Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 725/2012. Curtea de Apel SUCEAVA

Comentarii

0

Decizia nr. 725/2012 pronunțată de Curtea de Apel SUCEAVA la data de 27-07-2012 în dosarul nr. 725/2012

Dosar nr._ - menținere măsură

arestare preventivă -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA NR. 725

Ședința publică din 27 iulie 2012

Președinte A. D.

Judecător A. V.

Judecător A. T. L.

Grefier M. L.

Ministerul Public – DIICOT reprezentat prin procuror Cautiș D.

din cadrul Serviciului Teritorial Suceava

Pe rol, judecarea recursurilor declarate de inculpații B. C. A., fiul lui I. și H., născut la 16.10.1984 în mun. Suceava, jud. Suceava, cu domiciliul în mun. Suceava, .. 9A, ., ., CNP:_, P. L., zis L. fiul lui V. și M., născut la 07.06.1981 în mun. Rădăuți, jud. Suceava cu domiciliul în mun. Rădăuți, .. 13, jud. Suceava, CNP:_, și C. D. M., fostă C., fiica lui V. și Ș.-S., născută la 01.02.1981 în mun. Rădăuți, jud. Suceava, cu domiciliul în mun. Rădăuți, .. 1C, ., CNP:_, împotriva încheierii de ședință din data de 25.07.2012 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr._ 12.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă, în stare de arest preventiv, inculpații recurenți B. C. A., asistat de avocat ales S. T., P. L., asistat de avocat ales B. L. I., și inculpatul O. M. pentru inculpata recurentă C. D. M., aceasta fiind lipsă

Procedura este legal îndeplinită, potrivit disp. art. 385¹¹ alin. 3 Cod procedură penală.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că inculpata recurentă C. D. M. nu a fost adusă în instanță, fiind deținută în Penitenciarul Bacău, după care:

Întrebați fiind, inculpații prezenți precizează că își însușesc recursurile formulate în numele lor de către apărătorii lor aleși.

Instanța aduce la cunoștința inculpaților prezenți că au dreptul să dea câte o nouă declarație în fața instanței de recurs, atrăgându-li-se totodată atenția că ceea ce declară poate fi folosit atât în favoarea, cât și împotriva lor.

Inculpații prezenți B. C. A. și P. L., având pe rând cuvântul, precizează că nu doresc să dea câte o nouă declarație în fața instanței de recurs, întrucât le mențin pe cele date anterior în cauză.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.

Avocat S. T., pentru inculpatul B. C. A., solicită admiterea recursului, casarea încheierii pronunțate de prima instanță și în rejudecare, în principal, revocarea măsurii arestării preventive, iar în subsidiar înlocuirea acestei măsuri cu una mai puțin coercitivă, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara, având în vedere că de la data săvârșirii presupuselor fapte și până în prezent a trecut o perioadă relativ mare de timp, astfel încât pericolul social a scăzut. Arată că tot în acest dosar mai este cercetat un alt inculpat care se bucură de un regim neprivativ de libertate, motiv pentru care se impune egalitate de tratament juridic. Inculpatul are domiciliul în mun. Suceava, iar celelalte părți domiciliază în mun. Rădăuți, partea vătămată fiind dintr-o comună de lângă orașul Siret, iar prin obligațiile corelative impuse de instanță acesta nu ar avea posibilitatea să se întâlnească cu celelalte părți, astfel încât nu ar afecta buna desfășurare a procesului penal. De asemenea, din documentele depuse la dosar rezultă că inculpatul are un copil minor în întreținere, iar acesta ar fi lipsit de aportul tatălui prin menținerea sa în stare de arest preventiv.

Avocat B. L. I., pentru inculpatul P. L., solicită admiterea recursului, în temeiul disp. art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d raportat la art. 385⁶ alin. 3 Cod procedură penală, casarea încheierii pronunțate de prima instanță, și în rejudecare înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea, cum de altfel a solicitat și în fața instanței de fond, întrucât temeiurile ce au stat la baza luării acestei măsuri nu mai există și în prezent.

În susținerea recursului, arată că, deși este îndeplinită condiția prev. de art. 143 Cod procedură penală, în sensul că există indicii și probe indirecte că inculpatul a săvârșit fapte de natură penală, nu este îndeplinită condiția prevăzută de art. 148 lit. f teza a II-a Cod procedură penală, cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică. Cu toate că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni deosebit de grave, acesta se bucură de prezumția de nevinovăție, până la pronunțarea unei hotărâri definitive. Întrucât de la săvârșirea faptelor a trecut aproximativ un an de zile, inculpatul nu mai prezintă pericol concret pentru ordinea publică care nu trebuie confundat cu pericolul social al faptelor. Urmărirea penală a faptelor a început ca urmare a sesizării din oficiu, fără vreo sesizare a părții vătămate sau a reprezentanților legali ai acesteia, iar din probatoriul administrat în cauză rezultă că inculpatul nu are predilecție în săvârșirea acestor gen de infracțiuni, deși anterior a mai fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni de fals. La luarea măsurii preventive față de inculpat, instanța trebuie să aibă în vedere disp. art. 136 alin. 8 Cod procedură penală, respectiv atitudinea corectă a inculpatului anterior săvârșirii faptelor, contribuția sa efectivă, precum și faptul că de la momentul comiterii infracțiunilor și până la luarea măsurii arestării preventive a trecut o lungă perioadă de timp în care inculpatul nu a continuat activitatea infracțională de acest gen. De asemenea, acesta provine dintr-o familie echilibrată, are copil în întreținere și există dubii cu privire la încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina sa. De altfel, acesta are domiciliu separat de celelalte părți, astfel încât nu ar afecta buna desfășurare a procesului penal.

Avocat O. M., pentru inculpata C. D. M., solicită admiterea recursului, casarea încheierii pronunțate de prima instanți și în rejudecare, în principal, revocarea măsurii arestării preventive, iar în subsidiar înlocuirea acestei măsuri cu una mai puțin coercitivă, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara, întrucât temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive nu mai subzistă și în prezent. Deși instanța de fond a reținut că există pericol social determinat de natura faptei, apreciază că odată cu trecerea timpului acest pericol a scăzut, cu atât mai mult cu cât de la data săvârșirii faptelor și până în prezent a trecut aproximativ un an de zile.

