Infracţiuni la regimul vamal. Legea 141/1997, Legea 86/2006. Decizia nr. 924/2012. Curtea de Apel SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 924/2012 pronunțată de Curtea de Apel SUCEAVA la data de 26-09-2012 în dosarul nr. 924/2012
Dosar nr._ - Legea nr. 86/2006 –
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA NR. 924
Ședința publică din 26 septembrie 2012
Președinte I. T.
Judecător H. M.-L.
Judecător A. D.
Grefier B. N.
Ministerul Public este reprezentat de procuror C. C. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de P. de pe lângă Judecătoria Rădăuți și de inculpatul C. V. I. împotriva sentinței penale nr. 354 din 14.05.2012 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr._ .
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă inculpatul recurent C. V. I., asistat de avocat desemnat din oficiu D. O. și avocat ales B. I., lipsă fiind reprezentantul părții civile intimate A.N.A.F. – A.N.V. – Direcția Regională de Accize și Operațiuni Vamale Iași.
Procedura de citare este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Prezentă în instanță, doamna avocat D. O. solicită să se constate că delegația sa a încetat și să se dispună acordarea onorariului parțial pentru asistența juridică a inculpatului recurent C. V. I., dat fiind că acesta are apărător ales în cauză.
Instanța pune în discuție cererea formulată de doamna avocat D. O. privind acordarea onorariului parțial pentru asistența juridică din oficiu acordată inculpatului C. V. I..
Avocat B. I. și reprezentanta parchetului, având pe rând cuvântul, arată că sunt de acord cu admiterea cererii formulată de doamna avocat D. O. privind acordarea onorariului parțial pentru asistența juridică din oficiu acordată inculpatului C. V. I..
Instanța constată încetată delegația apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent C. V. I. – avocat D. O., ca urmare a prezentării în instanță a apărătorului ales, sens în care admite cererea de acordare a onorariului parțial și dispune achitarea a 25% din suma înscrisă pe delegație, respectiv 50 lei, conform Protocolului încheiat între Ministerul Justiției și U.N.B.R.
Avocat ales B. I. precizează că declarația de recurs nu este semnată, motiv pentru care solicită să i se dea posibilitatea inculpatului la acest termen de judecată să procedeze în acest sens.
Întrebat fiind, inculpatul C. V. I. precizează că își însușește recursul promovat în prezenta cauză.
Față de cele arătate anterior, instanța permite inculpatului să semneze declarația de recurs din prezenta cauză. Totodată, reiterează faptul că la termenul trecut s-a invocat tardivitatea recursului declarat de către inculpat, dat fiind că hotărârea atacată i-a fost comunicată la data de 18 mai 2012, ultima zi de declarare a recursului fiind pe data de 29 mai 2012, iar declarația de recurs a fost formulată la data de 25 iunie 2012.
În combaterea excepției invocată de către instanță, apărătorul inculpatului depune la dosar patru dovezi de îndeplinire a procedurii de citare/comunicare cu inculpatul C. V. I. și copia declarației din data de 05 decembrie 2011 cu care dorește să arate că dovada de primire a comunicării extrasului deciziei penale nr. 354/14.05.2012 nu este semnată de către acesta. De asemenea, precizează că acesta este și motivul pentru care a lăsat ca declarația de recurs să fie semnată în fața instanței.
Din punctul său de vedere, în conformitate cu disp. art. 385/3 alin. 1 Cod procedură penală, recursul formulat de către inculpat este declarat în termen. În susținerea acestei afirmații, arată că doar pe declarația de la fila 165 din cele depuse astăzi la dosar și pe cea de recurs (fila 8 dosar) este semnătura inculpatului, celelalte dovezi de îndeplinire a procedurii de citare/comunicare fiind semnate de către alte persoane, fiind vizibil că semnăturile sunt total diferite. Mai mult decât atât, inculpatul precizează că nu i s-a comunicat niciodată minuta soluției pronunțată de către Judecătoria Rădăuți, el luând la cunoștință de soluția pronunțată în acest dosar după ce a fost eliberat la data de 20 iunie 2012 în baza deciziei pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel Suceava.
Pentru motivele arătate, consideră că excepția tardivității nu este dată, în cauză fiind vorba despre un recurs declarat în termen de către inculpat.
Nemaifiind alte cereri de probe de formulat și excepții de invocat, instanța constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri atât pe fondul cauzei, cât și cu privire la excepția tardivității recursului declarat de către inculpat.
Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul, solicită admiterea recursului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Rădăuți, apreciind că sentința atacată este nelegală deoarece în mod greșit prima instanță a dispus achitarea inculpatului pentru fapta din 27 mai 2011, dat fiind că din ansamblul probator administrat în cauză rezultă că acesta este autorul infracțiunii pentru care a fost cercetat. Apreciază că probele administrate la dosar, strict cu referire la fapta din 27.05.2011, respectiv procesul verbal de cercetare la fața locului, planșa foto și schița aferentă, procesul verbal de cercetare în comun cu grănicerii ucraineni, precum și declarațiile date de inculpat în cursul urmăririi penale și al judecării cauzei în primă instanță, coroborate, conduc la concluzia clară și neechivocă că inculpatul a săvârșit și infracțiunea din data de 27.05.2011 pentru care a fost cercetat de către instanța de fond.
