Tâlhărie. Art.233 NCP. Decizia nr. 25/2016. Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 25/2016 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 26-01-2016 în dosarul nr. 25/2016
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
-Secția penală și pentru cu minori
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3159
DECIZIA PENALĂ NR. 25/A/2016
Ședința publică din 26 ianuarie 2016
PREȘEDINTE: MIHAIL UDROIU
JUDECĂTOR: A. C.
Grefier: C. P.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea a fost reprezentat de procuror V. B..
Pe rol se află judecarea apelului penal declarat de inculpatul C. C., trimis în judecată pentru comiterea a două infracțiuni de tâlhărie calificată, prev. și ped. de art. 234 alin. (1) lit. d) C.pen., împotriva sentinței penale nr. 55 din 28 aprilie 2015 a Judecătoriei Negrești-Oaș.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat apărătorul din oficiu al inculpatului apelant C. C., av. C. G., conform delegației nr. 5807/2015, emisă de Baroul Bihor și au lipsit inculpatul apelant C. C., părțile civile intimate M. E. și C. I., partea responsabilă civilmente intimată Mariuțac L. Crenguța și S. de probațiune Satu M..
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Curtea, constând că procedura de citare a fost legal îndeplinită, atât cu inculpatul apelant, cât și cu partea responsabilă civilmente intimată și cu S. de probațiune Satu M. și că nici apărătorul inculpatului apelant și nici reprezentantul Ministerului Public nu solicită administrarea de probe și nu au de formulat cereri noi, declară terminată cercetarea judecătorească și acordă părților cuvântul asupra apelului.
Apărătorul din oficiu al inculpatului apelant C. C., av. C. G. solicită să se admită apelul declarat de inculpat și să se desființeze sentința în sensul de a i se aplica inculpatului apelant o măsură educativă neprivativă de libertate, apreciind că aceasta va fi de natură să asigure îndreptarea acestuia.
Reprezentantul Ministerului Public solicită să se respingă ca nefondat apelul declarat de inculpat, apreciind că hotărârea atacată este temeinică și legală, inclusiv sub aspectul măsurii educative dispuse față de inculpatul apelant, ținând seama de natura infracțiunilor comise de acesta.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra apelului penal de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 55 din 28 aprilie 2015, Judecătoria Negrești-Oaș, în temeiul art. 113 alin. (2), art. 114 alin. (2) lit. b) și art. 124 C.pen. i-a aplicat inculpatului P. A. R. [fiul lui M. M. și A. V., născut în data de 16.02.1998, în mun. Baia M., jud. Maramureș, domiciliat în Negrești Oaș, ., . M., cetățenia română, fără ocupație, studii – 5 clase, fără antecedente penale, posesor al CI ., nr._, având C.N.P._], măsura educativă a internării într-un centru educativ pentru o perioadă de 1 an și 3 luni pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată prevăzută și pedepsită de art. 234 alin. (1) lit. d) C.pen (pct. 1 din rechizitoriu) și pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată prevăzută și pedepsită de art. 234 alin. (1) lit. d) C.pen. (pct. 2 din rechizitoriu) cu aplicarea art. 129 alin. (1) C.pen.
În baza art. 127 C.pen. raportat la art. 72 C.pen. s-a dedus din durata măsurii educative a internării într-un centru educativ durata măsurii preventive a arestului la domiciliu luată față de inculpat de la data de 3.12.2014 până la data de 14.02.2015.
În temeiul art. 113 alin. (2), art. 114 alin. (2) lit. b) și art. 124 C.pen. i s-a aplicat inculpatului C. C. [fiul lui G. și L. Crenguța, născut în data de 17.01.1998, în mun. Satu M., jud. Satu M., domiciliat în Negrești Oaș, .. 15 . M., cetățenia română, fără ocupație, studii – 9 clase, fără antecedente penale, având C.N.P._] măsura educativă a internării într-un centru educativ pentru o perioadă de 1 an pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată prevăzută și pedepsită de art. 234 alin. (1) lit. d) C.pen (pct. 1 din rechizitoriu) și pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată prevăzută și pedepsită de art. 234 alin. (1) lit. d) C.pen. (pct. 2 din rechizitoriu) cu aplicarea art. 129 alin. (1) C.pen.