În subsidiar, arată că există garanții că inculpata se va prezenta în instanță la fiecare termen de judecată prin impunerea obligațiilor de către instanță. Totodată, trebuie avută în vedere situația personală a inculpatei și anume faptul că are doi copii minori în întreținere, nu are antecedente penale, anterior a lucrat la o societate, iar la dosar există un înscris din care rezultă că această firmă este dispusă să o primească înapoi la muncă în situația în care va fi eliberată. Tot în această cauză mai este cercetat un alt inculpat care se bucură de un regim neprivativ de libertate, motiv pentru care se impune egalitate de tratament juridic.

Procurorul, având cuvântul, solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați, ca nefondate, menținerea încheierii recurate ca fiind legală și temeinică, apreciind că temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă și în prezent, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, fiind îndeplinite cumulativ condițiile prev. de art. 143 și art. 148 lit. f Cod procedură penală. Pentru buna desfășurare a procesului penal se impune menținerea arestării preventive, în raport de faptele reținute în sarcina inculpaților.

Inculpatul B. C. A., având ultimul cuvânt, arată că achiesează la concluziile formulate de apărătorul său, solicitând înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură neprivativă de libertate.

Inculpatul P. L., având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluziile formulate de apărătorul său, solicitând judecarea sa în stare de libertate, întrucât nu va împiedica buna desfășurare a procesului penal.

Declarând închise dezbaterile, care au fost înregistrate în sistem audio, conform disp. art. 304 Cod procedură penală, instanța a rămas în pronunțare.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra recursurilor de față, constată următoarele:

Prin încheierea nr. din data de 25.07.2012, printre altele, s-au respins cererile de revocare și respectiv, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea/țara, formulate de inculpați, prin avocații aleși, ca nefondate.

În baza art. 300² rap. la art. 160^b alin. 1 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații:

1. B. C. A., în prezent aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul B., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de: „trafic de minori” prev. și ped. de art. 13 alin. 1, 2 și 3 coroborat cu art. 2 pct. 2 lit. c din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal; „pornografie infantilă prin sisteme informatice” prev. și ped. de art. 51 alin. 1 din Legea nr. 161/2003, Titlul III cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal și „complicitate la viol” prev. și ped. de art. 26 Cod penal rap. la art. 197 alin. 1, 2 lit. a Codul penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal, toate cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal;

2. P. L., în prezent aflat în stare de arest preventiv înPenitenciarul B., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de:„trafic de minori”prev. și ped. de art. 13 alin. 1, 2 și 3 coroborat cu art. 2 pct. 2 lit. c din Legea nr. 678/2001; „pornografie infantilă prin sisteme informatice” prev. și ped. de art. 51 alin. 1 din Legea nr. 161/2003, Titlul III, „complicitate la viol” prevăzută și pedepsită de art. 26 Cod penal, raportat la art. 197 alin. 1, 2 lit. a Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal;

3. P. M.-CECILIUS, în prezent aflat în stare de arest preventiv înPenitenciarul B., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de:„trafic de minori”prev. și ped. de art. 13 alin. 1, 2 și 3 coroborat cu art. 2 pct. 2 lit. c din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal și „complicitate la viol” prevăzută și pedepsită de art. 26 Cod penal, raportat la art. 197 alin. 1, 2 lit. a din Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal, ambele cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal;

4 C. D.-M., fostă C., în prezent aflată în stare de arest preventiv înPenitenciarul B., trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de:„pornografie infantilă prin sisteme informatice” prev. și ped. de art. 51 alin. 1 din Legea nr. 161/2003, Titlul III și „viol”, prevăzută și pedepsită de art. 197 alin. 1, 2 lit. a Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, iar întemeiul art. 3002 rap. la art. 160b alin. 3 Cod procedură penală, s-a menținut arestarea preventivă a acestora.

Pentru a dispune astfel, prima instanță a constatat că, prin încheierea ședinței Camerei de Consiliu nr. 89 din 16.05.2012 dată în dosarul nr._, Tribunalul Suceava, însușindu-și propunerea D.I.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Suceava, în baza art. 149­/1 alin. 10 rap. la art. 143 și art. 148 alin.1 lit. f Cod procedură penală, a dispus arestarea preventivă a inculpaților B. C. A., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de: „trafic de minori” prev. și ped. de art. 13 alin. 1, 2 și 3 coroborat cu art. 2 pct. 2 lit. c din Legea nr. 678/2001; „pornografie infantilă prin sisteme informatice” prev. și ped. de art. 51 alin. 1 din Legea nr. 161/2003, Titlul III; „complicitate la viol” prevăzută și pedepsită de art. 26 Cod Penal, raportat la art. 197 alin. 1, 2 lit. a din Cod Penal, fiecare cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod Penal și art. 33 lit. a din Cod penal; P. L., zis L., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de :„trafic de minori” prev. și ped. de art. 13 alin. 1, 2 și 3 coroborat cu art. 2 pct. 2 lit. c din Legea nr. 678/2001; „pornografie infantilă prin sisteme informatice” prev. și ped. de art. 51 alin. 1 din Legea nr. 161/2003, Titlul III, „complicitate la viol” prevăzută și pedepsită de art. 26 Cod Penal, raportat la art. 197 alin. 1, 2 lit. a din Cod Penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod Penal, P. M.-CECILIUS, zis B., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de :„trafic de minori” prev. și ped. de art. 13 alin. 1, 2 și 3 coroborat cu art. 2 pct. 2 lit. c din Legea nr. 678/2001; „complicitate la viol” prevăzută și pedepsită de art. 26 Cod Penal, raportat la art. 197 alin. 1, 2 lit. a din Cod Penal, fiecare cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a Cod Penal și art. 33 lit. a Cod Penal și C. D.-M., fostă C., cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de :„pornografie infantilă prin sisteme informatice” prev. și ped. de art. 51 alin. 1 din Legea nr. 161/2003, Titlul III, „viol”, prevăzută și pedepsită de art. 197 alin. 1, 2 lit. a din Cod Penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod Penal, pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 16.05.2012 și până la 13.06.2012, inclusiv și emiterea, de urgență, a mandatului de arestare preventivă pe numele fiecăruia dintre ei. Dându-se o astfel de rezolvare juridică s-a reținut, în esență, de către judecătorul delegat, că sunt îndeplinite cerințele prev. de art. 143 Cod procedură penală, în sensul că există probe și indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații ar fi săvârșit infracțiunile pentru care erau la acel moment cercetați, dar și întrunite cumulativ condițiile prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală, referitoare la limitele de pedeapsă prevăzute de lege și la pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta odată aflați în stare de libertate, soluție confirmată în recurs de către instanța de cenzură, în acest sens fiind pronunțată încheierea nr. 49/21.05.2012 a Curții de Apel Suceava.

