de spălare de bani, respectiv dacă acesta este reprezentat de art 16 alineat 1 teza I sau de teza II Cod procedură penală.
O astfel de distincție (care nu se regăsește în dispozitivul hotărârii) se impune a fi realizată atât pentru verificarea de către instanța de control judiciar a temeiurilor pentru care instanța de fond a dispus o astfel de soluție, cât și pentru verificarea modului de soluționare a laturii civile (având în vedere că potrivit art 25 Cod procedură penală în cazul temeiului de achitare prevăzut de art 16 alineat 1 teza I Cod procedură penală acțiunea civilă este lăsată nesoluționată, pe când în cazul temeiului de achitare prevăzut de art 16 alineat 1 teza II Cod procedură penală instanța se pronunță asupra acesteia).
În prezenta cauză, acestei omisiuni a instanței de fond i se alătură caracterul contradictoriu al considerentelor care au stat la baza soluției, unde se arată fie că D. nu a reușit să probeze existența infracțiunii premisă, fie că instanța de judecată nu poate trage concluzia dincolo de orice dubiu că inculpatul a săvârșit această infracțiune, fie că acesta nu a avut calitatea de asociat și administrator pe teritoriul României, neparticipând la fapte de comerț în România, considerente care sunt susceptibile să atragă incidența unor temeiuri diferite de achitare.
- modalitatea și criteriile de determinare a legii penale mai favorabile în condițiile art. 5 Cod penal prin prisma deciziei nr 265/06.05.2014 a Curții Constituționale, analiză care trebuie să se regăsească în considerentele hotărârii, or cu privire la acest aspect, se reține că, anterior soluționării fondului cauzei (prin urmare anterior momentului la care instanța deliberează asupra temeiniciei acuzațiilor) prima instanță a pus în discuție și s-a pronunțat (prin încheierea din 17.11.2015) cu privire la legea penală mai favorabilă.
- analiza apărărilor formulate de inculpat, inclusiv cele expuse în cadrul memoriului aflat la fila 10 dosar instanță.
Toate aceste omisiuni ale instanței de fond sunt de natură a indica lipsa unei judecăți efective a cauzei, care nu poate fi suplinită de către instanța de apel întrucât ar conduce la lipsirea inculpatului de un grad de jurisdicție, ceea ce ar constitui o restrângere disproporționată a dreptului la un proces echitabil care nu poate fi compensată prin analiza instanței de control judiciar, cu atât mai mult cu cât inculpatul (care avea interdicția de a părăsi teritoriul Ungariei) nu a avut posibilitatea efectivă de a se prezenta personal în fața primei instanțe.
Deși omisiunea primei instanțe de a expune raționamentul juridic în baza căruia a pronunțat soluțiile regăsite în dispozitivul hotărârii nu constituie o cauză de nulitate absolută, neîncadrându-se ca atare printre motivele care pot atrage desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare în conformitate cu art. 421 pct. 2 lit. b Cod procedură penală, curtea constată că soluția se impune pentru a garanta respectarea atât a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, cât și a dreptului la două grade de jurisdicție în materie penală garantat de art. 2 din Protocolul adițional nr. 7 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Astfel, potrivit art. 2 din Protocolul adițional nr. 7 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale persoana declarată vinovată de o infracțiune are dreptul să ceară examinarea declarației de vinovăției sau condamnării de către o jurisdicție superioară.
Totodată, se constată că situația din prezenta cauză nu se numără printre excepțiile prevăzute de art. 2 alin. 2 din Protocolul adițional nr. 7 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale cu privire la care este suficientă existența unui singur grad de jurisdicție.
Chiar dacă apelul este o cale de atac integral devolutivă, instanța de control judiciar având plenitudine de jurisdicție și putând reaprecia și statua asupra vinovăției, acest efect al apelului nu echivalează cu a statua pentru prima dată (în primă și ultimă instanță) asupra situației de fapt, apelul fiind în principal o cale de atac presupunând, prin urmare, în mod necesar, realizarea controlului judiciar.
Or, controlul judiciar presupune verificarea unei judecăți efectuate și a raționamentului juridic al instanței de fond, sub aspectul legalității și temeiniciei, control care nu poate fi realizat în concret în lipsa unei judecăți efective în primă instanță cu respectarea exigențelor art. 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
În situația în care Curtea ar analiza toate componente acțiunii penale din cauză și toate apărările inculpatului pentru prima oară în apel, s-ar putea ajunge inclusiv la pronunțarea unei soluții pe fondul cauzei cu privire la încadrări juridice care nu au făcut obiectul judecății în fond (deși vizează cereri formulate în fața aceleiași instanțe, bunăoară schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de spălare de bani în cea de delapidare), inculpatul nemaiavând acces la exercitarea controlului judiciar asupra acestei decizii, hotărârea fiind definitivă.
În legătură cu enumerarea de la art. 421 pct. 2 lit. b Cod procedură penală, curtea reține că în jurisprudență s-au identificat și alte ipoteze în care, în mod excepțional, în temeiul art 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art 2 Protocolul 7, pe considerente ce țin de încălcarea dreptului la un proces echitabil cu ocazia judecării fondului sau în cazul existenței unui alt viciu semnificativ și substanțial care conduce la încălcarea dreptului la dublul grad de jurisdicție, este justificată trimiterea cauzei spre rejudecare, între acestea regăsindu-se (cu titlu exemplificativ) lipsa cercetării judecătorești în primă instanță, lipsa totală a motivării instanței de fond, contradicții evidente între considerentele și dispozitivul hotărârii, aplicarea unei singure pedepse pentru mai multe infracțiuni, etc.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. b Cod procedură penală, va admite apelurile declarate de D. – S. Teritorial Oradea și de către partea civilă K&H E. C. Private Limited Company împotriva sentinței penale nr. 192 din 02 decembrie 2015 a Tribunalului Bihor, pe care o va desființa și va dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță.
Va dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 260 lei către avocat P. A., reprezentând onorariul avocațial, potrivit delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 437/2016 emisă de Baroul Bihor.
În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate în apel vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 421 pct. 2 lit. b Cod procedură penală,
Admite apelurile declarate de D. – S. Teritorial Oradea și de către partea civilă K&H E. C. Private Limited Company împotriva sentinței penale nr. 192 din 02 decembrie 2015 a Tribunalului Bihor, pe care o desființează și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 260 lei către avocat P. A., reprezentând onorariul avocațial, potrivit delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 437/2016 emisă de Baroul Bihor.
În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate în apel rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de astăzi, 09 februarie 2016.
Președinte, Judecător,
O. M. A. C. R.
Grefier,
D. L. L.
Red. Decizie O.M./23.02.2016
Jud. fond. M. V. V.
Tehnored. D.L.L./23.02.2016/4 exemplare
Emise comunicări cu:
- Inculpatul intimat K. Atttila
- Partea civilă apelantă K&H E. C. Private Limited Company
- D. – S. Teritorial Oradea
| ← Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 18/2016. Curtea... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... → |
|---|