În baza art. 127 C.pen. raportat la art. 72 C.pen. s-a dedus din durata măsurii educative a internării într-un centru educativ durata măsurii preventive a arestului la domiciliu luată față de inculpat de la data de 3.12.2014 până la data de 14.02.2015.
S-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă M. E., cu domiciliul în localitatea Pomi nr. 235, . M., CNP._ și au fost obligați inculpații și persoanele responsabile civilmente Buzgo A. V. și Mariuțac L. Crenguța, în solidar, la plata sumei de 6500 lei cu titlu de despăgubiri reprezentând suma de bani și contravaloarea bunurilor sustrase și nerecuperate.
S-a respins ca rămasă fără obiect acțiunea civilă exercitată de partea civilă C. I., domiciliat în Negrești Oaș, . T, jud. Satu M..
În temeiul art. 272 rap. la art. 274 alin. (1) C.proc.pen. au fost obligați inculpații la plata către stat a sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, câte 400 de lei fiecare.
În temeiul art. 272 alin. 2 comb. cu art. 274 alin. (1) teza finală C.proc.pen. s-a dispus virarea în contul Baroului de avocați Satu M. din fondurile avansate de Ministerul Justiției a următoarelor sume de bani: 200 lei reprezentând onorariul cuvenit doamnei avocat P. A. M. desemnată din oficiu să acorde asistență juridică inculpatului P. A. R. în faza de judecată potrivit delegației nr. 145/10.02.2015; 200 de lei reprezentând onorariul cuvenit domnului avocat R. V. desemnat din oficiu să acorde asistență juridică inculpatului C. C. în faza de judecată potrivit delegației nr._15; 600 de lei reprezentând onorariul cuvenit domnului avocat Graner A. I. desemnat din oficiu să asigure asistența juridică inculpatului P. A. R. în faza de urmărire penală potrivit delegației nr. 119/30.11.2014; 600 de lei reprezentând onorariul cuvenit domnului avocat H. M. desemnat din oficiu să asigure asistența juridică inculpatului C. C. în faza de urmărire penală potrivit delegației nr. 121/30.11.2014.
A reținut instanța de fond că, prin rechizitoriul emis la data de 19.12.2014 de P. de pe lângă Judecătoria Negrești Oaș în dosar nr. 927/P/2014 inculpații P. A. R. și C. C. au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea a două infracțiuni de tâlhărie calificată, fapte prev. și ped. de art. 234 alin. (1) lit. d) C.pen. cu aplicarea art. 38 C.pen.
În fapt prin actul de sesizare a instanței s-a reținut că în seara zilei de 29.11.2014 inculpații P. A. R. și C. C., împreună cu numitul B. G. A. (inculpat în altă cauză) au imobilizat-o pe persoana vătămată M. E. și i-au sustras acesteia geanta pe care o avea asupra sa și că, în noaptea de 28/29 noiembrie 2014, în jurul orelor 24,00, au imobilizat-o pe persoana vătămată C. I. și i-au sustras portofelul.
Instanța de fond, coroborând declarațiile inculpaților cu celelalte probe administrate în faza de urmărire penală a reținut că, în seara zilei de 29.11.2014 în jurul orelor 21.30 inculpații P. A. R. au așteptat-o pe persoana vătămată M. E. în scara blocului nr. 43 situat pe . Oaș, și în timp ce inculpatul C. C. a imobilizat-o, inculpatul P. A. R. a deposedat-o pe persoana vătămată de geanta ce o avea asupra sa.