Ulterior, prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Suceava nr. 33/P/2012 întocmit la data de 11.06.2012, s-a solicitat tragerea la răspundere penală a inculpaților:

1) B. C. A., pentru săvârșirea, în concurs real în condițiile prev. de art. 33 lit. a Cod penal, a infracțiunilor de:

- „trafic de minori” prev. și ped. de art. 13 alin. 1, 2 și 3 coroborat cu art. 2 pct. 2 lit. c din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal, constând în aceea că, la sfârșitul lunii iulie 2011- începutul lunii august 2011, împreună cu inculpații P. L., zis L. și P. M.-CECILIUS, zis B., au abordat-o pe partea vătămată minoră G. A., în parcul în care este amplasată statuia lui B. V. din mun. Rădăuți și i-au propus acesteia să îi însoțească. Întrucât partea vătămată minoră i-a refuzat, aceștia au revenit a doua zi împreună cu inculpatul EVULEȚ F., au luat-o cu forța, transportând-o cu autoturismul celui din urmă, marca Ford Fiesta, de culoare gri, cu numărul de înmatriculare_, la locuința inculpatului P. M.-CECILIUS, zis B., unde a fost sechestrată și obligată să practice prostituția în folosul lor pentru câteva zile, clienții fiind aduși de inculpatul EVULEȚ F..

De asemenea, după ce partea vătămată minoră G. A. a fost transportată de inculpatul EVULEȚ F. cu autoturismul marca Ford Fiesta la domiciliul inculpatului P. L., zis L. din mun. Rădăuți, .. 13, a băgat în foc un capac metalic de la o sticlă după care, fiind ținută de mâini de inculpatul P. L. și de picioare de inculpatul P. M.-CECILIUS, zis B., inculpatul B. C. A. i-a aplicat părții vătămate, pe gamba stângă, capacul înfierbântat în foc creându-i o arsură, leziune pentru a cărei vindecare au fost necesare 17-18 zile îngrijiri medicale conform raportului de constatare medico-legală nr. 216/A din 22.05.2012 emis de Serviciul de Medicină Legală Suceava

- „pornografie infantilă prin sisteme informatice” prev. și ped. de art. 51 alin. 1 din Legea nr. 161/2003, Titlul III cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal, constând în aceea că, la data de 09.10.2011, folosind numele de utilizator cezarmafiesv a postat pe site-ul www.youtube.. material pornografic video în care partea vătămată minoră G. A. întreține relații sexuale cu inculpata C. D.-M.;

- „complicitate la viol” prev. și ped. de art. 26 Cod penal rap. la art. 197 alin. 1, 2 lit. a Codul penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal, constând în aceea că, la data de 02.08.2011, în timp ce se afla la locuința inculpatului P. L., împreună cu inculpații P. M.-CECILIUS, zis B. și P. L., i-au pus-o la dispoziția inculpatei C. D. M. pe partea vătămată G. A., iar aceasta i-a solicitat minorei să întrețină relații sexuale cu ea, iar în momentul în care a refuzat, a amenințat-o cu acte de violență și a agresat-o, aceasta fiind obligată să întrețină relații sexuale orale cu inculpata C. D.-M., întărind astfel și menținând hotărârea infracțională a autoarei.

2. P. L., zis L., pentru săvârșirea, în concurs real în condițiile prev. de art. 33 lit. a Cod penal, a infracțiunilor de:

- „trafic de minori”prev. și ped. de art. 13 alin. 1, 2 și 3 coroborat cu art. 2 pct. 2 lit. c din Legea nr. 678/2001, constând în aceea că, la sfârșitul lunii iulie 2011- începutul lunii august 2011, împreună cu inculpații B. C. A. și P. M.-CECILIUS, zis B., au abordat-o pe partea vătămată minoră G. A., în parcul în care este amplasată statuia lui B. V. din mun. Rădăuți și i-au propus acesteia să îi însoțească. Întrucât partea vătămată minoră i-a refuzat, aceștia au revenit a doua zi împreună cu inculpatul EVULEȚ F., au luat-o cu forța, transportând-o cu autoturismul celui din urmă, marca Ford Fiesta, de culoare gri, cu numărul de înmatriculare_, la locuința inculpatului P. M.-CECILIUS, zis B., unde a fost sechestrată și obligată să practice prostituția în folosul lor pentru câteva zile, clienții fiind aduși de inculpatul EVULEȚ F..

De asemenea, după ce partea vătămată minoră G. A. a fost transportată de inculpatul EVULEȚ F. cu autoturismul marca Ford Fiesta la domiciliul său din mun. Rădăuți, .. 13, inculpatul B. C. A. a băgat în foc un capac metalic de la o sticlă după care, în timp ce inculpatul P. L. o ținea de mâini iar inculpatul P. M.-CECILIUS, zis B. o ținea de picioare, inculpatul B. C. A. i-a aplicat părții vătămate, pe gamba stângă, capacul înfierbântat în foc creându-i o arsură, leziune pentru a cărei vindecare au fost necesare 17-18 zile îngrijiri medicale conform raportului de constatare medico-legală nr. 216/A din 22.05.2012 emis de Serviciul de Medicină Legală Suceava.

- „pornografie infantilă prin sisteme informatice” prev. și ped. de art. 51 alin. 1 din Legea nr. 161/2003, Titlul III,constând în aceea că, la data de 02.08.2011 a înregistrat un material pornografic video, în care inculpata C. D. M. a obligat-o pe partea vătămată minoră G. A. să întrețină relații sexuale orale cu ea, pe care l-a distribuit către inculpatul B. C. A., care la data de 09.10.2011, folosind numele de utilizator cezarmafiesv, l-a postat pe site-ul www.youtube..>

- „complicitate la viol” prevăzută și pedepsită de art. 26 Cod penal, raportat la art. 197 alin. 1, 2 lit. a Cod penal, constând în aceea că, la data de 02.08.2011 în timp ce se afla la locuința sa din mun. Rădăuți, .. 13, împreună cu inculpații P. M.-CECILIUS, zis B. și B. C. A., i-au pus-o la dispoziția inculpatei C. D. M. pe partea vătămată G. A., iar aceasta i-a solicitat minorei să întrețină relații sexuale cu ea și în momentul în care a fost refuzată, a amenințat-o cu acte de violență și a agresat-o, aceasta fiind obligată să întrețină relații sexuale orale cu inculpata C. D.-M., întărind astfel și menținând hotărârea infracțională a autoarei.

