Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 625/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI

Decizia nr. 625/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 16-06-2015 în dosarul nr. 2238/281/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR._

DECIZIA NR.625

Ședința publică din data de 16 iunie 2015

Președinte: - C. G.

Judecător: - E. V.

Grefier: - M. M.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M. I., din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

Pe rol fiind soluționarea apelurilor declarate de inculpații declarate de inculpații G. P. D., fiul lui I. și A., născut la data de 25 mai 1996, domiciliat în . Valea Călugărească, nr.235, județul Prahova, Pișcoci N. L., fiul lui N. și A., născut la data de 01 octombrie 1994, domiciliat în . Valea Călugărească, nr.257, județul Prahova, Pișcoci M. A., fiul lui N. și A., născut la data de 09.12.1996 domiciliat în comuna Valea Călugărească, ..257, județul Prahova și de către partea responsabilă civilmente Pișcoci A., domiciliată în comuna Valea Călugărească, ..257, județul Prahova, împotriva sentinței penale nr.243/06 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanții-inculpați, Pișcoci M. A., apelanta-parte responsabilă civilmente Pișcoci A., personal și asistați de avocat ales G. V. din cadrul Baroului Prahova (împuternicire avocațială . nr._/07.02.2015), apelantul-inculpat G. P. D. personal, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat P. M. S. din cadrul Baroului Prahova (delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._/05.05.2015), intimata-parte responsabilă civilmente H. A. personal. Au lipsit: apelantul-inculpat Pișcoci N. L. pentru care a răspuns avocat G. V. din cadrul baroului Prahova, apelantul-inculpat G. P. D. pentru care din oficiu a răspuns avocat P. M. S. din cadrul Baroului Prahova (delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._/05.05.2015), intimații-părți civile Z. I., N. L. V., intimatul S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Avocat G. V., având cuvântul pentru apelanții-inculpați Pișcoci N. L., Pișcoci M. A., precum și pentru partea responsabilă civilmente Pișcoci A., avocat P. M. S. pentru apelantul-inculpat G. P. D. și reprezentantul Ministerului Public având pe rând cuvântul, arată că nu mai au excepții de invocat și nici cereri de formulat.

Curtea, luând act că părțile nu mai au excepții de invocat și nici cereri de formulat, potrivit art. 420 alin.6 din Noul Cod de proc. penală, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea apelurilor.

Avocat G. V., având cuvântul pentru apelanții-inculpați Pișcoci N. L., Pișcoci M. A., precum și pentru partea responsabilă civilmente Pișcoci A., critică sentința pronunțată de instanța de fond pentru netemeinicie și nelegalitate, având în vedere că prin această sentință a fost soluționată latura civilă a dosarului penal prin care cei doi inculpați au fost condamnați cei doi inculpați pe care îi asistă pentru săvârșirea mai multor fapte.

P. latura civilă s-au acordat daune materiale în cuantum de 15.000 lei în mod nejustificat, însă în opinia sa acestea nu au fost dovedite. S-a pus în vedere părților civile la termenul din 09.09.2015 să facă dovada provenienței și existenței bunurilor pretins sustrase și pentru care s-au constituit parte civilă până la soluționarea cauzei, respectiv pe durata a 5 termene de judecată. Acestea nu au depus nici un înscris sau vreo factură, bon fiscal cu privire la proveniență.

Într-adevăr, inculpații au sustras aceste bunuri, dar potrivit proceselor verbale de predare primire (aflate la filele 55, 58 dos urmărire penală), ele au fost predate, ne mai existând alte bunuri care au fost sustrase.

P. urmare, prejudiciul a fost recuperat prin restituire, nefăcându-se dovada nici de părțile civile și nici de procuror, instanța de fond neavând probe pentru a acorda alte daune materiale.

Se impune a se avea în vedere că aceleași părți civile, cu privire la același imobil, au avut de suferit mai multe fapte de furt, pentru care s-a pronunțat o sentință penală (sentința penală nr.2025/16.10.2013) cu privire la inculpatul N. B. O. care, în cursul anului 2013 a sustras bunuri, în perioada februarie – martie, pentru care părțile civile au fost despăgubite. P. urmare este vorba despre fapte ulterioare celor pentru care acești inculpați au fost condamnați.

Aceste părți civile au fost deja despăgubite pentru toate daunele materiale și raportat la acest dosar, în lipsa oricăror înscrisuri care să facă dovada unui pretins prejudiciu, trebuiau depuse facturi.

