Şantajul (art.194 C.p.). Decizia nr. 307/2015. Curtea de Apel PLOIEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 307/2015 pronunțată de Curtea de Apel PLOIEŞTI la data de 20-03-2015 în dosarul nr. 2898/204/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR._
DECIZIA NR.307
Ședința publică din data de 20 martie 2015
PREȘEDINTE – I. N.
JUDECĂTOR – C. R.
GREFIER – C. M.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror C. I. P. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Pe rol fiind judecarea apelurilor declarate de P. de pe lângă Judecătoria Câmpina și inculpatul C. N. fiul lui N. și V., născut la data de 05.01.1957 în ., domiciliat în comuna Scorțeni, ., județul Prahova, posesor al CI . nr._, CNP_, în prezent aflat în arest la domiciliu, împotriva sentinței penale nr. 293 din data de 23 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Câmpina.
La apelul nominal făcut în ședința publică la prima strigare a cauzei au răspuns apelantul-inculpat C. N. ( arestat la domiciliu) personal, intimatul-inculpat C. M. A. personal și asistat de avocat ales N. Milena din Baroul Prahova potrivit împuternicirii avocațiale nr._/20.03.2015, intimații persoane vătămate I. C. C. și I. V. M., lipsă fiind intimata parte responsabilă civilmente F. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apelantul inculpat C. N. având cuvântul solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a-și angaja avocat. Susține că la instanța de fond a fost apărat de avocat ales, iar până în prezent nu a avut posibilități materiale pentru achitarea unui onorariu de avocat.
Avocat N. Milena având cuvântul susține că în ședința publică din data de 13 februarie 2015 s-a pus în discuție verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestului la domiciliu al inculpatului C. N. în prezența unui avocat desemnat din oficiu, deci a avut timpul material necesar pentru a-și angaja avocat. Mai mult a fost citat încă din data de 18 februarie 2015 așa cum rezultă din procesul verbal de predare-înștiințare aflat la fila 31 dosar apel. Se opune amânării cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul nu se opune amânării cauzei precizând că este primul termen de judecată și pentru garantarea exercitării dreptului la apărare conferit de art. 10 Cod procedură penală și art. 6 C.E.D.O.
Curtea față de motivele învederate de apelantul inculpat C. N., având în vedere că prezenta cale de atac a fost promovată la data de 29 decembrie 2014, pentru garantarea exercitării dreptului la apărare conferit de art. 10 Cod procedură penală și art. 6 C.E.D.O. acordă termen la data de 06 aprilie 2015, sala 1.
Apelantul inculpat C. N. având din nou cuvântul solicită acordarea unui termen mai îndepărtat pentru a putea strânge banii de care are nevoie pentru onorariu de avocat în condițiile în care pensia sa este de 234 lei.
Curtea revine asupra dispozițiilor luate anterior și lasă cauza la a doua strigare pentru a da posibilitatea apelantului inculpat C. N. să ia legătura cu avocatul desemnat din oficiu pentru a se prezenta în instanță.
La apelul nominal făcut în ședința publică la a doua strigare a cauzei au răspuns apelantul-inculpat C. N. ( arestat la domiciliu) personal și asistat de avocat desemnat din oficiu S. D. din Baroul Prahova potrivit delegației de asistență judiciară obligatorie nr._/13.02.2015, intimatul-inculpat C. M. A. personal și asistat de avocat ales N. Milena din Baroul Prahova potrivit împuternicirii avocațiale nr._/20.03.2015, intimații persoane vătămate I. C. C. și I. V. M., lipsă fiind intimata parte responsabilă civilmente F. M..
Avocat S. D. având cuvântul susține că apelantul-inculpat C. N. nu mai stăruie în amânarea cauzei.
Curtea, având în vedere poziția apelantului inculpat C. N. prin avocatul desemnat din oficiu și față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, susține că în mod nelegal nu s-a dispus confiscarea sumelor de bani obținute de la inculpatul C. N. cu titlu de dobândă.
Din cuprinsul înscrisurilor olografe, precum și din declarațiile persoanelor vătămate și ale martorilor, reiese că inculpatul C. N. a acordat mai multe împrumuturi bănești, pentru care a perceput dobândă:
Persoana vătămată I. C. C. a împrumutat suma de 500 de euro, pentru care a plătit o dobândă de 250 de euro și 470 de lei;
Martorul S. F. a împrumutat sumele de 1300 de euro și 3.500 lei, pentru care a plătit dobânzi în cuantum de 350 de euro și 350 de lei;
Martorul C. M. C. a împrumutat suma de 500 de curo, pentru care a plătit dobândă în cuantum de 100 de euro;
Martorii Ș. I. și Ș. L. au împrumutat sumele de 1.500 și 1.000 de lei, pentru care au plătii dobânzi în cuantum total de 1200 lei.
Prin urmare, având în vedere că persoanele mai sus indicate nu s-au constituit părți civile, instanța de judecată, în temeiul art. 112 alin. 1 lit. e) Cod penal trebuia să se pronunțe și cu privire la confiscarea sumelor de bani obținute cu titlu de dobândă.
Instanța de fond, în mod nelegal, a dispus aplicarea măsurii preventive în temeiul art. 194 alin, (1) Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod penal din 1969, art. 117 Cod penal și art. 5 Cod penal.
Prin sentința penală atacată, instanța de fond a dispus obligarea inculpatului C. M. A. (minor la data săvârșirii faptei) la un stagiu de formare civică, pe o durată de 3 uni.
Prin Decizia nr. 265/06.05.2014, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate a art. 5 Cod penal, constatând că dispozițiile art. 5 Cod penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.
Prin urmare, deși în mod corect s-a apreciat legea nouă ca fiind mai favorabilă, pentru aplicarea măsurii educative, prev. de art. 117 Cod penal, instanța de fond trebuia să dispună schimbarea încadrării juridice a infracțiunii, din infracțiunea de șantaj, prev. de art. 194 alin. 1 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cp. 1969, în cea de șantaj, prev. de art. 207 alin. (1) și (3) Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 113 și urm. Cod penal.