3. P. M.-CECILIUS, zis B., pentru săvârșirea, în concurs real în condițiile prev. de art. 33 lit. a Cod penal, a infracțiunilor de:

- „trafic de minori” prev. și ped. de art. 13 alin. 1, 2 și 3 coroborat cu art. 2 pct. 2 lit. c din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal, constând în aceea că, la sfârșitul lunii iulie 2011- începutul lunii august 2011, împreună cu inculpații B. C. A. și P. L., au abordat-o pe partea vătămată minoră G. A., în parcul în care este amplasată statuia lui B. V. din mun. Rădăuți și i-au propus acesteia să îi însoțească. Întrucât partea vătămată minoră i-a refuzat, aceștia au revenit a doua zi împreună cu inculpatul EVULEȚ F., au luat-o pe aceasta cu forța, transportând-o cu autoturismul celui din urmă, marca Ford Fiesta, de culoare gri, cu numărul de înmatriculare_, la locuința sa din mun. Rădăuți, ., jud. Suceava, unde a fost sechestrată și obligată să practice prostituția în folosul lor pentru câteva zile, clienții fiind aduși de inculpatul EVULEȚ F..

De asemenea, după ce partea vătămată minoră G. A. a fost transportată de inculpatul EVULEȚ F. cu autoturismul marca Ford Fiesta la domiciliul inculpatului P. L. zis L. din mun. Rădăuți, .. 13, inculpatul B. C. A. a băgat în foc un capac metalic de la o sticlă după care, în timp ce P. M.-CECILIUS, zis B. o ținea de picioare iar inculpatul P. L. zis L. o ținea de mâini, inculpatul B. C. A. i-a aplicat părții vătămate, pe gamba stângă, capacul înfierbântat în foc creându-i o arsură, leziune pentru a cărei vindecare au fost necesare 17-18 zile îngrijiri medicale conform raportului de constatare medico-legală nr. 216/A din 22.05.2012 emis de Serviciul de Medicină Legală Suceava.

- „complicitate la viol” prevăzută și pedepsită de art. 26 Cod penal, raportat la art. 197 alin. 1, 2 lit. a din Cod penal, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal,constând în aceea că, la data de 02.08.2011, în timp ce se afla la locuința inculpatului P. L. din mun. Rădăuți, .. 13, împreună cu inculpații P. L. și B. C. A., i-au pus-o la dispoziția inculpatei C. D. M. pe partea vătămată G. A., iar aceasta i-a solicitat minorei să întrețină relații sexuale cu ea și în momentul în care a fost refuzată, a amenințat-o cu acte de violență și a agresat-o, aceasta fiind obligată să întrețină relații sexuale orale cu inculpata C. D.-M., întărind astfel și menținând hotărârea infracțională a autoarei.

4. C. D.-M., fostă C., pentru săvârșirea, în concurs real în condițiile prev. de art. 33 lit. a Cod penal, a infracțiunilor de:

- „pornografie infantilă prin sisteme informatice” prev. și ped. de art. 51 alin. 1 din Legea nr. 161/2003, Titlul III, constând în aceea că, la data de 02.08.2011 în timp ce se afla în locuința inculpatului P. L. din mun. Rădăuți, .. 13, jud. Suceava și întreținea relații sexuale cu partea vătămată minoră G. A., a acceptat să fie filmată de inculpatul P. L., care a distribuit acest material video către inculpatul B. C. A., care la data de 09.10.2011, folosind numele de utilizator cezarmafiesv, l-a postat pe site-ul www.youtube..>

- „viol”, prevăzută și pedepsită de art. 197 alin. 1, 2 lit. a Cod penal, la data de 02.08.2011, în timp ce se afla în locuința inculpatului P. L. din mun. Rădăuți, .. 13, jud. Suceava, prin amenințare cu acte de violență și agresiuni fizice, a obligat-o pe partea vătămată minoră G. A. să întrețină relații sexuale orale cu ea, în prezența inculpaților P. L., P. M.-CECILIUS, zis B. și B. C. A., care i-au întărit și menținut hotărârea infracțională și, în același timp, a înregistrat un material pornografic video în vederea răspândirii.

și

- sub incidența măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea, a inculpatului:

5. EVULEȚ F., pentru săvârșirea infracțiunii de:

-„trafic de minori”prev. și ped. de art. 13 alin. 1, 2 și 3 coroborat cu art. 2 pct. 2 lit. c din Legea nr. 678/2001, constând în aceea că,la sfârșitul lunii iulie-începutul lunii august 2011, împreună cu inculpații B. C. A., P. L., zis L. și P. M.-CECILIUS, zis B., au luat-o cu forța pe partea vătămată minoră G. A., din parcul în care este amplasată statuia lui B. V. din mun. Rădăuți, transportând-o cu autoturismul proprietate personală, marca Ford Fiesta, de culoare gri, cu numărul de înmatriculare_, la locuința inculpatului P. M.-CECILIUS, zis B., unde a fost sechestrată și obligată să practice prostituția în folosul lor pentru câteva zile.

Acesta, la cererea inculpaților B. C. A., P. L., zis L. și P. M.-CECILIUS, zis B., a transportat, în mai multe rânduri, cu autoturismul proprietate personală, clienți care au întreținut relații sexuale cu partea vătămată minoră G. A..

De asemenea, a transportat-o pe partea vătămată minoră, cu autoturismul proprietate personală, și la domiciliul inculpatului P. L., zis L..

La înregistrarea dosarului, instanța s-a conformat disp. art. 300¹ Cod procedură penală și, după deliberare, prin încheierea ședinței Camerei de Consiliu din data de 11.06.2012, pentru motivația aici prezentată, constatând legală și temeinică măsura arestării preventive luată față de cei patru inculpați a menținut-o, considerând că subzistă temeiurile care au determinat privarea lor de libertate.

Conform art. 300² Cod de procedură penală „În cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată, este datoare să verifice în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art. 160b.” Dacă instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau că nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere, revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului. Când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța menține, prin încheiere motivată, arestarea preventivă.

Tribunalul procedând, așadar, în considerareadispozițiilor înscrise în norma precizată edictată de legiuitor, a constatat că măsura arestării preventive sub incidența căreia se află în prezent cei patru inculpați, singurul obiect al examinării de față, sub aspectul respectării dispozițiilor substanțiale și procedurale, a fost și este conformă procedurii prevăzută de lege, temeiurile care au determinat instituirea arestului preventiv, respectiv cele prev. de art. 143 și art. 148 lit. f Cod procedură penală fiind actuale și impunând în continuare privarea lor de libertate. Soluția dispusă nu înfrânge nici principiile și prevederile C.E.D.O, în cauza dedusă judecății existând rațiuni, care impun restricții ale dreptului la libertate ale inculpaților, detenția regulată intrând în mod expres și în câmpul de aplicare a art. 5 din Convenție.