În aceste condiții, solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate în parte și în rejudecare, să se dispună condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă prev. de art. 270 alin. 1 și 3 Cod penal raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, respectiv fapta din 27 mai 2011. La adoptarea acestei soluții, cere să se aibă în vedere și motivele de recurs formulate în scris la dosar.
În ceea ce privește recursul promovat de către inculpatul C. V. I. precizează că atâta timp cât nu s-a făcut dovada că semnătura de pe dovada de comunicare a hotărârii nu aparține inculpatului, o consideră perfect valabilă, și în consecință, solicită respingerea recursului inculpatului ca fiind tardiv declarat.
Avocat ales B. I., pentru inculpatul C. V. I., solicită admiterea recursului promovat de inculpat, casarea sentinței atacate și în rejudecare, să se schimbe forma de individualizare a pedepsei, apreciind că inculpatului trebuie să i se aplice o pedeapsă neprivativă de libertate în temeiul art. 81 Cod penal. Precizează că inculpatul a fost cercetat în două dosare, respectiv în dosarul de față și în dosarul nr._, în acest din urmă dosar aplicându-i-se o pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. Mai arată că fapta dedusă judecății în dosarul de față este prima faptă de care a fost acuzat inculpatul și că în celălalt dosar, în care se putea vorbi de o persistență infracțională, Curtea de Apel Suceava a apreciat că se impune suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Consideră că nu se justifică luarea unei pedepse privative de libertate și prin prisma faptului că inculpatul până la acest moment a executat 6 luni închisoare, iar raportat la prevederile privind liberarea condiționată acesta ar mai avea de executat aproximativ 1 lună și câteva zile. De asemenea, nu trebuie omis faptul că la momentul săvârșirii faptei nu era cunoscut cu antecedente penale, inculpatul recunoscând chiar săvârșirea uneia din faptele deduse judecății. În ceea ce privește fapta din 27.05.2011 arată că aceasta nu este dată în cauză, niciun mijloc de probă nu poate contura că el este vinovat de săvârșirea acesteia.
Raportat la tardivitatea recursului promovat de inculpatul C. V. I., precizează că prin înscrisurile depuse astăzi la dosar s-a dovedit în mod clar că toate acestea poartă semnături diferite, singurele semnături ale inculpatului fiind cele de pe declarația din data de 05 decembrie 2011 și de pe memoriul de recurs. Față de cele arătate anterior, apreciază că hotărârea atacată nu i s-a comunicat inculpatului și că recursul promovat în prezenta cauză este în termen.
În ceea ce privește recursul declarat de către parchet, solicită respingerea acestuia ca nefondat, motivat de faptul că nu s-a probat participarea inculpatului la săvârșirea infracțiunii din data de 27 mai 2011. Mai mult decât atât, arată că toate elementele din cauză, precum și circumstanțele atenuante și personale care pledează în favoarea inculpatului duc la concluzia clară că față de acesta ar trebui luată o pedeapsă neprivativă de libertate.
Deosebit de aceasta, precizează că în situația în care pentru a doua faptă de contrabandă instanța a considerat că trebuie dată o soluție cu suspendare, pentru prima faptă, la care nu avea antecedente penale, aceeași trebuia să fie soluția, faptele fiind concurente.
Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul pe fondul cauzei, solicită respingerea recursului declarat de către inculpat ca nefondat și să se mențină pedeapsa aplicată de către prima instanță cu privire la infracțiunea de contrabandă din data de 23 august 2011 ca fiind legală și temeinică, apreciind că instanța de fond a făcut o justă individualizare a probelor și o justă apreciere cu privire la persoana inculpatului în momentul în care a aplicat acestuia o pedeapsă cu închisoarea în regim de executare. Chiar dacă cronologic această faptă dedusă judecății la acest termen de judecată este prima din șirul infracțiunilor pentru care inculpatul a fost condamnat, la momentul în care Curtea de Apel Suceava s-a pronunțat pentru o infracțiune ulterioară, nefiind o pedeapsă definitivă pronunțată în cauză, nu putea să țină cont de această pedeapsă ca fiind un antecedent penal în cazul inculpatului.
Pe cale de consecință, apreciază că instanța de fond a aplicat corect pedepsele pentru faptele din data de 23 august 2011.
Inculpatul C. V. I., având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluziile apărătorului său.
Desfășurarea ședinței a fost înregistrată în sistem audio, potrivit art. 304 Cod procedură penală.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 354 din 14 mai 2012 Judecătoria Rădăuți, în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod proc. penală, l-a achitat pe inculpatul C. V. I., pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă prev. de art. 270 alin. 1 și 3 comb. cu art. 274 din Legea nr. 86/2006, fapta din 27 mai 2011.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod proc. penală, a fost achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de trecere ilegală a frontierei de stat prev. de art. 70 alin. 1 din OUG 105/2001, fapta din 27 mai 2011.