În raport de cele expuse, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală rap. la art. 255 alin. (1) Cod procedură penală, art. 112 alin. (1) lit. e) Cod penal, art. 386 Cod procedură penală, art. 5 Cod penal, art. 207 alin. (1) și (3) Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate, pronunțarea unei hotărâri în care să se dispună restituirea bâtei ridicate cu ocazia efectuării percheziției domiciliare, inculpatului C. N.; confiscarea sumelor de bani (a dobânzilor) obținute de inculpatul C. N., prin săvârșirea infracțiunii de camătă, prev. de art. art. 351 Cod penal; schimbarea încadrării juridice a infracțiunii săvârșite de inculpatul C. M. A., din infracțiunea de șantaj, prev. de art. 194 alin. (1) Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod penal din 1969 și art. 113 și urm Cod penal, în cea de șantaj, prev. de art. 207 alin. (1) și (3) Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal și art. 113 și urm. Cod penal.
Avocat S. D. având cuvântul pentru apelantul inculpat C. N. referitor la apelul declarat de acesta solicită admiterea, redozarea pedepsei și suspendarea executării acesteia sub supraveghere.
Apelantul inculpat a recunoscut și regretat faptele, are probleme de sănătate, este la prima abatere de acest gen. De asemenea solicită restituirea unor înscrisuri, chitanțe și acorduri între persoane fizice.
În ceea ce privește apelul declarat de unitatea de parchet solicită admiterea cu referire la motivul că nu s-a dispus restituirea bunului( bâtei) și a înscrisurilor care nu au legătură cu faptele ilicite.
Avocat N. Milena având cuvântul pentru intimatul inculpat C. M. A. susține că instanța de fond a impus minorului obligațiile prev. de art. 121 alin. 1 lit. a) și e) Cod penal, respectiv: să urmeze un curs de pregătire școlară sau formare profesională; să se prezinte le S. de Probațiune la datele fixate de acesta. S-a apreciat că legea penală nouă îi este mai favorabilă.
Solicită admiterea în parte a apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Câmpina în sensul schimbării încadrării juridice din infracțiunea de șantaj, prev, de art. 194 alin. 1 Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cp. 1969, în cea de șantaj, prev. de art. 207 alin. (1) și (3) Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 113 și urm. Cod penal.
Referitor la apelul declarat de inculpatul C. N. lasă la aprecierea instanței cu privire la soluția ce se va pronunța.
Intimata persoană vătămată I. V. M. susține că nu a mai formulat pretenții civile ( fila 273 dosar fond).
Intimatul persoană vătămată I. C. C. având cuvântul susține că a renunțat la pretențiile civile ( fila 274 dosar fond).
Apelantul inculpat C. N. având ultimul cuvânt susține că regretă faptele iar dacă sumele inițial împrumutate i-ar fi fost restituite nu s-ar fi ajuns la judecată. Precizează că este de acord să presteze muncă neremunerată în folosul comunității.
Intimatul inculpat C. M. A. având ultimul cuvânt achiesează la concluziile avocatului său.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul referitor la apelul declarat de inculpatul C. N. solicită admiterea în parte, desființarea în parte a sentinței și restituirea bunului(bâta) și a înscrisurilor care nu vizează cauza.
Critica privind cuantumul pedepsei apare ca nejustificat.
CURTEA
Asupra apelurilor penale de față;
Examinând actele și lucrările cauzei, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 293 din data de 23 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Câmpina:
I. 1. În temeiul disp. art. 194 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal 1969, a art. 396 alin. 10 Cod procedură penală rap. la art. 375 Cod procedură penală, cu aplic. art. 75 lit. c) Cod penal 1969, a art. 78 Cod penal 1969, a art. 5 Cod penal, a fost condamnat inculpatul C. N., la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj în formă continuată.
2. În temeiul disp. art. 351 Cod penal, cu aplic. art. 396 alin. 10 Cod procedură penală rap. la art. 375 Cod procedură penală, cu aplic. art. 5 Cod penal, a fost condamnat același inculpat, la o pedeapsă de 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de cămătărie.
În temeiul disp. art. 10 din Legea nr. 187/2012 rap. la art. 38 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 39 alin. 1 lit. b) Cod penal, s-au contopit pedepsele și s-a dat spre executare inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 (un) an închisoare, la care se adaugă un spor de 2 (două) luni închisoare, inculpatul având în total de executat 1 (un) an și 2 (două) luni închisoare.
În temeiul disp. art. 399 Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestului la domiciliu, iar, conform art. 72 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată durata arestului la domiciliu, începând cu data de 10.04.2014 la zi.
II. În temeiul disp. art. 194 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal 1969, cu aplic. art. 117 Cod penal, a art. 5 Cod penal, s-a luat față de inculpatul C. M. A. măsura educativă neprivativă de libertate constând în obligarea acestuia la un stagiu de formare civică, pe o durată de 3 (trei) luni, sub coordonarea Serviciului de Probațiune Prahova.
Pe durata executării măsurii educative neprivative de libertate instanța a impus minorului obligațiile prev. de art. 121 alin. 1 lit. a) și e) Cod penal, respectiv:
- să urmeze un curs de pregătire școlară sau formare profesională;
- să se prezinte le S. de Probațiune la datele fixate de acesta.
În temeiul disp. art. 397 Cod procedură penală, a luat act că părțile vătămate I. V. M. și I. C. C. nu au mai formulat pretenții civile în cauză.
Potrivit disp. art. 112 lit. b) Cod penal, s-a confiscat de la inculpatul C. N., în folosul statului, un spray iritant lacrimogen precum și un briceag extensibil cu lamă din material argintiu, aflate în custodia Judecătoriei Câmpina - Camera Corpuri Delicte (conform procesului-verbal f. 208).