În acest context, al principiilor ce guvernează dreptul la libertate și siguranță, suveran în aprecierea modului în care circumstanțele unei cauze reprezintă punerea în discuție a imperativelor amintite este judecătorul, care trebuie să țină seama de ansamblul elementelor situației date și anume dacă există motive verosimile, iar dacă da, dacă prezintă pericol concret pentru ordinea publică cel suspectat că a comis faptele de care este acuzat, astfel încât justul echilibru dintre apărarea drepturilor individuale și apărarea societății împotriva infracțiunilor să nu fie afectat.

Instanța a analizat, așadar, în contextul faptic prezentat în materialul de urmărire penală ce a stat și la baza trimiterii în judecată a inculpaților și prin prisma infracțiunilor pe care se prezumă că le-ar fi comis cei în cauză, subzistența indiciilor rezonabile, pentru că, dacă nu este îndeplinită această condiție, este inutilă analiza pericolului concret pe care l-ar putea reprezenta aceștia pentru ordinea publică, odată aflați în libertate.

În baza propriului examen, prima instanță a constatat că elementele de fapt extrase din mijloacele de probă ce au stat la baza învinuirii, determinând inițial privarea de libertate a inculpaților și pe care s-a întemeiat ulterior rechizitoriul, sunt apte în continuare de a contura bănuiala verosimilă, în sensul că aceștia, au săvârșit infracțiunile pentru care s-a dispus trimiterea lor în judecată.

În baza acestora s-a putut reconstrui provizoriu șirul evenimentelor, situația faptică stabilită de către organele de urmărire penală fiind considerată că se confirmă în parametrii rezonabili, oferă indicii temeinice care-i plasează pe inculpați în condiții suspecte de loc și de timp, acționând în maniera și modalitatea anterior descrise într-o expunere sintetizată, într-o postură neconformă cu legea, fiind justificat a se conclude, așadar, că suntem cel puțin în prezența acelui set minim de informații cerut și de CEDO, ce legitimează ingerința autorității judiciare în dreptul inculpaților la libertate.

Judecătorul nu examinează probatoriul în cadrul prezentei proceduri, reglementată de art. 300² Cod procedură penală, decât la nivelul existenței unor indicii rezonabile și suficiente, iar nu în vederea dovedirii faptei și vinovăției inculpaților dincolo de orice îndoială, exercitând doar funcția de dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor acuzate.

Așa fiind și ținând cont că limitele de pedeapsă prevăzute de regimul sancționator al infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată sunt cuprinse între 5 și 15 ani închisoare, este dată și în prezent cerința prev. de art. 143 Cod procedură penală, dar și cazul prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală, condiția înscrisă în teza I fiind îndeplinită.

Pentru a da substanță pericolului concret pentru ordinea publică, incident prin lăsarea inculpatului în libertate, trebuie analizată noțiunea de periculozitate, care este sinonimă cu cea de gravitate și înseamnă însușirea de a fi „periculos”, „primejdios”, „dăunător”, „grav” sau „contraindicat”. S-a evidențiat că, deși pericolul concret pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii, aceasta nu înseamnă însă că la evaluarea celui dintâi trebuie făcută abstracție de gravitatea faptei. Astfel, existența pericolului public poate rezulta, între altele, și din însuși pericolul social al infracțiunii de care este învinuit inculpatul, din reacția publică la comiterea unei astfel de acțiuni ilicite, din posibilitatea comiterii chiar a unor asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacții ferme față de cei bănuiți ca autori ai activităților dincolo de lege.

Aplicat la speța de față, cu privire la subzistența pericolului concret pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaților, condiție înscrisă în art. 148 lit. f teza a II-a Cod procedură penală, instanța de fond a considerat că își păstrează valabilitatea în cadrul acestei analize criteriile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive. Periculozitatea celor vizați au constituit factorul principal în raport de care, la configurarea măsurii preventive, s-a raționat că doar plasarea lor în detenție provizorie ar fi oportună, impunându-se atât scoaterea unor persoane periculoase din rândul oamenilor liberi, pentru a pune la adăpost prin efectul legii drepturile și libertățile cetățenilor, cât și în interesul asigurării bunei desfășurări a procesului penal pornit împotriva lor, convingerea primei instanțe la acest moment procesul înscriindu-se pe aceeași linie, că scopul prev. de art. 136 Cod procedură penală se poate realiza doar în aceste condiții.

S-a acordat însemnătatea cuvenită naturii și caracterului grav al infracțiunilor de care sunt acuzați și privați de libertate, împrejurărilor și modalității concrete de comitere a acțiunilor ilegale.

Aceste împrejurări deosebite creează cu siguranță o profundă tulburare socială, indignare și dezaprobare în rândul comunității la ideea că cei ce comit fapte de natura celor analizate ar putea fi cercetate în stare de libertate, generând în aceeași măsură sentimentul de insecuritate în rândul cetățenilor. Prin urmare statului, prin autoritățile publice, îi revine obligația pozitivă de a lua toate măsurile necesare, inclusiv cele prev. de art. 136 Cod procedură penală, pentru respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale tuturor cetățenilor săi, în scopul apărării interesului general, atenuarea unui posibil conflict între libertate și constrângere putându-se realiza prin limitarea adecvată a libertății individului.

Cu siguranță că acțiunile neconvenabile cum este cea pentru care inculpații au fost privați de libertate și trimiși în judecată, fiind vătămătoare sau periculoase pentru interesele individuale sau de grup provoacă, în mod firesc, o reacție din partea celor nemulțumiți sau lezați în drepturile lor, fapt ce ar genera perturbații la nivelul disciplinei publice, revolta societății evaluându-se nu doar la momentul arestării dar și în situația punerii în stare de libertate a unui acuzat suspectat de comiterea unei infracțiuni grave, cum sunt inculpații.