Așa cum rezultă din declarația persoanei vătămate (f. 39-40 d.u.p. și declarația dată în ședința din data de 31.03.2015) anterior săvârșirii faptei, inculpații au urmărit-o pe aceasta pe stradă în timp ce se îndrepta spre blocul mai sus-menționat, unde locuiește fiul persoanei vătămate. Din declarația inculpatului P. A. R. (f. 48-49 d.u.p.) rezultă faptul că inculpații au urmărit-o pe persoana vătămată și la o dată anterioară, respectiv în ziua de 27.11.2014 împrejurare în care au observat faptul că aceasta a intrat în scara blocului nr. 43, observând și etajul și apartamentul în care a intrat. Încă din acel moment inculpații au hotărât să o tâlhărească pe persoana vătămată astfel încât au urmărit-o pentru a vedea unde locuiește, pregătind astfel săvârșirea infracțiunii.
În seara zilei de 29.11.2014, inculpații au observat-o pe persoana vătămată singură pe stradă și după ce s-au asigurat că aceasta se deplasează spre blocul nr. 43, au depășit-o și au așteptat-o în scara blocului, la etajul al doilea. În momentul în care persoana vătămată a intrat în scară, cei doi inculpați au coborât și în momentul în care au trecut pe lângă aceasta au trântit-o la pământ iar în timp ce inculpatul C. C. îi ținea mâna la gură pentru a nu putea striga, inculpatul P. i-a sustras persoanei vătămate geanta.
Astfel cum rezultă din certificatul medico-legal emis la data de 12.12.2014, violențele exercitate asupra persoanei vătămate i-au cauzat acesteia leziuni ce au necesitat 6-7 zile de îngrijiri medicale. Persoana vătămată prezenta cu ocazia examinării o plagă contuză a regiunii sprâncenoase iar potrivit concluziilor certificatului medico-legal aceasta s-a putut produce prin lovire cu un corp dur și poate data din 29.11.2014.
După comiterea faptei inculpații au fugit și s-au ascuns pe acoperișul blocului în care locuiește inculpatul P. A. R., au luat bunurile de valoare și în special banii ce se aflau în poșeta persoanei vătămate, după care au aruncat poșeta în grădina blocului. Astfel cum rezultă din declarațiile inculpaților, banii au rămas la inculpatul P. A. urmând ca ulterior să procedeze la împărțirea acestora.
În cursul aceleiași nopți inculpatul P. A. R. observând faptul că este căutat de organele de poliție, a recuperat geanta din locul în care o aruncase, a adus-o acasă și a ars-o împreună cu o parte din bunuri iar o parte le-a ascuns în diverse locuri din apartamentul său.
Aceste aspecte, relatate de către inculpatul P. A. au fost constatate cu ocazia verificărilor efectuate de către organele de poliție în locuința inculpatului (f. 90 -95 d,u.p) iar bunurile recuperate au fost predate persoanei vătămate în data de 30.11.2014 ( f. 96) și 11.12.2014 (f. 98).
În ceea ce privește fapta săvârșită de inculpați în dauna persoanei vătămate C. I., având în vedere declarațiile inculpaților (f. 48- 49 și 65-67) și declarația persoanei vătămate instanța de fond a reținut că în seara de 28.11.2014, în jurul orelor 20.00, inculpații, observând că persoana vătămată se află în stare de ebrietate au urmărit-o cu intenția de a o tâlhări.
În jurul orelor 24,00, profitând de faptul că aceasta ajunsese într-o zonă mai retrasă, în zona brutăriei Nord Prod din apropierea stației Petrom, în sensul de deplasare spre . C. l-a imobilizat pe acesta prinzându-l prin spate de ambele mâini iar inculpatul P. A. i-a sustras persoanei vătămate portofelul din buzunarul de la spate, deposedând astfel persoana vătămată de suma de 100 lei.
În cursul aceleiași nopți, în jurul orei 2,00, persoana vătămată a sesizat organele de poliție, apelând serviciul de urgență 112, însă inițial a fost sancționat contravențional deoarece în urma deplasării la fața locului organele de poliție au constatat că aspectele sesizate nu se confirmă, ținând seama și de faptul că persoana vătămată era în stare de ebrietate.
Fiind audiați în legătură cu fapta descrisă la primul punct, inculpații au recunoscut și săvârșirea acestei tâlhării drept pentru care organele de cercetare penală s-au sesizat din oficiu.