În temeiul disp. art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, a obligat fiecare inculpat să plătească statului cheltuieli judiciare în sumă de câte 3500 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut pe baza materialului probator și mijloacelor de probă următoarele:
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina emis la data de 02.06.2014 sub nr. 331/P/2014 au fost trimiși în judecată, în stare de arest la domiciliu, inculpatul C. N. pentru săvârșirea în concurs a infracțiunilor de șantaj, prev. de art. 194 alin. 1 Cod penal anterior, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior, și camătă, prev. de art. 351 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal, constând în aceea că la data de 13.01.2014, împreună cu inculpatul C. M. A., fiul său, s-au deplasat la locuința familiei I., unde i-a adresat amenințări persoanei vătămate I. V. M., după care i-a pulverizat acesteia în față un jet de spray iritant-lacrimogen, solicitând o sumă de bani cu titlu de dobândă, pe care persoana vătămată I. C. C. ar fi obligat să o remită ca urmare a unui împrumut, iar atât anterior cât și ulterior faptei sus-menționate le-a adresat amenințări numiților I. V. M. și I. C. C. pentru a obține respectiva sumă de bani, și a acordat împrumuturi bănești cu dobândă, mai multor persoane, în mod neautorizat, în perioada 2012-2014, și, în stare de libertate, inculpatul C. M. A. pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, prev. de art. 194 alin. 1 Cod penal anterior, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior și art. 113 Cod penal și urm. (art. 99 și urm. Cod penal anterior), constând în aceea că la data de 13.01.2014, împreună cu inculpatul C. N., s-au deplasat la locuința familiei I., unde C. N. i-a adresat amenințări persoanei vătămate I. V. M. după care i-a pulverizat acesteia în față un jet de spray iritant-lacrimogen, solicitând o sumă de bani (cu titlu de dobândă) pe care persoana vătămată I. C. C. ar fi obligat să o remită, iar ulterior l-a sunat pe I. C. C. și i-a adresat amenințări pentru a plăti dobânda aferentă unui împrumut.
Prin încheierea de ședință din data de 21.07.2014, judecătorul de cameră preliminară, în baza art. 346 alin. 2 Cod procedură penală, a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecății.
Analizând și coroborând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
În fapt: în cursul lunii august 2011, persoana vătămată I. C. C. a împrumutat de la numitul C. N. suma de 500 euro, pentru care urma să plătească dobândă, întocmind în acest sens un înscris olograf (chitanță de mână - ridicată din locuința inculpatului C. N. în urma efectuări percheziției), act ce a rămas la numitul C. N.. După un termen de patru luni, persoana vătămată i-a restituit acestuia cei 500 euro împrumutați, plus o sumă de 250 euro, reprezentând dobânda. Ulterior, în cursul lunii octombrie 2012, C. N. l-a contactat telefonic pe I. C. C., l-a amenințat cu acte de violență și i-a solicitat altă sumă de bani cu titlu dobândă pentru același împrumut, și, întrucât persoana vătămată a refuzat să-i remită suma pretinsă, C. N. a început sistematic să-i adreseze amenințări cu acte de violență fizică pentru a obține dobânda pretinsă, prin intermediul discuțiilor telefonice. Inculpatul C. N. s-a deplasat și la locuința persoanei vătămate I. C. C., adresându-i acestuia și soției sale I. V. M. amenințări. Părțile vătămate au cedat presiunilor, iar în cursul lunii aprilie 2013, i-au dat inculpatului suma de 470 lei.
La data de 13.01.2014, C. N. și fiul sau C. M. A., s-au deplasat din nou la locuința persoanelor vătămate, situată în mun. Câmpina, ., jud. Prahova. Inculpatul C. N. i-a adresat amenințări persoanei vătămate I. V. M., afirmând că o să-i incendieze casa, și i-a pulverizat acesteia în față un jet de spray iritant-lacrimogen, solicitând o sumă de bani (cu titlu de dobândă) pe care persoana vătămată I. C. C. ar fi obligat să o restituie.
Ulterior, în zilele de 23.01.2014 și 30.01.2014, I. C. C. a fost din nou contactat telefonic de către inculpații C. N. și C. M. A. și amenințat cu acte de violență în cazul în care nu va achita dobânda aferentă împrumutului.
Ca urmare a agresiunilor la care a fost supusă, persoana vătămată I. V. M. a suferit leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 5-6 zile de îngrijiri medicale (raportul de expertiză medico-legală nr. 265/09.04.2014, emis de S.M.L. Ploiești).
Cu ocazia efectuării percheziției imobiliare în locuința numitului C. N. au fost ridicate mai multe înscrisuri olografe (contracte de împrumut), care atestau faptul că inculpatul a împrumutat mai multor persoane sume de bani, în perioada 2012 - 2014. Chiar dacă în cuprinsul acelor înscrisuri nu este prevăzut expres, s-a stabilit că pentru sumele de bani împrumutate s-au perceput diferite dobânzi.
Astfel, martorul S. F. a împrumutat sumele de 1.300 euro (pentru care a plătit 350 euro dobândă) și 3500 lei(pentru care a plătit 350 lei dobândă), martorul C. M. C. a împrumutat 500 euro (pentru care a plătit 100 euro dobândă), iar martorii Ș. I. și Ș. L. au împrumutat 1.500 lei (pentru care au plătit 600 lei dobândă) și 1.000 lei (pentru care au plătit 600 lei dobândă).
În urma efectuării percheziției în locuința inculpatului C. N. au fost ridicate înscrisuri olografe care probează împrumuturile sus-menționate. Martorii menționați au confirmat faptul că au împrumutat bani de la inculpat, pentru care au plătit dobândă și că au fost întocmite înscrisuri olografe atunci când s-au acordat împrumuturile.
Inculpatul C. N. a recunoscut în faza de urmărire penală comiterea faptelor. Acesta a susținut că dintr-un acces de furie i-a pulverizat în față persoanei vătămate I. V. M. un jet de spray lacrimogen (sprayul respectiv a fost ridicat din locuința inculpatului C. N., cu ocazia efectuării percheziției) după ce în prealabil fiul său (inculpatul C. M. A.) a chemat-o la gardul locuinței și i-a cerut să-i restituie banii împrumutați. A recunoscut și faptul că a dat bani cu dobândă mai multor persoane. Inculpatul C. M. A. a recunoscut și el în faza de urmărire penală comiterea faptei.