În speța de față, bănuiala verosimilă că este drept posibil și real ca inculpații B. C. A., P. L. și P. M.-Cecilius, identificând o victimă vulnerabilă minoră - G. A., susceptibilă a opune o minimă rezistență, având în vedere vârsta fragedă și absența ocrotirii familiale, în perioada de referință indicată în rechizitoriu, prin răpire, au recrutat-o, transportat-o și apoi găzduit-o la domiciliul ultimilor doi, obligând-o să practice prostituția în folosul lor iar, ulterior, aceasta a fost constrânsă, prin amenințare cu acte de violență și agresiuni fizice, să întrețină relații sexuale cu inculpata C. D.-M. în prezența celor trei inculpați anterior menționați, P. L. filmând cu telefonul mobil personal actul sexual, la data de 09.10.2011, materialul pornografic fiind postat pe youtube de către inculpatul B., își găsește în continuare corespondent în mijloacele de probă puse la dispoziția instanței, în baza acestora putându-se conclude că suntem cel puțin în prezența acelui set minim de informații cerut și de CEDO, ce legitimează ingerința autorității judiciare în dreptul inculpatului la libertate.

Apte și suficiente de a convinge un observator obiectiv și imparțial că cei vizați, în maniera în care au acționat, descrisă pe larg în actul de sesizare a instanței și într-o expunere sintetizată în cele ce preced, s-au cantonat în sfera ilicitului penal, sunt mijloacele de probă pe care se întemeiază și rechizitoriul, dintre care se amintesc: declarațiile părții vătămate G. A., fișă de evaluare psihologică a a acesteia, rapoartele de expertiză medico-legală emise de SML Suceava nr. 216/A din 22.05.2012 și 07.06.2012, procesele-verbale de verificare în bază de date a D.E.P.A.B.D, procesul verbal de verificare a contului utilizatorului cezarmafiesv înregistrat pe site-ul: www.youtube.. data de 07 martie 2012, ora 09:30 întocmit de lucrătorii de poliție judiciară din cadrul B.C.C.O. Suceava - Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice, împreună cu imagini ale ecranului printate și un CD marca Copyme ce conține un material pornografic cu minori cu denumirea „miha cocosita”, procesele verbale de conducere în teren din data de 15 martie 2012 și 21 mai 2012, întocmite de lucrătorii de poliție judiciară din cadrul B.C.C.O. Suceava - Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice și planșele fotografice, procesele verbale de prezentare pentru recunoaștere după planșa fotografică din datele de 11.04.2012, 24.04.2012 și 21.05. 2012, procesul verbal din data de 10 mai 2012, întocmit de lucrătorii de poliție judiciară din cadrul B.C.C.O. Suceava - Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice de verificare a contului de utilizator cezarmafiesv folosit de inculpatul B. C. Andrei pe site-ul www.youtube.. video cu denumirea „miha cocosita”, procesele verbale de transcriere a convorbirilor telefonice, procesul verbal de analiză a fișierelor video extrase de pe telefonul marca HTC aparținând inculpatului P. L. și planșa fotografică, procesele verbale de percheziție domiciliară din data de 15 mai 2012 întocmite de lucrătorii de poliție judiciară din cadrul B.C.C.O. Suceava, procesele verbale de percheziție informatică din data de 16 mai 2012 întocmite de lucrătorii de poliție judiciară din cadrul B.C.C.O. Suceava, raportul de constatare tehnico–științifică nr._ din 06.06.2012 emis de IPJ Suceava Serviciul Criminalistic, declarațiile martorilor, coroborate cu cele ale inculpaților trași la răspundere penală.

Toate elementele de fapt extrase din mijloacele de probă amintite reconstruiesc ideologic o înșiruire cronologică a contactelor, deplasărilor și întâlnirilor, oferind un tablou provizoriu al acțiunilor plănuite și prezumtiv executate de către inculpați, pe anumite momente infracționale și îi plasează în condiții suspecte de loc și de timp, în situații neconforme cu legea.

Principiile de securitate juridică și de protecție împotriva arbitrariului impun fondarea fiecărei privațiuni de libertate pe o bază legală specifică și orice privațiune de libertate trebuie să se fondeze pe o suspiciune rezonabilă. Ca atare, s-a reținut cu motivația expusă, existența indiciilor temeinice (în sensul strict și limitat al cuvântului, un indiciu nefiind altceva decât un dat sensibil care anunță prezența unui obiect sau imanența unui eveniment, este un element care poate indica sau poate fi revelator asupra unui fapt și conține o știință sau o cunoștință certă și directă asupra unui fapt, circumstanțe, situații, iar prin informația și revelația produsă de această știință dă o probă directă sau indirectă cu privire la existența infracțiunii și autorul acesteia), parte din acestea cristalizându-se sub aspect probator și, fiind îndeplinite exigențele prev. de art. 68¹ Cod procedură penală, este dată și în prezent cerința prev. de art. 143 Cod procedură penală, dar și necesitatea menținerii măsurii preventive, atât în scopul bunei desfășurări a procesului penal pornit împotriva inculpaților, situația așa cum este ea acum configurată reclamând, totodată, a se da prevalență interesului general al societății care are un caracter preponderent.

Analizând circumstanțele personale ale inculpaților, precum și necesitatea protecției ordinei publice prin pericolul concret pe care l-ar prezenta lăsarea acestora în stare de libertate, prima instanță a apreciat că păstrarea ordinii publice prezintă un caracter preponderent, fiind în acest moment preferabil a fi protejată, astfel încât se justifică o derogare de la regula respectului libertății individuale.

Elementele personale și de circumstanțiere aduse în atenție de apărătorii inculpaților, urmează eventual să capete semnificația cuvenită la soluționarea cauzei pe fond, funcție de finalitatea instrucției penale, fiind de subliniat că o conduită corectă adoptată anterior momentelor de referință, reliefată de lipsa antecedentelor penale pe care s-a pus cu deosebire accent, nu este în sine o „performanță civică” care să cântărească precumpănitor față de gravitatea faptelor imputate cu consecința pronunțării unei soluții în sensul celor solicitate doar pe acest considerent, ea nu poate decât să pună în evidență doar o stare de normalitate, conform căreia fiecare persoană este datoare să respecte ordinea de drept și să se abțină de la comiterea faptelor antisociale.

Referitor la cererile inculpaților, prin apărătorii lor, privind revocarea sau înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea ori țara, Tribunalul nu le-a dat curs motivat de următoarele aspecte:

Conform art. 139 alin. 1 Cod de procedură penală „măsura preventivă luată se înlocuiește cu altă măsură preventivă, când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii”, iar potrivit alin.2 al aceluiași articol, „când măsura preventivă a fost luată cu încălcarea prevederilor legale sau nu mai există vreun temei care să justifice menținerea măsurii preventive, aceasta trebuie revocată din oficiu sau la cerere, dispunându-se în cazul reținerii și arestării preventive, punerea în libertate a învinuitului sau inculpatului, dacă acesta nu este arestat în altă cauză”.

