Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 148/2016. Curtea de Apel SUCEAVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 148/2016 pronunțată de Curtea de Apel SUCEAVA la data de 11-02-2016 în dosarul nr. 148/2016
Dosar nr._ - art. 188 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA NR. 148
Ședința publică din data de 11 februarie 2016
Președinte C. V.
Judecător A. T. L.
Grefier I. C.
Ministerul Public este reprezentat de procuror A. G.
din cadrul Curții de Apel Suceava
Pe rol, pronunțarea asupra apelurilor declarate de P. de pe lângă Tribunalul Suceava și de inculpatul O. D. împotriva sentinței penale nr. 8 din data de 18.01.2016 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr._ .
Dezbaterile asupra apelurilor au avut loc în ședința publică din data de 08.02.2016, susținerile celor prezenți fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat și care face parte integrală din prezenta decizie și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 11.02.2016, când,
După deliberare,
CURTEA,
Asupra apelurilor penale de față, constată următoarele:
P. sentința penală nr. 8 din data de 18.01.2016 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr._, a fost condamnat inculpatul O. D. pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prev. de art. 188 Cod penal cu aplic. art.374 alin.4 și art.396 alin.10 Cod procedură penală rap. la art. 75 alin.2 lit.b și art.76 alin.1 Cod penal, la pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare și interzicerea drepturilor civile prev. de art.66 lit.a și b Cod penal pe o perioadă de 3 ani, cu titlu de pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale.
S-a făcut aplic. art. 65 alin.1 Cod penal privind interzicerea drepturilor civile prev. de art.66 alin.1 lit. a și b Cod penal, cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art.72 alin.1 Cod penal rap. la art.399 alin.1 Cod procedură penală, s-a dedus, din pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare aplicată inculpatului, perioada reținerii și arestării preventive de la 4 septembrie 2015 până la zi și s-a menținut starea de arest preventiv a acestuia.
S-a luat act că obiectul folosit de inculpat la săvârșirea infracțiunii, respectiv un cuțit tip briceag, nu a putut a fi identificat de către organul de urmărire penală.
În temeiul art. 19 alin.5 Cod procedură penală rap. la art.1357 Cod civil, a fost obligat inculpatul O. D. să plătească părților civile:
- D. G., suma totală de 5.000 (cinci mii) lei reprezentând despăgubiri civile și 5.000 (cinci mii) lei pentru fiecare, cu titlu de daune morale (în total: 5.000 lei daune materiale + 10.000 lei daune morale = 15.000 lei).
- S. de Ambulanță Suceava, suma de 427 (patru sute douăzeci și șapte lei), cu titlu de despăgubiri civile.
S-a luat act că S. Județean „Sfântul I. cel Nou” Suceava nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Pentru a hotărî astfel, a reținut prima instanță că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava nr. 643/P/2015 din_ s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului O. D. pentru săvârșirea infracțiunii deomor, prev. de art. 188 Cod penal.
În fapt, s-a reținut că inculpatul O. D. în vârstă de 39 de ani, domiciliază pe raza orașului Broșteni, jud. Suceava, este necăsătorit și din luna august 2015 a lucrat în calitate de cioban la stâna administrată de numitul A. D., amplasată în zona denumită „Obcioara de Jos” de pe raza orașului Broșteni. La această stână a lucrat victima D. M., alături de numiții L. P., A. C. și baciul I. M..
În cursul zilei de 03 septembrie 2015, fiecare cioban și-a îndeplinit sarcinile și obligațiile pe care le avea, timp în care au consumat cu toții băuturi alcoolice (potrivit declarațiilor inculpatului 8 litri vin și 500 ml rom).
În jurul orelor 15.00, în timp ce se afla în curtea stânei împreună cu victima D. M. și I. M., inculpatul le-a spus acestora că vrea să plece acasă, motivând că are de rezolvat niște treburi personale. Atât I. cât și victima s-au opus vehement plecării inculpatului, punându-i în vedere acestuia să își termine lucrările de la stână întrucât era multă treabă și lipsa acestuia ar fi îngreunat situația.
