Ucidere din culpă (art.178 C.p.). Decizia nr. 385/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 385/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 08-04-2015 în dosarul nr. 1893/281/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR. 385
Ședința publică din data de 8 aprilie 2015
Președinte - S. P. B.
Judecător - E. N.
Grefier - B. Năvîrcă
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a fost reprezentat de procuror M. T.
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelurilor declarate de apelanta parte responsabilă civilmente . SRL C., de apelanta asigurător de răspundere civilă . Sibiu și de partea civilă Z. G. împotriva sentința penale nr.2927 pronunțată la 9 octombrie 2014 de Judecătoria Ploiești.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 3 aprilie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să formuleze și depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 8 aprilie 2015, când a dat următoarea decizie.
CURTEA
Deliberând asupra apelurilor penale de față,
din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.2927 pronunțată la 9 octombrie 2014 de Judecătoria Ploiești s-au hotărât următoarele:
În temeiul disp. art. 178 al.1 și 2 din C.p. anterior rap. la art. 396 al. 2 și al. 10 din C.pr.p., cu aplic. art.74 al.1 lit. a din C.p. anterior, 76 al. 1 lit. d din C.p. anterior, art. 5 din C.p. actual, a fost condamnat inculpatul B. S. M., fiul lui Ș. și M., născut la data de 29.08.1985, în mun. C., jud. D., domiciliat în ., jud. D., având CNP_ căsătorit, studii 10 clase și școala profesională, de profesie conducător auto, angajat la S.C. MECCA PLAST S.A., fără antecedente penale, la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, faptă din data de 09.05.2011.
În temeiul art.71 al.2 C.p. anterior s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b din C. p. anterior, pe durata executării pedepsei principale.
În temeiul disp. art. 184 al.2 și 4 din C.p. anterior rap. la art. 396 al. 2 și al. 10 din C.pr.p., cu aplic. art.74 al. 1 lit. a din C.p. anterior, 76 al. 1 lit. e din C.p. anterior, art. 5 din C.p. actual, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, faptă din aceeași dată.
În temeiul art.71 al.2 C.p. anterior s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b din C. p. anterior, pe durata executării pedepsei principale.
În temeiul disp. art. 33 lit. b din C.p. rap. la art. 34 lit. b din C.p. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 2 luni închisoare.
În temeiul art.71 al. 2 C.p. anterior s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b din C. p. anterior, pe durata executării pedepsei principale
În temeiul disp. art. 81 din codul penal anterior a fost suspendată condiționat executarea pedepsei și s-a dispus un termen de încercare de 3 ani și 2 luni stabilit în condițiile art. 82 din același cod.
În temeiul disp. art.71 al.5 din C.p. anterior a fost suspendată executarea pedepselor accesori pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.p. anterior cu privire la revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei și executarea pedepsei în întregime în cazul săvârșirii altei infracțiuni.
S-a luat act că părțile civile Z. M., E. D., Z. M., Z. C.-G., Z. C. F. și Z. T. M. precum și părțile civile S. Județean de Urgențe Ploiești și S. de Ambulanță Județean Prahova au renunțat la pretențiile civile formulate.
În baza disp. art. 25 din C.p. rap la art. 397 al. 1 din C.pr.pen. s-a admis în parte acțiunea civilă a părții civile Z. G..
A fost obligat inculpatul, în solidar cu părțile responsabile civilmente S.C. C. A. S.A. Sibiu și S.C. E. CC-CI S.R.L. C. la plata către partea civilă Z. G. a sumei de 100.000 lei cu titlu de daune morale.
În baza disp. art. 25 din C.p. rap la art. 397 al. 1 din C.pr.p. s-a admis în parte acțiunea civilă a părții civile T. C. și a fost obligat inculpatul, în solidar cu părțile responsabile civilmente S.C. C. A. S.A. Sibiu și S.C. E. CC-CI S.R.L. C. la plata către această parte civilă la plata sumei de 10.000 euro cu titlu de daune morale, a sumei de 30.730 lei cu titlu de daune materiale și o indemnizație lunară periodică în cuantum de 210 lei calculată de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe până la încetarea stării de incapacitate de muncă.
În temeiul disp. art. 276 al.2 din C.pr.p. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare făcute de partea civilă Z. G. în cuantum de 1.000 lei.
În temeiul disp. art. 276 al.2 din Cod. procedură penală a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare făcute de partea civilă T. C. în cuantum de 2.000 lei.
În baza art.274 al. 1 din C.pr.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 6035/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești a fost trimis în judecată în stare de libertate, inculpatul B. S. M. pentru comiterea infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală gravă din culpă prev. de art. 178 al. 1 și 2 din C.p. din 1969 și art. 184 al. 2 și 4 din C.p. din 1969, cu aplic. art. 33 lit. a din C.p. din 1969.