Aplicând conținutul textului de lege amintit, la cazul în speță, Tribunalul a constatat că nu se impune a se da eficiență juridică disp. art. 139 alin. 1 și 2 Cod procedură penală, considerând că măsura privativă de libertate sub incidența căreia se află inculpații, s-a luat cu respectarea dispozițiilor legale în materie, temeiurile avute în vedere la luarea acesteia pentru fiecare dintre ei, subzistând și în prezent.

Prin urmare, prima instanță a apreciat că natura și gravitatea pretinsei activități infracționale a inculpaților, precum și rezonanța socială negativă a acesteia, determinată de importanța relațiilor și valorilor sociale posibil periclitate, îndreptățesc convingerea că buna desfășurare a procesului penal și realizarea eficientă a scopurilor acestuia pot fi garantate doar prin menținerea lor sub incidența măsurii arestării preventive, iar nu prin revocarea acestora sau înlocuirea cu o alta mai puțin coercitivă. În raport de cele reținute, Tribunalul a procedat în consecință.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs, în termen legal, inculpații B. C. A., P. L. și C. D.-M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, fără a indica în scris motivele, însă oral apărătorii aleși ai acestora, făcând trimitere la stadiul actual al cauzei, la perioada de timp scursă de la data săvârșirii faptelor, respectiv de la momentul arestării inculpaților au acreditat ideea că în prezent nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza privării lor de libertate și că lăsarea lor în libertate la acest moment nu mai reprezintă un pericol concret pentru ordinea publică, solicitând în principal revocarea acestei măsuri, iar în subsidiar înlocuirea arestării preventivă cu o măsură mai puțin coercitivă, din cele prev. de art.145/145¹ Cod procedură penală, argumentele prezentate detaliat fiind consemnate în partea introductivă a prezentei hotărâri.

Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate, precum și cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 385/6 al. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate, pentru următoarele considerente:

Prin rechizitoriul DIICOT – Serviciul Teritorial Suceava nr. 33/D/P/2009 din 11.06.2010, B. C. A., P. L. și C. D.-M. au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, primii doi pentru săvârșirea, în concurs real, a infracțiunilor de trafic de minori, prev. de art. art. 13 alin. 1, 2 și 3 coroborat cu art. 2 pct. 2 lit. c din Legea nr. 678/2001, pornografie infantilă prin sisteme informatice, prev. și ped. de art. 51 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 și complicitate la viol, prev. de art.26 rap. la art.197 alin.1, 2 lit. a Cod penal, cu reținerea stării de recidivă postexecutorii, prev. de art.37 lit. b Cod penal, în cee ce-l privește pe inculpatul B., iar cea de-a treia pentru săvârșirea, în concurs real, a infracțiunilor pornografie infantilă prin sisteme informatice, prev. și ped. de art. 51 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 și viol, prev. de art.197 alin.1, 2 lit. a Cod penal, situația de fapt reținută de acuzare fiind descrisă sintetizat în considerentele încheierii atacate.

Inculpații au fost arestați prin încheierea nr. 89 din 16.05.2012 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr._, în temeiul art. 143, 148 lit. f Cod procedură penală, măsura privativă de libertate fiind ulterior prelungită și menținută până la zi, motivat, de către instanțele de judecată.

Potrivit art. 300² Cod procedură penală, în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art.160^b Cod procedură penală.

În cazul în care instanța constată că temeiurile ce au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate - prevăd dispozițiile art.160^b alin.3 teza I Cod procedură penală - dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.

Chiar dacă privarea de libertate a unui inculpat, care se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare, pe parcursul procesului penal, este o stare de excepție, regula fiind judecarea în stare de libertate, o măsură privativă de libertate, în condiții determinate, poate fi luată și menținută pe o durată rezonabilă, atâta timp cât există o necesitate reală și de interes public în acest sens, cerință îndeplinită în speță.

Astfel, în speță subzistă condițiile prev. de art. 143 Cod procedură penală, având în vedere mijloacele de dovadă administrate până în prezent, astfel cum au fost pe larg prezentate în considerentele încheierii atacate, din care rezultă existența indiciilor temeinice vizând comiterea de către inculpați a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată, fiind îndeplinite atât cerințele art. 68¹ Cod procedură penală, dar și exigențele jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în materie.

În acest sens sunt de menționat declarațiile părții vătămate G. A., fișă de evaluare psihologică a acesteia, rapoartele de expertiză medico-legală emise de SML Suceava nr. 216/A din 22.05.2012 și 07.06.2012, procesele-verbale de verificare în bază de date a D.E.P.A.B.D, procesul verbal de verificare a contului utilizatorului cezarmafiesv înregistrat pe site-ul: www.youtube.. data de 07 martie 2012, ora 09:30 întocmit de lucrătorii de poliție judiciară din cadrul B.C.C.O. Suceava - Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice, împreună cu imagini ale ecranului printate și un CD marca Copyme ce conține un material pornografic cu minori cu denumirea „miha cocosita”, procesele verbale de conducere în teren din data de 15 martie 2012 și 21 mai 2012, întocmite de lucrătorii de poliție judiciară din cadrul B.C.C.O. Suceava - Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice și planșele fotografice, procesele verbale de prezentare pentru recunoaștere după planșa fotografică din datele de 11.04.2012, 24.04.2012 și 21.05. 2012, procesul verbal din data de 10 mai 2012, întocmit de lucrătorii de poliție judiciară din cadrul B.C.C.O. Suceava - Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice de verificare a contului de utilizator cezarmafiesv folosit de inculpatul B. C. Andrei pe site-ul www.youtube.. video cu denumirea „miha cocosita”, procesele verbale de transcriere a convorbirilor telefonice, procesul verbal de analiză a fișierelor video extrase de pe telefonul marca HTC aparținând inculpatului P. L. și planșa fotografică, procesele verbale de percheziție domiciliară din data de 15 mai 2012 întocmite de lucrătorii de poliție judiciară din cadrul B.C.C.O. Suceava, procesele verbale de percheziție informatică din data de 16 mai 2012 întocmite de lucrătorii de poliție judiciară din cadrul B.C.C.O. Suceava, raportul de constatare tehnico–științifică nr._ din 06.06.2012 emis de IPJ Suceava Serviciul Criminalistic, declarațiile martorilor, coroborate cu cele ale inculpaților.

De asemenea, Curtea constată că și sub aspectul limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru faptele reținute în sarcina inculpaților, dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală, teza I Cod procedură penală sunt îndeplinite în cauză.