A reținut instanța de fond că fapta inculpaților P. A. R. și C. C., constând în aceea că, în data de 29.11.2014, în jurul orei 21.30, au imobilizat-o pe persoana vătămată M. E. și i-au sustras acesteia geanta ce o avea asupra sa întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie calificată prevăzută și pedepsită de art. 234 alin. (1) lit. d) C.pen.
S-a reținut că fapta acelorași inculpați constând în aceea că în noaptea de 28/29.11.2014 în jurul orelor 24.00 au imobilizat-o pe persoana vătămată C. I. și i-au sustras acesteia portofelul întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie calificată, prevăzută și pedepsită de art. 234 alin. (1) lit. d) C.pen.
S-a menționat că, sub aspectul laturii obiective, infracțiunea de tâlhărie are un conținut complex, în care furtul constituie activitatea principală, iar folosirea de violențe, activitatea secundară.
Activitatea principală este realizată în cazul faptelor săvârșite de inculpați prin acțiunea de luare a unui bun mobil din posesia altei persoane- o geantă în cazul persoanei vătămate M. E., respectiv un portofel, în cazul persoanei vătămate C. I., fără consimțământul acestora.
Activitatea secundară s-a realizat prin smulgerea bunuluidin mâna părții vătămate M. E. după imobilizarea în prealabil a acesteia, respectiv prin imobilizarea persoanei vătămate C. I., în ambele cazuri constrângerea fizică exercitată asupra persoanelor vătămate fiind comisă în scopul deposedării acestora de bunurile sustrase de către inculpați.
Urmarea imediată constă, pe de o parte, în atingerea adusă relațiilor sociale referitoare la posesia bunurilor mobile și producerea unei pagube, prin diminuarea patrimoniului părții vătămate cu valoarea bunurilor sustrase, iar pe de altă parte, în atingerea adusă dreptului persoanelor de a fi ocrotite împotriva actelor de violență producătoare de suferințe fizice.
Legătura de cauzalitate dintre activitățile de sustragere prin violențe și prejudiciul creat rezultă din aceea că, în lipsa activității inculpaților, paguba nu s-ar fi produs.
S-a reținut că sub aspectul laturii subiective, inculpații au săvârșit faptele cu intenție directă (art. 16 alin. (3) lit. a) C.pen.) deoarece au avut reprezentarea că, prin folosirea de violențe, iau bunuri din posesia altei persoane, fără consimțământul acesteia, prevăzând consecințele păgubitoare asupra patrimoniului și integrității fizice, și au urmărit atât însușirea pe nedrept a bunului, cât și folosirea violențelor pentru realizarea sustragerii.
Intenția directă rezultă în ambele cazuri din faptul că inculpații au urmărit persoanele vătămate (în cazul persoanei vătămate M. E., actele premergătoare săvârșirii tâlhăriei fiind mai bine caracterizate) și au așteptat momentul potrivit pentru a acționa, iar în ambele cazuri violențele au fost exercitate asupra persoanelor vătămate în scopul săvârșirii furtului.
În ceea ce privește participația la săvârșirea infracțiunii, instanța de fond a constatat că cei doi inculpați au fost coautori la infracțiunile de tâlhărie comise, sub acest aspect neavând nicio relevanță faptul că activitatea inculpatului C. C. s-a concretizat în principal în imobilizarea victimelor iar activitatea inculpatului P. A. R. a constat în deposedarea persoanelor vătămate de bunurile sustrase. Ceea ce este esențial este faptul că inculpații au acționat împreună, în baza unei înțelegeri prealabile prin desfășurarea unor activități materiale concordante ce realizează în mod nemijlocit elementul material al laturii obiective a infracțiunii de tâlhărie .