În actul de sesizare s-a reținut că în fapt la data de 09.05.2011, în jurul orelor 06.45 inculpatul a condus autoutilitara marca Mercedes înmatriculată cu_, proprietatea numitului G. I.-P., pe raza Bld. Republicii din Ploiești, din direcția Supermarket Carrefour în direcția DN 1A, ocazie cu care, nerespectând regulile de circulație referitoare la acordarea de prioritate de trecere, a intrat în coliziune cu autovehiculul marca Dacia înmatriculat cu nr._, proprietatea S.C. Mecca Plast S.A., condus de M. T., rezultând decesul pasagerului Z. F. și vătămarea gravă a pasagerului T. C..
Situația de fapt mai sus menționată a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: procesul-verbal de constare a efectuării actelor premergătoare, procesul-verbal de cercetare la fața locului + planșa fotografică, raportul de expertiză medico-legală nr. 538/27.07.2011, raportul medico-legal nr.259/M/11.05.2011, raport de expertiză medico-legală nr. 973/15.12.2011, raportul de expertiză tehnico auto, schița producerii accidentului, ITP auto implicate în accident, anexa II și copii documente auto, adresa Spitalului Județean de Urgență Ploiești, adresă S.C. C. A. S.A., protocol etilotest, buletine de analiză toxicologică a alcoolemiei, procese le-verbale de recoltare a probelor biologice, declarații parte vătămate T. C., declarațiile martorilor N. Steluța și M. T., declarațiile inculpatului, fisă de cazier judiciar a acestuia.
Prin încheierea din data 03.04.2014 judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
La termenul din 30.09.2014, înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor, conform actului de sesizare al instanței, solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate la urmărirea penală. Au fost depuse acte in circumstanțiere.
Analizând probatoriul administrat numai în faza de urmărire penală, instanța de fond a reținut următoarele:
În dimineața zilei de 09.05.2011, în jurul orelor 06.45, inculpatul B. S.-M. a condus autoutilitara marca Mercedes, cu nr. de înmatriculare_, proprietatea lui G. I.-P. pe bulevardul Republicii din municipiul Ploiești, din direcția Supermarket Carrefour în direcția DN 1A și ajungând la intersecția cu DN1 A, nu a respectat regulile privind acordarea priorității la efectuarea virajului la stânga intrând în coliziune cu autoutilitara marca Dacia cu nr.de înmatriculare_, proprietatea S.C. Mecca Plast Service S.A., condusă de M. T., care circula regulamentar din sens opus, pe bulevardul Republicii, din direcția Nord către Supermarketul Carrefour.
În urma accidentului rutier a rezultat vătămarea corporală a șoferului M. T. cât și a pasagerilor N. Steluța, Z. F. și T. C., care se aflau în autoutilitara marca Dacia cu nr. de înmatriculare_ .
Ulterior, victima Z. F. a decedat la spital iar M. T. și T. C. au suferit vătămări care au necesitat pentru vindecare 45-50 de zile de îngrijiri medicale respectiv 90-100 zile de îngrijiri medicale.
Din procesul-verbal de cercetare la fața locului (filele 8-11 dosar urm.pen.) reiese că accidentul s-a petrecut la intersecția dintre bulevardul Republicii și D.N. 1 A., intersecție în formă de „Y”, fără rampă sau pantă cu carosabil acoperit cu îmbrăcăminte asfaltică, netedă, umedă, circulația desfășurându-se în ambele sensuri pe câte 2 benzi de circulație, sensurile fiind delimitate de marcaj longitudinal dublu continuu, iar benzile sunt despărțite prin marcaj longitudinal discontinuu. La fața locului au fost identificate camionul marca Mercedes Atego cu nr. de înmatriculare_ și autoutilitara marca Dacia cu nr. de înmatriculare_ .
Conducătorilor auto li s-au recoltat probe biologice de sânge, rezultatul fiind negativ potrivit Buletinelor de analiză toxicologică a alcoolemiei nr. 876/11.05.2011 -pentru M. T. și nr. 873/11.05.2011-pentru inculpat( filele 34-35, dosar urm.pen.)
Fiind audiat, inculpatul B. S.-M. a declarat inițial că la data de 09.05.2011, în jurul orelor 06.45, conducea autoutilitara marca Mercedes cu nr. de înmatriculare_ pe bulevardul Republicii din municipiul Ploiești, din direcția Metro către DN 1A și ajungând la intersecția cu DN 1A, nu a observat indicatoarele rutiere care reglementau acordarea priorității fiindcă acel segment de drum era proaspăt asfaltat iar marcajele nu erau vizibile, motiv pentru care a crezut că are prioritate de trecere(filele 12-14 dosar urm.pen.).
Potrivit procesului-verbal de cercetare a evenimentului rutier ca accident de muncă (vol II-III dosar urm.pen.) rezultă că inculpatul era angajat al S.C. E. CC-CI SRL C., conform contractului individual de muncă pe perioadă nedeterminată nr. 23/01.03.2011, anexa 18, în funcția de șofer.
Societatea angajatoare are obiect principal de activitate „Transporturi rutiere de mărfuri, cod CAEN H-49-494-4941. Autovehiculul marca Mercedes cu nr.de înmatriculare_ a fost închiriat societății E. CC-CI SRL C., în baza contractului nr. 994/03.03.2011, anexa 23, inculpatul conducând acest autovehicul în exercitarea sarcinilor de serviciu.