Prin aceeași sentință, inculpatul C. V. I. a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă, faptă prev. de art. 270 al. 1 și 3 comb. cu art. 274 din Legea 86/2006 privind Codul Vamal al României modificată prin OUG 54/2010, cu aplicarea art. 3201 Cod de procedură penală și art. 74 lit. a și c, 76 lit. c Cod penal, fapta din 23 august 2011.
Totodată a fost condamnat la pedeapsa de 1500 lei amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de trecere ilegală a frontierei de stat prev. de art. 70 alin. 1 din OUG 105/2001, cu aplicarea art. 320 ind.1 Cod de procedură penală și art. 74 lit. a și c, 76 lit. e Cod penal, fapta din 23 august 2011.
În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. d C. penal s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa de 1 an închisoare și 1.500 lei amendă penală.
În baza art. 71 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din durata pedepsei perioada reținerii și arestării preventive din 23 august 2011 și până la 7 octombrie 2011.
În baza art. 118 Cod penal s-a dispus confiscarea cantității de_ pachete țigări marca Viceroy ce au aplicate timbre fiscale Ucraina, provenită din contrabandă depusă în camera de corpuri delicte a IPJ Suceava.
În baza art. 14 și art.346 Cod proc. penală, art 998 C.civil, s-a admis acțiunea civilă și a fost obligat inculpatul C. V. I. să plătească părții civile Agenția Națională de Administrare Fiscală - Autoritatea Națională a Vămilor – Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași, cu sediul în mun. Iași, ..10.C, jud. Iași, suma de 158.374 lei reprezentând contravaloarea taxelor vamale și fiscale, la care s-au adăugat dobânzi și penalitățile de întârziere datorate potrivit Codului de procedură fiscală.
În baza art. 191 Cod proc. penală, a fost obligat inculpatul să plătească statului cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî în acest sens, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr. 2008/P/2011 din data de 20 septembrie 2011, P. de pe lângă Judecătoria Rădăuți a dispus trimiterea în judecată a inculpatului C. V. I. pentru săvârșirea a două infracțiuni de contrabandă și două infracțiuni de trecere ilegală a frontierei de stat, prev. de art. 270 al. 1, 3 rap la art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, respectiv de art. 70 alin 1 din OUG 105/2001, constând în aceea că la data de 27.05.2011, orele 22.00, inculpatul C. V. I. și învinuitul C. C., după o pregătire anticipată, au trecut ilegal frontiera de stat, prin loc neautorizat, în zona semnului de frontieră 774, pe raza localității Vicovu de Sus, jud. Suceava și au introdus în România cantitatea de 2000 pachete de țigarete de contrabandă marca D. pe care erau aplicate timbre fiscale Republica M..
La data de 23 august 2011, ora 02:30, inculpatul C. V. I., împreună cu alte persoane rămase neidentificate, au introdus ilegal în România din Ucraina, peste frontiera verde, la semnul de frontieră 771+ 100 metri, pe raza localității Vicovu de Sus, cantitatea de 16 900 pachete țigarete marca Viceroy cu timbru fiscal Ucraina, ambalate sub formă de baxuri învelite în folii de plastic de culoare neagră, dotate cu chingi, fiind prins în flagrant iar restul persoanelor cu care se afla reușind să scape.
S-a apreciat că, în drept, faptele săvârșite întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de contrabandă și trecere ilegală a frontierei de stat, prev. de art. art. 270 al. 1,3 rap la art. 274 din Legea Nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, modif. prin OUG 54/2010 ( două fapte) și art. 70 alin 1 din OUG 105/2001 modif prin Legea 243/2002 ( două fapte), cu aplicarea art. 33 alin 1 lit. a C. penal.
Referitor la acțiunea civilă, s-a arătat în rechizitoriu că Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași s-a constituit parte civilă cu suma de 8739 lei cu privire la inculpatul C. V. I. și că nu au fost luate măsuri asigurătorii față de lipsa unor bunuri mobile sau imobile care să aparțină inculpatului C. V. I..
Cu privire la învinuitul C. C. s-a dispus, prin rechizitoriu, scoaterea de sub urmărire penală și aplicare a unei sancțiuni cu caracter administrativ constând în amendă în sumă de 1000 lei.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 20 septembrie 2011, iar la primul termen de judecată cu procedură legal îndeplinită inculpatul a solicitat aplicarea disp. art. 3201C. proc. penală, iar după ce acesta a fost pusă în discuție, instanța a respins-o, apreciind că pentru faptele din data de 27 mai 2011 este necesară suplimentarea probatoriului.
Astfel, în vederea soluționării cauzei instanța de fond a readministrat probatoriul din cursul urmăririi penale și a administrat probe noi, din coroborarea cărora a rezultat, în primul rând că există un dubiu serios cu privire la participarea inculpatului la săvârșirea infracțiunilor de contrabandă și trecere legală a frontierei de stat, fapte din data de 27 mai 2011.