Pe fondul consumului de băuturi alcoolice, între inculpat, pe de o parte și victimă și I. M., pe cealaltă parte s-a iscat în mod spontan o situație conflictuală, împrejurare în care I. M. l-a prins cu mâinile de piept pe O. D. în încercarea de a-l opri și de a se întoarce la muncă. La scurt timp după acestea, D. M. l-a lovit pe inculpat cu pumnul în plină figură. În acest moment, iritat fiind peste măsură de situația creată și de faptul că nu era lăsat să plece, inculpatul a scos din buzunarul pantalonilor cu care era îmbrăcat un cuțit tip briceag și i-a aplicat victimei o lovitură cu acel obiect inițial în zona hemitoracelui drept, iar mai apoi la nivelul toracelui și a brațului drept. Urmare a loviturii, victima s-a prăbușit în iarbă sângerând abundent. Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, inculpatul O. D. a intenționat să îl lovească și pe I. M. strigând către acesta „stai că te omor și pe tine”. Fiindu-i frică să nu fie agresat, I. a luat-o la fugă și a sărit gardul împrejmuitor al stânei, fiind urmărit pe o porțiune de câțiva zeci de metri de către inculpat. Văzând că nu îl poate ajunge, inculpatul a renunțat să îl urmărească pe martor, a revenit la stână iar mai apoi a coborât prin pădure spre orașul Broșteni. Potrivit acestuia, pe drum a pierdut cuțitul cu care a înjunghiat victima. În apropiere de oraș, având semnal la telefonul mobil, a apelat SNUAU 112, ocazie cu care a relatat și a recunoscut fapta comisă.
Victima a fost transportată inițial cu autoturismul numitului A. D. de la stână spre S. din Vatra Dornei, iar pe raza localității C. a fost preluată de ambulanță, personalul medical constatând decesul.
Conform concluziilor raportului medico-legal de necropsie 455 CM/A3 din 04.09.2015, emis de C.M.L. Câmpulung Moldovenesc, moartea victimei D. M. a fost violentă și s-a datorat unei hemoragii externe și interne consecutiv unor plăgi tăiate-înțepate penetrante în cavitățile toraco-abdominale cu plăgi pulmonare, hepatice și hemoragie internă. Plăgile au fost produse prin lovire cu un corp tăietor-înțepător; asupra victimei au fost aplicate minim trei lovituri cu acest obiect.
Inculpatul a fost reținut timp de 24 de ore, apoi arestat preventiv începând cu data de 04.09.2015 și până la data de 03.10.2015 inclusiv, măsură prelungită/menținută și ulterior, în condițiile legii.
Inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, iar pe parcursul cercetărilor a adoptat o poziție procesuală corectă, sinceră, de recunoaștere și regret a faptei. Cu prilejul audierii, acesta a declarat că a lovit victima de nervi, întrucât nu a fost lăsat să meargă acasă, fiind obligat să muncească la acea stână.
De asemenea, inculpatul a precizat că în momentele premergătoare comiterii faptei a fost imobilizat de către victimă și martorul I. M. și a fost nevoit să lovească cu cuțitul, încercând să acrediteze ideea că a comis fapta în stare de legitimă apărare.
Probatoriul existent la dosar infirmă poziția și apărările inculpatului. Astfel, într-adevăr, între inculpat și victimă a avut loc o situație conflictuală spontană generată de dorința lui O. D. de a pleca de la locul de muncă, împrejurare în care D. M. a încercat să îl oprească, să rămână la stână și să își termine treburile.
Atât victima, cât și martorul I. M. (baciul stânei la care lucra inculpatul) l-au oprit pe acesta din demersul său de a părăsi locul de muncă, motivați de faptul că era de îndatorirea lui să își termine treaba. Chiar și în ipoteza în care cei doi l-ar fi imobilizat pe inculpat, această acțiune nu justifică gestul de a înjunghia victima cu un număr de trei lovituri de cuțit iar mai apoi să îl alerge amenințător cu cuțitul pe I. M..
Potrivit martorului I. M., victima, aflată în stare de ebrietate, l-a lovit pe inculpat cu palma peste față, moment în care acesta a scos din buzunarul pantalonilor un cuțit tip briceag cu care l-a lovit pe D., inițial în zona spatelui, iar apoi la nivelul abdomenului și al toracelui: „(…) după acestea, O. D. s-a întors spre mine cu cuțitul în mână spunându-mi stai că te omor și pe tine; mi s-a făcut frică și am sărit gardul ogrăzii fugind până în drum; O. a fugit după mine însă nu m-a ajuns (…)”.