Potrivit declarațiilor acestuia, în dimineața zilei de 09.05.2011 a plecat de ladomiciliul său, din . conducând autovehiculul marca Mercedes cu nr. de înmatriculare_, către locații din Focșani și B. unde urma să descarce marfa.
Fiind audiat, partea vătămată M. T. a declarat că la data de 09.05.2011, în jurul orelor 06.20, în timp ce se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a condus autoutilitara marca Dacia 1307, cu nr. de înmatriculare_ cu intenția de a ajunge la punctul de lucru situat în corn. Filipeștii de P..
În autoturism se aflau în calitate de pasageri: Z. F. și T. C., care urmau să intre în serviciu iar pe drum s-a alăturat în autoturism și Z. G., soția lui Z. F. pe care a lăsat-o în zona B.C.R. Ploiești. Ulterior, din stația MC Donalds, a luat-o pe colega lor N. Steluța, care urma să intre de serviciu și în timp ce conducea pe bulevardul Republicii din municipiul Ploiești, ajungând la intersecția cu DN1, a intrat în coliziune cu autoutilitara marca Mercedes cu nr. de înmatriculare_, care circula din sens opus și al cărui conducător auto a efectuat un viraj stânga fără a-i acorda prioritate(filele 17,20-21 dosar urm.pen).
Declarația victimei se coroborează cu declarațiile părții civile Z. G. care a susținut că la data de 09.05.2011, în jurul orelor 06.30, în timp ce se deplasa în calitate de pieton către locul de muncă, a fost luată în calitate de pasager dreapta față, în autoutilitara marca Dacia 1307 cu nr. de înmatriculare_, condusă de un coleg de muncă al soțului său, pe nume T.. În autoturism se aflau în calitate de pasageri: T. C., pasager stânga spate și Z. F., soțul ei, aflat pe locul din dreapta spate. Acesta a precizat că pe . Ploiești a coborât din autoutilitară, în fața farmaciei unde lucrează, iar ceilalți pasageri și-au continuat deplasarea către Filipeștii de P.( filele 23-24 dosar urm.pen).
Fiind audiată, partea vătămată T. C. a confirmat că la data de 09.05.201l, în jurul orelor 06.20, se afla în calitate de pasager stânga spate în autoturismul marca Dacia 1307 cu nr. de înmatriculare_, condus de M. T., pe bulevardul Republicii din municipiul Ploiești, către Metro, cu intenția de a ajunge la serviciu. La momentul în care au ajuns la intersecția Bld. Repubicii cu DN1, autoturismul în care se afla a intrat în coliziune cu autoutilitara marca Mercedes cu nr.de înmatriculare_, care se deplasa din sens opus și al cărui conducător auto nu le-a acordat prioritate de trecere. Persoana vătămată a susținut că la momentul producerii accidentului, autoturismul în care se afla se deplasa cu o viteză de aproximativ 45-50 km/h deoarece pe bulevardul Republicii, în dreptul trecerii pentru pietoni erau amplasate relantisoare(filele 27-28, dosar urm.pen).
În cursul urmăririi penale a fost audiată și martora N. Steluța care a declarat că la data de 09.05.201l, în jurul orelor 06.15, s-a urcat din zona MC Donalds Nord, în autoturismul marca Dacia 1307, cu nr. de înmatriculare_ pe locul din dreapta față, urmând a se deplasa până la punctul de lucru Filipeștii de P., fiind de serviciu. Martora a precizat că autoturismul mai susmenționat, condus de M. T., pe Bld. Republicii din mun. Ploiești, către Metro, ajungând la intersecția cu DN 1A, a intrat în coliziune cu autoutilitara marca Mercedes, cu nr. de înmatriculare_, care venea din sens opus și care a efectuat un viraj stânga prin fața lor fără a le acorda prioritate de trecere(filele 30-31 dosar urm.pen.)
Conform Raportului medico-legal de autopsie nr. 259 M/l 1.05.2011 întocmit de S.M.L. Ploiești, moartea lui Z. F. a fost violentă; ea s-a datorat hemoragiei, contuziei și dilacerării cerebrale consecutive unui traumatism cranio-cerebral cu fractură cominutivă de craniu. Leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire de corpuri și/sau planuri dure, acestea având o legătură direct de cauzalitate cu decesul( filele 26-26, dosar urm.pen).
Conform Raportului de expertiză medico-legală nr. 973/15.12.2011 eliberat de S.M.L. Ploiești, T. C. a suferit vătămări corporale care au necesitat pentru vindecare un număr de 90-100 zile de îngrijiri medicale. Leziunile traumatice nu au pus în pericol viața victimei, însă au dus la incapacitate temporară de muncă-invaliditate gradul II-(fila 29 dosar urm.pen.) iar prin raportul de expertiză tehnică auto nr.771/28.06.2012(filele 51-64 dosar urm.pen.) întocmit de expertul tehnic ing. S. C.-G., s-a concluzionat că accidentul de circulație s-a produs ca urmare a faptului că inculpatul B. S.-M. a pătruns în intersecția dintre bulevardul Republicii cu DN 1A fără a se asigura și fără a acorda prioritate de trecere vehiculelor care circulau în fața sa și cu care urma să se intersecteze din partea sa dreaptă, intrând astfel în coliziune cu autoutilitara marca Dacia 1307, cu nr. de înmatriculare_, condusă de M. T., pe drumul prioritar.