Situația de fapt reținută a rezultat cu certitudine din coroborarea probelor administrate în faza urmăririi penale: declarații persoană vătămată I. V. (f. 13), raport expertiză medico-legală (f. 17), acte medicale (f. 19), declarații persoană vătămată I. C. C. (f. 23), procese verbale de redare a comunicărilor interceptate (f. 44), proces verbal de efectuare a percheziției domiciliare (f. 72), planșă foto (f. 75), declarație martor Ș. L. (f. 97), declarație martor Ș. I. (f. 101), declarație martor S. G. C. (f. 103), declarație martor C. M. C. (f. 108), declarație martor Toncu V. A. (f. 114), declarație martor S. F. (f. 117), proces verbal redare listing (f. 120), raport de expertiză medico-legală psihiatrică C. M. A. (f. 124), declarații inculpat C. M. A. (f. 165), declarații inculpat C. N. (f. 177), fișă cazier C. N. (f. 186) și fișă cazier C. M. A. (f. 188), cu declarațiile inculpaților date în fața instanței de judecată (f. 212-213, 214-215).
Cu ocazia audierii sale în instanță, cu respectarea garanțiilor procesuale, în prezența apărătorului ales, la termenul de judecată din 14.10.2014, inculpatul C. N. a declarat că solicită aplicarea procedurii simplificate prev. de art. 375 Cod procedură penală că recunoaște săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, are cunoștință de probele administrate pe parcursul urmăririi penale, pe care și le însușește, solicitând judecarea sa în baza acestora, conform dispozițiilor legale care reglementează judecarea în cazul recunoașterii învinuirii, regretând comiterea faptelor (f. 212-213).
Cu ocazia audierii sale în instanță, cu respectarea garanțiilor procesuale, în prezența apărătorului ales, la termenul de judecată din 14.10.2014, inculpatul C. M. A. a declarat că recunoaște săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, regretând comiterea faptei. Totodată, inculpatul a precizat că ar fi de acord să presteze o activitate neremunerată în folosul comunității, după ce va deveni major .
Din referatul de evaluare întocmit de S. de Probațiune Prahova . a rezultat că inculpatul C. N. are o atitudine de subevaluare a riscurilor în cazul săvârșirii de fapte penale. S-a arătat că actuala experiență a procesului penal l-a făcut să înțeleagă într-o oarecare măsură consecințele conduitei infracționale, dar nu este o certitudine faptul că aceasta îl va motiva în sensul adoptării unui comportament adecvat, mai ales că nici familia nu este o resursă utilă care să-l ajute în manifestarea dorinței de a se schimba într-un sens pozitiv. Astfel, s-a conchis că aplicarea unei măsuri neprivative de libertate ar putea determina conștientizarea mai deplină a unei conduite negative.
Din referatul de evaluare întocmit de S. de Probațiune Prahova (a rezultat că inculpatul C. M. A. are o atitudine de subevaluare a riscurilor în cazul săvârșirii de fapte penale, acționând de cele mai multe ori din impuls, spontan, pe fondul unei instabilități emoționale și a unei agresivități dobândite. S-a mai arătat că atitudinea tânărului, puternic influențată de instabilitatea mediului social în care trăiește și de conflictul existent între părinți, ar fi putut avea o evoluție pozitivă în condițiile reluării cursurilor școlare, a schimbării mediului familial, printr-o supraveghere parentală adecvată și prin implicarea în activități constructive care să-l îndepărteze de manifestările antisociale și de anturajul cu care este obișnuit. De asemenea, s-a subliniat că în România minorul nu poate beneficia de o supraveghere corespunzătoare, întrucât mama nu ia în calcul posibilitatea de a se întoarce în țară, iar membrii familiei extinse nu au autoritatea necesara de a o realiza, dovada fiind faptul ca nicio rudă nu a solicitat centrului reintegrarea în familia sa. În acest sens, s-a considerat oportună, având în vedere și decizia minorului de a pleca în Spania la data când devine major, responsabilizarea mamei cu privire la atitudinea tânărului în societate cu privire la riscul săvârșirii de noi infracțiuni de către acesta, indiferent de locul în care înțeleg să locuiască (România sau Spania), prin asumarea unei astfel de responsabilități, de stabilire de către mamă a unui program strict pentru minor, care sa cuprindă și reluarea cursurilor școlare și identificarea unei soluții prin care acesta sa beneficieze de o supraveghere permanentă, chiar daca mama lucrează, întrucât în caz contrar riscul de recidivă și riscul față de siguranța publică vor crește corespunzător. Astfel, s-a apreciat că dacă cele menționate mai sus se materializează, premisele reiterării unei conduite antisociale diminuându-se, se poate dispune aplicarea unei masuri educative sub supraveghere cu implicarea inculpatului într-un program de reluare a cursurilor școlare, care să-l susțină în procesul de inserție socială si cu obligarea de a se supune unei evaluări periodice.
Potrivit raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 276/14.04.2014 al Serviciului Județean de Medicină Legală Prahova inculpatul C. M. A. prezintă diagnosticul de tulburări de conduită – structurare dizarmonică de personalitate tip antisocial, periculozitate socială, și avea discernământul păstrat la data comiterii faptelor pentru care a fost cercetat.
Prin cererile depuse la dosarul cauzei la data de 16.09.2014, persoanele vătămate I. C. C. și I. V. M. au arătat că se constituie părți civile în procesul penal împotriva inculpaților, susținând cererile de constituire ca parte civilă și cu ocazia audierii lor de către instanța de judecată la termenul din data de 14.10.2014, însă, prin declarațiile date în ședință publică la 25.11.2014, au învederat că nu mai formulează pretenții civile împotriva inculpaților .
În drept: faptele inculpatului C. N., care la data de 13.01.2014, împreună cu inculpatul C. M. A., fiul său, s-au deplasat la locuința familiei I., unde i-a adresat amenințări persoanei vătămate I. V. M., după care i-a pulverizat acesteia în față un jet de spray iritant-lacrimogen, solicitând o sumă de bani cu titlu de dobândă, pe care persoana vătămată I. C. C. ar fi obligat să o remită ca urmare a unui împrumut, iar atât anterior cât și ulterior faptei sus-menționate le-a adresat amenințări numiților I. V. M. și I. C. C. pentru a obține respectiva sumă de bani, și a acordat împrumuturi bănești cu dobândă, mai multor persoane, în mod neautorizat, în perioada 2012-2014, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de șantaj, prev. de art. 194 alin. 1 Cod penal anterior cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior, și camătărie, prev. de art. 351 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.