La individualizarea sancțiunii și proporționalizarea acesteia, instanța de fond a avut în vedere în primul rând faptul că inculpații erau minori la data săvârșirii faptelor astfel încât angajarea răspunderii penale urmează a se face în speță potrivit art. 114 C.pen. Instanța de fond a avut în vedere de asemenea dispozițiile art. 74 C.pen., potrivit cărora stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Cu toate că potrivit dispozițiilor art. 114 alin. 1 C.pen. sancționarea infractorilor minori se realizează în principal prin aplicarea unei măsuri educative neprivative de libertate iar o măsură educativă privativă de libertate se poate dispune în mod excepțional numai în cazurile prevăzute de art. 144 alin. 2 C.pen, instanța de fond a apreciat că față de natura infracțiunilor comise de inculpați și de gravitatea acestora, față de modul de comitere a faptelor și persoana inculpaților, pentru sancționarea acestora în mod eficient și pentru prevenirea comiterii de noi infracțiuni se impune aplicarea unei măsuri educative privative de libertate, respectiv internarea într-un centru educativ .
S-a arătat că, în primul rând trebuie să se țină seama de faptul că inculpații au comis cele două infracțiuni de tâlhărie calificată prevăzute de art. 234 alin. (1) lit. d C.pen. pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 3 la 10 ani, fiind incident cazul prevăzut de art. 114 alin. (2) lit. b) C.pen., pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile comise fiind mai mare de 7 ani.
S-a reținut că cele două infracțiuni au fost comise într-un interval scurt de timp fiind urmarea punerii în executare a unei rezoluții infracționale anterioare, care prefigura o activitate infracțională cu caracter de continuitate și care relevă faptul că inculpații au perceput și au ales această activitate infracțională ca o modalitate obișnuită de a-și procura bani. Așa cum rezultă din declarația inculpatului P. A. R., în cursul lunii noiembrie 2014 inculpații au luat hotărârea de a comite infracțiuni pentru a-și procura bani având în vedere că se apropia sărbătoarea Crăciunului și așa cum rezultă din modul de operare în cazul pentru celor două infracțiuni ce fac obiectul prezentei inculpații petreceau mult timp pe stradă, în diverse zone ale orașului așteptând oportunitatea de a-și duce la îndeplinire hotărârea infracțională. În acest sens și-au luat măsuri pentru a nu fi recunoscuți, purtând gluga pe cap și uneori acoperindu-și cu fularele, au ales ca victime persoane vulnerabile fie datorită vârstei, fie datorită stării de ebrietate, le-au urmărit iar pentru a le deposeda pe acestea de bunuri nu au ezitat a folosi violența în măsura în care aceasta a fost necesară în funcție de vârsta și starea victimei.
Modul în care au acționat inculpații, în special în cazul persoanei vătămate M. E. relevă un grad ridicat de periculozitate socială a inculpaților, în pofida faptului că aceștia sunt minori.
S-a reținut că deși este adevărat că inițiativa comiterii infracțiunilor a aparțiunt inculpatului P. A. R. însă inculpatul C. C. nu a avut în nici un moment intenția de a refuza participarea sa la comiterea acestora, dimpotrivă și-a însușit planul conceput de coinculpatul P. și a avut o contribuție importantă, nemijlocită, la comiterea ambelor infracțiuni de tâlhărie.
Având în vedere și datele prezentate în cuprinsul referatelor de evaluare întocmite de S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Satu M. cu referire la anturajul și preocupările inculpaților, care constituie totodată motivația desfășurării activității infracționale, absența oricăror activități cu caracter educațional ca urmare a abandonului școlar, situația familială și faptul că în cazul ambilor inculpați eforturile părinților de a exercita supravegherea și controlul acestora s-au dovedit ineficiente, instanța a apreciat că măsurile neprivative de libertate nu ar fi suficiente și apte de a realiza îndreptarea inculpaților și reintegrarea socială a acestora.
Având în vedere faptul că cele două infracțiuni pentru care inculpații au fost trimiși în judecată sunt concurente și ambele au fost săvârșite în timpul minorității instanța de fond a făcut aplicarea art. 129 alin. 1 C.pen. stabilind o singură măsură educativă constând în internarea într-un centru educativ.
În consecință i s-a aplicat inculpatului P. A. R. măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 1 an și 3 luni iar inculpatului C. C. măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 1 an.