Din declarațiile martorilor C. V. ( fila 173) și C. V. A., rezultă că la data de 27 mai inculpatul, până în jurul orelor 22:00 s-a aflat pe câmp la lucrări agricole.
Numitului C. C., fiind audiat în fața instanței, a declarat că la data de 27 mai 2011 se deplasa cu bicicleta spre domiciliu când a fost oprit de o patrulă a poliției de frontieră care i-a comunicat faptul că pe imaginile surprinse de camera de termoviziune se observă mai multe persoane care au trecut ilegal frontiera de stat și au introdus în țară țigări de contrabandă. Întrucât se afla pe drum la acea oră lucrătorii de poliție i-au spus că este implicat în această activitate. A mai declarat martorul că a fost agresat de către grănicerii ucraineni, situație în care a indicat un nume, primul care i-a venit în minte, ca fiind al inculpatului C. V. I. și că a declarat că au introdus în țară cantitatea de 1000 pachete țigarete, doar apreciind că este o cantitatea mică și consecințele îi vor fi favorabile ( fila 180).
De asemenea, instanța de fond a solicitat relații de la IGPF dacă la data de 27 mai 2011 a fost ridicată vreo cantitate de țigarete de la inculpatul C. V. I. sau învinuitul C. C., iar prin adresa nr. 1 557 500 din 29.12.2011 răspunsul a fost negativ ( fila 169).
Din procesul verbal de cercetare în comun cu grănicerii ucraineni a rezultat că la data de 27 mai 2011, în zona SF 774, a avut loc o trecere ilegală a frontierei de stat de către o persoană, cetățean român ( fila 23). Or, în actul de sesizare se reține că trecerea ilegală a frontierei de stat au săvârșit-o inculpatul C. V. I. și C. C. adică două persoane.
Toate aceste aspecte coroborate cu poziția constantă de negare cu privire la faptele din data de 27 mai 2011 a inculpatului C. V. I., poziția de recunoaștere și solicitare a aplicării art. 320 ind. 1 C. proc. penală a fost explicată de apărătorul ales cu ocazia concluziilor pe fond prin aceea că, fiind arestat într-o altă cauză a urmărit obținerea unui tratament mai blând, duce la pronunțarea unei soluții de achitare a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de contrabandă și trecere ilegală a frontierei de stat, faptele nefiind săvârșite de acesta.
Cu privire la faptele din data de 23 august 2011, instanța a avut în vedere declarația de recunoaștere a inculpatului care se coroborează cu celelalte mijloace de probă legal administrate în cauză, din care rezultă că la data amintită, inculpatul C. V. I., împreună cu mai multe persoane, a preluat introducând ilegal în țară, deținut și transportat cantitatea de 16 900 pachete țigarete prin care a cauzat un prejudiciu de 158 374 lei, reprezentând contravaloarea taxelor vamale și fiscale, la care se vor adăuga dobânzi și penalitățile de întârziere datorate potrivit Codului de procedură fiscală.
Analizând faptele prin prisma elementelor constitutive s-a constatat că acestea sunt întrunite.
Conform art. 270 alin. 1 din legea 86/2006 introducerea în sau scoaterea din țară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, constituie infracțiunea de contrabandă și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi. Alineatul.3 al aceluiași articol prevede că sunt asimilate infracțiunii de contrabandă și se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia. Fapta este mai gravă și sancționată corespunzător, dacă este săvârșită de două sau mai multe persoane împreună, în condițiile art. 274 din același act normativ.
În drept, fapta inculpatului C. V. I. de a introduce prin alt loc decât cel stabilit pentru control vamal, de a deține și transporta mărfuri care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, împreună cu mai multe persoane, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de contrabandă prev. art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006 comb. cu art. 274 din aceeași lege.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii s-a realizat în modalitățile alternative, introducerea în țară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, deținerea și transportul, mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal.
Urmarea imediată a faptei este crearea unui prejudiciu constând în neaplicarea taxelor vamale și accize pentru țigările transportate în sumă de 158 374,2 lei, iar legătura de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu este dovedită prin probatoriul administrat.
Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea de contrabandă se săvârșește cu intenție, element conturat și de cerința textului de incriminare potrivit căruia cel ce săvârșește fapta în vreuna dintre modalitățile alternative enumerate anterior, trebuie să cunoască faptul că bunurile respective provin din contrabandă. Inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art. 19 pct. 1 lit. a Cod penal. Inculpatul a avut reprezentarea faptei și a consecințelor păgubitoare, au urmărit acest rezultat, toate acestea reieșind din faptul că, împreună cu alte persoane, au preluat o cantitate însemnată de țigarete din afara teritoriului României și au încercat să se sustragă controlului.
Prin acțiunea de trecere ilegală a frontierei de stat, inculpatul a prevăzut producerea unei stări de pericol pentru siguranța frontierei de stat și a acceptat acest rezultat, rezultatul urmărit fiind cel de a introduce ilegal în România țigări de contrabandă.
Având în vedere declarația de recunoaștere a inculpatului care beneficiază de aplicarea art. 3201 C. proc. penală instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 320 ind. 1 al.7 CPP, a constatat că inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prev. de art. 270 alin. 3 comb. cu art. 274 din legea 86/2006 și art. 70 alin. 1 din OUG 105/2001.