Fapta inculpatului C. M. A., care la data de 13.01.2014, împreună cu inculpatul C. N., s-au deplasat la locuința familiei I., unde C. N. i-a adresat amenințări persoanei vătămate I. V. M. după care i-a pulverizat acesteia în față un jet de spray iritant-lacrimogen, solicitând o sumă de bani (cu titlu de dobândă) pe care persoana vătămată I. C. C. ar fi obligat să o remită, iar ulterior l-a sunat pe I. C. C. și i-a adresat amenințări pentru a plăti dobânda aferentă unui împrumut, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj, prev. de art. 194 alin. 1 Cod penal anterior, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior.
La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpatului C. N., instanța de fond a avut în vedere dispozițiile părții generale a codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute de partea specială a Cod penal 1969 și cea a Noul Cod penal, reduse cu o treime conform art. 396 al. 10 Cod procedură penală, iar, conform art. 74 Noul Cod penal, a avut în vedere împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor, scopul urmărit, mijloacele folosite, natura și gravitatea rezultatului produs și starea de pericol creată pentru valorile ocrotite de normele incriminatoare, faptul că a săvârșit infracțiunea împreună cu un minor, ceea ce constituie circumstanță agravantă, precum și circumstanțele personale ale inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, are 58 de ani, studii medii, este pensionar, considerente în raport de care va aplica acestuia câte o pedeapsă cu închisoarea, în cuantumuri corespunzător dozate, de natură a asigura scopul educativ – preventiv al pedepselor.
La individualizarea măsurii educative ce i-a fost aplicată inculpatului C. M. A., instanța a avut în vedere dispozițiile părții generale a codului penal, limitele speciale ale măsurilor educative prevăzute de codului penal în vigoare, iar conform art. 74 și art. 116 Noul Cod penal a avut în vedere referatul de evaluare a minorului, întocmit conform art. 506 Noul Cod procedură penală, împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, scopul urmărit, starea de pericol creată pentru valorile sociale ocrotite de norma penală incriminatoare, natura și gravitatea rezultatului produs, dar și circumstanțele personale ale inculpatului, care este în vârstă de 18 ani, fiind minor la data săvârșirii faptei, studii zece clase, nu este cunoscut cu antecedente penale, a săvârșit cu discernământ faptele pentru care fost trimis în judecată, a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, considerente în raport de care s-a aplicat acestuia o măsură educativă neprivativă de libertate, făcând aplicarea disp. art. 114 Noul Cod penal, într-un cuantum dozat corespunzător realizării scopului educativ - preventiv al măsurilor educative.
Potrivit art. 246 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a legii nr. 286/2009 privind Codul Penal, legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr. 510 din 24.07.2009, cu modificările și completările ulterioare, a intrat în vigoare la data de 1 februarie 2014.
Potrivit disp. art. 5 alin. 1 Noul Cod penal “în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă”. Identificarea legii penale mai favorabile se face din perspectiva a patru criterii: condițiile de incriminare, cerințele privind tragerea la răspundere penală, condițiile de sancționare și consecințele condamnării. Aplicarea interpretării legii penale mai favorabile presupune operațiuni de verificare a dispozițiilor ambelor legi pentru fiecare instituție în parte și o comparare finală, o evaluare și o alegere a uneia din cele două legi ca fiind mai favorabilă.
În ceea ce privește infracțiunea de șantaj în formă continuată săvârșită de inculpatul C. N., instanța a apreciat prevederile Codului penal 1969 mai favorabile inculpatului decât cele ale Noului cod penal, raportat nu la tratamentul sancționator al infracțiunii continuate, care este mai puțin sever în noua lege penală, ci raportat la condițiile de existență ale unității de infracțiune, întrucât noua reglementare, mai severă, încadrează pluralitatea de acte materiale ca infracțiune unică, continuată, numai când acțiunile sunt îndreptate împotriva unui singur subiect pasiv (art. 35 alin. 1 Noul Cod penal), ori în speța de față se poate constata existența mai multor persoane vătămate distincte, motiv pentru care încadrarea juridică dată faptei va fi cea prevăzută de art. 194 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal 1969.
Referitor la infracțiunea de cămătărie reținută în sarcina aceluiași inculpat, constatând că acesta a debutat sub legea veche și s-a epuizat sub noua reglementare, s-a constatat incidența legii de la momentul epuizării infracțiunii, nefiind aplicabile regulile referitoare la legea penală mai favorabilă, întrucât între momentul epuizării infracțiunii și cel al pronunțării hotărârii nu a intervenit o altă lege.
Având în vedere că cele două infracțiuni reținute în sarcina inculpatului C. N. au fost săvârșite în concurs, contopirea pedepselor ce au fost aplicate pentru acestea s-a făcut după regulile noului Cod Penal, având în vedere dispozițiile art. 10 din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a Codului Penal, potrivit căruia tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puțin una din infracțiunile din structura plurității a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracțiuni pedeapsa a fost stabilită potrivit legii vechi, mai favorabilă.
În raport de cele reținute, instanța a aplicat inculpatului câte o pedeapsă cu închisoarea, pentru săvârșirea faptelor prev. de art. 194 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal 1969, a art. 396 alin. 10 Cod procedură penală rap. la art. 375 Cod procedură penală, cu aplic. art. 75 lit. c) Cod penal 1969, a art. 78 Cod penal 1969, a art. 5 Cod penal și de art. 351 Cod penal, cu aplic. art. 396 alin. 10 Cod procedură penală rap. la art. 375 Cod procedură penală, cu aplic. art. 5 Cod penal, s-au contopit aceste pedepse în conformitate cu disp. art. 10 din Legea nr. 187/2012 rap. la art. 38 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 39 alin. 1 lit. b) Cod penal, astfel încât inculpatul să aibă de executat pedeapsa cea mai grea, la care s-a adăugat un spor de o treime din cuantumul celeilalte pedepse, pedeapsa rezultantă urmând a fi executată în regim de detenție, conform art. 60 Cod penal.
Totodată, având în vedere măsura preventivă aplicată inculpatului și faptul că subzistă motivele avute în vederea la luarea, prelungirea și menținerea acesteia, conform art. 399 Cod procedură penală, instanța a menținut măsura arestului la domiciliu, iar, conform art. 72 Cod penal, a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată durata arestului la domiciliu, de la 10.04.2014 la zi.