Sub aspectul laturii civile a cauzei instanța de fond a reținut faptul că persoana vătămată C. I. s-a constituit parte civilă la primul termen de judecată în data de 10.02.2015 (f. 107-108) solicitând suma de 80 de lei și portofelul de care a fost deposedat prin fapta inculpaților. La același termen de judecată inculpații au restituit părții civile suma de bani sustrasă și portmoneul astfel încât instanța urmează a constata că acțiunea civilă exercitată de către acesta a rămas fără obiect.
În ceea ce o privește persoana vătămată M. E. instanța a reținut faptul că în cuprinsul declarației dată în faza de urmărire penală (f. 40 d.u.p.) aceasta a declarat că se constituie parte civilă precizând că valoarea bunurilor sustrase de inculpați este de aproximativ 8000 de lei.
În cursul judecății, prin cererea depusă la data de 27.02.2015 persoana vătămată a arătat că se constituie parte civilă cu suma de 9875 lei (f. 104) reprezentând valoarea bunurilor ce nu i-au fost restituite, indicând în cuprinsul cererii bunurile pe care le avea asupra sa în momentul în care inculpații au tâlhărit-o.
Din analiza comparativă a acestora instanța de fond a reținut faptul că în ambele faze ale procesului penal partea civilă a susținut că avea asupra sa mai multe obiecte din aur, astfel încât la stabilirea despăgubirilor civile a avut în vedere bunurile indicate în cuprinsul cererii depuse la data de 27.02.2015 reținând faptul că partea civilă avea în geanta sustrasă de inculpați o brățară de aur de 14 grame, un inel de aur de 5 grame, un lănțișor de aur de 12 grame, bunuri în valoare de 4680 lei, având în vedere că valoarea unui gram de aur este de 156 lei. Totodată s-a avut în vedere faptul că obiectele din aur nu au fost găsite și predate părții civile așa cum rezultă din procesul-verbal de predare întocmit de organele de urmărire penală (f. 98 d.u.p.).
De asemenea instanța de fond a reținut că partea civilă avea asupra sa suma de 3400 de lei și 600 de euro, având în vedere declarația din faza de urmărire penală, dată la un moment mai apropiat de cel al săvârșirii faptei de către inculpați. Potrivit procesului-verbal de predare menționat mai sus, s-a restituit părții civile suma de 1300 de lei și respectiv 250 de euro, astfel încât instanța urmează i-a obligat pe inculpați la restituirea sumei de 3643 lei (2100 lei + 1543 lei - echivalentul în lei a sumei de 350 de euro potrivit cursului BNR de la data pronunțării).
Instanța de fond a mai reținut faptul că inculpații i-au sustras părții civile și 2 telefoane mobile marca Samsung și un încărcător, bunuri care nu i-au fost restituite acesteia, astfel încât au fost obligați inculpații la plata contravalorii acestora, apreciată ca fiind de 900 de lei.
În consecință, raportat la cele mai sus expuse, s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de partea civilă M. E. și au fost obligați inculpații în solidar cu persoanele responsabile civilmente la plata sumei de 6500 lei cu titlu de despăgubiri civile .
Împotriva sentinței penale mai sus arătate, în termen legal, a declarat apel inculpatul C. C., fără a-l motiva în scris.
Apărătorul din oficiu al inculpatului apelant a criticat hotărârea sub aspectul netemeiniciei, solicitând să se i se aplice inculpatului apelant o măsură educativă neprivativă de libertate, apreciind că aceasta va fi de natură să asigure îndreptarea inculpatului apelat.
Analizând actele și lucrările dosarului prin raportare la motivele de apel, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept potrivit dispozițiilor art. 417 alin. (2) Cod procedură penală Curtea reține următoarele:
Instanța de fond a stabilit în mod corect vinovăția inculpatului apelant, pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate în cauză, dând faptelor comise de către acesta încadrarea juridică corespunzătoare.