La individualizarea pedepsei instanța a ținut seama de atitudinea sinceră a inculpatului pe tot parcursul procesului penal, acesta recunoscând și regretând faptele săvârșite la data de 23 august 2011, conduita bună avută anterior săvârșirii faptelor rezultată din lipsa antecedentelor penale, astfel că se justifică reținerea în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante, prev. de art. 74 lit. a și c, 76 lit. c și e Cod penal și a aplicat pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă în formă agravată și 1500 amendă pentru trecerea ilegală a frontierei de stat. Instanța de fond a apreciat că aplicarea art. 320 ind. 1 Cod de procedură penală nu conduce la imposibilitatea reținerii și a atenuantelor prev. de art. 74 lit. a-c întrucât s-ar crea o situație mai nefavorabilă pentru inculpat prin aplicarea exclusivă a prevederilor art.320 ind.1 Cod de procedură penală.
S-a făcut aplicarea art. 33 C. penal și art. 34 lit. d C. penal, s-au contopit pedepsele stabilite, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 an închisoare și 1500 lei amendă penală.
În baza art. 71 Cod penal și art. 3 Protocol 1 CEDO instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal pe durata executării pedepsei.
Pentru a dispune în acest sens, instanța a avut în vedere Decizia nr. 74/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dată în recurs în interesul legii, prin care s-a statuat că dispozițiile art. 71 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I – c din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul Penal.
Astfel, instanța a reținut, că natura infracțiunii comise precum și atitudinea avută de inculpat față de aceasta duc la concluzia existenței unei nedemnități ce impune interzicerea exercitării drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și b Cod penal, deoarece exercitarea acestor drepturi are în vedere o responsabilitate de ordin civic, responsabilitate pe care inculpatul, prin săvârșirea faptei, a dovedit că nu o are.
În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din durata pedepsei perioada reținerii și arestării preventive din 23 august 2011 și până la 7 octombrie 2011.
În baza art. 118 Cod penal s-a dispus confiscarea cantității de_ pachete țigări marca Viceroy ce au aplicate timbre fiscale Ucraina, provenită din contrabandă depusă în camera de corpuri delicte a IPJ Suceava.
În baza art. 14 și art.346 Cod proc. penală, art. 998 C. civil s-a admis acțiunea civilă și a fost obligat inculpatul C. V. I. să plătească părții civile Agenția Națională de Administrare Fiscală - Autoritatea Națională a Vămilor – Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași suma de 158.374 lei reprezentând contravaloarea taxelor vamale și fiscale, la care se vor adăuga dobânzi și penalități de întârziere datorate potrivit Codului de procedură fiscală, fiind întrunite elementele răspunderii civile delictuale.
Astfel, potrivit art. 998 C. civil, „orice faptă a omului care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara”.
Prin acțiunile de introducere ilegal în țară, deținere și transport a cantității de 16.900 pachete țigarete ce trebuiau plasate sub regim vamal, inculpatul a cauzat părții civile Agenția Națională de Administrare Fiscală - Autoritatea Națională a Vămilor – Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași un prejudiciu în sumă de 158.374 lei, între cele două elemente existând legătură de cauzalitate.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria Rădăuți și inculpatul C. V. I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți consideră soluția nelegală deoarece în mod greșit s-a dispus achitarea inculpatului pentru fapta din 27.05.2011, din ansamblul materialului probator administrat, rezultând că acesta este autorul infracțiunii pentru care este cercetat.
Instanța a apreciat că probele administrate la dosar nu au dovedit dincolo de orice îndoială că inculpatul este autorul faptei, invocând și declarațiile mamei acestuia, C. V. și a fratelui C. V.-A., care au susținut că în momentul săvârșirii faptei acesta s-ar fi aflat la munci agricole alături de ei.
În cadrul procedeului de apreciere a valorii probatorii a fiecărui mijloc de probă, instanța nu a ținut cont de faptul că acești doi martori sunt rude apropiate cu inculpatul și această împrejurare le-ar fi putut influența în mod cert depoziția.
Mai mult, fratele inculpatului a fost condamnat pentru o altă faptă de contrabandă săvârșită împreună cu inculpatul la 28.02.2012, acest aspect întărind ipoteza atitudinii părtinitoare a martorului C. V..
P. apreciază că probele administrate la dosar, strict cu referire la fapta din 27 mai 2011, coroborate, conduc la concluzia clară și neechivocă că aceasta a fost săvârșită de inculpatul C. V..
Dintre aceste probe s-au amintit procesul-verbal de cercetare la fața locului, planșa foto și schița, procesul-verbal de cercetare în comun că grănicerii ucraineni, procesul-verbal de citire a telefonului învinuitului C. C. care atestă existența de convorbiri telefonice și sms-uri între acesta și inculpatul C. V. înainte de faptă, declarația martorului C. C. în care acesta oferă detalii asupra săvârșirii faptei alături de inculpatul C. V.. Prin urmare, există suficiente probe care îl leagă pe inculpat de locul faptei, de trecerea ilegală a frontierei de stat, de preluarea și ascunderea ulterioară a țigărilor, cunoscând că acestea provin din contrabandă.