Expertul a stabilit cu ajutorul programului informatic de reconstrucție, vitezele celor două vehicule implicate: Mercedes Benz Atego, cu nr. de înmatriculare_: 42, 3km/h iar Dacia 1307, cu nr. de înmatriculare_: 57,2 km/h.
Totodată s-a concluzionat că la apariția stării neașteptate de pericol creată de inculpatul B. S.-M., șoferul M. T. a dispus efectiv pentru frânare de maxim 0,65 secunde, neavând posibilitatea evitării accidentului iar cel care ar fi putut evita producerea accidentului a fost inculpatul, dacă ar fi orpit pentru a ceda trecerea autovehiculului care circula pe drumul cu prioritate.
Raportul de expertiză tehnică auto a confirmat susținerile inculpatului, în sensul că la intersecția în care s-a produs accidentul nu existau indicatore „cedează trecerea” pe direcția de deplasare a autoutilitareai Mercedes, însă expertul a arătat că în acest caz funcționa regula prevăzută de art. 59 al. 2-8 din OUG nr. 195/2002, republ., conform cu care„în intersecții, conducătorii vehiculelor care virează spre stânga sunt obligați să acorde prioritatea de trecere vehiculelor cu care se intersectează și care circulă pe partea dreaptă”, regulă pe care, instanța de fond a reținut că inculpatul nu a respectat-o, ceea ce a dus la coliziunea celor două autovehicule.
În cauză a fost efectuată și cercetarea accidentului de muncă soldat cu decesul unei persoane și vătămarea corporală a altor persoane, de către comisia constituită la nivelul S.C.Mecca Plast Service S.A. Ploiești, deoarece M. T., conducător al autovehiculului implicat în accident era în timpul serviciului.
Procesul verbal de cercetare a fost avizat favorabil de I.T.M. Prahova .
Concluzia acestuia este că din analiza probelor administrate, nu rezultă responsabilități sub aspectul prevederilor Legii nr. 319/2006 privind sănătatea și securitate în muncă care să conducă la formularea de propuneri pentru organele de cercetare penală, (vol. II și III., fila 12 din vol. II, dosar urm.pen.)
În cursul judecății, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor, așa cum a fost reținută în actul de sesizare solicitând judecarea sa în procedură simplificată, necontestând probele administrate în cursul urmăririi penale.
În ceea ce privește aplicarea legii mai favorabile, instanța de fond a constatat potrivit art.5 Cod penal, că veghea reglementare constituie lege penală mai favorabilă pentru inculpat astfel că a reținut în drept comiterea de către acesta a infracțiunilor de: ucidere din culpă prev. de art. 178 al. 1 și 2 din C.p. anterior și respectiv vătămare corsorală din culpă prev.de art. 184 alin. 2, 4 din C.p. anterior.
Pe cale de consecință, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 al. 2 din C.pr.p., în sensul că faptele săvârșite de inculpatul B. S.-M. există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța de fond a dispus condamnarea acestuia în condițiile art. 396 al. 10 din C.pr.pen.
La individualizarea judiciară a pedepselor au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art. 72 din Codul penal anterior,împrejurările concrete în care faptele au fost săvârșite, gradul ridicat de pericol social ce caracterizează astfel de fapte, rolul și contribuția inculpatului în activitatea infracțională constând în culpa sa exclusivă, urmarea socialmente periculoasă produsă, dar și persoana și conduita acestuia.
Astfel, referitor la persoana și conduita inculpatului, din caracterizarea inculpatului(filele 140-148) și fișa de cazier judiciar rezultă că acesta a avut un comportament social corespunzător, nu are antecedente penale așa încât a recunoscut în favoarea sa circumstanțe atenuante conform art. 74 al. 1 lit.a C.p. anterior și cărora le-a dat eficiență potrivit art.76 alin. 1 lit. d din același cod.
De asemenea i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev.de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b din C. p. anterior, pe durata pedepsei principale a cărei executare a fost suspendată condiționat în temeiul art. 81 din C.p. anterior pe durata unui termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 din același cod.
Totodată s-a dispus și suspendarea executării pedepselor accesorii, atrăgând atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.p. anterior cu privire la revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei și executarea pedepsei în întregime în cazul săvârșirii altei infracțiuni.
În privința laturii civile, prima instanță a reținut sub un prim aspect că persoanele vătămate Z. M., E. D., Z. M., Z. C.- G., Z. C. F. Și Z. T. M. au renunțat la pretențiile civile formulate așa încât potrivit art. 22 al.1 C.pr.p., a luat act de această poziție procesuală la fel ca și în cazul celor două unități spitalicești:S. Județean de Urgențe Ploiești și S. de Ambulanță Județean Prahova.
Sub un alt aspect judecătorul fondului a stabilit că la data producerii accidentului autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ condus de inculpat era asigurat pentru răspunderea civilă auto obligatorie la Societatea de Asigurare-Reasigurare„C. A.” S.A. conform poliței ./17/_ nr._ astfel că potrivit art. 49 și 50 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de vehicule iar despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare […] persoanelor păgubite prin vătămare corporală […] iar art. 54 prevede că în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asiguratorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia, stabilită in prezentul capitol, cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienți forțați.
Soluționând acțiunea civilă execitată de partea civilă Z. G., instanța a constatat că acesta a a solicitat obligarea inculpatului și a părții responsabile civilmente a S.C. E. CC-CI S.R.L. C. la plata de daune morale în cuantum de 300.000 lei și cheltuieli judiciare.
În susținerea acțiunii civile au fost audiați martorii M. E. și S. D.( filele 224-224) care au declarat că între partea civilă și victima decedată a existat o relație frumoasă de căsătorie bazată pe respect și înțelegere iar pierderea prematură și neașteptată a soțului i-a pricinuit părții civile multă durere și suferință.
Spre deosebire de despăgubirile pentru daune materiale, care se stabilesc pe bază de probe, despăgubirile pentru daune morale se stabilesc pe baza evaluării
instanței de judecată iar în cazul infracțiunilor contra persoanei, evaluarea despăgubirilor pentru daune morale trebuie să țină seama de suferințele fizice și morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta săvârșită de inculpat, precum și de toate consecințele acesteia.
În considerarea acestor aspecte, prima instanță a considerat că reparația echitabilă pentru prejudiciul nepatrimonial cauzat de inculpat impune acordarea cu titlu de daune morale a sumei de 100.000 lei.
Prin urmare, l-a obligat pe inculpat, în solidar cu părțile responsabile civilmente S.C. C. A. S.A. Sibiu și S.C. E. CC-CI S.R.L. C. la plata către partea civilă Z. G. a acestei sume.
Referitor la acțiunea civilă execitată de partea civilă T. C. instanța de fond a constatat că acesta a solicitat obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. E. CC-CI S.R.L. C. și alături de asiguratorul de răspundere civilă S.C. C. A. S.A. Sibiu la plata sumelor de: 30 730 lei daune materiale, 70 000 € - daune morale și o indemnizație lunară perioadică de 210 lei, calculată până la împlinirea vârstei legale de pensionare iar în dovedirea acțiunii civile, partea civilă a depus la filele 44-71 și 103-104 bonuri și chitanțe reprezentând cumpărarea de medicamente.
De asemenea, această parte civilă a solicitat iar instanța de fond a încuviințat efectuarea unei expertize medico-legale.
Prin Raportul medico-legal nr. 471/25.06.2014 s-a concluzionat că în starea de sănătate a victimei T. C. nu au intervenit alte modificări (altele decât sindromul algoneurodistrofic) în raport cu momentul primei evaluări medico-legale, singura complicație posttraumatică care poate fi pusă în legătură de cauzalitate medico-legală cu accidentul rutier din data de 09.05.2011 fiind sindromul algoneurodistrofic sever.
Asupra capacității de muncă a lui T. C. s-a pronunțat medicul legist dr. S. C. prin Raportul medico-legal nr. 470/25.06.2014 în sensul că acesta prezintă deficiență funcțională ușoară, incapacitate adaptativă 20%, având capacitatea de muncă păstrată și neîncadrându-se în grad de invaliditate.
La dosarul cauzei partea civilă a depus în copie:Decizia medicală asupra capacității de muncă nr. 4070 din 01.11.2011; Decizia medicală asupra capacității de muncă nr. 4174 din 02.11.2012; Decizia medicală asupra capacității de muncă nr. 4220 din 05.11.2013 cât și copii de pe copoanele de pensie aferente lunilor februarie 2014, mai 2012 și iulie 2013 (fila 102).
În plus, partea civilă a depus Adeverința nr. 183 din_ emisă de . S.A. Ploiești din care rezultă că a realizat venituri nete cu 3 luni anterior vătămării sala corporale, respectiv de 947 lei-pentru luna februarie 2011, de 878 lei-pentru martie 2011 și de 906 lei-pentru aprilie 2011.
Pe baza acestor dovezi, instanța fondului l-a obligat pe inculpat, în solidar cu părțile responsabile civilmente S.C.C. A. S.A.Sibiu și S.C. E. CC-CI S.R.L. C. la plata către partea civilă T. C. a sumei de 10.000 euro cu titlu de daune morale, a sumei de 30.730 lei cu titul de daune materiale și a unei indemnizație lunară periodice în cuantum de 210 lei
calculată de la data rămânerii definitive a sentinței până la încetarea stării de incapacitate de muncă.
Împotriva sentinței primei instanțe, în termen legal au exercitat apeluri: partea civilă Z. G., partea responsabilă civilmente . SRL C. și apelantul asigurător de răspundere civilă . Sibiu (filele 4,7, 9-10) criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
1.În apelul său, partea civilă Z. G. a susținut că instanța de fond nu a apreciat corect cuantumul despăgubirilor pentru daune morale, fapta inculpatului cauzându-i traume psihoafective însemnate prin pierderea soțului cu care avea o legătură profundă întemeiată pe reale sentimente de afecțiune și sprijin reciproc.
Mai arată că nici după trecerea celor 3 ani de la producerea tragediei partea civilă Z. G. nu e refăcută complet emoțional apelând la asistență de specialitate în cadrul unui cabinet de psihoterapie, cei 2 martori audiați în cauză declarând că victima avea un rol major din punct de vedere financiar și afectiv în cadrul familiei.
În consecință, în raport de împrejurările cauzei, apelanta-parte civilă Z. G. a solicitat admiterea apelului în sensul majorării daunelor acordate de la suma de 100.000 la suma de 150.000 lei, așa cum a precizat oral prin apărător ales dar și obligarea în solidar a inculpatului, părții responsabile civilmente și asigurătorului la plata cheltuielilor judiciare făcute la instanța de fond deoarece în mod greșit prin sentință numai inculpatul a fost obligat să le achite.Cu cheltuieli judiciare ocazionate de judecata în apel.
2. Apelanta parte responsabilă civilmente . SRL C. a arătat că apelul său vizează cuantumul daunelor morale acordate ambelor părți civile:Z. G. și T. C., apreciate ca fiind prea mari, chiar exagerate în raport de faptul că victima Z. F. nu s-a dovedit că ar fi avut o contribuție deosebită la cheltuielile de întreținere a familiei așa cum s-a susținut deoarece nu realiza o formă de venit continuu iar T. C. nu a probat că suferința sa justifică suma acordată de prima instanță în condițiile în care nici indemnizația lunară nu este legală deoarece prin expertiza medico-legală nu s-a confirmat pierderea capacității sale de muncă, motive pentru care solicită redimensionarea despăgubirilor acordate cu titlu de daune morale în sensul reducerii lor.
În același timp, apelanta parte responsabilă civilmente . SRL C. a mai criticat greșita sa obligare în solidar cu inculpatul și asigurătorul de răspundere civilă la plata de despăgubiri susținând că răspunderea este una contractuală, în baza poliței RCA, astfel că numai inculpatul și societatea de asigurare au obligația solidară de desdăunare.
3. Asigurătorul de răspundere civilă, societatea apelantă . Sibiu nu a motivat apelul declarat(fila 4)nici în scris nici oral, lipsind de la judecata în instanța de control judiciar deși a fost legal civită(fila 28).
Curtea, verificând sentința apelată în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale care au incidență în cauză dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, astfel cum prevede art.417 alin.2 cod pr.pen., constată că este afectată legalitatea și temeinicia acesteia pentru considerentele care succed:
În mod corect pe baza probelor administrate numai în cursul urmăririi penale, instanța de fond a stabilit că în fapt în dimineața zilei de 09.05.2011, în jurul orelor 06.45, inculpatul B. S.-M. a condus autoutilitara marca Mercedes, cu nr. de înmatriculare_ închiriată societății E. CC-CI SRL C., în baza contractului nr. 994/03.03.2011 și anexa 23, inculpatul conducând acest autovehicul în exercitarea sarcinilor de serviciu, pe bulevardul Republicii din municipiul Ploiești, din direcția Supermarket Carrefour în direcția DN 1A și, ajungând la intersecția cu DN1 A, nu a respectat regulile privind acordarea priorității la efectuarea virajului la stânga intrând în coliziune cu autoutilitara marca Dacia cu nr.de înmatriculare_, proprietatea S.C. Mecca Plast Service S.A., condusă de victima M. T., care circula regulamentar din sens opus, pe bulevardul Republicii, din direcția Nord către Supermarketul Carrefour.
În urma accidentului rutier a rezultat vătămarea corporală a șoferului M. T. cât și a pasagerilor N. Steluța, Z. F. și T. C., care se aflau în autoutilitară.Victima Z. F. a decedat la spital iar M. T. și T. C. au suferit vătămări care au necesitat pentru vindecare 45-50 de zile de îngrijiri medicale respectiv 90-100 zile de îngrijiri medicale conform rapoartelor de expertiză medico-legală aflate în dosarul de urmărire penală.
Inculpatul a recunoscut faptele pe care și le-a asumat în fața judecătorului fondului (filele 138-139) solicitând judecarea sa în procedură simplificată cu beneficiul reducerii legale a limitelor de pedeapsă.
D. urmare, vinovăția inculpatului pentru comiterea din culpă proprie și exclusivă a infracțiunilor de ucidere din culpă prev.și ped.de art.178 alin.1 și 2 cod penal anterior și respectiv vătămare corporală din culpă prev.și ped.de art.184 alin.2 și 4 cod penal anterior-în condițiile concursului de infracțiuni-nu poate fi pusă la îndoială iar legea penală mai favorabilă a fost întemeiat considerată codul penal anterior pe baza criteriului aprecierii globale în acord cu dispozițiile deciziei Nr.265/2014 a Curții Constituționale.
Totodată Curtea constată că și pedepsele aplicate de prima instanță au fost corect stabilite între limitele prevăzute de art.396 alin.10 cod pr.pen și ținând seama de: gravitatea infracțiunilor constând suprimarea vieții unei persoane și precum și în numărul de zile de îngrijiri medicale acordate altor victime spre vindecare dar și de circumstanțele cu caracter personal ale infractorului care nu este înscris în cazierul judiciar (fila 74) și a avut anterior o comportare corespunzătoare în societate așa cum reiese din caracterizările depuse la prima instanță (filele 140-148).
În egală măsură modalitatea de individualizare a pedepsei rezultante respectă cerințele art.81 cod penal anterior și corespunde exigențelor de represiune, reeducare și prevenție cărora trebuie să le răspundă orice sancțiune de drept penal.
De altfel, sentința primei instanțe nu a fost criticată în privința soluției date acțiunii penale ci doar sub aspectul dezlegării date laturii civile, așa cum s-a arătat mai sus.
În această privință, Curtea constată că prima instanță, deși a reținut corect că duanele morale se disting de cele pentru daune materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare, în acest sens fiind și practica instanței supreme(exemplificativ decizia nr. 2617 din 9 iulie 2009 pronunțată în recurs de Secția penalăa Înaltei Curți de Casație și Justiție) a diminuat nejustificat cuantumul acestora, stabilind că suma de 100.000 lei acordată părții civile Z. G. este suficient pentru acoperirea pagubei de natură afectivă încercată prin pierderea soțului în accidental de circulație provocat de inculpat.
Curtea consideră că la stabilirea întinderii despăgubirilor pentru daune morale, pentru ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără just temei, în cazul infracțiunilor contra persoanei este necesar ca prin probe să se dovedească, importanța socială a valorii lezate, suferințele fizice și morale susceptibile în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta săvârșită de inculpat, proporția culpei sale precum și toate consecințele cu caracter nepatrimonial( afectiv, estetic, social, profesional ori de natură a leza demnitatea, onoarea, libertatea, etc) acestea constituind criterii de evaluare a prejudiciului moral încercat ca parte a reparării integrale a pagubei pricinuite prin infracțiune, conform art.19 alin.5 cod pr.pen.
În acest scop, sunt relevante în cazul infracțiunii de ucidere din culpă: intensitatea traumei psihice suferite prin pierderea unui membru de familie, lezarea sentimentelor de iubire, ajutor și sprijin moral, natura raporturilor afective dintre victimă și membri familiei sale, etc.
În cauză, s-a constituit parte civilă pentru despăgubiri cu caracter nepatrimonial soția supraviețuitoare a victimei Z. F. care în ședința dezbaterilor prin apărătorul ales a estimat oral, prin evaluare proprie, la suma de 150.000 lei echivalentul compensației la care se consideră îndreptățită ca urmare a schimbării iremediabile, dramatice și intervenite în toate aspectele existenței sale datorită pierderii soțului în accidentul de circulație la producerea căruia culpa exclusivă aparține infractorului.
Pe baza probelor constând în audierea unor martori și a înscrisurilor din care rezultă că partea civilă Z. G. nu este refăcută psihoafectiv și emoțional nici în prezent datorită traumei suferite prin curmarea vieții soțului cu care era căsătorită de 22 de ani (filele 170-171) Curtea constată că în mod nejustificat suma solicitată cu titlu de daune morale a fost diminuată de judecătorul fondului, astfel că pentru a compensa în mod echitabil suferința produsă de fapta inculpatului, în baza art.421 pct.2 lit.a cod pr.pen Curtea urmează a admite apelul declarat de această parte civilă și desființând în parte în latură civilă sentința penală nr.2927 pronunțată la 9 octombrie 2014 de Judecătoria Ploiești, va majora cuantumul despăgubirilor pentru daune morale acordate părții civile Z. G. de la 100.000 lei la 150.000 lei.
În egală măsură, instanța de control judiciar constată că modalitatea de stabilire a obligației de plată a cheltuielilor judiciare către stat la instanța de fond este greșită dar nu poate fi îndreptată decât cu respectarea principiului neagravării situației juridice a părții care a declarat apel, conform art.418 cod pr.pen.
Astfel, potrivit art.274 alin.3 cod pr.pen., partea responsabilă civilmente, în măsura în care este obligată solidar cu inculpatul la repararea pagubei, este obligată în mod solidar cu acesta și la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Nesocotind aceste prevederi legale care erau incidente în cauză fiindcă partea responsabilă civilmente . SRL C. a fost obligată în solidar cu inculpatul B. S. M. la despăgubiri civile, instanța de fond l-a obligat
doar pe inculpat la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, însă nelegalitatea nu poate fi înlăturată în apelurile exercitate de partea responsabilă civilmente și asigurator, câtă vreme parchetul nu a declarat apel împotriva sentinței primei instanțe.
Verificând însă același aspect și în privința cheltuieilor judiciare acordate de judecătorul fondului părții civile Z. G., Curtea constată că omisiunea primei instanțe de a obliga în solidar pe inculpat cu partea responsabilă civilmente . SRL C. și alături de asigurătorul de răspundere civilă, apelanta . Sibiu, la plata acestor cheltuieli poate fi înlăturată în apelul părții civile Z. G. și ale cărui efecte urmează a fi extinse, conform art.419 cod pr.pen., și asupra intimatului-parte civilă T. C. deoarece dispozițiile art.276 alin.4 potrivit cu care în situațiile prevăzute la alin.1 și 2(...)dacă există parte responsabilă civilmente, se aplică în mod corespunzător dispozițiile art.274 alin.3 din același cod,așa cum au fost mai sus citate, nu au fost aplicate deși erau de asemenea incidente în cauză.
În acești termeni, Curtea va dispune obligarea în solidar cu inculpatul B. S. M. a apelantei-părți responsabile civilmente . SRL C. și ambii, alături de asigurătorul de răspundere civilă, apelanta . Sibiu la plata cheltuielilor judiciare acordate de prima instanță părților civile:Z. G.-1.000 lei și T. C.-2.000 lei, astfel cum acestea au fost dovedite cu înscrisurile depuse, menținând în rest celelalte dispoziții ale hotărârii apelate.
Pe cale de consecință, pentru motivele expuse în cele ce preced, în temeiul art. 421 pct.1 lit.b cod pr.pen., vor fi respinse ca nefondate apelurile declarate de apelanta parte responsabilă civilmente . SRL C. și de societatea apelantă, asigurător de răspundere civilă . Sibiu împotriva sentinței primei instanțe în condițiile în care criticile apelantei părți responsabile civilmente . SRL C. se referă la întinderea despăgubirilor morale care au fost considerate de Curtea de Apel ca fiind nejustificat reduse de judecătorul fondului față de partea civilă Z. G. iar în privința intimatului-parte civilă T. C. sunt necesare, suficiente și proporționale cu suferința îndurată și materializată în cele 90-100 de zile de îngrijiri medicale (fila 29 dosar urm.pen-vol I).
În egală măsură, nu poate fi primită nici critica privind greșita acordare a indemnizației lunare de 210 lei în favoarea aceleiași victime T. C. fiindcă Raportul medico-legal nr.973 din 15 dec.2011 al SML Prahova atestă instalarea incapacității sale temporare de muncă de la 1 dec.2011(invaliditate grad.II) ca urmare a leziunilor traumatice produse în accidentul rutier din 9 mai 2011 (fila 29 dosar urm.pen-vol I) iar expertiza medico-legală ulterioară(Raportul medico-legal nr.470/25.06.2014 a aceluiași serviciu medico-legal-filele 203-204 dosar fond) confirmă deficiența funcțională datorată sindromului algoneurodistrofic sever instalat după accidentul rutier.
D. urmare, sechelele posttraumatice actuale ale acestei victime și care o împiedică să-și reia activitatea profesională cel puțin la nivelul dinaintea evenimentului rutier ce constituie cauza lor, reprezintă prejudiciu cert și nereparat în înțelesul cerinței pentru atragerea răspunderii civile delictuale, în mod corect prima instanță a instituit în sarcina solidară a inculpatului, a părții responsabile civilmente și a asigurătorului obligația de dezdăunare pentru diferența dintre venitul mediu încasat ca lăcătuș mecanic la . SA Ploiești(fila 101 dosar fond) și pensia de incapacitate de muncă până la încetarea acesteia din urmă incapacități.
Văzând și dispozițiile art.275 alin.2 și 3 precum și art.276 cod pr.pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
În baza art.421 pct.2 lit.a cod pr.pen., admite apelul declarat de partea civilă Z. G. împotriva sentinței penale nr.2927 pronunțată la 9 octombrie 2014 de Judecătoria Ploiești privind pe inculpatul B. S. M. și extinzând efectele acestui apel și asupra intimatului parte civilă T. C. conform art.419 cod pr.pen.,desființează în parte în latură civilă sus-menționata sentință și rejudecând:
Majorează cuantumul despăgubirilor pentru daune morale acordate părții civile Z. G. de la 100.000 lei la 150.000 lei.
Obligă apelanta-parte responsabilă civilmente . SRL C. în solidar cu inculpatul B. S. M. și ambii, alături de asigurătorul de răspundere civilă apelanta . Sibiu la plata cheltuielilor judiciare acordate de prima instanță părților civile:Z. G.-1.000 lei și T. C.-2.000 lei.
Menține în rest toate celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
În baza art.421 pct.1 lit.b cod pr.pen., respinge ca nefondate apelurile declarate de apelanta parte responsabilă civilmente . SRL C. și de apelanta asigurător de răspundere civilă . Sibiu împotriva aceleiași sentințe.
Obligă pe apelanții-parte responsabilă civilmente și asigurător la câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat aferente apelului părții civile Z. G. rămân în sarcina statului.
Obligă pe apelanții-parte responsabilă civilmente și asigurător la câte 500 lei cheltuieli judiciare către părțile civile Z. G. respectiv T. C..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 8 aprilie 2015.
Președinte Judecător
S. P. B. E. N.
Grefier
B. Năvîrcă
Red. SPB-2 ex./13.05.2015
d.f_ Jud. Ploiești
J.f I. G.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
| ← Evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Decizia nr.... | Omorul (art. 174 C.p.). Decizia nr. 401/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