Aspectele relatate de martor sunt confirmate și de ciobanul A. C., care l-a văzut pe acesta alergând în direcția sa cu un par în mâini, ocazie cu care a aflat că inculpatul l-a înjunghiat pe D. M. și a încercat să îl agreseze și pe I..
I. M. a declarat că atât el cât și victima nu l-au imobilizat în vreun fel pe inculpat, nu l-a prins de la spate și nici nu l-a ținut aplecat peste gard, ci doar l-au prins de haine.
Concluzionând astfel că în situația de față nu poate fi vorba de o cauză justificativă, inculpatul nu a comis infracțiunea în stare de legitimă apărare.
A arătat procurorul de caz că situația de fapt expusă se probează cu: proces verbal de sesizare din oficiu (f. 1); ordonanțe de începere urmărire penală in rem, urmărire in personam (f. 2,23); ordonanță de punere în mișcare a acțiunii penale (f. 24); proces verbal de cercetare la fața locului și planșa foto aferentă (f. 4-22); fișă de constatări preliminarii medico-legale și raportul medico-legal de necropsie (f. 44,47-49); procese verbale de examinare criminalistică (f.32-43); declarație parte civilă D. G. (f. 50); declarații martori (f.51-53,54-57,61-63,64-65); certificat cazier judiciar (f. 67), ordonanță de reținere inculpat (f.78), referat cu propunere de arestare preventivă nr. 643/P/2015 din 04.09.2015 (f.81), încheiere de ședință și mandat de arestare preventivă nr. 242 din 04.09.2015 emis de Tribunalul Suceava (f.83-87); referat cu propunere de prelungire a arestării preventive din data de 25.09.2015 (f. 89-90); încheiere de ședință nr. 274/28.09.2015 a Tribunalului Suceava, prin care s-a dispus prelungirea arestării preventive (f. 92-98); declarații ale suspectului/inculpatului (f.71-74,76-77).
După parcurgerea procedurii de cameră preliminară, prin încheierea din 11 noiembrie 2015, tribunalul, în temeiul art. 342 rap. la art. 346 Cod procedură penală, a constatat legalitatea sesizării, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
La primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită, s-a prezentat numitul D. G. (fratele victimei D. M.), care a precizat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 50.000 lei, cu titlu general de daune materiale și morale, apreciind daunele materiale la suma de 5.000 lei. A mai arătat că mama sa, D. I., de 95 de ani, este în viață, însă datorită vârstei sale înaintate, nu a fost audiată în timpul urmăririi penale, împuternicindu-l verbal să o reprezinte în instanță.
Având în vedere faptul că pe raza localității C. victima D. M. a fost preluată de ambulanță, la solicitarea instanței, S. de Ambulanță Suceava a comunicat cu adresa nr. 7753 din 15.12.2015 că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 427 lei pentru serviciile acordate de echipajul SAJ Suceava.
Pentru termenul de judecată din 15.01.2016, partea civilă D. G. a înaintat la dosar procura specială nr.905 din 09.12.2015, autentificată la Notarul Public Artemizia L., cu sediul în localitatea Broșteni, jud. Suceava, prin care mama sa D. I. l-a împuternicit ca mandatar să o reprezinte în prezenta cauză, în calitate de parte civilă.
Așa fiind, la termenul din 15.01.2016, instanța a introdus în cauză, în calitate de părți civile, S. de Ambulanță Suceava și pe D. I., prin mandatar D. G..
Cu ocazia audierii la termenul de judecată din 15.01.2016, inculpatul O. D. a solicitat ca soluționarea cauzei să aibă loc în procedura specială, pe baza probelor administrate în timpul urmăririi penale, pe care le cunoaște și însușește.
Analizând actele și lucrările dosarului, respectiv cele indicate în rechizitoriu, și având în vedere poziția procesuală adoptată de inculpat, tribunalul a reținut aceeași situație de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare.