Nu în ultimul rând, la filele 151, 156 dosar fond, este un raport de evaluare al imobilului, din care rezultă că acest imobil aparținea societății comerciale Holding Management System SRL, asociați Z. I. și N. L.. Fiind vorba despre o societate comercială, mai mult decât obligatoriu trebuiau să existe facturi de achiziție, bonuri, care să se regăsească în contabilitate.

Față de aceste considerente, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței iar pe fond respingerea acțiunii civile.

Avocat P. M. S. având cuvântul pentru apelantul-inculpat G. P. D. critică sentința pronunțată de instanța de fond. P. această hotărâre, instanța a admis în parte acțiunea civilă și a obligat inculpatul, în solidar, la suma de 15.000 lei.

Apreciază că soluția este nelegală sub aspectul acordării acestor despăgubiri materiale, după cum urmează: însăși în motivarea instanței de fond se reține că din procesele verbale aflate la dosar rezultă că bunurile sustrase au fost recuperate, și că o parte din bunurile sustrase au fost vândute martorului L. M..

De asemenea, se mai reține că Z. I. și N. L. nu au depus înscrisuri doveditoare ale prejudiciului însă, respingerea acțiunii civile ar echivala cu negarea prejudiciul adus patrimoniului părților civile.

O astfel de motivare nu poate fi primită, pentru că acțiunea civilă în cadrul procesului penal urmează regulile din civil, prin urmare orice prejudiciu care urmează a fi acordat de instanță, ca urmare a comiterii unei fapte penale, se face prin probatorii. Instanța a acordat despăgubiri materiale, fără să existe probe.

Din încheierea din 09.12.2014 rezultă că instanța de fond a pus în vedere apărătorilor părților civile să depună facturi de achiziționare a acestor bunuri, contractul de vânzare cumpărare și expertiza prin care s-a făcut o evaluare a bunurilor, înainte de săvârșirea faptei. Nu există dovezi că ele s-ar fi depus, neexistând în contabilitatea societăți dovezi ale existenței bunurilor achiziționate. Nu s-a făcut dovada daunelor materiale și solicită admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței a instanței de fond, urmând a se respinge cererea de acordare a despăgubirilor în cuantum de 15.000 lei.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea ca nefondate a apelurilor declarate de inculpați și partea responsabilă civilmente, deoarece hotărârea atacată, pronunțată de Judecătoria Ploiești este legală. S-a reținut corect că inculpații au fost trimiși în judecată și condamnați pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, împotriva părții civile Z. I. constând în aceea că în mod repetat au pătruns în incinta imobilului aparținând părții civile de unde au sustras mai multe bunuri necesare renovării respectivei clădiri.

Mai mult decât atât, inculpatul Pișcoci M. A. a fost condamnat în latură penală și pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere efectuate în interiorul respectivului imobil și deci, cel puțin sub acest aspect, se justifică acordarea unor despăgubiri materiale.

Pe de altă parte, s-a reținut în mod corect că, au fost recuperate numai o parte dintre bunurile sustrase de către inculpați, iar la stabilirea prejudiciului instanța de fond a avut în vedere declarațiile celor două persoane vătămate, declarații care se coroborează cu procesul verbal de cercetare la fața locului și cu martorii audiați în cauză L. M. și M. D., reținându-se în mod corect că prejudiciul cauzat părților civile din activitatea infracțională a inculpaților nu a fost integral recuperat și se impune a fi acordate despăgubiri materiale și care au fost corect cuantificate.

Apelantul-inculpat G. P. D. având personal ultimul cuvânt declară că regretă cele întâmplate și este de acord cu concluziile puse de avocat.

Apelantul-inculpat Pișcoci M. A. având personal ultimul cuvânt declară că toate bunurile sustrase au fost predate cu proces verbal și că nu a mai sustras altele.

CURTEA:

Asupra apelurilor penale de față, reține următoarele:

P. sentința penală nr.243/06.02.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen., art. 19, 25 CP raportat la art. 1382 C. civ. s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de părțile civile Z. I. și N. L. V. și au fost obligați, în solidar, inculpații G. P. D., fiul lui I. și A., născut la data de 25.05.1996 în Mun. Ploiești, jud. Prahova, domiciliat în com. Valea Călugărească, .. 235, jud. Pratiova, posesor al CI. ., nr._, C.N.P._, Pișcoci N. L., fiul lui N. și A., născut la data de 01.10.1994 în Mun. Ploiești, jud. Prahova, domiciliat în com. Valea Călugărească, .. 257, jud. Prahova, posesor al CI. ., nr._, C.N.P._, Pișcoci M. A., fiul lui N. și A., născut la data de 09.12.1996 în Mun. Ploiești, jud. Prahova, domiciliat în .. 257, jud. Prahova, posesor al CI. ., nr._, C.N.P._, în solidar, cu părțile responsabile civilmente la plata către partea civilă a sumei de 15.000 lei reprezentând daune materiale.