Inculpatul C. V. I. precizează că a fost arestat preventiv până la data de 20.06.2012 și nu i-a fost comunicată o copie de pe dispozitiv, luând cunoștință de conținutul hotărârii la data de 25.06.2012 când s-a interesat la arhiva Judecătoriei Rădăuți.
Pe fondul cauzei consideră că pedeapsa aplicată este mult prea mare, în raport de circumstanțele reale de săvârșire a infracțiunii.
Analizând recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Rădăuți prin prisma motivelor invocate, cât și a celor care pot fi luate în considerare din oficiu, conform art. 3856 alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că este întemeiat fiind dat cazul de casare prev, de art. 3859 pct. 18 Cod procedură penală.
Relativ la recursul declarat de inculpat, Curtea a pus în discuție tardivitatea acestuia. Inculpatul, prin apărător, a arătat că recursul este declarat în termen. În susținerea acestei afirmații, arată că doar pe declarația de la fila 165 din cele depuse astăzi la dosar și pe cea de recurs (fila 8 dosar) este semnătura inculpatului, celelalte dovezi de îndeplinire a procedurii de citare/comunicare fiind semnate de către alte persoane, fiind vizibil că semnăturile sunt total diferite. Mai mult decât atât, inculpatul precizează că nu i s-a comunicat niciodată minuta soluției pronunțată de către Judecătoria Rădăuți, el luând cunoștință de soluția pronunțată în acest dosar după ce a fost eliberat la data de 20 iunie 2012 în baza deciziei pronunțată în dosarul nr._ al Curții de Apel Suceava.
Pentru motivele arătate, consideră că excepția tardivității nu este dată, în cauză fiind vorba despre un recurs declarat în termen de către inculpat.
Analizând aspectele invocate, Curtea constată că prin înscrisul de la fila 201 dosar, Judecătoria Rădăuți a înaintat cu adresă un extras de pe sentința penală nr. 354 din data de 14.05.2012 a acestei instanțe cu mențiunea de a fi comunicată inculpatului și a restitui dovada de primire semnată de inculpat. Conform procesului verbal de predare aflat la fila 202, rezultă că, găsind pe destinatar, acesta a semnat de primire la data de 18 mai 2012. Faptul că semnăturile executate de inculpat pe declarația de recurs și pe declarația dată la instanță nu sunt identice cu cele de pe procesul verbal de comunicare sau de pe dovezile de citare nu convinge instanța că inculpatul nu a primit la data respectivă copia extrasului sentinței prin care a fost condamnat.
Potrivit art. 3853 coroborat cu art. 363 Cod procedură penală termenul de recurs este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel. Pentru inculpatul deținut care a lipsit de la pronunțare, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv.
În speță, inculpatului i-a fost comunicat extras de pe dispozitiv la data de 18 mai 2012, astfel, termenul de recurs de 10 zile curge de la această dată și, calculându-se pe zile libere, s-a împlinit la data de 29 mai 2012.
Inculpatul a formulat recurs la data de 25.06.2012, cu depășirea termenului de 10 zile prevăzut de lege și nu a invocat o cauză temeinică de împiedicare pentru a fi repus în termenul de recurs. Astfel, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. a teza I Cod procedură penală Curtea va respinge recursul declarat de inculpatul C. V. I., ca tardiv formulat.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală acesta va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pe fondul cauzei, în recursul declarat de parchet, Curtea constată că există probe din care rezultă fără echivoc participarea inculpatului la săvârșirea infracțiunilor din data de 27.05.2011.
Astfel, martorul C. C. a declarat la urmărirea penală că a fost rugat de inculpat să-l ajute să transporte din Ucraina, peste frontiera verde, mai multe colete cu țigări. După ce a trecut frontiera a lăsat țigările lângă un gard, iar inculpatul i-a spus să plece. În timp ce se îndrepta spre casă cu bicicleta, a fost oprit de poliția de frontieră și legitimat. Asupra lui s-a găsit un telefon mobil cu cartelă PrePay Orange cu nr._. Conform procesului verbal de examinare a meniului de apeluri efectuate de pe această cartelă a rezultat că la data de 27 mai 2011 s-au recepționat 5 apeluri de la nr._ începând cu ora 17,59 și terminând cu ora 21,17. De asemenea, la aceeași dată apar 6 apeluri nepreluate de la același număr, după ora 21.17. Totodată, din procesul verbal de examinare a înregistrării cu ajutorul aparaturii de termoviziune din 27.05.2011 s-a constatat că la ora 22.15 pe direcția stâlpului de frontieră cu nr. 774 sunt vizibile două amprente termice, care corespund siluetelor a două persoane, care trec frontiera de stat româno-ucraineană, deplasându-se spre localitatea Vicovu de Sus. La ora 22.20 persoanele identificate continuă deplasarea pe un traseu sinuos dinspre frontiera de stat româno-ucraineană spre localitatea Vicovu de Sus. La ora 22.22 persoanele identificate intră în localitatea Vicovu de Sus în zona primelor case aflate pe direcția stâlpului de frontieră cu nr. 774.