Din probele administrate în faza de urmărire penală [procesele-verbale de cercetare la fața locului (filele 4-5, 13-14), planșele fotografice (filele 6-11, 16-17, 90-95), declarația persoanei vătămate Cslean I. (filele 36-37), declarația persoanei vătămate M. E. (filele 39-41), certificatul medico-legal emis pe seama persoanei vătămate M. E. (fila 42), declarațiile inculpatului P. A.-R. (filele 45, 47-49), declarația inculpatului B. G. A. (filele 54, 56-58, 60), declarațiile inculpatul C. C. (filele 63, 65-67, 69-71), declarațiile martorilor Mariuțac L.-Crenguța (filele 73-74), Pantlicaș B.-M. (fila 76), S. V. (filele 78-79), B. A.-V. (filele 81-82), P. M. (filele 84-85)], care se coroborează cu declarațiile date de inculpații P. A. R. (filele 65-67) și C. C. (filele 68-70) în fața instanței de fond, rezult că, în data de 29 octombrie 2014, inculpatul apelant C. C., împreună cu inculpatul P. A. R. au urmărit-o pe persoana vătămată M. E. în scara blocului nr. 43, situat pe .-Oaș și, în timp ce inculpatul apelant C. C. a imobilizat-o, punându-i și mâna la gură, pentru a nu putea striga, inculpatul P. A. R. a deposedat-o pe persoana vătămată de geanta pe care aceasta o avea asupra sa. prin smulgere.
Din certificatul medico-legal nr. 1646/I/a/2014 din 14 decembrie 2014 (fila 42 din dosarul de urmărire penală), rezultă că persoana vătămată a prezentat în urma agresiunii leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 6-7 zile de îngrijiri medicale.
De asemenea, în seara zilei de 28 noiembrie 2014, în jurul orei 20,00, inculpatul apelant C. C. și inculpatul P. A. R., observând că persoana vătămată Cslean I. se află în stare de ebrietate, au urmărit-o cu intenția de a o tâlhări. Profitând că persoana vătămată a ajuns într-o zonă mai retrasă, în zona brutăriei Nord Prod din apropierea stației Petrom din negrești Oaș, în sensul de deplasare spre . C. C. a imobilizat-o pe persoana vătămată, prinzând-o prin spate de ambele mâini, timp în care inculpatul P. A. R. i-a sustras portofelul din buzunarul de la spate, deposedând-o de suma de 100 lei.
Curtea constată că faptele inculpaților C. C. și P. A. R. sunt tipice, fiind întrunite atât sub aspect obiectiv, cât și sub aspect subiectiv elementele constitutive ale infracțiunilor de tâlhărie calificată.
Elementul material al laturii obiective constă în acțiunile celor doi inculpați de sustragere a genții persoanei vătămate M. E. și a portofelului persoanei vătămate C. I. prin folosirea violenței în cazul persoanei vătămate M. E. și a constrângerii, în cazul persoanei vătămate C. I., respectiv prin punerea acesteia în neputință de a se apăra, ambele comise în timpul nopții, deci în condițiile agravantei prevăzute de art. 234 alin. (1) lit. d) C.pen.
Urmarea imediată constă în deposedarea celor două persoane vătămate de bunurile sustrase, deci în punerea acestora în imposibilitate de a mai dispune de aceste bunuri, prin violență și respectiv prin constrângere, iar legătura de cauzalitate constă în schimbarea situației de fapt, prin scoaterea bunurilor din sfera de stăpânire a celor două persoane vătămate și punerea acestora în situația de a nu mai putea dispune de acestea, acțiunile adiacente (violența și constrângerea) fiind produse în scopul deposedării persoanelor vătămate de bunuri.
Sub aspectul laturii subiective, se va reține că cei doi inculpați au acționat cu intenție directă, atât în ceea ce privește acțiunea principală (furtul), cât și în ceea ce privește acțiunea adiacentă (violența și constrângerea), relevantă fiind în acest sens declarația inculpatului P. A. R. (filele 47-49 din dosarul de urmărire penală), care a arătat că în cursul lunii noiembrie 2014, împreună cu inculpatul apelant C. C., neavând bani, au hotărât să tâlhărească persoane pe stradă.
Inculpatul apelant C. C. a recunoscut în declarația dată în fața instanței de fond (filele 68-69) că le-a imobilizat pe cele două persoane vătămate și a solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii abreviate în cazul recunoașterii vinovăției, însușindu-și probele administrate în faza urmăririi penale.
În ceea ce privește sancțiunea ce i-a fost aplicată inculpatului apelant C. C., Curtea va reține că, într-adevăr, actualul Cod penal, stabilește cu titlul de principiu că față de minorul care, la data comiterii infracțiunii, avea vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, se ia o măsură educativă neprivativă de libertate, însă, potrivit art. 114 alin. (2) lit. b) C.pen. instanța are posibilitatea ca, în raport cu gravitatea infracțiunii comise și cu periculozitatea inculpatului să dispună o măsură educativă privativă de libertate atunci când pedeapsa prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă este închisoarea de 7 ani ori mai mare.
Din referatul de evaluare întocmit de S. de probațiune Satu M. rezultă că inculpatul C. C. are o vulnerabilitate față de situațiile generatoare de comportamente antisociale, vulnerabilitate care se datorează disfuncționalității familiei, modelelor comportamentale necorespunzătoare, precum și stilului educațional deficitar.
Această vulnerabilitate a determinat abandonul școlar al acestuia, precum și aderarea la un grup social ce promovează valori neconforme conveniențelor sociale și implicit comiterea infracțiunilor deduse judecății.
În raport de circumstanțele concrete în care inculpatul apelant C. C. a comis cele două infracțiuni de tâlhărie (asupra unei persoanei mai în vârstă și asupra uneia aflată în stare de ebrietate), de starea de pericol creată pentru valorile ocrotite, de natura și gravitatea rezultatului produs, de ușurința cu care inculpatul apelant a acceptat propunerea coinculpatului P. A. R., de a comite tâlhăriile pentru a face rost de bani, de conduita inculpatului apelant în cursul procesului penal, de nivelul de educație (inculpatul a absolvit doar 9 clase, abandonând în clasa a X-a școala), de vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială (inculpatul provine dintr-o familie disfuncțională, tatăl, anterior plecării la muncă în Austria având, pe fondul consumului de alcool un comportament violent și fiind cercetat penal pentru comiterea unei infracțiuni de act sexual cu un minor), Curtea apreciază că în mod corect instanța de fond a dispus luarea față de inculpatul apelant a măsurii internării într-un centru educativ pe o durată de 1 an, măsura corespunzând, sub aspectul naturii și al duratei sale, gravității faptelor comise, pericolului social pe care îl prezintă persoana inculpatului apelant, precum și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența sancțiunii penale.
Față de cele ce preced, în baza art. 421 pct. (1) lit. b) C.proc.pen., se va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul C. C. care, în temeiul art. 275 alin. (2) C.proc.pen., va fi obligat la plata sumei de 360 lei, cheltuieli judiciare către stat în apel, din care suma de 260 lei, onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 pct. (1) lit. b) Cod de procedură penală respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul C. C. [fiul lui G. și L. Crenguța născut la data de 17.01.1998, în mun. Satu M., jud. Satu M., domiciliat în loc. Negrești Oaș, . jud. Satu M., cetățenia română, fără ocupație, studii nouă clase, fără antecedente penale, având C.N.P._] împotriva sentinței penale nr. 55 din 28 aprilie 2015 pronunțate de Judecătoria Negrești –Oaș în dosarul nr._ .
În temeiul art. 275 alin. (2) Cod procedură penală obligă pe inculpatul C. C. la plata sumei de 360 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat în apel, din care suma de 260 lei reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu C. G. (delegație nr. 5807/09.12.2015 emisă de Baroul Bihor) se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi, 26 ianuarie 2016.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
M. U. A. C.
Grefier,
C. P.
red. decizie C. A., 23.02.2016
jud. fond S. F.C.E.
tehnored. 6 ex., 23.02.2016, pc
| ← Omorul deosebit de grav. Art. 176 C.p.. Decizia nr. 23/2016.... | Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 60/2016. Curtea de Apel ORADEA → |
|---|