În baza art. 274 alin. 2, 3 C. proc. pen. obligă pe inculpați în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, prin sentința penală nr. 278/29.01.2014 a Judecătoriei Ploiesti, pronunțată în dosarul penal nr. 19._ s-au dispus următoarele:

„1.În baza art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. a,g și i Cod penal, cu aplic. art. 99 și urmat. Cod penal și art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 3201 alin. 7 C.pr.pen., condamnă pe inculpatul G. P. D., fiul lui I. și A., născut la data de 25.05.1996 în Mun. Ploiești, jud. Pratiova, domiciliat în com. Valea Călugărească, .. 235, jud. Pratiova, posesor al CI. ., nr._, C.N.P._, fără ocupație, fără antecedente penale la o pedeapsa de 1 an si 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat in forma continuata.

În temeiul art.71 Cod Penal interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, teza a-II-a, și b Cod Penal pe durata executării pedepsei, după împlinirea vârstei de 18 ani.

În baza art. 110 C.pen. si art. 81 C.pen., va dispune suspendarea conditionata a executării pedepsei, pe o perioadă de 2 ani si 6 luni, termen de încercare stabilit potrivit art. 110 C.pen.

În baza art. 71 al.5 C.p. suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare de mai sus.

În baza art.359 C.pr.pen. atrage atenția inculpatului, asupra disp.art.83 și 84 C.pen. privind revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei alte infracțiuni în termenul de încercare.

2. În baza art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. a,g și i Cod penal, cu aplic. art. 99 și urmat. Cod penal și art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 3201 alin. 7 C.pr.pen., condamnă pe inculpatul Pișcoci N. L., fiul lui N. și A., născut la data de 01.10.1994 în Mun. Ploiești, jud. Prahova, domiciliat în com. Valea Călugărească, .. 257, jud. Prahova, posesor al CI. ., nr._, C.N.P._, elev, fără antecedente penale la o pedeapsa de 1 an si 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat in forma continuata.

În temeiul art.71 Cod Penal interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, teza a-II-a, și b Cod Penal pe durata executării pedepsei, după împlinirea vârstei de 18 ani.

În baza art. 110 C.pen. si art. 81 C.pen., s-a dispus suspendarea condiționata a executării pedepsei, pe o perioadă de 2 ani si 6 luni, termen de încercare stabilit potrivit art. 110 C.pen.

În baza art. 71 al.5 C.p. suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare de mai sus.

În baza art.359 C.pr.pen. atrage atenția inculpatului, asupra disp.art.83 și 84 C.pen. privind revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei alte infracțiuni în termenul de încercare.

3. a. În baza art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. a,g și i Cod penal, cu aplic. art. 99 și urmat. Cod penal și art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 3201 alin. 7 C.pr.pen., condamnă pe inculpatul Pișcoci M. A., fiul lui N. și A., născut la data de 09.12.1996 în Mun. Ploiești, jud. Prahova, domiciliat în com. Valea Călugărească, .. 257, jud. Prahova, posesor al CI. ., nr._, C.N.P._, elev, fără antecedente penale la o pedeapsa de 1 an si 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat in forma continuata.

În temeiul art.71 Cod Penal interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, teza a-II-a, și b Cod Penal pe durata executării pedepsei, după împlinirea vârstei de 18 ani.

b. În baza art. 217 alin. C.pen. cu aplicarea art. 99 și următoarele din Codul penal coroborat cu art. 3201 alin.7 C.p.p., condamnă pe inculpatul Pișcoci M. A., fiul lui N. și A., născut la data de 09.12.1996 în Mun. Ploiești, jud. Prahova, domiciliat în com. Valea Călugărească, .. 257, jud. Prahova, posesor al CI. ., nr._, C.N.P._, elev, fără antecedente penale, a fost condamnat la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 500 lei pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere.

In baza art 33 lit a C.P.. si art 34 alin 1 lit d C.P.. s-au contopit pedepsele principale, inculpatul Pișcoci M. A. urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 luni.

În temeiul art.71 Cod Penal inculpatului i s-a interzis exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, teza a-II-a, și b Cod Penal pe durata executării pedepsei, după împlinirea vârstei de 18 ani.