Această situație se coroborează cu declarația inculpatului C. V. I. care în instanță a precizat că recunoaște faptele așa cum au fost descrise în rechizitoriu și dorește să beneficieze de procedura simplificată prev. de art. 3201 Cod procedură penală.
Faptul că la acea dată nu au fost găsite țigările pentru a fi ridicate în vederea confiscării nu infirmă latura obiectivă a infracțiunii de contrabandă săvârșită în noaptea de 27 mai 2011 prin introducerea în țară a țigărilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal și apoi de a le transporta cunoscând că acestea provin din contrabandă. Martorul C. C. nu a precizat niciun motiv pertinent pentru care a revenit de la declarația dată la urmărirea penală unde arată că împreună cu inculpatul C. V. a trecut frontiera în Ucraina. Dimpotrivă, acesta arată chiar și fotografia acestuia, întărind convingerea că nu se înșeală asupra fizionomiei acestuia.
Așa cum rezultă din procesul verbal încheiat de agenții de la Poliția de Frontieră, aflat la fila 11 dosar de urmărire penală, aceștia au văzut pe camera de termoviziune două siluete, însă deplasându-se la fața locului nu au reușit să intercepteze decât o singură persoană, acesta fiind motivul pentru care la cercetarea în comun cu grănicerii ucraineni s-a menționat că pe direcția S.F. 774 a fost trecută frontiera ilegal de către o persoană.
Declarațiile date de mama și fratele inculpatului sunt considerate pro causa întrucât nicio altă persoană, care nu este rudă, nu a mai susținut că inculpatul a fost la prășit până la ora 22.00, în ce parcelă, ce cultură anume au prășit pentru a verifica afirmațiile lor și a le considera veridice.
În consecință, declarația martorului C. C. dată la urmărirea penală se coroborează cu procesul verbal de examinare a înregistrării cu ajutorul aparaturii de termoviziune din 27.05.2011 precum și cu declarația inculpatului de recunoaștere dată în fața primei instanțe aspecte care formează convingerea instanței că inculpatul a trecut frontiera româno-ucraineană de unde a luat o cantitate de 1000 pachete țigări ambalată în colete de culoare neagră pe care le-a transportat în România peste frontiera verde.
În drept, fapta inculpatului C. V. I. de a introduce prin alt loc decât cel stabilit pentru control vamal, și de a transporta mărfuri care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, împreună cu o altă persoană, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de contrabandă prev. art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006 comb. cu art. 274 din aceeași lege.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii s-a realizat în modalitățile alternative, introducerea în țară, prin orice mijloace, a țigărilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal și transportul acestora care trebuiau plasate sub un regim vamal.
Urmarea imediată a faptei este crearea unui prejudiciu constând în neaplicarea taxelor vamale și accize pentru țigările transportate în sumă de 8739,70 lei.
Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea de contrabandă se săvârșește cu intenție, element conturat și de cerința textului de incriminare potrivit căruia cel ce săvârșește fapta în vreuna dintre modalitățile alternative enumerate anterior, trebuie să cunoască faptul că bunurile respective provin din contrabandă. Inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art. 19 pct. 1 lit. a Cod penal. Inculpatul a avut reprezentarea faptei și a consecințelor păgubitoare, a urmărit acest rezultat, toate acestea reieșind din faptul că, împreună cu martorul C. au preluat o cantitate de 1000 pachete țigarete din afara teritoriului României și le-au introdus în țară peste frontiera verde.
Prin acțiunea de trecere ilegală a frontierei de stat, inculpatul a prevăzut producerea unei stări de pericol pentru siguranța frontierei de stat și a acceptat acest rezultat.
Având în vedere declarația de recunoaștere a inculpatului care beneficiază de aplicarea art. 3201 C. proc. penală instanța va face aplicarea dispozițiilor art. 320 ind. 1 al.7 Cod procedură penală. La individualizarea pedepsei instanța va avea în vedere atitudinea sinceră a inculpatului din timpul cercetării judecătorești, acesta recunoscând și regretând fapta, conduita bună avută anterior săvârșirii faptelor rezultată din lipsa antecedentelor penale, astfel că se justifică reținerea în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante, prev. de art. 74 lit. a și c, cărora li se va da eficiență conform art. 76 lit. c și e Cod penal.
Sub aspectul laturii civile, Curtea reține că A. s-a constituit parte civilă pentru infracțiunea din data de 27 mai 2011 cu suma de 8739,70 lei(fila 40 ds. u.p.) reprezentând contravaloarea taxelor vamale și fiscale, la care se adaugă dobânzi/ majorări și penalități de întârziere conform Codului de procedură fiscală.
