Evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Decizia nr. 379/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 379/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 07-04-2015 în dosarul nr. 10825/315/2009/a4
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR. 379
Ședința publică din data de 07 aprilie 2015
Președinte – L. C.
Judecător – F. T.
Grefier – A. Ț.
M. P. a fost reprezentat de procuror L. O. din
cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,
DNA – Serviciul Teritorial Ploiești
Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulată de condamnatul M. V., fiul lui T. și M., născut la data de 24.07.1943, domiciliat în București, sector 2, bdul Basarabia, nr.57, ., etaj 1, . penale nr.1257 din data de 10 decembrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în dosarul nr._ 09.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns contestatorul condamnat M. V., asistat de avocat ales M. G. din cadrul Baroului București, potrivit împuternicirii avocațiale ., nr._ aflată la fila 24 dosar, lipsă fiind intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că pentru termenul de astăzi, prin intermediul serviciului registratură, intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală a depus concluzii scrise.
Avocat M. G., având cuvântul pentru contestatorul condamnat M. V., arată că nu mai are cereri de formulat.
Reprezentantul Ministerului P., având cuvântul, arată că nu mai are cereri de formulat.
Curtea, luând act de declarațiile părților, în sensul că nu sunt cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, constată contestația în anulare de față în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acesteia.
Avocat M. G., având cuvântul pentru contestatorul condamnat M. V., solicită admiterea contestației în temeiul art.432 alin.1 Cod procedură penală, desființarea deciziei penale nr.1257/10.12.2014 a Curții de Apel Ploiești și, rejudecând cauza prin administrarea unor probe concludente, pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice.
Arată că, prin decizia penală nr.1257/10.12.2014 a Curții de Apel Ploiești, s-a admis apelul parchetului și s-a majorat pedeapsa aplicată inculpatului la 4 ani închisoare cu suspendare sub supraveghere.
Solicită a se observa faptul că la dosarul cauzei nu există și nu s-a luat nicio declarație inculpatului pe tot timpul desfășurării apelului.
Astfel, potrivit disp. art.420 alin.4 Cod procedură penală, instanța procedează la audierea inculpatului când aceasta este posibil.
Or, inculpatul a fost prezent la toate termenele de judecată și nu i s-a luat nicio declarație.
Apreciază că admisibilitatea contestației în anulare față, prevăzută de art.426 lit.h Cod procedură penală, este îndeplinită.
Solicită ca, în temeiul art.432 alin.1 Cod procedură penală, să se dispună desființarea deciziei penale nr.1257/10.12.2014, iar în temeiul art.430 Cod procedură penală, suspendarea executării dispozitivului deciziei până la soluționarea contestației.
Depune și concluzii scrise potrivit art.390 Cod procedură penală.
Reprezentantul Ministerului P., având cuvântul, solicită respingerea ca neîntemeiată a contestației în anulare, întrucât nu sunt îndeplinite prevederile art.426 lit.h Cod procedură penală, mai ales prin faptul că în cuprinsul încheierii de amânare a pronunțării din data de 21.11.2014 s-a menționat în mod expres că apelantul inculpat M. V., având personal ultimul cuvânt, declară că a procedat legal în ceea ce privește îndeplinirea atribuțiilor de serviciu și este total nevinovat.
Avocat M. G., având cuvântul în replică pentru contestatorul condamnat M. V., arată că la termenul din 21.11.2014 inculpatului i s-a cerut să-și exprime opinia, nicidecum aceasta nu este o declarație consemnată.
De altfel, niciunui inculpat nu i s-a luat declarație, cu excepția lui S. Ș., ceea ce în opinia sa este o încălcare a dispozițiilor Codului de procedură penală.
Contestatorul condamnat M. V., personal având ultimul cuvânt, arată că dorește să fie audiat, întrucât ar putea să vină cu alte elemente noi care ar putea duce la schimbarea încadrării din abuz în serviciu în neglijență.
CURTEA
Deliberând asupra contestației penale de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._ condamnatul M. V. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei penale nr.1257 din data de 10.12.2014 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în dosarul nr._ 09, iar prin cererea înregistrată sub nr._ 09/a5, același condamnat a formulat contestație în anulare împotriva aceleiași decizii penale.