În baza art. 110 C.pen. si art. 81 C.pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe o perioadă de 2 ani si 6 luni, termen de încercare stabilit potrivit art. 110 C.pen.

În baza art.71 al.5 C.penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare de mai sus.

În baza art.359 C.pr.pen. s-a atras atenția inculpatului, asupra disp.art.83 și 84 C.pen. privind revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei alte infracțiuni în termenul de încercare.

În baza art. 191 alin. 1,2.3 C.pr.pen. inculpații au fost obligați, în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata sumei de 900 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 600 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției”.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, s-au disjuns acțiunile civile alăturate celei penale privind pe părțile civile Z. I. și N. L. și s-a dispus formarea dosarului cu nr._, cu prim termen de judecată la data de 27.03.2014.

Astfel, instanța de fond a reținut că persoanele vătămate Z. I. și N. L. s-au constituit părți civile în procesul penal cu suma de 50.000 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase și manopera, 20.000 lei reprezentând beneficiul realizat.

Soluționând latura civilă astfel disjunsă, pe baza analizei probatoriului administrat în cauză, așa cum a reținut și în considerentele sentinței penale nr. 278/29.01.2014 a Judecătoriei Ploiesti, pronunțată în dosarul penal nr. 19._, instanța de fond a constatat următoarele:

În cursul lunii iunie 2012, inculpații G. P. D., Pișcoci N. L., Pișcoci M. A., au pătruns pe timpul nopții în mai multe rânduri în curtea clădirii proprietatea părții vătămate Z. I. situată pe DN 1B Valea Călugărească, prin escaladarea gardului împrejmuitor și profitând de faptul că au găsit o fereastră întredeschisă a clădirii în cauză au pătruns de mai multe ori în interiorul acesteia inițial prin escaladarea geamului, iar ulterior pe ușa de acces prin folosirea fără drept a unor chei adevărate găsite în clădire, de unde au sustras mai multe bunuri.

Din cercetările efectuate în cauză s-a stabilit că inculpații au sustras bunuri în mai multe rânduri (două acte materiale la începutul lunii iunie 2012, precum și actele materiale din datele de 15, 18, 20 iunie 2012), bunuri necesare renovării clădirii cum ar fi: părți componente ale instalației termice (robineți termostați, țevi și calorifere), lustre, diferite unelte, cabluri electrice, componente ale instalațiilor sanitare, componente ale instalației electrice.

Situația de fapt descrisă mai sus reiese din plângerea și declarațiile părții vătămate Z. I., care a precizat că la începutul lunii iunie 2012, i-au fost sustrase mai multe bunuri de la proprietatea sa denumită „han" clădire ce este în renovare, situată pe DN 1B Valea Călugărească.

Declarația părții vătămate se coroborează cu procesul verbal de cercetare la fața locului întocmit de organele de politie, cat si cu declarația martorilor audiați in cauza, respectiv L. M. I. și M. D..

In depozițiile date, martorul L. M. I. a precizat ca a cumpărat de la inculpații G. P. D., Pișcoci N. L. materiale de construcții fără a ști proveniența acestora.

Depozițiile părții vătămate Z. I. se coroborează si cu declarațiile inculpaților care au recunoscut săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina lor, conform situației de fapt expuse, colaborând cu organele de poliție și restituind parte din bunurile sustrase, regretând totodată săvârșirea faptei.

In timpul cercetărilor organele de poliție au recuperat o parte din bunurile sustrase pe care le-au predat părții vătămate Z. I., bunuri pe care inculpații le-au depozitat la domiciliile lor, precum și bunuri pe care inculpații le-au vândut martorului L. M..

In data de 18 iunie 2012, în timp ce inculpații se aflau în interiorul clădirii pentru a sustrage bunuri, inculpatul Pișcoci M. A., a distrus zugrăveala de pe pereții unei săli aflate la parterul imobilului, aruncând pe pereți cu vopsea pe care a găsit-o în niște recipiente.

Instanța reține incidența următoarelor dispoziții legale:

Articolul 1381 din Codul civil prevede că orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara.

Reglementând răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, din textul legal de mai sus, este unanim acceptat că se desprind, ca și condiții ale angajării răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, următoarele: a) existența unei fapte ilicite (în cauză, totodată infracțiune, de furt calificat ), b) săvârșite cu vinovăție (îmbrăcând în situația de față forma intenției), c) care să fi provocat părții civile un prejudiciu (a cărui existență și întindere urmează a fi analizate), d) între faptă și prejudiciu existând o legătură de cauzalitate (care se desprinde din ansamblul probator administrat în cauză ).

Același text legal nu face distincție în privința naturii patrimoniale sau nepatrimoniale a prejudiciului. Ca și consecință, atât prejudiciul patrimonial, cât și cel nepatrimonial reprezintă elemente structurale ale răspunderii civile delictuale, alături de cele deja menționate.

Repararea prejudiciului cauzat, stabilirea cuantumului despăgubirii, reprezintă însuși scopul angajării acestui tip de răspundere.

Repararea integrală a prejudiciului reprezintă principiul de bază al răspunderii civile delictuale, consacrat de dispozițiile art. 1381, 1382 Cod civil, în termeni preciși și cuprinzători, ce evocă neîndoielnic ideea reparării daunei în totalitatea sa, fără nicio restrângere sau limitare în raport de natura intrinsecă a acestuia.

Aceste criterii se subordonează conotației aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs.

Aplicând dreptul incident la situația de fapt prezentată:

Instanța retine ca părțile civile Z. I. si N. L. in dovedirea laturii civile au depus următoarele înscrisuri: contractul de vânzare-cumpărare al imobilului situat pe DN 1B Valea Călugărească, încheierea nr._/23.04.2009 de intabulare a imobilului, extrasul de carte funciara pentru informare din data de 23.04.2009, raport de evaluare întocmit in data de 23.03.2012, certificat de urbanism, depozițiile martorilor S. F. C., M. A., S. E..

A fost depusa la dosarul cauzei si sentințele penale nr. 1554/12.07.2013 pronunțata de Judecătoria Ploiesti, pronunțata in dosarul penal nr._ definitiva prin decizia penala nr. 1148/09.09.2013 a Curții de Apel Ploiesti si sentința penala nr. 2025/16.10.2013 pronunțata de Judecătoria Ploiesti, definitiva prin decizia penala nr. 124/31.01.2014 a Curții de Apel Ploiesti.

P. sentința penala nr. 1554/12.07.2013 pronunțata de Judecătoria Ploiesti, pronunțata in dosarul penal nr._ definitiva prin decizia penala nr. 1148/09.09.2013 a Curții de Apel Ploiesti, inculpatul N. B. O. a fost condamnat la o pedeapsa de 3 ani și 2 luni pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, constând in aceea ca in data de 29.03.2013, inculpatul N. B. O. a pătruns prin efracție in interiorul curții imobilului, hanul ,,Dealul Viilor,, aparținând parții civile N. L. V. de unde a sustras mai multe componente de instalații sanitare, fiind prins în flagrant de organele de politie in timp ce încărca . sustrase.

P. sentința penala nr. 2025/16.10.2013 pronunțata de Judecătoria Ploiesti, definitiva prin decizia penala nr. 124/31.01.2014 a Curții de Apel Ploiesti a fost admisa in parte acțiunea civila si va obliga inculpatul N. B. O., la plata sumei de 20.000 lei către partea civila N. L. V. reprezentând daune materiale, și care, de altfel, nu depășește o valoare rezonabilă .

Totodată, instanța de fond a atașat la dosarul cauzei și procesul verbal de cercetare la fata locului întocmit de organele de politie la data de 29.03.2013, însoțit de planșa fotografica, existent in dosarul_ din care se poate observa ca la un an de la data săvârșirii faptei de către inculpații din prezenta cauza, construcția hanului nu era finalizata.

Din depozițiile parții civile coroborate cu declarațiile inculpatului N. B. O., a rezultat faptul că nu erau atașate plăcile de faianța și nici obiectele sanitare.

Potrivit raportului de evaluare întocmit în data de 23.03.2012 de ., clădirea dispune de finisaje medii, respectiv parchet, vopsea lavabila, gresie, faianța, dar potrivit aceluiași raport clădirea este in curs de finisare atât la aspectul interior, cât și la aspectul exterior. Nu sunt anexate planșe fotografice.

In ceea ce privește declarația martorilor S. F. C., S. E., instanța de fond a reținut că au susținut faptul că erau montate țevi de cupru, obiecte sanitare, însă nu a rezultat care prejudiciu s-a produs prin fapta inculpaților.

Prima instanță a constatat că părțile civile Z. I. si N. L. nu au depus înscrisuri doveditoare a prejudiciului cauzat, cu toate acestea, soluția respingerii acțiunii civile ar echivala cu negarea existenței vreunui prejudiciu adus patrimoniului acesteia, motiv pentru care instanța a statuat in echitate.

Fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 1381 -1382 Cod Civil, în sensul că s-a dovedit că prin faptele săvârșite cu, în temeiul art. 19 și art. 397 alin. 1 C. proc. pen. raportat la art.1382 C. civ. s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de părțile civile Z. I. și N. L. V..

Inculpații G. P. D., Pișcoci N. L., Pișcoci M. A., au fost obligați în solidar și, în solidar, cu părțile responsabile civilmente la plata către partea civilă a sumei de 15.000 lei reprezentând daune materiale.

In ceea ce privește beneficiul nerealizat, părțile civile Z. I. si N. L. nu au dovedit faptul ca din cauza acțiunii celor trei inculpați nu au putut deschide respectivul han, in condițiile in care un an mai târziu nu erau finalizate lucrările de construcție.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat apeluri, în termenul legal, inculpații G. P.-D., Pișcoci N.-L., Pișcoci M.-A., și partea responsabilă civilmente Pișcoci A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținându-se în esență că în mod greșit s-a antrenat răspunderea lor civilă, deoarece nu s-au administrat probe din care să rezulte întinderea daunelor materiale pretinse de părțile civile.

Din acest punct de vedere, s-a arătat că părțile civile nu au făcut dovada existenței bunurilor sustrase, prin depunerea de chitanțe, facturi, bonuri fiscale ori alte înscrisuri, cu atât mai mult cu cât s-a reținut că bunurile au fost încorporate în patrimoniul unei societăți comerciale care este obligatoriu să dețină astfel de acte de proveniență a bunurilor, dar mai ales în condițiile în care au existat fapte de furt comise de alți autori în paguba acelorași părți, pentru care s-a realizat acoperirea ulterioară a prejudiciului, părțile civile fiind așadar despăgubite.

Or, în soluționarea laturii penale a prezentei cauze, s-a reținut că au fost recuperate și predate părților civile o mare parte a bunurilor sustrase, așa încât nu se justifică, în lipsa unor dovezi, obligarea inculpaților la plata de despăgubiri suplimentare, atât timp cât nu rezultă în mod cert care este întinderea prejudiciului.

S-a solicitat admiterea căilor de atac, desființarea sentinței atacate și respingerea acțiunii civile exercitate în cadrul procesului penal, cu consecința înlăturării obligației stabilite în sarcina inculpaților de a plăti despăgubirile civile.

Curtea, examinând sentința apelată, în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 417 alin.1 și 2 Cod procedură penală, și în limitele impuse de art. 418 și art. 419 Cod procedură penală, constată că apelurile nu sunt fondate, după cum se va arăta în continuare:

La primul grad de jurisdicție s-a realizat o corectă aplicare a disp. art.19 alin.1 Cod procedură penală care statuează că acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale, precum și a disp. art.19 alin.5 cod procedură penală care stabilesc că „repararea prejudiciului material și moral se face potrivit dispozițiilor legii civile.”

P. urmare, alăturat răspunderii penale, răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, ca o sancțiune specifică dreptului civil, este aplicabilă pentru săvârșirea faptei ilicite cauzatoare de prejudicii, prin întrunirea cumulativă a condițiilor reglementate de art. 1.357 – 1.371 din actualul Cod civil, dar și a disp. art. 1372 cod civil care reglementează răspunderea civilă pentru fapta minorului.

Se constată astfel că instanța de fond a realizat o justă aplicare a probelor administrate în cauză în soluționarea acțiunii civile disjunse, corelate cu probele administrate în privința acțiunii penale care a constituit temeiul antrenării răspunderii penale a inculpaților, din care decurge și răspunderea lor civilă delictuală, ale cărei condiții cumulative au fost în mod judicios reținute ca fiind întrunite în cauză.

Este adevărat că părțile civile nu au depus înscrisuri cu privire la deținerea fiecăruia dintre obiectule materiale ale furtului. Însă în egală măsură se constată că, în soluționarea acțiunii penale, inculpații au recunoscut vinovăția lor, însușindu-și probele administrate în cursul urmăririi penale și beneficiind de procedura simplificată de judecată.

Or, obiectul exercitării acțiunii penale îl constituie infracțiunea de furt calificat constând în aceea că, în cursul lunii iunie 2012, inculpații minori G. P. D., Pișcoci N. L., Pișcoci M. A., au pătruns de mai multe ori, pe timpul nopții în mai multe rânduri în curtea clădirii proprietatea părților vătămate Z. I. și N. L. V., situată pe D.N. 1B. în localitatea Valea Călugărească, jud. Prahova, prin escaladarea gardului împrejmuitor și profitând de faptul că au găsit o fereastră întredeschisă a clădirii în cauză, inițial prin escaladarea geamului, iar ulterior pe ușa de acces prin folosirea fără drept a unor chei adevărate găsite în clădire, de unde au sustras mai multe bunuri.

În executarea unei unice rezoluți infracționale, inculpații au sustras, în mai multe rânduri (două acte materiale la începutul lunii iunie 2012, precum și actele materiale din datele de 15, 18, 20 iunie 2012), bunuri necesare renovării clădirii și anume: părți componente ale instalației termice (robinete, termostate, țevi și calorifere), lustre, diferite unelte, cabluri electrice, componente ale instalațiilor sanitare, componente ale instalației electrice.

De asemenea, obiectul acțiunii penale îl constituie și infracțiunea de distrugere, constând în aceea că, la data de 18 iunie 2012, în timp ce inculpații se aflau în interiorul clădirii pentru a sustrage bunuri, inculpatul minor Pișcoci M. A. a distrus zugrăveala de pe pereții unei săli aflate la parterul imobilului, aruncând pe pereți cu vopsea găsită în recipiente.

Curtea reține că, potrivit primei declarații date în cursul urmăririi penale, la fila 6 dosar urmărire penală, partea civilă a arătat că valoarea prejudiciului creat se situează la suma de 45.000 lei, cu care s-a constituit parte civilă în procesul penal, după care, în cursul judecății, a precizat întinderea sumei solicitate, ca fiind aceea de 50.000 lei în total, din care 30.000 lei reprezentând valoarea bunurilor sustrase și manopera pentru încorporarea acestora în cadrul imobilului amenajat, iar 20.000 lei reprezintă beneficiu nerealizat.

Instanța de fond a obligat în solidar pe inculpați, fiecare în solidar cu părțile responsabile civilmente, la plata sumei totale de 15.000 lei cu titlul de daune materiale, reținând că, deși părțile civile nu au depus înscrisuri doveditoare ale prejudiciului creat, totuși soluția respingerii acțiunii civile ar echivala cu o negare a prejudiciului.

Criticile inculpaților sunt apreciate ca nefondate, în condițiile în care se observă, sub un prim aspect, că instanța de fond nu a obligat pe inculpați la plata întregii sume solicitate de părțile civile, ci numai a unei sume mult mai mici decât cea pentru care a fost exercitată acțiunea civilă în cadrul procesului penal.

Pe de altă parte, este adevărat că, potrivit proceselor verbale de predare primire de la filele 55-58 dosar urmărire penală, întocmite la 21 iunie 2012, agenții de poliție au recuperat de la inculpați, încă din cursul urmăririi penale, o parte din bunurile sustrase, care au fost restituite părților civile, bunurile fiind nominalizate în aceste procese verbale (5 calorifere metalice, 2 scaune directoriale, 2 cântare electronice, dar și chingi, frânghie, prize, sticle diluant, aplice și baterii baie, prezoane, trafalete, menghine pentru lemn, o trusă cu scule, silicon sanitar, cablu telefonic, senzor de gaz, gletiere, un aparat UPS, lămpi pentru grădină etc.) fără a fi indicate valoarea totală a acestora.

Se mai constată de asemenea și faptul că, formularea declarației inițiale de constituire de parte civilă a avut loc la data de 21 iunie 2012, după restituirea acestor bunuri, așa cum reiese în mod expres din cele menționate în declarație, partea civilă Z. N. precizând că i-au fost restituite bunurile nominalizate în procesele verbale de restituire și înțelege în aceste condiții să se constituie parte civilă în procesul penal pentru suma de 45.000 lei, majorată în cursul judecății la 50.000 lei.

P. urmare, se concluzionează că, la momentul exercitării acțiunii civile, partea civilă a avut cunoștință despre restituirea unei părți a bunurilor sustrase, bunuri care sunt în număr mult mai mare, din moment ce se constată că planșele fotografice efectuate în cursul urmăririi penale evidențiază stadiul de finisare și amenajare în care se afla clădirea, acesta fiind unul avansat, așa cum se confirmă de altfel și de martorii Ș. F. C. și M. A., care au confirmat acest aspect precum și împrejurarea că respectiva clădire urma să fie utilizată cu destinația de pensiune turistică (han) - filele 58-61 dosar fond, martorii indicând totodată stadiul major de degradare și distrugere în care a fost descoperită clădirea după consumarea faptelor săvârșite de inculpați, care a împiedicat în mod evident atribuirea scopului urmărit.

P. urmare, nu se poate susține că nu ar fi fost administrate probe care să confirme existența și întinderea prejudiciului, în condițiile în care martorii audiați în cauză au precizat în amănunt starea în care clădirea se afla înainte și după consumarea infracțiunilor, practic aceasta fiind substanțial modificată atât timp cât, înainte de comiterea furturilor, camerele erau integral amenajate prin montarea de gresie, faianță, mochetă etc. și pregătirea pentru utilizare finală, în timp ce bunurile recuperate și restituite sunt disparate, iar readucerea clădirii în starea inițială implică, în mod evident, încorporarea și a altor bunuri decât cele deja restituite, precum și a unor alte cheltuieli cu manopera aferentă.

În plus, așa cum s-a reținut și la primul grad de jurisdicție, părțile civile au depus raportul de evaluare extrajudiciară din data de 23 martie 2012, întocmit de un evaluator autorizat-filele 151-181 dosar fond, din care reiese că respectiva clădire se afla în stare bună, fiind finalizată în urnă cu 1 an și având un grad de finalizare a amenajării de 85%, în sensul că holurile, camerele, băile și bucătăria aveau montate gresie, faianță, mochetă, parchet, având instalațiile de alimentare apă curentă, energie electrică, încălzire, canalizare funcționale, corpuri de încălzire existente și de calitate superioară și obiectele sanitare instalate.

Așa fiind, se constată pe de o parte împrejurarea că obiectul material al faptelor pe care inculpații le-au recunoscut, este reprezentat de multiple obiecte componente ale instalațiilor sanitare și de încălzire, bunuri încorporate în aceste instalații deja montate, precum și alte bunuri care nu au fost în integralitate restituite, dar și faptul că, în soluționarea acțiunii penale a fost reținută și comiterea infracțiunii de distrugere e către unul dintre inculpații apelanți, cu ocazia uneia dintre sustragerile multiple.

Pe de altă parte, cum în speță este evident că numai o parte din bunurile sustrase a fost restituită părților civile, care au administrat dovezi certe (raportul de evaluare întocmit de evaluatorul autorizat și depozițiile martorilor audiați în prezenta cauză) în privința stării inițiale a imobilului, dar și a celei în care a fost adusă după comiterea faptelor, rezultă că în mod judicios s-au apreciat ca fiind întrunite, de către instanța de fond, toate condițiile cumulativ cerute de lege pentru existența răspunderii civile delictuale a inculpaților și a părților responsabile civilmente.

Așa fiind, criticile apelanților în sensul inexistenței unor dovezi privind întinderea prejudiciului sunt în mod evident nefondate, la primul grad de jurisdicție apreciindu-se în mod judicios cu privire la temeinicia acțiunii civile exercitate în cadrul procesului penal, cu observarea faptului că prejudiciul creat se circumscrie condițiilor privind existența și caracterul cert, fiind dovedită în mod indubitabil și legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu, dar și împrejurarea că acest prejudiciu nu a fost acoperit încă în integralitate.

În consecință, instanța de fond a procedat la o corectă soluționare a acțiunii civile disjunse, dar alăturate celei penale, așa încât apelurile declarate în cauză vor fi respinse ca nefondate, conform art. 421 alin. 1 lit. b cod procedură penal.

Văzând și disp. art. 275 alin. 2 cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații G. P.-D., fiul lui I. și A., născut la data de 25.05.1996, domiciliat în comuna Valea Călugărească, ..235, județul Prahova, Pișcoci N.-L., fiul lui N. și A., născut la 01.10.1994, domiciliat în comuna Valea Călugărească, ..257, județul Prahova și Pișcoci M.-A., fiul lui N. și A., născut la 09.12.1996, domiciliat în comuna Valea Călugărească, ..257, județul Prahova și de partea responsabilă civilmente Pișcoci A., domiciliată în comuna Valea Călugărească, ..257, județul Prahova împotriva sentinței penale nr. 243/06.02.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești.

Obligă pe apelantul-inculpat G. P.-D. la plata sumei de 460 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat din care suma de 360 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Prahova, iar pe fiecare dintre ceilalți apelanți la plata sumei de câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat .

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 iunie 2015.

Președinte, Judecător,

C. G. E. V.

Grefier,

M. M.

Red.G.C/10.07.2015.

Tehnored.MM

d.f._, Judecătoria Ploiești

j.f. C. C.

Operator de date cu caracter personal

Număr notificare 3113/2006

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 625/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI