Evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Decizia nr. 450/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Curtea de Apel PLOIEŞTI - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 450/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 29-04-2015 în dosarul nr. 4289/120/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR._

DECIZIA PENALĂ NR. 450

Ședința publică din data de 29 aprilie 2015

Președinte – L. C.

Judecător – F. T.

Grefier – A. Ț.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror V. I.

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de P. de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, împotriva sentinței penale nr.1275 din data de 3 decembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, privind pe inculpatul M. F., fiul lui M. A. și M. G., născut la data de 01.02.1980 în Răcari, județul Dâmbovița, CNP_, domiciliat în ., ..13, județul Dâmbovița.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare, au lipsit intimatul inculpat M. F., intimatele părți civile Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Regională a Finanțelor Publice Ploiești.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că pentru termenul de astăzi, prin intermediul serviciului registratură s-au depus note scrise formulate de intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită amânarea judecării cauzei în vederea desemnării unui avocat din oficiu pentru intimatul inculpat.

Curtea, având în vedere infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul M. F., apreciază necesară desemnarea unui avocat din oficiu pentru acesta, sens în care amână judecarea cauzei la data de 20 mai 2015.

În timpul ședinței de judecată, după strigarea cauzei, s-a prezentat în instanță avocat I. C. D., care a învederat instanței că este avocatul ales al intimatului inculpat și a solicitat reluarea cauzei.

Fiind reluată cauza la a doua strigare, la apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul inculpat M. F., asistat de avocat ales I. C. D. din cadrul Baroului București, potrivit împuternicirii avocațiale ., nr._ aflată la fila 14 dosar, lipsă fiind intimatele părți civile Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Regională a Finanțelor Publice Ploiești.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:

Curtea aduce la cunoștința intimatului inculpat M. F. că, potrivit art.420 alin.4 rap. la art.83 alin.1 lit.a Cod de procedură penală, are dreptul de a nu da nicio declarație pe parcursul procesului penal, atrăgându-i atenția că dacă refuză să dea declarații nu va suferi nicio consecință defavorabilă, iar dacă va da declarații acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa.

Intimatul inculpat M. F., având cuvântul, în prezența avocatului său ales, a precizat că nu dorește să dea o declarație în fața instanței de apel, întrucât își menține declarațiile date până la acest moment procesual.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu mai are cereri de formulat.

Avocat I. C. D., având cuvântul pentru intimatul inculpat M. F., arată că nu mai are cereri de formulat.

Curtea, luând act de declarațiile părților, în sensul că nu sunt cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că susține apelul aflat în scris la dosar ce vizează netemeinicia sentinței atacate.

În esență, învederează că pedepsele aplicate inculpatului de judecătorul fondului, inclusiv pedeapsa rezultantă, sunt excesiv de blânde.

Astfel, prima instanță nu a făcut o justă corelare a criteriilor de individualizare a pedepselor sub aspectul cuantificării și al modalității de executare a pedepsei rezultante, raportat la modalitatea și împrejurările comiterii faptei, numărul mare de facturi fiscale neînregistrate în evidențele societății, prejudiciul creat bugetului de stat.

Ținând seama că infracțiunile de evaziune fiscală sunt tot mai numeroase și conduc la efecte negative din punct de vedere financiar, efecte resimțite de întreaga societate, aplicarea unei pedepse privative de libertate este oportună și fundamentată.

Solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și în rejudecare pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice.

Avocat I. C. D., având cuvântul pentru intimatul inculpat M. F., solicită respingerea ca nefondat a apelului, menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate.

Apreciază că instanța de fond a individualizat în mod corect atât pedeapsa, cât și modalitatea de executare acesteia, considerând că în ce privește prejudiciul cauzat, așa cum se observă din rapoartele de expertiză, pe o perioadă de 3 ani de activitate părțile au folosit acele facturi cu singurul scop de a plăti muncitorii zilieri, care la acel moment nu erau prevăzuți în legislația muncii.

Intimatul inculpat M. F., personal având ultimul cuvânt, solicită respingerea apelului parchetului, menținerea sentinței instanței de fond.

CURTEA

Deliberând asupra apelului penal de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.1275 din data de 3 decembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, s-au dispus următoarele:

În baza art.9 alin.1 lit.c din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.374 alin.4 – 396 alin.10 din noul Cod de procedură penală, art.41 alin.2 Cod penal anterior, art.33 alin.1 lit.a din același cod și a art.5 din noul Cod penal, inculpatul M. F., fiul lui M. A. și M. G., născut la data de 01.02.1980 în Răcari, județul Dâmbovița, CNP_, cetățenia - română, starea civilă – căsătorit, stagiul militar - satisfăcut, studii – 9 clase, profesia ori ocupația – fără, domiciliul și adresa unde locuiește efectiv - ., ..13, județul Dâmbovița, a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani și 8 luni închisoare.

În baza art.9 alin.1 din Legea nr.241/2005 cu aplic. art.65 alin.1-3 Cod penal anterior, rap. la art.12 din Legea nr.187/2012, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice), b (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) și c (dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii) din Codul penal anterior, pe o durată de 2 (doi) ani.

În baza art.290 Cod penal anterior (art.322 din noul Cod penal) raportat la art.374 alin.4 – 396 alin.10 din noul Cod de procedură penală, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal anterior, art.33 alin.1 lit.a Cod penal anterior și a art.5 din noul Cod penal, același inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 8 (opt) luni închisoare.

S-au contopit pedepsele închisorii stabilite în raport de fiecare infracțiune concurentă și în baza art.34 alin.1 lit.b Cod penal anterior s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, anume 2 ani și 8 luni închisoare.

În baza art.35 alin.1 Cod penal anterior, alături de pedeapsa închisorii de 2 ani și 8 luni stabilită, s-a aplicat și pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice), b (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) și c (dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii) din Codul penal anterior, pe o durată de 2 (doi) ani.

În baza art.71 alin.2 Cod penal anterior, cu referire la art.12 din Legea nr.187/2012, s-a aplicat inculpatului și pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice), b (dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) și c (dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii) din Codul penal anterior.

În baza art.861 Cod penal anterior, s-a dispus suspendarea executării pedepsei închisorii aplicate, sub supraveghere, pe o perioadă de 4 ani și 8 luni, care reprezintă termenul de încercare compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicate la care se adaugă un interval de timp stabilit de instanță, de 2 (doi) ani.

În baza art.863 Cod penal anterior, prima instanță a stabilit că, pe durata termenului de încercare, inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Dâmbovița, la datele fixate de acest serviciu;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Datele de la literele b), c) și d) se comunică Serviciului de Probațiune Dâmbovița.

S-a atras atenția inculpatului asupra disp. art.864 Cod penal anterior, privitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, în cazurile în care, în cursul termenului de încercare săvârșește din nou o infracțiune, situație în care se va dispune executarea în întregime a pedepsei, sau în caz de neîndeplinire, cu rea credință, a măsurilor de supraveghere stabilite de lege.

În baza art.71 alin.5 Cod penal anterior, pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei închisorii, s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

În baza art.397 alin.1 Cod procedură penală rap. la art.19 din același cod și la art.20 și 25 alin.1 Cod procedură penală cu referire la art.23 alin.3 din același cod și la art.1381 din Noul Cod Civil, s-a admis acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal de către partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești, cu sediul în Ploiești, ..22, jud. Prahova și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, Calea Domnească nr.166, jud. Dâmbovița și în consecință, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 207.807 lei (200.577 lei T.V.A. și 7.230 lei impozit pe profit) la care se adaugă obligațiile fiscale accesorii calculate până la data achitării integrale a prejudiciului.

S-a respins solicitarea părții civile privind instituirea măsurilor asigurătorii.

În baza art.25 alin.3 Cod procedură penală, s-a dispus desființarea în totalitate a următoarelor înscrisuri:

- facturile emise de S.C. „Epalex Construct” S.R.L. București către cumpărătorul . SRL Potlogi, având seriile: EPC nr._/22.07.2009;_/06.02.2009;_/07.02.2009;_/08.02.2009;_/09.02.2009;_/16.02.2009;_/15.02.2009;_/14.02.2009;_/13.02.2009;_/17.02.2009;_/18.02.2009;_/19.02.2009;_/20.02.2009;_/21.02.2009;_/22.02.2009;_/23.02.2009;_/24.02.2009;_/25.02.2009;_/26.02.2009;_/27.02.2009;_/28.02.2009;_/10.02.2009;_/11.02.2009;_/12.02.2009;_/23.11.2009;_/16.11.2009;_/18.011.2009;_/13.11.2009;_/10.11.2009;_/06.11.2009;_/04.11.2009;_/18.09.2008;_/17.09.2008;_/16.09.2008;_/15.09.2008;_/01.02.2009;_/02.02.2009;_/03.02.2009;_/05.02.2009;_/19.09.2008;_/20.09.2008;_/21.09.2008;_/22.09.2008;_/23.09.2008;_/24.09.2008;_/25.09.2008;_/26.09.2008;_/27.09.2008;_/28.09.2008;_/29.09.2008;_/30.09.2008;_/06.08.2009;_/05.08.2009;_/05.08.2009;_/03.08.2009;_/20.08.2009;_/20.08.2009;_/19.08.2009;_/19.08.2009;_/17.08.2009;_/14.08.2009;_/13.08.2009;_/21.08.2009;_/24.08.2009;_/08.08.2009;_/26.08.2009;_/27.08.2009;_/28.08.2009;_/31.08.2009;_/12.08.2009;_/12.09.2009;_/11.08.2009;_/10.09.2009 și_/07.09.2009;

- facturile emise de . SRL București către cumpărătorul . SRL Potlogi, având seriile: TCI nr._/01.10.2008;_/19.11.2008;_/24.02.2009;_/02.02.2008;_/30.11.2008;_/29.11.2008;_/28.11.2008;_/27.11.2008;_/23.02.2009;_/22.02.2009;_/21.02.2009;_/20.02.2009;_/19.02.2009;_/18.02.2009;_/17.02.2009;_/16.02.2009;_/15.02.2009;_/14.02.2009;_/13.02.2009;_/12.02.2009;_/11.02.2009;_/05.12.2008;_/04.12.2008;_/03.12.2008;_/20.11.2008;_/21.11.2008;_/22.11.2008;_/23.11.2008;_/24.11.2008;_/.25.11.2008;_/26.11.2008;_/06.12.2008;_/08.12.2008;_/09.12.2008;_/10.12.2008;_/11.12.2008;_/12.12.2008;_/13.12.2008;_/15.12.2008;_/10.02.2009;_/09.02.2009;_/08.02.2009;_/07.02.2009;_/06.02.2009;_/05.02.2009;_/04.02.2009;_/03.02.2009;_/02.02.2009;_/01.02.2009;_/20.01.2009;_/19.01.2009;_/16.01.2009;_/15.01.2009;_/14.01.2009;_/13.01.2009;_/12.01.2009;_/09.01.2009;_/08.01.2009;_/31.12.2008;_/30.12.2008;_/29.12.2008;_/24.12.2008;_/23.12.2008;_/21.12.2008;_/20.12.2008;_/19.12.2008;_/18.12.2008;_/17.12.2008;_/16.12.2008;_/13.11.2008;_/12.11.2008;_/11.11.2008;_/10.11.2008;_/09.11.2008;_/08.11.2008;_/07.11.2008;_/30.10.2008;_/29.10.2008;_/28.10.2008;_/27.10.2008;_/26.10.2008;_/25.10.2008;_/24.10.2008;_/23.10.2008;_/22.10.2008;_/21.10.2008;_/20.10.2008;_/19.10.2008;_/18.10.2008;_/16.10.2008;_/17.10.2008;_/15.10.2008;_/02.10.2008;_/09.10.2008;_/04.10.2008;_/05.10.2008;_/06.10.2008;_/07.10.2008;_/08.10.2008;_/09.10.2008;_/10.10.2008;_/11.10.2008;_/12.10.2008;_/13.10.2008;_/14.10.2008;_/31.10.2008;_/01.11.2008;_/02.11.2008;_/03.11.2008;_/04.11.2008;_/05.11.2008;_/06.11.2008;_/14.11.2008;_/15.11.2008;_/16.11.2008;_/17.11.2008 și_/18.11.2008.

- facturile emise de . Ambient SRL București către cumpărătorul . SRL Potlogi, având seriile: B CAA nr._/01.07.2009;_/30.07.2009;_/29.07.2009;_/27.07.2009;_/23.07.2009;_/21.07.2009;_/20.07.2009;_/17.07.2009;_/15.07.2009;_/13.07.2009;_/10.07.2009;_/09.07.2009;_/07.07.2009;_/06.07.2009 și_/03.07.2009;

- facturile emise de S.C. „Lucky Proconstruct” S.R.L. București către cumpărătorul S.C. „I. Cris Construct” S.R.L. Potlogi, având seriile: LUCKY nr._/22.09.2008;_/21.09.2008;_/20.09.2008;_/19.09.2008;_/18.09.2008;_/17.09.2008;_/16.09.2008;_/15.09.2008;_/13.11.2008;_/11.11.2008;_/09.11.2008;_/02.12.2008;_/03.12.2008;_/15.11.2008;_/17.11.2008;_/19.11.2008;_/21.11.2008;_/11.10.2008;_/15.10.2008;_/17.10.2008;_/19.10.2008;_/21.10.2008;_/23.10.2008;_/25.10.2008;_/29.10.2008;_/03.11.2008;_/01.10.2008;_/03.10.2008;_/05.10.2008;_/07.10.2008;_/09.10.2008;_/23.09.2008;_/24.09.2008;_/25.09.2008;_/26.09.2008;_/27.09.2008;_/28.09.2008;_/29.09.2008;_/30.09.2008;_/07.11.2008;_/07.01.2009;_/06.01.2009;_/05.01.2009;_/10.12.2008;_/09.12.2008;_/08.12.2008;_/06.12.2008;_/05.12.2008 și_/04.12.2008;

- chitanțele emise de S.C. „Epalex Construct” S.R.L. București, având seriile EPC: nr._;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_ și_;

- chitanțele emise de .” S.R.L. București, având seriile TCI nr._;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_,_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_ și_;

- chitanțele emise de S.C. „D & M Constructii Ambient” S.R.L. București, având seriile B BAA nr._;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_ și_;

- chitanțele emise de S.C. „Lucky Proconstruct” S.R.L. București, având seriile LUCKY nr._;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_;_ și_.

În baza art.13 din Legea nr.241/2005, s-a dispus ca, la data rămânerii definitive a sentinței, să se comunice Oficiului Național al Registrului Comerțului o copie a dispozitivului hotărârii judecătorești definitive pentru a se face mențiunile corespunzătoare în registrul comerțului.

În baza art.274 alin.1 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 2060 lei, din care 2000 lei reprezintă cheltuielile judiciare stabilite pentru faza urmăririi penale.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița emis în dosarul nr.1044/P/2010 la data de 18.09.2014, înregistrat sub nr._ la data de 24.09.2014, a fost trimis în judecată inculpatul M. F. pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.9 alin.1 lit.c din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal rap. la art.5 Cod penal și art.322 Cod penal cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal rap. la art.5 Cod penal, constând în aceea că în perioada ianuarie 2008 – martie 2010, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de administrator al . SRL a evidențiat în actele contabile sau alte documente legale, cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale, ori a evidențiat alte operațiuni fictive, respectiv 256 facturi fiscale false, în valoare de 1.258.066 lei, așa zis emise de firmele . București, . SRL București, . Construct București și . Ambient SRL București, privind executarea unor lucrări de construcții, pentru care în realitate s-a folosit forță de muncă angajată „la negru”, prejudiciind bugetul de stat prin deducerea nelegală de TVA în sumă de 200.577 lei și sustragerea de la plata impozitului pe profit în sumă de 7.230 lei, totalizând un prejudiciu de 207.807 lei și tot în aceeași perioadă în baza aceleiași rezoluții infracționale, în aceeași calitate a falsificat personal un număr de 47 documente fiscale din care 8 facturi fiscale și 39 chitanțe fiscale, și a determinat alte persoane să falsifice alte 465 facturi și chitanțe fiscale pe care le-a înregistrat în contabilitatea firmei sale, în vederea producerii de consecințe juridice, respectiv deducerea nelegală de T.V.A. și diminuarea masei profitului impozabil.