În ședința camerei de consiliu din data de 16 februarie 2015, s-a dispus conexarea dosarului nr._ 09/a5 la dosarul nr._ .
În motivarea contestației, condamnatul M. V. a invocat cazul prevăzut de art.426 lit.h, art.427 și art.429 Cod procedură penală, susținând că, a fost prezent la judecarea apelului, dar nu a fost audiat de către instanță, deși era legal posibil, astfel că apreciază că au fost încălcate disp. art.420 alin.4 Cod procedură penală.
În vederea soluționării contestației fost atașat dosarul nr._ 09 al Curții de Apel Ploiești, în care s-a pronunțat decizia penală nr.1257 din 10.12.2014 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești.
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 23 februarie 2015, constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.431 alin.2 Cod procedură penală, Curtea a admis în principiu contestația în anulare formulată de condamnatul M. V., cu privire la decizia penală nr.1257/10.12.2014 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești și a fixat termen pentru soluționarea acesteia la data de 17 martie 2015.
Curtea mai constată că la termenul de judecată din data de 21.11.2014, termen la care au avut loc dezbaterile în cauza în care a fost pronunțată decizia penală nr.1257/10.12.2014, inculpatul M. V. a fost prezent și a fost asistat de avocat ales Z. I. M., așa cum rezultă din încheierea de ședință întocmită la acea dată.
La același termen, printre altele, Curtea a constatat procedura legal îndeplinită și a constatat apelurile în stare de judecată, acordând cuvântul părților.
Potrivit dispozițiilor art.426 lit.h Cod procedură penală, împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare, printre altele, și în cazul când instanța nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă.
Curtea constată că inculpatul M. V. nu a fost audiat de instanța de apel, deși audierea sa era legal posibilă, inculpatul fiind prezent și asistat de apărător ales. De asemenea, inculpatul M. V. nu a fost întrebat dacă este de acord să fie audiat, pentru a se putea cunoaște poziția sa cu privire la audiere, în condițiile în care, din încheierea de la termenul de judecată din data de 21.11.2014, nu rezultă nici că acest inculpat ar fi invocat dreptul de a nu da declarație.
Curtea mai constată că, prin decizia penală nr.1257/10.12.2014, a fost agravată situația inculpatului M. V., ca urmare a admiterii apelului declarat de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DNA – Serviciul Teritorial Ploiești, în sensul că pedeapsa aplicată de instanța de fond a fost majorată de la 3 ani la 4 ani închisoare, iar modalitatea de executare a fost schimbată din suspendare condiționată în suspendare sub supraveghere.
În aceste condiții, Curtea apreciază că este întemeiată contestația formulată de condamnatul M. V., astfel că, în temeiul art.432 alin.1 Cod procedură penală, se impune admiterea acesteia, desființarea deciziei penale nr.1257/10.12.2014 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești numai în ceea ce-l privește pe condamnatul M. V. și fixarea unui termen de judecată la data de 08.05.2015 pentru audierea inculpatului, cu citarea acestuia din urmă și a intimatei ANAF București.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite contestația în anulare formulată de condamnatul M. V., fiul lui T. și M., născut la 24.07.1943 în satul Pata, ., domiciliat în București, sector 2, bdul Basarabia, nr.57, ., etaj 1, . la decizia penală nr.1257/10.12.2014 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, pe care o desființează și dispune citarea intimatului inculpat M. V. și a intimatei ANAF București.
Suspendă executarea deciziei penale nr.1257/10.12.2014 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești până la soluționarea apelului, numai în ceea ce privește pe inculpatul M. V..
Fixează termen pentru judecarea apelului la data de 08.05.2015.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 07.04.2015.
Președinte, Judecător,
L. C. F. T.
Grefier,
A. Ț.
Red./Th.-LC/AȚ
5 ex./17.04.2015
Dosar apel nr._ 09 Curtea de Apel Ploiești
Judecători apel – S. P. B./T. L.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2006
| ← Infracţiuni rutiere (O.U.G nr. 195/2002). Decizia nr. 380/2015.... | Ucidere din culpă (art.178 C.p.). Decizia nr. 385/2015. Curtea... → |
|---|