Contrar punctului de vedere exprimat de apărare, chiar dacă de la luarea acestei măsuri s-a scurs o perioadă de timp, pericolul concret pentru ordinea publică incident prin lăsarea inculpaților în libertate este încă de actualitate, subzistând astfel temeiul prev. de art. 148 alin. 1 lit. f teza a – II – a Cod procedură penală, avut în vedere la luarea și ulterior menținerea ei.

Este real că pericolul social concret pentru ordinea publică pe care lăsarea inculpaților în libertate îl prezintă, unul concret, nu se identifică cu pericolul social al infracțiunilor pentru a căror săvârșire sunt cercetați și care este unul abstract, avut în vedere de legiuitor la reglementarea unor fapte ca infracțiuni și stabilirea limitelor legale de pedeapsă.

Există însă anumite tipuri de infracțiuni care, prin însăși natura lor, prin amploarea pe care au căpătat-o, prin urmările produse, conduc prin chiar comiterea lor, la crearea unei tulburări, unei stări de insecuritate în rândul societății civile și care reclamă luarea de măsuri urgente în vederea restabilirii echilibrului încălcat și apărarea valorilor sociale ocrotite de lege. Printre acestea se înscriu și cele de crimă organizată, astfel cum este cazul în speță. Însăși jurisprudența CEDO acceptă în astfel de cazuri privarea temporară a unei persoane de libertate în astfel de situații, cel puțin pentru o perioadă de timp.

Ori, intervalul scurs de la data luării acestei măsuri (16.05.2012) nu a fost suficient pentru a diminua până la stingere tulburarea cauzată în rândul societății civile, prin faptele lor culpabile, subzistând astfel și în prezent pericolul concret pentru ordinea publică pe care lăsarea lor în libertate (chiar și în condițiile interzicerii dreptului de a părăsi țara/localitatea) l-ar prezenta.

În același timp, situația personală a fiecărui inculpat în parte și elementele ce caracterizează persoana lor, circumstanțe care pledează în favoarea acestora, nu pot fi reținute ca motive suficiente de natură a justifica înlocuirea măsurii privative de liberate, în contextul faptelor pentru care există nu doar indicii ci și probe că ar fi fost săvârșite și în legătură cu care cei în cauză, cu excepția inculpatei, în cursul urmăririi penale, au negat orice implicare, considerându-se nevinovați.

De altfel, elementele ce caracterizează persoana inculpatului B. C. A. nu se situează în favoarea sa, în condițiile în care a comis infracțiunile din prezenta cauză în stare de recidivă postexecutorie/postcondamnatorie, fiind așadar o persoană cu trecut infracțional, care a dat dovadă că nu are capacitatea corespunzătoare de a se reintegra social, de adaptare adecvată la standardele normative ale societății și o acceptare a acestora.

Cât privește situația inculpaților P. L. Cecilius și C. D.-M., se subliniază că lipsa antecedentelor penale nu constituie o performanță civică, în condițiile în care fiecare individ trebuie să aibă un comportament ordonat raportat la ordinea de drept, iar nu unul mai presus de lege, fiind obligat să se conformeze modelelor legale edictate de legiuitor, astfel că nu cântărește precumpănitor față de cumulul de factori anteriori expuși care pledează pentru menținerea constrângerii legale în forma actuală.

Pe de altă parte, o astfel de măsură, din cele solicitate de inculpați, nu ar fi eficientă pentru realizarea scopului procesului penal, cât timp elementul esențial pentru evitarea pericolului derivat din comportamentul inculpaților îl reprezintă tocmai îndepărtarea temporară a acestora de societate și, prin aceasta, prevenirea unui comportament ilicit pentru perioada în care se desfășoară procesul penal. Acest deziderat nu ar putea fi atins, în mod evident, doar printr-o măsură restrictivă de libertate, având în vedere, pe de o parte, categoriile de obligații specifice măsurii obligării de a nu părăsi localitatea/țara, iar pe de altă parte, natura infracțiunilor presupus săvârșite de către inculpați.

În acest sens trebuie avută în vedere și nevoia imperioasă de protejare a procesului de administrare a dovezilor, evitându-se prin izolarea temporară a acestora și riscul de a interveni o înțelegere frauduloasă între coinculpați - nefiind de neglijat că aceștia sunt prieteni, inculpata C. dezvoltând în trecut relații apropiate cu inculpatul B., P. L. este fostul său cumnat – de a exrcita presiuni asupra părții vătămate sau asupra martorilor, în marea lor majoritate apropiați ai acestora, cu scopul denaturării adevărului.

Așa fiind, punând în balanță dreptul inculpaților recurenți la libertate individuală, pe de o parte și necesitatea protecției ordinii publice împotriva unui pericol concret incident prin lăsarea lor în libertate, pe de altă parte, s-a apreciat că protejarea ordinii publice și valorilor sociale ocrotite de lege are un caracter preponderent, astfel că soluția de menținere a stării sale de arest preventiv este justificată.

Ținând cont că astfel de măsuri sunt măsuri individuale ce se iau în considerarea persoanei, Curtea nu poate primi și împărtăși argumentul vizând egalitatea de tratament judiciar, prin raportare la inculpatul Evuleț F., aflat sub incidența unei măsuri restrictive de drepturi.

Constatând că temeiurile ce au determinat arestarea inițială prev. de art. 143, art.148 alin. 1 lit. f) Cod de procedură penală își păstrează caracterul actual și stringent, că nu au apărut împrejurări noi care să le modifice, Curtea apreciază că pentru buna desfășurare a cercetării judecătorești se impune ca inculpații să fie privați în continuare de libertate.

Pentru considerentele ce preced, Curtea, constatând că încheierea primei instanțe este legală și temeinică, în temeiul art.385¹⁵ pct.1 lit.b rap. la art.141 Cod procedură penală, urmează a respinge recursurile declarate de inculpații B. C. A., P. L. și C. D.-M., ca nefondate.

Văzând și disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală,

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE:

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații B. C. A., P. L. și C. D.-M. împotriva încheierii din 25.07.2012 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr._ 12.

Obligă inculpații recurenți să plătească statului câte 200 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare din recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 iulie 2012.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red. A.D.

Dact. M.L.

3 ex./27.07.2012

Jud. fond – B. I.D.

← Infracţiuni privind frontiera de stat a României. O.U.G nr....		Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 290/2015. Curtea... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160 ind.2 C.p.p.. Decizia nr. 789/2012. Curtea de Apel SUCEAVA Infracţiuni privind frontiera de stat a României. O.U.G nr. 105/2001. Decizia nr. 162/2015. Curtea de Apel SUCEAVA Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 290/2015. Curtea de Apel SUCEAVA