În drept, a constatat că fapta inculpatului O. D., care la data de 03 septembrie 2015, în timp ce se afla la stâna din zona denumită Obcioara de Jos de pe raza orașului Broșteni, pe fondul consumului de băuturi alcoolice și a unui conflict spontan avut cu victima D. M., a exercitat cu intenție, cu un corp tăietor-înțepător (cuțit tip briceag), acte de violență asupra acesteia, cauzându-i leziuni grave ce au condus în scurt timp la deces întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor, prev. de art. 188 Cod penal.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, respectând criteriile generale prev. de art. 74 Cod penal, instanța a avut în vedere gradul de pericol social deosebit de ridicat al infracțiunii, modalitatea în care a fost săvârșită, consecințele produse, respectiv decesul victimei D. M., faptul că nu are antecedente penale și a avut o poziție procesuală corectă atât în timpul urmăririi penale cât și a cercetării judecătorești. La acestea se adaugă faptul că, dându-și seama de consecințele acțiunii sale ilegale, personal a apelat la SNUAU 112, arătându-și disponibilitatea de a plăti și despăgubirile civile, după ce va fi pus în libertate.
Instanța și-a însușit punctul de vedere exprimat de procurorul de caz cu privire la inexistența stării de legitimă apărare, acreditată de inculpat în timpul urmăririi penale. De asemenea, nu a reținut în favoarea sa nici circumstanța atenuantă a provocării, invocată de avocat ca apărare de fond, având în vedere disproporția exagerată dintre acțiunea pe care a exercitat-o D. M. asupra inculpatului, când l-a lovit cu pumnul în plină figură și reacția violentă, cu un cuțit - obiect apt de a produce moartea - a acestuia din urmă. Totodată, acțiunea agresivă a inculpatului nu a avut loc imediat ce a fost lovit de către D. M., ci după trecerea unui interval de timp, deși nu foarte mare.
Așa fiind, cum inculpatul nu a săvârșit infracțiunea sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, ci doar fiind iritat de situația creată (fiind lovit de către victimă) și de faptul că nu era lăsat să plece acasă, instanța a apreciat că poate reține în favoarea acestuia circumstanța atenuantă judiciară prev. de art.75 alin.2 lit.b Cod penal, cu referire la împrejurările legate de fapta comisă, dând eficiență juridică disp. art.76 alin. 1 Cod penal, după ce, în prealabil, a făcut aplicarea art.396 alin.10 Cod procedură penală.
În raport de aceste elemente, a apreciat că aplicarea pedepsei de 6 ani închisoare este de natură să asigure reeducarea inculpatului și prevenirea săvârșirii unor noi fapte penale.
În baza art.67 alin.2 Cod penal, a aplicat inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prev. de art.66 alin.1 lit. a și b Cod penal pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei principale.
A făcut aplicarea art. 65 alin.1 Cod penal privind interzicerea drepturilor civile prev. de art.66 alin.1 lit. a și b Cod penal, cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art.72 alin.1 Cod penal rap. la art.399 alin.1 Cod procedură penală, a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada reținerii și arestării preventive de la 4 septembrie 2015 până la zi și a menținut starea de arest preventiv a acestuia.
A luat act că obiectul folosit de inculpat la săvârșirea infracțiunii, respectiv un cuțit tip briceag, nu a putut a fi identificat de către organul de urmărire penală.
Soluționând latura civilă a cauzei, cu referire la pretențiile emise de către D. G., atât în nume propriu cât și pentru mama sa D. I., instanța a avut în vedere că deși nu și-a propus probe pentru dovedirea acestora, este de notorietate că pentru înmormântarea și organizarea praznicelor specifice locului - indiferent de condiția socială - se efectuează cheltuieli, iar în calitate de mamă și frate, cei doi au trecut prin suferințe sufletești.
Așa fiind, în temeiul art. 19 alin.5 Cod procedură penală rap. la art.1357 Cod civil, l-a obligat pe inculpat să plătească părților civile:
- D. G. și D. I., suma totală de 5.000 (cinci mii) lei, reprezentând despăgubiri civile.
În baza aceluiași temei legal, rap. la art.1391 alin.2 Cod civil, inculpatul a fost obligat să plătească acestor părți civile și 5.000 (cinci mii) lei pentru fiecare, cu titlu de daune morale, apreciind că suma respectivă va putea să asigure măcar în parte, ușurarea și compensarea suferințelor sufletești îndurate de mama/fratele victimei (în total: 5.000 lei daune materiale + 10.000 lei daune morale = 15.000 lei);
- S. de Ambulanță Suceava, suma de 427 (patru sute douăzeci și șapte lei), cu titlu de despăgubiri civile.
Având în vedere adresa nr._ din 03.11.2015 a Spitalului Județean „Sfântul I. cel Nou” Suceava, a luat act că această instituție nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel P. de pe Tribunalul Suceava și inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie, pentru motivele pe larg expuse în încheierea de dezbateri din data de 08.02.2016.
În motivarea scrisă a apelului, inculpatul a arătat că a comis fapta în stare de provocare, fiind obligat de împrejurări, în condițiile în care era atacat de două persoane. A manifestat o atitudine procesuală corectă, încunoștințând personal organele de poliție despre comiterea infracțiunii.
Analizând apelurile prin prisma motivelor invocate, precum și cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu prevederile art. 417 alin. 1,2, art. 420 Cod procedură penală, curtea constată că acestea sunt întemeiate, pentru următoarele considerente:
Prima instanță a reținut corect situația de fapt și încadrarea în drept, dând o justă interpretare probatoriului efectuat în cauză.
Inculpatul O. D. a comis, cu vinovăție sub forma intenției, în mod nejustificat și imputabil, fapta pentru care a fost trimis în judecată (și pe care a recunoscut-o dealtfel total și necondiționat), în împrejurările pe larg expuse în considerentele hotărârii atacate, aspect ce rezultă însă fără putință de tăgadă și din mijloacele de dovadă administrate de către organele de urmărire penală.
Astfel, la data de 03 septembrie 2015, în timp ce se afla la stâna din zona denumită Obcioara de Jos de pe raza orașului Broșteni, pe fondul consumului de băuturi alcoolice și a unui conflict spontan avut cu victima D. M., a exercitat cu intenție, cu un corp tăietor-înțepător (cuțit tip briceag), acte de violență asupra acesteia, cauzându-i leziuni grave ce au condus în scurt timp la deces.
Din situația de fapt reținută în chiar actul de sesizare a instanței, însușită fără obiecții de către inculpat, reiese că, în intervalul de timp imediat anterior manifestării sale agresive, el a intrat în conflict cu victima D. M. și cu martorul I. M., întrucât, dorind să plece de la stâna unde aceștia lucrau, a întâmpinat opoziție din partea celor doi.
Este de observat însă că atitudinea victimei și a martorului nu s-a limitat doar la replici verbale, ci s-a concretizat într-o imobilizare a inculpatului, urmată de lovirea sa de către victimă cu pumnul în zona feței.
În prezentul context, nu se poate reține că inculpatul a fost doar iritat de această situație, ci că a încercat o stare de tulburare, și (crezând că actele agresive manifestate asupra sa ar putea continua) pe fondul căreia, la rândul său, a reacționat în mod violent, scoțând din buzunarul pantalonilor un cuțit și lovind victima.
Astfel, potrivit art. 75 Cod penal, constituie circumstanță atenuantă legală „săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau printr-o altă acțiune ilicită gravă.”
Rezultă din aceste dispoziții normative că pentru existența provocării este necesară îndeplinirea a trei condiții: infracțiunea să fi fost comisă sub influența unei puternice tulburări sau emoții; această stare sufletească să fi fost determinată de o provocare din partea victimei; provocarea să se fi produs, printre altele, prin violență ori, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau, printr-o altă acțiune ilicită gravă.
Starea de tulburare caracteristică circumstanței atenuante a provocării constă în reacția psihică produsă făptuitorului de actul provocator al persoanei vătămate și care determină comiterea infracțiunii. Existența sa se verifică în raport cu momentul săvârșirii acesteia, iar intensitatea ei se apreciază ținându-se seama de persoana făptuitorului și de circumstanțele în care s-au produs faptele.
Nu în ultimul rând, pentru reținerea stării de provocare nu se poate face abstracție de unele criterii obiective, cum ar fi compararea reacției făptuitorului cu reacția „omului mediu” supus unei provocări similare, cerința unei anumite proporții între actul provocator și reacția făptuitorului, inclusiv prin observarea consecințelor faptei săvârșite ca urmare a actului provocator.
Relaționând prezentele aspecte teoretice la cauza dedusă judecății, curtea observă că, anterior comiterii faptei, victima, împreună cu martorul I. M., au încercat, prin acte concrete (l-au prins de haine), să-l împiedice să plece de la stână, după care aceasta l-a lovit puternic pe inculpat cu pumnul în zona feței. Raportat la nivelul său de instruire, dar și la aspectul că la acel moment se afla sub influența băuturilor alcoolice (pe care le consumaseră dealtfel împreună), inculpatul a încercat o stare de tulburare, care a determinat reacția violentă ce a condus ulterior la decesul victimei..
Așa fiind, curtea va reține în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă a provocării, prev. de art. 75 alin. 1 lit. a Cod penal, cu efectele prev. de art. 76 alin. 1 Cod penal.
Având în vedere consecințele concrete ale faptei comise, respectiv suprimarea existenței unui seamăn, în condițiile în care viața unei ființe umane este cea mai importantă valoare socială ocrotită de lege, nu se justifică a se da eficiență circumstanței atenuante judiciare prev. de art. 75 alin.2 lit.b Cod penal, cu atât mai mult cu cât împrejurările concrete ale derulării activității ilicite relevă existența circumstanței atenuante legale a provocării.
În prezentul context, curtea va aplica inculpatului o pedeapsă de 8 (opt) ani și 6 (șase) luni închisoare, cu executare în regim privativ de libertate, pe care o apreciază ca necesară, dar totodată și suficientă pentru a asigura atât exemplaritatea cât și finalitatea acesteia, prevenția specială și generală.
O pedeapsă într-un cuantum mai redus nu și-ar atinge scopul pentru care a fost dispusă, în timp ce una mai severă poate conduce la obținerea unui efect contrar celui urmărit, reducând perspectivele de reintegrare ale inculpatului.
Relativ la nedispunerea, de către instanța fondului, a prelevării de probe biologice de la inculpat, luarea acestei măsuri este, potrivit art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2008, opțională și nu imperativă, în condițiile în care se stipulează aici că „Infracțiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice în vederea introducerii profilelor genetice în SNDGJ sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege”, curtea fiind de acord cu cele dispuse în acest sens.
Pentru considerentele arătate, curtea, constatând întemeiate apelurile declarate de parchet și inculpat, în conformitate cu prevederile art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, le va admite.
Va desființa în parte sentința penală atacată și, în rejudecare, va proceda în sensul celor mai sus arătate.
Cum inculpatul s-a aflat, pe parcursul soluționării apelurilor, în stare de arest preventiv, în temeiul art. 422 Cod procedură penală coroborat cu art. 72 alin. 1 Cod penal, prezenta instanță va deduce în continuare, din pedeapsa aplicată acestuia, durata arestării preventive de la data de 18.01.2016 la zi.
Văzând și disp. art. 275 alin. 3 Cod procedură penală,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, admite apelurile declarate de P. de pe Tribunalul Suceava și de inculpatul O. D., fiul lui C. și C., născut la data de 21.06.1976 în municipiul Vatra Dornei, județul Suceava, domiciliat în oraș Broșteni, ., județ Suceava, CNP_, împotriva sentinței penale nr. 8 din data de 18.01.2016 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr._ .
Desființează în parte sentința penală mai sus menționată și în rejudecare:
Înlătură, din sentința penală, dispoziția de condamnare a inculpatului O. D. la pedeapsa principală de 6 (șase) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 188 Cod penal.
Condamnă pe inculpatul O. D. pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prev. de art. 188 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, art. 75 alin. 1 lit. a Cod penal, art. 76 alin. 1 Cod penal, la pedeapsa de 8 (opt) ani și 6 (șase) luni închisoare.
Face aplicarea art. 72 alin. 1 Cod penal relativ la pedeapsa de 8 (opt) ani și 6 (șase) luni închisoare aplicată inculpatului (în loc de pedeapsa de 6 ani închisoare).
Menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare prezentei decizii.
În temeiul art. 422 Cod procedură penală coroborat cu art. 72 alin. 1 Cod penal, deduce în continuare, din pedeapsa aplicată inculpatului O. D., durata arestării preventive de la data de 18.01.2016 la zi.
În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare din apel, avansate de stat, rămân în sarcina acestuia, din care suma de 260 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Suceava.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11.02.2016.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red.: C.V.
Tehnored.: I.C.
8 ex./24.02.2016
Jud. fond: B. I.D.
| Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 15/2016.... → |
|---|