Potrivit art. 224 din Legea 86/2006 datoria vamală la import ia naștere și prin:
a) introducerea ilegală pe teritoriul vamal al României a mărfurilor supuse drepturilor de import;
b) introducerea ilegală a mărfurilor pe teritoriul vamal al României dintr-o zonă liberă sau antrepozit liber aflat pe teritoriul României. În sensul prezentului articol, introducerea ilegală reprezintă orice introducere care încalcă dispozițiile art. 64 - 67 și art. 195 lit. b).
Datoria vamală se naște în momentul în care mărfurile sunt introduse ilegal.
Potrivit alin. 3 lit. c) debitor este orice persoană care a cumpărat sau a deținut mărfurile în cauză și care știa sau ar fi trebuit să știe, în momentul achiziționării sau primirii mărfurilor, că acestea au fost introduse ilegal.
Cum faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev, de art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006 enunțată mai sus, el este debitor vamal.
Totodată, sunt aplicabile prev. art.233 primul paragraf lit.”d” din regulamentul Consiliului (CEE) nr.2913/1992(transpus în legea 86/2006) care prevede că o datorie vamală se stinge: „în cazul în care mărfurile pentru care a luat naștere o datorie vamală în conformitate cu art.202 sunt puse sub sechestru la introducerea lor nelegală și confiscate simultan sau ulterior”.
În opinia instanței, această prevedere comunitară trebuie interpretată prin prisma hotărârii Curții Europene de Justiție din 2 aprilie 2009, în cauza C-459/07 (V. Elshani împotriva Hauptzollant Linz), care a statuat (paragraful 38) că: „pentru a determina stingerea datoriei vamale, punerea sub sechestru a mărfurilor neregulat introduse pe teritoriul vamal al Comunității trebuie să intervină înainte ca aceste mărfuri să treacă de primul birou vamal situat în interiorul acestui teritoriu”.
Cum în speță nici nu s-a pus problema ca mărfurile să treacă de un birou vamal (țigările au fost trecute clandestin peste „frontiera verde”), instanța apreciază că inculpatul datorează taxele vamale și fiscale.
Examinând din oficiu cauza nu se constată și alte motive care să conducă la casarea hotărârii.
Pentru aceste considerente, Curtea va admite recursul în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d Cod procedură penală în ce privește faptele din data de 27 mai 2011 și va dispune condamnarea inculpatului și pentru acestea, iar în temeiul art. 33 lit. a rap. la art. 34 lit e Cod penal va contopi pedepsele aplicate inculpatului atât prin sentința recurată cât și prin prezenta decizie și va aplica inculpatului pedeapsa de 1 (un) an închisoare și 1500 lei amendă.
Curtea va ridica, în temeiul art. 1603 Cod procedură penală, controlul judiciar instituit asupra inculpatului prin decizia nr. 358 din 7.10.2011 a Tribunalului Suceava.
În temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Rădăuți împotriva sentinței penale nr. 354 din 14 mai 2012 a Judecătoriei Rădăuți.
Casează în parte sentința penală sus menționată și în rejudecare:
Înlătură disp. art. 33 lit. a și art. 34 lit. d Cod penal.
Condamnă pe inculpatul C. V. I., fiul lui G. și L., născut la data de 08.02.1992 în localitatea Vicovu de Sus, județul Suceava, cu domiciliul în orașul Vicovu de Sus, .. 528, jud. Suceava, CI . nr._, CNP_, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă în formă agravantă, prevăzută de art. 270 alin.1 și 3, coroborate cu art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată prin OUG nr. 54/2010, cu aplicarea art. 3201 Cod de procedură penală și art. 74 lit. a, c, art. 76 lit. c Cod penal, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare (fapta din 27 mai 2012) parte civilă fiind A. – DIRECȚIA REGIONALĂ DE ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE IAȘI.
Condamnă pe același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de trecere ilegală a frontierei de stat prev. de art. 70 alin. 1 din OUG 105/2001, cu aplicarea art. 3201 Cod de procedură penală și art. 74 alin. 1 lit. a,c rap. la art. 76 lit. e Cod penal la pedeapsa de 1500 lei amendă (fapta din 27 mai 2012).
În temeiul art. 33 lit. a rap. la art. 34 lit e Cod penal contopește pedepsele aplicate inculpatului atât prin sentința recurată cât și prin prezenta decizie și aplică inculpatului pedeapsa de 1 (un) an închisoare și 1500 lei amendă.
Obligă inculpatul să plătească părții civile A. – DIRECȚIA REGIONALĂ DE ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE IAȘI suma de 8739,70 lei, reprezentând contravaloarea taxelor vamale și fiscale, la care se vor adăuga dobânzi/ majorări și penalități de întârziere conform Codului de procedură fiscală.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale.
În temeiul art. 1603 Cod procedură penală ridică controlul judiciar instituit asupra inculpatului prin decizia nr. 358 din 7.10.2011 a Tribunalului Suceava.
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de inculpatul C. V. I..
Obligă recurentul C. V. I. să plătească statului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Celelalte cheltuieli judiciare din recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 26 septembrie 2012.
Președinte, Judecători,Grefier,
Red. I.T.
Tehnoredact. B.N.
2 ex./16.10.2012
Jud. fond: M. U.
| ← Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160... | Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr.... → |
|---|