Pentru aceleași considerente avute în vedere la aplicarea legii penale mai favorabile în cazul infracțiunii de șantaj săvârșită de inculpatul C. N., instanța a apreciat și în cazul inculpatului C. M. A. că se impune încadrarea juridică a faptei pentru care a fost trimis în judecată tot potrivit Codului penal 1969, astfel încât a stabilit, în baza art. 194 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal 1969, cu aplic. art. 117 Cod penal, art. 5 Cod penal, luarea față de inculpatul C. M. A. a măsurii educative neprivative de libertate constând în obligarea acestuia la un stagiu de formare civică, pe o durată determinată, sub coordonarea Serviciului de Probațiune Prahova.
De asemenea, pe durata executării măsurii educative neprivative de libertate, instanța a impus inculpatului C. M. A. obligațiile prev. de art. 121 alin. 1 lit. a) și e) Cod penal, respectiv să urmeze un curs de pregătire școlară sau formare profesională și să se prezinte le S. de Probațiune la datele fixate de acesta.
Față de declarațiile acestora date în fața instanței de judecată, în temeiul disp. art. 397 Cod procedură penală, s-a luat act că părțile vătămate I. V. M. și I. C. C. au renunțat la a mai formula pretenții civile în cauză.
Având în vedere că sunt bunuri folosite la săvârșirea infracțiunii, suspuse confiscării speciale, în conformitate cu disp. art. 112 lit. b) Cod penal, instanța a dispus confiscarea de la inculpatul C. N., în folosul statului, a sprayului iritant lacrimogen și a briceagului extensibil cu lamă din material argintiu, aflate în custodia Judecătoriei Câmpina - Camera Corpuri Delicte, depuse cu procesul-verbal de la fila 208 dosar.
Ca urmare a condamnării și a aplicării unei măsuri educative, în temeiul disp. art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, fiecare inculpat a fost obligat să plătească cheltuieli judiciare către stat. Onorariile apărătorilor din oficiu vor rămâne în sarcina statului, urmând a fi avansate de către Ministerul Justiției, prin decontare de către S. contabilitate al Tribunalului Prahova către Baroul Prahova.
Împotriva sentinței penale nr. 293 din data de 23 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Câmpina, în termen legal, au declarat apel P. de pe lângă Judecătoria Câmpina și inculpatul C. N. .
În susținerea căii de atac P. de pe lângă Judecătoria Câmpina a arătat că instanța de fond nu a dispus confiscarea sumelor de bani obținute de la inculpatul C. N. cu titlu de dobândă și pentru care nu există constituiri de părți civile.
De asemenea, s-a arătat că, deși în mod corect s-a apreciat că legea nouă este mai favorabilă, pentru aplicarea măsurii educative, prev. de art. 117 Cod penal, instanța de fond nu a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii, din infracțiunea de șantaj, prev. de art. 194 alin. 1 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cp. 1969, în cea de șantaj, prev. de art. 207 alin. (1) și (3) Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 113 și urm. Cod penal.
S-a solicitat în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală rap. la art. 255 alin. (1) Cod procedură penală, art. 112 alin. (1) lit. e) Cod penal, art. 386 Cod procedură penală, art. 5 Cod penal, art. 207 alin. (1) și (3) Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal admiterea apelului, desființarea sentinței atacate, pronunțarea unei hotărâri în care să se dispună restituirea bâtei ridicate cu ocazia efectuării percheziției domiciliare la locuința inculpatului C. N.; confiscarea sumelor de bani (a dobânzilor) obținute de inculpatul C. N., prin săvârșirea infracțiunii de camătărie, prev. de art. art. 351 Cod penal; schimbarea încadrării juridice a infracțiunii săvârșite de inculpatul C. M. A., din infracțiunea de șantaj, prev. de art. 194 alin. (1) Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod penal din 1969 și art. 113 și urm Cod penal, în cea de șantaj, prev. de art. 207 alin. (1) și (3) Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal și art. 113 și urm. Cod penal.
Apelantul inculpat C. N. a solicitat redozarea pedepsei și suspendarea executării acesteia sub supraveghere, având în vedere că a recunoscut și regretat faptele, are probleme de sănătate și este la prima abatere de acest gen. De asemenea, a solicitat restituirea unor înscrisuri, chitanțe și acorduri între persoane fizice.
Curtea, examinând sentința primei instanțe, în raport de criticile invocate, pe baza materialului probator administrat în cauză și din oficiu, conform art.417 alin.2 Cod proc. penală, constată că apelul inculpatului C. N. este nefondat, iar apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Câmpina este fondat pentru două din motivele invocate, după cum urmează:
Instanța de fond a reținut în mod corect și complet situația de fapt și a realizat o justă interpretare și apreciere a mijloacelor de probă administrate în cauză din care rezultă atât existența faptelor pentru care inculpatul C. N. a fost trimis în judecată, cât și săvârșirea acestora cu vinovăție, în forma cerută de lege.
Pe baza mijloacelor de probă administrate pe parcursul urmăririi penale, respectiv: declarațiile persoanei vătămată I. V., raportul de expertiză medico-legală, acte medicale, declarațiile persoanei vătămate I. C. C., procesele verbale de redare a comunicărilor interceptate, procesul verbal de efectuare a percheziției domiciliare, fotografii judiciare, declarațiile martorilor Ș. L., Ș. I., S. G. C., C. M. C., Toncu V. A. și S. F., procesul verbal redare listing, raportul de expertiză medico-legală psihiatrică C. M. A., având în vedere și poziția procesuală a inculpatului C. N. care a recunoscut comiterea infracțiunilor, în mod corect s-a reținut că inculpatul C. N. la data de 13.01.2014, împreună cu inculpatul C. M. A., fiul său, s-au deplasat la locuința familiei I., unde i-a adresat amenințări persoanei vătămate I. V. M., după care i-a pulverizat acesteia în față un jet de spray iritant-lacrimogen, solicitând o sumă de bani cu titlu de dobândă, pe care persoana vătămată I. C. C. ar fi obligat să o remită ca urmare a unui împrumut, iar atât anterior cât și ulterior faptei sus-menționate le-a adresat amenințări numiților I. V. M. și I. C. C. pentru a obține respectiva sumă de bani; de asemenea, inculpatul C. N. a acordat împrumuturi bănești cu dobândă, mai multor persoane, în mod neautorizat, în perioada 2012-2014.
Situația de fapt nu a fost contestată în prezenta cale de atac, astfel că nu se impun precizări suplimentare referitoare la împrejurările în care inculpatul C. N. a comis infracțiunile de șantaj, în formă continuată și cămătărie.
Curtea reține că încadrarea juridică stabilită de judecătorul fondului în dispozițiile cuprinse în art.194 alin.1 Cod penal din 1969 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal din 1969 și în art.351 Cod penal este justă, fiind corespunzătoare faptelor săvârșite de inculpat și formei de vinovăție, respectiv intenția directă prev. de art.16 alin.3 lit.a) Cod penal.
De asemenea, însușindu-și în totalitatea argumentele expuse de instanța de fond, Curtea constată că în mod legal s-a reținut că, în ceea ce privește infracțiunea de șantaj în formă continuată, constituie lege penală mai favorabilă dispozițiile din Codul penal din 1969 raportat la condițiile de existență ale unității de infracțiune, întrucât Noul Cod penal, încadrează pluralitatea de acte materiale ca infracțiune unică, continuată, numai când acțiunile sunt îndreptate împotriva unui singur subiect pasiv (art. 35 alin. 1 Noul Cod penal), condiție care nu este îndeplinită în cauză; de asemenea, în mod întemeiat instanța de fond a reținut cu privire la infracțiunea de cămătărie că se aplică legea în vigoare la momentul epuizării infracțiunii, respectiv legea nouă, în cauză aplicându-se totodată dispozițiile art. 10 din Legea nr.187/2012 de punere în aplicare a Codului Penal, potrivit căruia tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puțin una din infracțiunile din structura plurității a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracțiuni pedeapsa a fost stabilită potrivit legii vechi, mai favorabilă.
În ceea ce privește critica de netemeinicie invocată de inculpatul C. N., Curtea reține că în cadrul procesului de individualizare a pedepsei trebuie avute în vedere toate criteriile pentru stabilirea pedepsei, atât în ceea ce privește cuantumul cât și modalitatea de executare, în sensul unei evaluări concrete a celor menționate de legiuitor în art.74 Cod penal, evidențiind gravitatea faptelor comise, prin prisma circumstanțelor reale, dar și a circumstanțelor personale ale inculpatului, atât a celor legate de comportamentul procesual cât și a celor ce vizează persoana sa.
Pentru a-și îndeplini funcțiile, pedeapsa trebuie să corespundă, sub aspectul duratei și naturii (privativă sau neprivativă de libertate), atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă în mod real persoana infractorului, precum și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei. Funcțiile de constrângere și reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o individualizare care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.
Raportat la împrejurările în care au fost comise infracțiunile de șantaj în formă continuată, și cămătărie, relațiile sociale încălcate și care ocrotesc integritatea fizică/psihică a persoanei, pluralitatea actelor materiale, Curtea reține că în cauză s-a realizat o corectă aplicare a criteriilor de individualizare prev. de art.74 Cod penal, pedepsele fiind corect stabilite, atât ca întindere, cât și ca modalitate de executare, dându-se eficiență, de către instanța de fond, a dispozițiilor art.396 alin.10 Cod procedură penală care reglementează procedura în cazul recunoașterii învinuirii.
Este adevărat că apelantul inculpat C. N. a dat dovadă de conduită procesuală sinceră, fără a îngreuna stabilirea adevărului și justa soluționare a cauzei, recunoscând comiterea infracțiunilor, însă nu se poate pierde din vedere împrejurarea că acesta nu se află la primul conflict cu legea penală fiind sancționat administrativ în 2 rânduri pentru comiterea de fapte contra integrității fizice a persoanei, iar conduitei sale procesuale nu i se poate acorda o semnificație mai mare în raport de cele rezultate din examinarea gradului de pericol social concret al infracțiunilor care este relevat în principal de natura infracțiunilor deduse judecății, de pluralitatea de infracțiuni comise, de perioada de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională.
În consecință, ținând seama de circumstanțele reale de comitere a infracțiunilor și circumstanțele personale ale inculpatului C. N., în mod legal și temeinic s-a apreciat de către instanța de fond că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins doar în cuantumul și modalitatea de executare dispusă de prima instanță, fără a se impune o schimbare a regimului executării pedepsei rezultante.
Cu privire la critica formulată de apelantul inculpat C. N. în sensul că instanța de fond nu a dispus restituirea unor înscrisuri constând în chitanțe și facturi, instanța de control judiciar reține că inculpatul nu a indicat, deși i s-a pus în vedere acest lucru, înscrisurile care ar fi fost ridicate cu ocazia efectuării percheziției domiciliare și care nu au legătură cu cauza, aceasta în condițiile în care de la locuința inculpatului C. N. au fost ridicate înscrisuri olografe care au probat împrumuturile acordate de inculpat persoanei vătămate și martorilor din cauză.
În consecință, constatând că nu sunt fondate criticile inculpatului C. N. ce vizează individualizarea pedepsei, în ceea ce privește cuantumul și modalitatea de executare, dar și în cea ce privește cererea de restituire a unor înscrisuri, Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul C. N..
În ceea ce privește criticile formulate de P., Curtea constată că sunt întemeiate primele două critici, referitoare la restituirea bâtei ridicate cu ocazia efectuării percheziției domiciliare la locuința inculpatului C. N. și la confiscarea sumelor de bani (a dobânzilor) obținute de inculpatul C. N., prin săvârșirea infracțiunii de cămătărie, prev. de art. art. 351 Cod penal.
Din probele care au fost administrate în cauză a rezultat că inculpatul C. N. i-a adresat amenințări persoanei vătămate I. V. M., și i-a pulverizat acesteia în față un jet de spray iritant-lacrimogen, solicitând o sumă de bani (cu titlu de dobândă) pe care persoana vătămată I. C. C. a fost obligată să o restituie; întrucât nu s-a dovedit că inculpatul C. N. la comiterea infracțiunii de șantaj în formă continuată s-a folosit și de bâta de lemn ridicată cu ocazia efectuării percheziției domiciliare și care a fost depusă la camera corpuri delicte se impune restituirea acestui bun către inculpat, motiv pentru care conform art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Câmpina va fi admis, sentința va fi desființată în parte, dispunându-se restituirea către inculpatul C. N. a bâtei din lemn depusă la camera corpuri delicte potrivit dovezii . nr._ din 17 aprilie 2014.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv, instanța de control judiciar reține că din cuprinsul înscrisurilor olografe, precum și din declarațiile persoanelor vătămate și ale martorilor audiați în cauză, a rezultat că inculpatul C. N. a acordat mai multe împrumuturi bănești, pentru care a perceput dobândă. Astfel, persoana vătămată I. C. C. a împrumutat suma de 500 de euro, pentru care a plătit o dobândă de 250 de euro și 470 de lei; martorul S. F. a împrumutat sumele de 1300 de euro și 3.500 lei, pentru care a plătit dobânzi în cuantum de 350 de euro și 350 de lei; martorul C. M. C. a împrumutat suma de 500 de curo, pentru care a plătit dobândă în cuantum de 100 de euro; martorii Ș. I. și Ș. L. au împrumutat sumele de 1.500 și 1.000 de lei, pentru care au plătit dobânzi în cuantum total de 1200 lei.
Având în vedere că persoana vătămată și martorii menționați mai sus nu s-au constituit părți civile, în temeiul art. 112 alin. 1 lit. e) Cod penal se va dispune confiscarea de la inculpatul C. N. a următoarelor sume: 250 euro și 470 lei primită ca dobândă de la persoana vătămată I. C. C.; 350 euro și 350 lei primită cu același titlu de la martorul S. F.; 100 euro primită cu același titlu de la martorul C. M. C. și respectiv suma de 1200 lei primită cu titlu de dobânzi primită de la martorii Ș. I. și Ș. L..
În ceea ce privește cel de-al treilea motiv invocat de P., referitor la faptul că instanța de fond nu dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii săvârșite de inculpatul minor C. M. A., din infracțiunea de șantaj, prev. de art. 194 alin. (1) Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod penal din 1969 și art. 113 și urm Cod penal, în cea de șantaj, prev. de art. 207 alin. (1) și (3) Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal și art. 113 și urm. Cod penal, nefiind respectată Decizia nr.265/2014 a Curții Constituționale, Curtea reține că există o contradicție în critica invocată având în vedere că, deși nu se critică modalitatea de individualizare a sancțiunii aplicate inculpatului minor, se solicită aplicarea deciziei nr.265/2014 a Curții Constituționale. În raport de aceste aspecte, apreciind că apelul declarat de P. este în favoarea inculpatului minor, Curtea reține că nu se poate aplica decizia nr. 265/2014 dată de Curtea Constituțională în interpretarea ar.5 Cod penal, întrucât, dacă s-ar schimba încadrarea juridică a infracțiunii de șantaj în formă continuată din legea veche, în legea nouă, în cauză ar fi incidente dispozițiile referitoare la concursul de infracțiuni, raportat la dispozițiile art.35 alin.1 Cod penal; de asemenea, nu se poate dispune față de inculpatul minor C. M. A. măsura neprivativă de libertate constând în stagiul de formare civică, având în vedere că potrivit Noului Cod penal infracțiunea de șantaj prev. de art.207 alin.1,3 este sancționată cu închisoarea de la 2 la 7 ani, iar în raport de dispozițiile art.114 alin.2 Cod penal nu se poate aplica o măsură educativă neprivativă de libertate.
Întrucât nu au fost invocate alte critici, iar din oficiu nu s-au constatat nulități de ordine publică, Curtea va menține restul dispozițiilor sentinței.
Va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului C. N. durata arestului la domiciliu de la 10 aprilie 2014 la zi.
Raportat la soluția pronunțată, potrivit art. 275 alin.2 Cod proc. penală, se va dispune obligarea apelantului-inculpatul la cheltuieli judiciare către stat, inclusiv în privința onorariului pentru apărătorul desemnat din oficiu acestuia, față de incidența disp. art.90 alin.1 lit.a) Cod proc. penală, stabilit potrivit art. 5 alin. 1 lit. a) din Protocolul Comun nr._/2008 al Ministerul Justiției și nr. 1693/2008 al Uniunii Naționale a Barourilor din România, ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului Prahova.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.421 pct.2 lit.a) Cod procedură penală admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Câmpina împotriva sentinței penale nr. 293 din 23 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Câmpina privind pe inculpații C. N. și C. M. A., pe care o desființează în parte, în latură penală și în consecință:
Dispune restituirea către inculpatul C. N. a bâtei din lemn depusă la camera corpuri delicte potrivit dovezii . nr._ din 17 aprilie 2014.
În baza art.112 lit.e) Cod penal dispune confiscarea de la inculpatul C. N. a următoarelor sume: 250 euro și 470 lei primită ca dobândă de la persoana vătămată I. C. C.; 350 euro și 350 lei cu același titlu de la martorul S. F.; 100 euro cu același titlu de la martorul C. C. și respectiv suma de 1200 lei cu titlu de dobânzi primită de la martorii Ș. I. și Ș. L..
Menține în rest dispozițiile sentinței.
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul C. N. împotriva aceleași sentințe.
Deduce din pedeapsa aplicată acestuia durata arestului la domiciliu de la 10 aprilie 2014 la zi.
Obligă apelantul-inculpat C. N. la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care suma de 200 lei reprezentând onorariu avocat desemnat din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului Prahova.
Dispune plata sumei de 200 lei reprezentând onorariu avocat desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat C. M. A. din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului Prahova.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 martie 2015.
Președinte, Judecător,
I. N. C. R.
Grefier,
C. M.
Tehnored. Jud. C.R./C.M.
10 ex./30.04. 2015
d.f._ - Judecătoria Câmpina
j.f. T. S.
Operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3113/2006.
| ← Înşelăciunea (art. 215 C.p.). Decizia nr. 310/2015. Curtea de... | Tâlhărie (art.233 NCP). Decizia nr. 304/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