Ca situație de fapt s-a reținut că la data de 13.09.2013 Garda Financiară Dâmbovița a înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița sesizarea penală nr.704.972/06.09.2010 prin care solicita efectuarea de cercetări față de asociatul și administratorul firmei . SRL Românești, ..481, ., M. F., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art.9 alin.1 lit.c din Legea nr.241/2005, motivat de prejudicierea bugetului general consolidat al statului în sumă de 369.775 lei – reprezentând TVA dedus nelegal, 200.577 lei și impozit pe profit sustras 169.198 lei, ca urmare a înregistrării în contabilitate în perioada ianuarie 2008 – martie 2010 a unor operațiuni fictive de achiziții prestări servicii de la mai multe societăți cu comportament specific firmelor de tip „fantomă”.

S-a mai reținut că . SRL Românești avea ca obiect principal de activitate lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale și a desfășurat activitatea conform obiectului de activitate declarat, activitatea de construcții presupunând utilizarea de forță de muncă, calificată sau nu, care implica efectuarea unor forme de angajare și înregistrare la Inspectoratul Teritorial de Muncă pentru muncitori folosiți în activitate dar și contribuții sociale care trebuie plătite de către angajator (șomaj, CAS, CASS, etc.).

S-a arătat că inculpatul M. F. a achiziționat prestări servicii efectuate în fapt de către persoane fizice plătite „la negru”, diferit de situația înregistrată în contabilitatea . SRL Românești și declarată organelor fiscale privind furnizorii acestor produse, după care a întocmit facturi de achiziție în care a consemnat astfel de operațiuni nereale emise în numele unor firme cu care în realitate nu a avut astfel de relații comerciale, scopul acestor manopere dolosive fiind acela de a deduce nelegal TVA și implicit pentru a se sustrage de la plata către bugetul de stat a impozitului pe profit rezultat, ce ar fi trebuit plătit de către . SRL Românești în cazul unor achiziții de prestări servicii reale de la acest firme sau în situația în care ar fi angajat cu forme legale muncitorii folosiți „la negru”.

S-a mai reținut că în perioada 15.04.2010 – 06.09.2010, comisari din cadrul Gărzii Financiare Dâmbovița, au efectuat o verificare la . SRL Românești, firmă înregistrată în evidențele Oficiului Registrului Comerțului Dâmbovița, sub nr. J_, având ca obiect principal de activitate „lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale”, ce a avut ca scop stabilirea realității și legalității înregistrării în evidența contabilă a operațiunilor economice derulate în perioada ianuarie 2008 – martie 2010, din controlul operativ efectuat asupra documentelor de evidență contabilă ale . SRL Românești constatându-se că societatea a desfășurat în anii 2008 și 2009 activități de prestări servicii în domeniul construcțiilor pentru punerea în manopera a materialelor clienților, valoarea veniturilor din prestările de servicii fiind în sumă de 1.126.476 lei.

Verificând documentele de evidență contabilă privind proveniența cheltuielilor cu serviciile prestate de terți (furnizori) în aceeași perioadă s-a constatat că majoritatea relațiilor comerciale ale societății s-au derulat cu firmele . București, . SRL București, . Construct București și . Ambient SRL București, valoarea totală a tranzacțiilor cu aceste firme fiind de 1.258.066 lei, Garda Financiară Dâmbovița constatând că facturile de proveniență pentru justificarea prestărilor de servicii achiziționate, sunt emise în ordine cronologică, ca și cum prestatorii ar fi lucrat doar pentru . SRL Românești, fiind achitate doar cu numerar (valoarea fiecărei facturi fiind sub limita admisă de lege de 5.000 lei), astfel că lucrătorii Gărzii Financiare Dâmbovița au continuat verificările cu privire la furnizorii firmei . SRL Românești, înregistrați în evidențele contabile ale firmei, respectiv . București, . SRL București, . Construct București și . Ambient SRL București, constatând că niciuna dintre cele patru firme nu a avut relații comerciale (livrări/prestări servicii) cu firma . SRL Românești, în anii 2008 – 2009 . SRL Românești neînregistrând în evidența contabilă cheltuieli cu salarii în condițiile în care a realizat venituri din prestări servicii în sumă de 1.126.476 lei.

Raportat la constatările efectuate a fost întocmit procesul verbal de control nr.704.972/06.09.2010, prin care s-a stabilit că achizițiile de prestări servicii de la firmele . București, . SRL București, . Construct București și . Ambient SRL București, în sumă de 1.258.066 lei sunt în fapt operațiuni fictive, prin care a fost prejudiciat bugetul general consolidat al statului cu suma de 200.577 lei – reprezentând TVA dedus nelegal și 169.198 lei – reprezentând impozit pe profit sustras, procesul verbal de control nr.704.972/06.09.2010 fiind înaintat în conformitate cu prevederile fostului art.7 lit.f din OUG nr.91/2003, Direcției Generale a Finanțelor Publice Dâmbovița pentru continuarea controlului și stabilirea în întregime a obligațiilor fiscale datorate statului.

S-a mai arătat că Direcția Generală a Finanțelor Publice Dâmbovița a efectuat inspecția fiscală de specialitate la . SRL Românești, conform solicitării Gărzii Financiare Dâmbovița, întocmind Raportul de Inspecție Fiscală nr.42.214/22.10.2010 prin care au fost confirmate aspectele constatate de Garda Financiară Dâmbovița, prin actul de inspecție fiscală stabilindu-se un prejudiciu adus bugetului de stat în sumă de 369.976 lei din care 200.815 lei – TVA dedus nelegal aferent achizițiilor fictive, 169.161 lei – impozit pe profit sustras ca urmare a celor două constatări de la rubrica TVA la care s-au calculat majorări de întârziere – 250.331 lei.

Cu privire la . București s-a reținut că este înregistrată în evidențele Oficiului Registrului Comerțului București sub numărul J_, cu sediul în București, și are ca obiect principal de activitate „lucrări de învelituri șarpante și terase la construcții”având ca asociat și administrator pe martorul M. D. C., fiind înregistrată la Administrația Finanțelor Publice sector 3, București cu declarații fiscale și deconturi de TVA, martorul M. D. C. precizând că nu a avut nicio relație comercială cu firma . SRL Românești, susținând că din anul 2009 a avut mai multe controale încrucișate prin care organele Gărzii Financiare au constatat că în numele firmei sale s-au emis fără drept facturi fiscale false cu format diferit de facturile emise în mod real de firma sa.

S-a mai arătat că prin raportul de constatare tehnico-științifică nr.295.670 din 14.03.2014 s-a concluzionat că aceeași persoană, neidentificată, care a executat scrisul de completare pe facturi și chitanțe emise de . SRL București, . Construct București și . Ambient SRL București în favoarea . SRL Românești, a executat și scrisul de completare pe facturi și chitanțe fiscale aparent emise de . București.

Cu privire la . SRL București s-a reținut că este înregistrată în evidențele Oficiului Registrului Comerțului București sub nr.J_, cu sediul în municipiul București și are ca obiect principal de activitate „construcții de clădiri și lucrări de geniu” având ca asociat și administrator pe T. A. Ș., iar conform datelor furnizate de Administrația Județeană a Finanțelor Publice sector 5, în numele său nu au fost depuse deconturi de TVA, declarații fiscale, declarații privind obligațiile la plată la bugetul de stat, în urma verificărilor efectuate cu privire la această societate inclusiv la sediul social din București, constatându-se că societatea în cauză nu funcționează și nu a funcționat niciodată la adresa sub care este înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului, caracterul fictiv al presupusei relații comerciale dintre . SRL Românești și . SRL București fiind relevat pe lângă constatările organelor fiscale si prin raportul de constatare tehnico-științifică nr._ din 14.03.2014 întocmit de I.P.J. Dâmbovița, Serviciul Criminalistic care a concluzionat că inculpatul M. F. (fără a avea vreo calitate legală în cadrul firmei . SRL București) a executat scrisul de completare pe facturile și chitanțele fiscale aparent emise de . SRL București.

Cu privire la . Construct București s-a reținut că este înregistrată în evidențele Registrului Comerțului București sub nr.J_, cu sediul în municipiul București, și are ca obiect principal de activitate „operațiuni de mecanică generală” cod CAEN 2562, având ca asociat și administrator pe martorul E. E., fiind înregistrată la Administrația Finanțelor Publice Sector 4, București cu declarații fiscale și deconturi de TVA, administratorul audiat în calitate de martor, precizând că a înființat . Construct București în anul 2003, iar din 04.08.2010 a schimbat denumirea firmei în Sudura Epalex SRL, cu aceleași date de identificare, motivat de faptul că a fost anunțat de Garda Financiară București cu privire la faptul că au fost emise facturi false în numele firmei . Construct București, fără ca societatea să aibă vreo legătură cu aceste facturi, de la înființarea firmei și până în prezent societatea desfășurând activități de sudură și de lăcătușărie și nu a efectuat niciodată lucrări de construcții și nu avut nici un fel de colaborare, nici o relație comercială cu societatea inculpatului.

S-a mai arătat că în cauză au fost obținute impresiuni ale ștampilei folosită în perioada de referință de către . Construct București constatându-se că există diferențe vizibile între aceasta și cea depusă pe facturile înregistrate în evidența . SRL Românești, raportul de constatare tehnico-științifică nr._ din 14.03.2014 concluzionând că inculpatul M. F., fără a avea vreo calitate legală în cadrul firmei Epalex SRL Construct București, a executat scrisul de completare pe facturile și chitanțele fiscale emise de Epalex SRL Construct București.

Cu privire la . Ambient SRL București, s-a reținut că este înregistrată în evidențele Oficiului Registrului Comerțului București sub nr.J_, cu sediul în municipiul București, și are ca obiect principal de activitate „lucrări de instalații sanitare de aer condiționat” cod CAEN 4322, având ca asociat și administrator pe B. F., fiind înregistrată la Administrația Finanțelor Publice Sector 5, București cu declarații fiscale și deconturi de TVA, B. F. precizând că deține firma . Ambient SRL București din anul 2008 și că firma a desfășurat doar activitatea de frizerie și coafor, și nicidecum nu a efectuat lucrări de prestări servicii în domeniul construcțiilor, neemițând niciodată facturi, chitanțe fiscale către . SRL, întrucât nu a avut niciodată relații comerciale cu această firmă, declarația acestuia coroborându-se cu raportul de constatare tehnico-științifică nr._ din 14.03.2014 care a concluzionat că inculpatul M. F., fără a avea vreo calitate legală în cadrul firmei . Ambient SRL București, a executat scrisul de completare pe facturile și chitanțele fiscale aparent emise de . Ambient SRL București.

S-a mai arătat că pe lângă constatarea că inculpatul M. F. s-a substituit reprezentanților firmelor . SRL București, . Construct București, . Ambient SRL București a completat și emis facturi fiscale în numele acestor societăți către firma sa, pe care tot el le-a înregistrat în contabilitate, prin raportul de constatare stabilindu-se că au existat situații în care facturi și chitanțe emise de societăți diferite au fost scrise de același scriptor, susținându-se că în condițiile în care s-a probat că inculpatul însuși a scris parte din astfel de documente justificative, apare evident că a fost implicat și în redactarea celorlalte înscrisuri despre care s-a dovedit că au fost scrise de către aceeași persoană deși provin de la societăți diferite.

Cu privire la latura civilă a cauzei s-a arătat, în cuprinsul aceluiași act de sesizare că în cauză a fost dispusă o expertiză financiar contabilă prin care s-a stabilit un prejudiciu de 207.807 lei din care 200.577 – T.V.A. și 7.230 lei – impozit pe profit.

Referitor la măsurile asiguratorii, s-a arătat că nu au fost instituite, nefiind identificate bunuri mobile sau imobile care să aparțină inculpatului.

După înregistrarea cauzei pe rolul Tribunalului Dâmbovița, s-a procedat în conformitate cu disp. art.344 alin.1 Cod procedură penală la repartizarea acesteia judecătorului de cameră preliminară, fiind dispuse măsurile prevăzute de art.344 alin.2 și 3 Cod procedură penală.

În acest sens s-a comunicat inculpatului o copie certificată a rechizitoriului, aducându-i-se la cunoștință obiectul procedurii în cameră preliminară, dreptul de a-și angaja un apărător și termenul până la care putea formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Totodată, în conformitate cu disp. art.344 alin.3 Cod procedură penală, s-a procedat la desemnarea unui apărător din oficiu, asistența juridică a inculpatului fiind obligatorie în raport de disp. art.90 alin.1 lit.c Cod procedură penală, apărător căruia i s-a adus la cunoștință termenul până la care putea formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Din partea inculpatului, personal sau prin apărătorul desemnat din oficiu, nu au fost formulate cereri sau excepții în legătură cu administrarea probelor sau cu efectuarea actelor de urmărire penală, prin încheierea de la Camera de Consiliu din data de 20.102.104, fiind dispusă începerea judecății în cauză, constatându-se legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.

La dispunerea acestei măsuri s-a avut în vedere că în cadrul procedurii camerei preliminare se efectuează un control de legalitate a posteriori al actului de trimitere în judecată și al probelor pe care se bazează acesta, astfel încât întreaga fază de urmărire penală să fie examinată și cercetată, iar actele procesuale, procedurale, probele sau procedeele probatorii efectuate sau obținute prin încălcarea echitabilității procedurilor să fie eliminate.

Potrivit art.342 Cod procedură penală, obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței precum și verificarea legalității administrării probelor ori a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Concret, în cadrul acestei etape se verifică, așadar, competența instanței, legalitatea sesizării (a trimiterii în judecată), legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale.

Verificarea competenței instanței presupune verificarea dacă instanța sesizată este cea competentă să judece cauza, atât din punct de vedere material, cât și teritorial.

Verificarea legalității sesizării instanței presupune verificarea dacă rechizitoriul a fost întocmit de un procuror din cadrul parchetului competent, dacă actul de sesizare cuprinde mențiunile prevăzute în art.328 Cod procedură penală; dacă este descrisă fapta pentru care a fost dispusă trimiterea în judecată, dacă procurorul a dispus cu privire la toate faptele și cu privire la toți inculpații și dacă rechizitoriul a fost verificat sub aspectul legalității și temeiniciei.

Verificarea legalității administrării probelor presupune verificarea condițiilor impuse în Titlul IV din Partea Generală a noului Cod de procedură penală, intitulat „Probele, mijloacele de probă și procedeele probatorii”.

Verificarea legalității actelor de urmărire penală presupune verificarea faptului dacă actele de urmărire penală efectuate în cauză s-au realizat ori nu cu încălcarea dispozițiilor legale prevăzute în art.281 – 282 Cod procedură penală.

Raportând aceste aspecte la speța de față, instanța de fond a constatat, privitor la competență, că potrivit dispozițiilor art.36 alin.1 lit.c1 Cod procedură penală rap. la art.44 alin.1 din același cod, infracțiunile pentru care inculpatul a fost trimis în judecată sunt în competența materială a tribunalului, iar referitor la competența teritorială că aceasta, aparține, în raport de disp. art.41 Cod procedură penală instanței sesizate.

Referitor la legalitatea sesizării (a trimiterii în judecată), s-a constatat că actul de sesizare a fost întocmit de un procuror din cadrul parchetului competent, actul de sesizare limitându-se la faptele și persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală și cuprinzând datele privitoare la faptele reținute în sarcina inculpatului și încadrarea juridică a acestora, probele și mijloacele de probă avute în vedere în faza urmăririi penale, dispozițiile privitoare la măsurile asigurătorii, la cheltuielile judiciare, dispoziția de trimitere în judecată, numele și prenumele persoanelor care trebuie citate în instanță, cu indicarea calității lor în proces și locul unde urmează să fie citate, rechizitoriul fiind verificat sub aspectul legalității și temeiniciei, de procurorul ierarhic superior.

În ceea ce privește legalitatea administrării probelor s-a constatat că în cauză au fost respectate dispozițiile cuprinse în Titlul IV din Partea Generală a noului Cod de procedură penală, nefiind incidente disp. art.102 Cod procedură penală, iar în ceea ce privește actele de urmărire penală efectuate în cauză, că nu a fost încălcată niciuna dintre dispozițiile legale care reglementează desfășurarea procesului penal, fiind avute în vedere cazurile de nulitate prevăzute în art.281 Cod procedură penală, care pot fi invocate și din oficiu, pentru că potrivit noului Cod de procedură penală, numai este prevăzută posibilitatea de a se invoca din oficiu nulitatea relativă, invocarea acesteia fiind lăsată exclusiv la latitudinea persoanelor îndreptățite.

După începerea judecății, din partea Agenției Naționale de Administrare Fiscală prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, s-a înaintat la dosar cerere de constituire de parte civilă cu suma de 207.807 lei, la care se adaugă obligațiile fiscale accesorii calculate până la data acoperirii integrale a prejudiciului.

Prin aceeași cerere de constituire de parte civilă, s-a solicitat instituirea măsurilor asiguratorii, invocându-se disp. art.163 – 169 din Codul de procedură penală.

La termenul stabilit, după dispunerea începerii judecății, constatându-se îndeplinite cerințele art.374 alin.1 Cod procedură penală, privitoare la citare și la asigurarea asistenței juridice a inculpatului, în conformitate cu aceste dispoziții legale s-a dat citire actului de sesizare, aducându-se la cunoștința inculpatului învinuirile precum și dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i-se atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva acestuia.

Totodată, fiind în prezența unor infracțiuni pentru care legea nu prevede detențiunea pe viață, s-a atras atenția inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc în baza probelor care au fost administrate în faza urmăririi penale, în situația în care recunoaște atât sub aspectul laturii obiective cât și al celei subiective, faptele, împrejurări în care limitele de pedeapsă prevăzute de lege se reduc, în condițiile art.396 alin.10 Cod procedură penală, cu 1/3.

După aducerea la cunoștință a acestor dispoziții legale, inculpatul a declarat personal că formulează cerere pentru aplicarea procedurii recunoașterii învinuirii, procedându-se în condițiile art.375 alin.1 Cod procedură penală la ascultarea acestuia.

Fiind ascultat, inculpatul a solicitat ca judecata în cauză să aibă loc numai în baza probelor administrate în faza urmăririi penale, recunoscând în integralitate faptele pentru care a fost dispusă trimiterea în judecată.

A mai arătat inculpatul că este de acord și cu prejudiciul solicitat de partea civilă, exprimându-și consimțământul cu privire la prestarea unei activități neremunerate în folosul comunității.

Cererea formulată a fost pusă în discuție, dispunându-se în urma constatării îndeplinirii condițiilor de admisibilitate (formularea cererii după citirea actului de sesizare și până la momentul începerii cercetării judecătorești; acțiunea penală îndreptată împotriva inculpatului nu vizează o infracțiune comisă în timpul minorității; inculpatul a solicitat că judecata să se facă în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale; inculpatul a recunoscut în totalitate faptele săvârșite împotriva sa; declarația personală a inculpatului că dorește să fie judecat în procedura simplificată; aprecierea că probele administrate în faza urmăririi penale sunt suficiente pentru aflarea adevărului și justă soluționare a cauzei), încuviințarea acesteia.

La propunerea inculpatului, prin mandatarul avocat, a fost încuviințată, după punerea în prealabil în discuție, proba cu înscrisuri în circumstanțiere, fiind depusă în acest sens, o caracterizare întocmită de Primăria comunei Potlogi.

La același termen (cel din 21.11.2014), în conformitate cu disp. art.387 Cod procedură penală a fost declarată ca fiind terminată cercetarea judecătorească, acordându-se cuvântul în dezbateri, împrejurare cu care a fost pusă în discuție și incidența disp. art.5 din noul Cod penal privitoare la legea penală mai favorabilă.

În vederea deliberării a fost dispusă amânarea pronunțării.

Analizând actele și lucrările dosarului, implicit pe cele ale dosarului de urmărire penală, la propunerea inculpatului fiind încuviințată solicitarea acestuia de aplicare a procedurii recunoașterii învinuirii, instanța de fond a reținut că la data de 06.09.2010 Garda Financiară Dâmbovița, a efectuat un control la . SRL, cu sediul în satul Românești, ..481, ., societate administrată de către inculpatul M. F., un astfel de control având ca obiectiv verificarea realității și legalității operațiunilor comerciale derulate de această societate în perioada ianuarie 2008 – martie 2010, referitoare la respectarea prevederilor Legii privind Codul Fiscal.

În vederea efectuării controlului s-a solicitat inculpatului să pună la dispoziția organelor de control documentele de evidență contabilă ale societății, din controlul operativ, efectuat prin sondaj, asupra acestor documente, constatându-se că societatea a desfășurat în cursul anilor 2008 și 2009, activități de prestări de servicii în domeniul construcțiilor, respectiv punerea în manoperă a materialelor clienților, din analiza balanțelor de verificare întocmite la finele anilor 2008, respectiv 2009, rezultând că societatea a înregistrat pe cheltuieli cu serviciile executate de terți în perioada 01.01.2008 – 31.12.2009 suma de 1.057.489 lei.

În urma aceluiași control s-a mai constatat că majoritatea relațiilor comerciale ale societății de tipul prestărilor de servicii în construcții s-a derulat cu . București, . SRL București, . Construct București și . Ambient SRL București, valoarea totală a tranzacțiilor fiind de 1.258.066, înregistrând pe cheltuieli cu servicii prestate de terți, suma netă de 1.057.489 lei.

Totodată, în urma verificării realității existenței și funcționării acestor societăți cu care societatea administrată de inculpat, apărea ca dezvoltând relații comerciale, s-a procedat la o verificare a acestora, constatându-se că trei din aceste societăți, nu au avut relații comerciale cu . SRL Românești, iar una dintre acestea nu figura în baza de date fiscale ale Administrației Municipiului București.

Constatările întreprinse în urma controlului efectuat au fost menționate în cuprinsul procesului verbal nr._/06.09.2010, acest proces verbal fiind înaintat fostei Direcții Generale a Finanțelor Publice Dâmbovița care la rândul acesteia a efectuat inspecția fiscală de specialitate la . SRL, fiind întocmit raportul de inspecție fiscală nr._/27.10.2010 prin care au fost confirmate aspectele constatate de Garda Financiară Dâmbovița și prin care s-a stabilit un prejudiciu adus bugetului de stat de 200.815 lei – T.V.A. dedus nelegal de pe documentele privind prestarea de servicii de la societăți comerciale tip „fantomă”; 169.161 lei – impozit pe profit.

După sesizarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița cu procesul verbal de control încheiat la 06.09.2010, pentru stabilirea veridicității constatărilor din procesul verbal de control și în raportul de inspecție fiscală, s-au efectuat cercetări cu privire la relațiile comerciale pe care societatea administrată de inculpat apărea ca avându-le cu . București, . SRL București, . Construct București și . Ambient SRL București și cu privire la înregistrările efectuate în contabilitatea societății de către inculpat.

În urma adreselor transmise de către A.N.A.F., s-a constatat privitor la . București că are ca obiect de activitate „lucrări de învelituri șarpante și terase la construcții”, fiind administrată de M. D. C. care, audiat în calitate de martor în faza urmăririi penale, probă necontestată și însușită de inculpat, a negat existența oricărei relații comerciale cu societatea administrată de inculpat.

Privitor la facturile și chitanțele emise în numele acestei societăți și înregistrate în contabilitatea . SRL, s-a constatat existența unor diferențe vizibile între impresiunile reale ale ștampilei folosite în cadrul . București și cele găsite pe facturile înregistrate în contabilitatea . SRL, astfel de diferențieri fiind constatate și în ceea ce privește datele de identificare ale respectivei societăți.

În cauză, a fost dispusă efectuarea unei constatări criminalistice prin care să se stabilească dacă toate scrierile de completare depuse pe facturile și chitanțele fiscale emise în numele . București au fost executate de M. F., prin raportul de constatare criminalistică nr.295.670/14.03.2014, concluzionându-se că scrierile de completare cu excepția scrisurilor de la rubrica „Data” au fost efectuate de către aceeași persoană, care a executat scrisul de completare pe facturile și chitanțele emise de . SRL București, . Construct București și care potrivit aceluiași raport de constatare tehnico-științifică, probă necontestată, respectiv inculpatul M. F..

Referitor la . SRL București, s-a constatat că o astfel de societate nu funcționa și nu a funcționat niciodată la adresa unde apărea înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului.

În plus, prin raportul de constatare tehnico-științifică mai sus menționat s-a constatat privitor la această societate că scrisurile de completare ale facturilor emise au fost executate de către inculpat.

În ceea ce privește . Construct București s-a stabilit că administratorul acesteia este E. E., care audiat fiind în calitate de martor a precizat că o astfel de societate a funcționat sub o astfel de denumire până la data de 04.08.2010 când și-a schimbat denumirea în Sudura Epalex SRL, obiectul de activitate fiind activități de sudură și de lăcătușărie, neefectuând niciodată lucrări de construcții, neavând niciun fel de relație comercială cu societatea administrată de inculpat.

În privința facturilor înregistrate în contabilitatea . SRL, prin raportul de constatare tehnico - științifică întocmit în faza urmăririi penale, probă însușită de către inculpat, s-a constatat că scrisurile de completare de pe facturile care apar ca fiind emise de Epalex Construct SRL precum și de pe chitanțele emise au fost executate de către inculpat.

Totodată în urma comparării impresiunii ștampilei folosite de Epalex Construct SRL cu cea depusă pe facturile înregistrate în evidența . SRL, au fost constatate diferențe vizibile.

Cu privire la . Ambient SRL București, în urma verificărilor întreprinse s-a constatat că obiectul de activitate este dat de „lucrări de instanții sanitare de aer condiționat”, administratorul acesteia, numitul B. F., audiat în calitate de martor – probă însușită de inculpat, negând existența unor relații comerciale între societatea administrată de acesta și cea administrată de inculpat, precum și completarea unor facturi sau chitanțe fiscale.

De asemenea și în privința acestei societăți, prin raportul de constatare criminalistică nr._/14.03.2014, probă însușită de inculpat s-a concluzionat că scrisurile de completare de pe unele din chitanțele și facturile fiscale emise, au fost executate de către inculpatul M. F..

Prin urmare, în cazul tuturor celor 4 societăți, inculpatul s-a substituit fără drept reprezentanților acestora, întocmind facturi în numele acestor firme, consemnând efectuarea de prestări de servicii în mod nereal către firma proprie cu scopul sustragerii de la plata impozitelor și taxelor datorate bugetului general al statului, falsificând mai multe facturi și chitanțe.

Această situație de fapt este reținută în baza întregului material probatoriu administrat în faza urmăririi penale, probatoriu însușit de inculpat și reprezentat de: procesul verbal de control încheiat la data de 06.09.2010 de către Garda Financiară Dâmbovița; raportul de inspecție fiscală întocmit de către fosta Direcție Generală a Finanțelor Publice Dâmbovița; raportul de constatare criminalistică nr._/14.03.2014, facturile fiscale și chitanțele fiscale emise în numele celor 4 societăți, declarațiile reprezentanților legali ai celor 4 societăți, declarațiile inculpatului inclusiv cea dată în condițiile art.374 alin.4 Cod procedură penală.

A constatat prima instanță că în drept, faptele acestuia constând în aceea că în perioada ianuarie 2008 – martie 2010 în calitate de asociat și administrator al . SRL, a evidențiat în actele contabile sau alte documente legale, cheltuieli care nu au avut la bază operațiuni reale ori a evidențiat alte operațiuni fictive, respectiv un număr de 256 de facturi fiscale false în valoare de 1.258.66 lei, emise de așa zis firmele . București, . SRL București, . Construct București și . Ambient SRL București, privind executarea unor lucrări de construcții pentru care în realitate s-a folosit forță de muncă angajată „la negru”, prejudiciind bugetul de stat prin deducere nelegală TVA și sustragerea de la plata impozitului pe profit, falsificând un număr de 512 documente fiscale pe care le-a înregistrat în contabilitatea firmei în vederea producerii consecințelor juridice mai sus menționate (deducere nelegală TVA și diminuarea masei profitului impozabil), întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de evaziune fiscală prev. de art.9 alin.1 lit.c din Legea nr.241/2005 și de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.290 Cod penal anterior (art.322 din noul Cod penal), texte de lege enunțate în ședință publică și a căror aplicațiune urmează a se face în cauză.

În ceea ce privește infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, deși prin raportul de constatare criminalistică întocmit în faza urmăririi penale s-a reținut că inculpatul a falsificat personal doar un număr de 47 de documente fiscale din cele 512, totuși instanța de fond a reținut vinovăția acestuia sub aspectul tuturor actelor materiale, fiind evident că s-a implicat și în redactarea celorlalte documente fiscale, și aceasta întrucât cei care au completat aceste documente, nu o puteau face decât cu date necesare a fi înregistrate în contabilitatea . SRL, date care nu puteau fi furnizate decât de inculpat.

Totodată, prima instanță a împărtășit punctul de vedere exprimat de procuror în actul de sesizare în ceea ce privește reținerea în sarcina inculpatului doar a infracțiunii de falsificare în înscrisuri sub semnătură privată și nu și de instigare, actele săvârșite în calitate de autor, absorbind în conținutul lor actele materiale la care a participat în calitate de instigator.

Cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile, în speță fiind pusă în discuție o astfel de problemă, întrucât de la data comiterii faptelor și până la data judecării, au intervenit mai multe legi, instanța e fond a constatat următoarele:

În ceea ce privește infracțiunea de evaziune fiscală, este adevărat că prin modificările aduse prin Legea nr.187/2012 limitele de pedeapsă pentru o astfel de infracțiune au rămas aceleași (2-8 ani și interzicerea unor drepturi), neintervenind modificări nici sub aspectul elementelor constitutive ale unei astfel de infracțiuni, ceea ce ar duce la concluzia că în privința acestei infracțiuni nu poate fi pusă în discuție aplicarea legii penale mai favorabile, fiind aplicabilă legea în vigoare la momentul judecării cauzei, însă s-a avut în vedere Decizia nr.265/06.05.2014 a Curții Constituționale prin care s-a stabilit că în aplicarea legii penale mai favorabile se are în vedere metoda comparației globale și nu cea a comparației diferențiate, astfel că s-au reținut aceste dispoziții legale și în privința acestei infracțiuni. Aceeași a fost situația și în ceea ce privește infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În noul Cod penal, lege în vigoare la momentul soluționării cauzei, pedeapsa prevăzută pentru o astfel de infracțiune este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.

În Codul penal din 1968, în vigoare la data săvârșirii faptei (infracțiunea epuizându-se în anul 2010), pedeapsa prevăzută era închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amendă.

Ținând seama de criteriile care se au în vedere în alegerea legii penale mai favorabile, enumerate și în considerentele Deciziei nr.265/06.05.2014 pronunțată de Curtea Constituțională, în cazul acestei infracțiuni legea penală mai favorabilă este considerată ca fiind vechiul Cod penal și nu noul Cod penal.

Cum aplicarea legii penale mai favorabile nu pune în discuție o schimbare de încadrare juridică, nefiind incidente art.386 Cod procedură penală, textele de lege în baza cărora instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului, au fost reținute în urma aplicării art.5 alin.1 din noul Cod penal, precizare ce se impune a fi făcută, având în vedere textele de lege indicate de procuror în actul de sesizare a instanței și în raport de care a fost dispusă trimiterea în judecată.

La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului, au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art.72 Cod penal anterior – identificat ca fiind lege penală mai favorabilă, respectiv gradul de pericol social abstract al faptelor, configurat prin limitele de pedeapsă, limite în privința cărora prima instanță a dat eficiență art.396 alin.10 Cod procedură penală, gradul de pericol social concret mediu al faptelor, configurat prin valoarea prejudiciului cauzat bugetului consolidat al statului, împrejurările în care a acționat inculpatul și perioada de timp care a trecut de la data comiterii acestor fapte de natură să atenueze periculozitatea faptei dar și periculozitatea socială a persoanei inculpatului, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, prezentarea acestuia în fața autorității, conduita avută în societate – împrejurări care atenuează răspunderea penală, toate aceste elemente de individualizare fiind de natură să conducă instanța în stabilirea unor pedepse pentru cele 2 infracțiuni concurente, de 2 ani și 8 luni închisoare, respectiv 8 luni închisoare, ținând totodată seama în stabilirea acestui cuantum și de forma continuată reținută în privința celor 2 infracțiuni.

În privința infracțiunii de evaziune fiscală, având în vedere pedeapsa aplicată, cum pentru o astfel de infracțiune este obligatorie aplicarea pedepsei complementare, constatându-se îndeplinite cerințele art.65 alin.1 – 3 Cod penal anterior, având în vedere și disp. art.12 din Legea nr.187/2012, și ținând cont și de criteriile enumerate în art.71 alin.3 Cod penal anterior, instanța de fond a aplicat inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, b și c Cod penal anterior, iar în conformitate cu disp.art.71 Cod penal anterior cu referire la art.12 din Legea nr.187/2012 a aplicat inculpatului și pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a, b și c Cod penal anterior.

În privința concursului de infracțiuni, reținând ca lege penală mai favorabilă Codul penal anterior, prima instanță a dat eficiență disp. art.34 alin.1 lit.b Cod procedură penală, procedând la contopirea celor 2 pedepse principale, a aplicat inculpatului pedeapsa închisorii cea mai grea, alături de care a aplicat, în condițiile art.35 alin.1 Cod penal anterior și pedeapsa complementară stabilită în raport de infracțiunea de evaziune fiscală.

În privința modalității de executare a pedepsei principale, având în vedere că inculpatul este la primul contact cu legea penală, dar și atitudinea de prezentare în fața organului judiciar, tribunalul a apreciat că pronunțarea hotărârii de condamnare constituie un avertisment serios iar dublul scop al pedepsei – preventiv și educativ, va fi atins și în condițiile în care pedeapsa aplicată nu va fi executată în regim de detenție ci în condițiile art.861 Cod penal anterior care reglementează suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, modalitate care înfăptuiește în concret atribuțiile sancțiunii penale ca mijloc de reeducare, de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni și de reinserție socială a inculpatului.

Prin urmare, în conformitate cu disp. art.861 Cod penal anterior, identificat ca fiind lege penală mai favorabilă, instanța de fond a dispus suspendarea, sub supraveghere a pedepsei aplicată, stabilind un termen de încercare de 4 ani și 8 luni compus din durata pedepsei aplicate la care a adăugat un interval de timp stabilit în conformitate cu disp. art.862 Cod penal anterior.

În conformitate cu disp. art.863 Cod penal anterior, prima instanță a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Dâmbovița, la datele fixate de acest serviciu;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

De asemenea, instanța de fond a atras atenția inculpatului asupra disp. art.864 Cod penal anterior care reglementează revocarea suspendării, anume, că dacă în termenul de încercare va săvârși o nouă infracțiune se va revoca suspendarea sub supraveghere, urmând să execute atât pedeapsa care i se va aplica pentru noua infracțiune cât și pedeapsa a cărei executare sub supraveghere a fost suspendată.

Potrivit disp. art.71 alin.5 Cod penal anterior, pe durata executării pedepsei principale prima instanță a dispus și suspendarea executării pedepsei accesorii.

Sub aspectul laturii civile a cauzei s-a reținut de tribunal că Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dâmbovița, prin adresa nr._/11.11.2014, s-a constituit parte civilă în procesul penal, sub aspectul infracțiunii de evaziune fiscală, cu suma de 207.807 lei din care suma de 200.577 lei - T.V.A. și 7.230 lei – impozit pe profit plus obligațiile fiscale accesorii calculate până la data achitării integrale a prejudiciului, constituire realizată cu respectarea dispozițiilor art.20 alin.1 și 2 Cod procedură penală.

Prin aceeași adresă, partea civilă a solicitat instituirea măsurilor asigurătorii.

Analizând constituirea de parte civilă din punct de vedere al prejudiciului, prima instanță a constatat că o astfel de solicitare este întemeiată, îndeplinite fiind condițiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale.

Pe de altă parte pentru stabilirea cu certitudine a prejudiciului adus bugetului de stat, în faza urmăririi penale a fost dispusă efectuarea unei expertize financiar contabile și a unui supliment de expertiză, prin raportul de expertiză contabilă completat de suplimentul întocmit probe necontestate de inculpat, concluzionându-se că prejudiciul adus bugetului de stat este în cuantum de 207.807 lei din care 200.577 lei – T.V.A. și 7.230 lei – impozit pe profit.

Prin urmare, în raport de dispozițiile art.397 Cod procedură penală rap. la art.19 și 25 alin.1 din același cod, instanța de fond a admis acțiunea civilă formulată și pe cale de consecință a dispus obligarea inculpatului la plata sumei solicitată cu titlu de prejudiciu, inculpat care de altfel, potrivit mențiunilor realizate în cuprinsul declarației dată în procedura penală de art.375 Cod procedură penală, a achiesat la aceste pretenții, devenind astfel incidente disp. art.23 alin.3 Cod procedură penală.

A apreciat instanța de fond că este legală este și obligarea inculpatului la plata obligațiilor fiscale accesorii constând în dobânzi și penalități până la data achitării integrale a prejudiciului.

Astfel potrivit disp. art.120 alin.1 din Ordonanța Guvernului României nr.92/2003, dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv, iar potrivit disp. art.1201 alin.1 din același act normativ, plata cu întârziere a obligațiilor fiscale se sancționează cu o penalitate de întârziere datorată pentru neachitarea la scadență a obligațiilor fiscale principale.

În ceea ce privește solicitarea constând în instituirea măsurilor asiguratorii, s-a reținut că, potrivit disp. art.249 Cod procedură penală, măsurile asigurătorii au ca finalitate indisponibilizarea bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatului, în vederea fie a confiscării speciale, fie a reparării pagubei produse prin infracțiune, or, în acest ultim caz, măsura asiguratorie poate fi dispusă numai după o prealabilă evaluare a bunurilor supuse sechestrului, aceasta implicând și identificarea în concret a acestora.

În speță, în urma verificărilor întreprinse în acest sens în faza urmăririi penale, s-a constatat că nu există bunuri în patrimoniul inculpatului care să poată fi indisponibilizate, împrejurare față de care tribunalul a respins solicitarea formulată constând în instituirea măsurilor asiguratorii.

Reținută fiind vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, având în vedere și concluziile raportului de constatare criminalistică întocmit în faza urmăririi penale, în conformitate cu disp. art.25 alin.3 Cod procedură penală, instanța de fond a dispus desființarea înscrisurilor constând în facturi și chitanțe fiscale emise în numele societăților . București, . SRL București, . Construct București și . Ambient SRL București.

Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat apel P. de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, criticând sentința ca neîntemeiată raportat la modalitatea de individualizare a pedepsei aplicate.

În motivarea apelului, s-a arătat că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmbovița nr.1044/P/2010, a fost trimis în judecată inculpatul M. F., reținându-se că în perioada ianuarie 2008 - martie 2010 în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de administrator la . SRL a evidențiat în actele contabile sau în alte documente legale cheltuieli care nu au la baza operațiuni reale, ori a evidențiat alte operațiuni fictive în valoare de 1.258.066 lei; cele 256 de facturi fiscale false așa zis emise de mai multe firme privind executarea unor lucrări de construcție, pentru care în realitate s-a folosit forță de muncă angajată la negru, au produs prejudicierea bugetului de stat prin deducerea nelegală a TVA - ului în sumă de 200.577 lei și sustragerea de la plata impozitului pe profit în sumă de 7.230 lei.

Verificând documentele de evidență contabilă privind proveniența cheltuielilor cu serviciile prestate de către terți, procesul verbal de control nr._ din 2010, Raportul de inspecție fiscală 42.214 din 2010 și celelalte probe administrate, instanța de judecată a reținut vinovăția inculpatului.

În opinia apelantului, aprecierea instanței de fond, în sensul că faptele au un grad de pericol social concret mediu apare ca nefundamentată, luând în considerare prevederile art.74 și urm. Cod penal privind criteriile generale de individualizare a pedepsei. Pentru a aprecia în mod corect gravitatea concretă a faptei și pentru a realiza o bună individualizare a pedepsei judecătorul trebuie să raporteze fapta dedusă judecății la sistemul de valori acceptat de societate și reflectat în jurisprudență.

În sprijinul admiterii apelului stau datele și elementele ce exprimă gravitatea concretă a faptei. Astfel, perioada de timp mare reținută activității infracționale, aproximativ 3 ani de zile, valoarea facturilor fiscale fictive evidențiate – 1.258.066 lei, determinarea și a altor persoane să falsifice circa 456 de facturi fiscale pe care le-a înregistrat în contabilitatea firmei sale, toate aceste împrejurări de fapt reclamă o intervenție mai fermă din parte organului judiciar. Cei doi factori, gravitatea faptei și sancțiunea se condiționează reciproc, dând expresie echivalenței ce trebuie să existe între caracterul faptei pe de-o parte și riposta societății pe de altă parte.

Nici teza regăsită în considerentele sentinței penale atacate - conform căreia prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului, perioada de timp trecută de la data comiterii faptelor etc. - care a condus la ideea unei atenuări nejustificate a răspunderii penale, nu poate fi acceptată.

De esență este faptul că valoarea prejudiciului adus bugetului consolidat al statului este de 200.577 lei plus obligațiile fiscale accesorii calculate, sumă din care inculpatul M. F. nu a plătit nimic; mai mult decât atât acesta nu are bunuri mobile sau imobile în patrimoniu care să poată fi indisponibilizate, neputându-se institui în acest sens măsuri asigurătorii.

Având în vedere natura infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului este evident că scopul stabilirii ordinului de drept încălcate nu poate fi satisfăcut numai prin aplicarea unei pedepse în condițiile art.861 din Codul penal anterior, în acest sens nu există o căință activă a inculpatului manifestată prin fapte care exprimă material acest regret, prin repararea cât mai completă a răului cauzat prin infracțiune.

Altfel, justiția penală va fi privită ca arbitrară dacă există o disproporție între modalitatea de individualizare a unei pedepse și gravitatea reală a infracțiunii.

În condițiile exploziei fenomenelor infracționale de acest gen și a situației economice actuale scopurile pedepsei nu pot fi atinse decât prin privare de libertate. În acest sens se invocă practică judiciară recentă, respectiv sentința penală 134/2011 a Tribunalului Sibiu, definitivă prin decizia penală 619/2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, sentința penală 463 din 08.10.2013 a Tribunalului Dâmbovița, definitivă prin decizia penală nr. 94/19.02.2014 a Curții de Apel Ploiești.

Concluzionând, raportat la modalitatea și împrejurările comiterii faptei, numărul mare de facturi fiscale neînregistrate în evidențele societății, prejudiciul creat bugetului de stat, ținând seama și că infracțiunile de evaziune fiscală sunt tot mai numeroase și conduc la efecte negative din punct de vedere financiar, efecte resimțite de întreaga societate, aplicarea unei pedepse privative de libertate este oportună și fundamentată.

Curtea, examinând hotărârea apelată pe baza actelor și lucrărilor dosarului, potrivit dispozițiilor art.420 alin.8 C.pr.pen., în raport de criticile invocate de apelant, dar și din oficiu sub toate aspectele, constată că apelul declarat este fondat, pentru următoarele considerente:

Astfel, Curtea reține că prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt, pe baza probelor arătate mai sus coroborate cu declarațiile de recunoaștere date de inculpatul M. F., care a și solicitat ca judecarea cauzei să se facă potrivit procedurii simplificate.

Cu privire la motivele de apel invocate de apelant, Curtea reține că faptele inculpatului s-au desfășurat pe o perioadă relativ mare de timp, respectiv în perioada ianuarie 2008 – martie 2010. În această perioadă, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de administrator al . SRL, inculpatul M. F. a evidențiat în actele contabile și în alte documente legale, cheltuieli care nu au avut la bază operațiuni reale, a evidențiat operațiuni fictive prin 256 de facturi fiscale false, în valoare de 1.258.066 lei, pretins emise de firmele . București, . SRL București, . Construct București și . Ambient SRL București, cu privire la executarea unor lucrări de construcții, pentru care în realitate s-a folosit forță de muncă angajată „la negru”.

Ca urmare a săvârșirii acestor fapte, prejudiciul produs bugetului de stat prin deducerea nelegală de TVA a fost de 200.577 lei, iar prin sustragerea de la plata impozitului pe profit 7.230 lei.

În aceeași perioadă și în aceeași calitate, inculpatul a falsificat personal 47 de documente fiscale, din care 8 facturi fiscale și 39 chitanțe fiscale, și a determinat alte persoane să falsifice 465 facturi și chitanțe fiscale, pe care le-a înregistrat în contabilitatea firmei sale, în vederea producerii de consecințe juridice, respectiv deducerea nelegală de TVA și diminuarea masei profitului impozabil.

Desfășurarea activității infracționale fapte relevă o gravitate sporită a faptelor inculpatului, având în vedere modalitatea de comitere, prejudiciul produs și perioada de timp în care s-a derulat activitatea.

Curtea mai reține că inculpatul nu a acoperit și nici nu a încercat să acopere, cel puțin parțial, prejudiciul produs, atitudine care exprimă o anumită indiferență din partea acestuia, iar în urma verificărilor întreprinse în faza urmăririi penale s-a constatat că acesta nici nu are în patrimoniu bunuri care să poată fi indisponibilizate prin instituirea măsurilor asiguratorii.

În aceste condiții, Curtea apreciază că modalitatea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, adoptată de prima instanță, este prea blândă și nu este de natură să-l determine pe inculpat să-și formeze o atitudine corectă față de muncă, de ordinea de drept și de regulile de conviețuire socială.

Prin urmare, Curtea apreciază că pedeapsa aplicată de prima instanță trebuie să fie executată de inculpat în regim de detenție.

Față de aceste considerente, în baza art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală, Curtea va admite declarat de P. de pe lângă Tribunalul Dâmbovița împotriva sentinței penale nr.1275/03.12.2014 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, pe care o va desființa în parte în latură penală, în sensul că va înlătura aplicarea dispozițiilor art.861 și urm. și a art.71 alin.5 Cod penal anterior și va dispune executarea în regim de detenție a pedepsei principale rezultante de 2 ani și 8 luni închisoare, aplicată prin sentința apelată inculpatului M. F..

Se va menține restul dispozițiilor sentinței, care nu sunt contrare prezentei decizii.

În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite apelul declarat de P. de pe lângă Tribunalul Dâmbovița împotriva sentinței penale nr.1275/03.12.2014 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, pe care o desființează în parte în latură penală și în consecință:

Înlătură aplicarea dispozițiilor art.861 și urm. și a art.71 alin.5 Cod penal anterior și dispune executarea în regim de detenție a pedepsei principale rezultante de 2 ani și 8 luni închisoare, aplicată prin sentința apelată inculpatului M. F., fiul lui A. și G., născut la 01.02.1980 în Răcari, județul Dâmbovița, CNP:_, cetățenie română, căsătorit, stagiul militar satisfăcut, studii – 9 clase, fără ocupație, domiciliat în ., ..13, județul Dâmbovița.

Menține restul dispozițiilor sentinței, care nu sunt contrare prezentei decizii.

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 29.04.2015.

Președinte, Judecător,

L. C. F. T.

Grefier,

A. Ț.

Red./Th.-LC/AȚ

7 ex./25.05.2015

Dosar fond –_ Tribunalul Dâmbovița

Judecător fond – S. N.

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3113/2006

← Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr....  Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Art.483 NCPP. Decizia nr.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Decizia nr. 450/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI