Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 320/2015. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 320/2015 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 17-06-2015 în dosarul nr. 115/102/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU M.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 320/A
Ședința publică din data de 17 iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. A. M.
JUDECĂTOR: G. F.
GREFIER: P. A.
MINISTERUL PUBLIC - P. de pe lângă Curtea de Apel Târgu M. este reprezentat de procuror D. Z.
Pe rol se află pronunțarea asupra apelului declarat de inculpatul R. R. împotriva sentinței penale nr. 93/2 aprilie 2015 pronunțată de Tribunalul M..
La apelul nominal făcut în ședință publică se contată lipsa părților și a reprezentantului Ministerului Public.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile în fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 10 iunie 2015, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre și prin care s-a dispus amânarea pronunțării asupra cauzei la data de 17 iunie 2015, ora 12,00.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față constată:
Prin sentința penală nr. 93/2.04.2015 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ s-a dispus
I. În temeiul art. 386 Cod procedură penală, respingere ca nefondată, cererea formulată de apărătorul ales al inculpatului R. R., referitoare la schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea de omor, rămasă în forma tentativei, prevăzută de art. 32 Cod penal, raportat la art. 188 al. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 199 al. 1 Cod penal, în infracțiunea de omor, rămasă în forma tentativei, prevăzută de art. 32 Cod penal, raportat la art. 188 al. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 199 al. 1 Cod penal, raportat la art. 75 al. 1 lit. a Cod penal.
II. În baza art. 396 al. 2 Cod procedură penală, condamnă inculpatul R. R.:
În temeiul art. 32 Cod penal, raportat la art. 188 al. 1 și 2 Cod penal și art. 199 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 375al. 1 și 2, art. 374 al. 4 și art. 396 al. 10 din Cod procedură penală la pedeapsa de:
- 3 (trei) ani și 4 (patru) luni închisoare,
pentru comiterea infracțiunii de omor, rămasă în forma tentativei.
În baza art. 67 al. 2 Cod penal, coroborat cu art. 68 al. 1 lit. c Cod penal, aplică inculpatului, pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 al. 1 literele a, b și h Cod penal, constând în:
dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice,
dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și
dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme,
pe o durată de 1 an, pedeapsă care se va executa după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.
În baza art. 65 al. 1 și 3 Cod penal interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 literele a, b și h Cod penal:
dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice,
dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și
dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme,
pedeapsă care se va executa din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.
În baza art. 72 al. 1 Cod penal, raportat la art. 404 al. 4 lit. a Cod procedură penală, scade din pedeapsa aplicată durata reținerii pe 24 h, din data de 28 noiembrie 2014, precum și durata arestării preventive, începând cu data de 28 noiembrie 2014 și până la zi.
În temeiul art. 399 al. 1 Cod procedură penală, menține inculpatul în stare de detenție.
În baza art. 162 al. 1 și 3 Cod procedură penală, bunurile, respectiv:
- un tricou de culoare albă și gri, ridicat de la inculpatul R. R., aflat în coletul plic nr. 1;
- un cuțit tip briceag cu lama de 8 cm și mâner cu lungimea de 10 cm, ridicat de la inculpatul R. R., aflat în coletul plic nr. 2,
având regimul mijloacelor materiale de probă - păstrate în prezent la Camera de corpuri delicte a Tribunalului M., fiind înregistrate la poziția nr. 1/2015, în Registrul de valori și corpuri delicte, în baza procesului verbal încheiat la data de 19.01.2015 - urmează traseul dosarului de fond.
În temeiul art. 404 al. 6 Cod procedură penală, dispune înștiințarea persoanei vătămate R. J. cu privire la eliberarea, în orice mod, a condamnatului din executarea pedepsei principale mai sus menționate.
În temeiul art. 7 al. 1, raportat la art. 4 al. 1 lit. b din Legea nr. 76/2008 și la punctul 1 din Anexa la Legea nr. 76/2008, dispune prelevarea, de la inculpat, a probelor biologice necesare în vederea introducerii profilului său genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
În baza art. 5 al. 5 din Legea nr. 76/2008, îl informează pe inculpat cu privire la faptul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului său genetic.
III. 1.) Ia act că persoana vătămată R. J., cu domiciliul în comuna Fântânele, ., jud. M., nu a formulat pretenții civile în cauză.
2.) În baza art. 397 al. 1, art. 19 al. 1 și art. 25 al. 1 Cod procedură penală, coroborat cu art. 1.357, art. 1.381 și art. 1.386 Cod civil, raportat la art. 313 al. 1 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, admite acțiunea civilă formulată de partea civilă S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ TG.M., prin reprezentanți legali, cu sediul în Tg.M., .. 50, jud. M. și în consecință obligă inculpatul să plătească acestei părți civile suma de 5.609,75 lei, precum și dobânzile legale aferente, începând cu data de 07.12.2014 (data externării persoanei vătămate R. J.) și până la data plății efective, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate cu spitalizarea persoanei vătămate R. J..
IV. În baza art. 274 al. 1 Cod procedură penală, obligă inculpatul R. R. să plătească în favoarea statului suma de 450 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul M. întocmit în dosarul nr. 749/P/2014 și înregistrat la instanță la data de 19 ianuarie 2015, s-a dispus trimiterea în judecată – în stare de arest preventiv - a inculpatului R. R. pentru comiterea infracțiunii de omor, rămasă în forma tentativei, prevăzută și pedepsită de art. 32 Cod penal, raportat la art. 188 Cod penal, cu aplicarea art. 199 al. 1 Cod penal..
În actul de sesizare în esență s-a reținut faptul că inculpatul R. R., la data de 27.11.2014, în jurul orelor 19,00 – 20,00, l-a înjunghiat cu un briceag pe fratele său, R. J., cauzându-i o plagă înjunghiată-tăiată flanc abdominal stâng cu margini liniare cu dispoziție oblică de 11 cm, penetrantă și perforantă, cu eviscerare intestin subțire și hemoperitoneu, care i-a pus viața în pericol și care, a necesitat pentru vindecare 35 - 40 zile de îngrijire medicală.
În cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut comiterea faptei, descriind în mod amănunțit modalitatea în care s-a angajat pe tărâmul ilicitului penal (filele 41-45).
În fața instanței de fond, în acord cu prevederile art. 374 al. 4, raportat la art. 375 al. 1 și 2 Cod procedură penală, la termenul de judecată din data de 20.03.2015 inculpatul a arătat că recunoaște comiterea faptei reținute în actul de sesizare în sarcina lui, solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, cerere care a fost admisă la același termen de judecată (filele 109-112).
Analizând probele administrate în cauză în cursul urmăririi penale precum și în fața noastră s-au reținut următoarele:
La data de 27.11.2014, ora 20,10 organele de cercetare penală din cadrul I.P.J. M. – Postul de Poliție Fântânele, au fost sesizate telefonic de către dispeceratul 112 cu privire la faptul că în ., pe . R. l-a înjunghiat cu un cuțit pe fratele său, R. J..
Din primele investigații a rezultat că la data de 27.11.2014, în jurul orelor 19,00, frații R. au plecat de la domiciliul martorului V. I., iar în stradă, pe fondul unui conflict, R. R. l-a înjunghiat în zona abdominală pe R. J. cu un cuțit pe care îl avea asupra sa, după care agresorul a plecat de la locul faptei, iar persoana vătămată a fost transportată de către martori la spitalul din S. de P., iar de acolo a fost transferat de urgență la S. C. Județean de Urgență M., fiind operat, întrucât prezenta diagnosticul "Plagă abdominală fosă iliacă dr. prin heteroagresiune penetrantă, perforantă cu eviscerație de intestin subțire. Plagă înțepată de jejun. Hemoperitoneu prin secțiune de musculatură parietală abdominală. Plagă tăiată abdominal stâng, șoc hemoragic". S-a practicat sub anestezie generală și intubație oro-traheală: laparatomie mediană exploratorie cu reintroducerea anselor intestinale în cavitatea abdominală. Evacuare hemiperitoneu, lavajul cavității peritoneale. Hemostază pe tranșa de secțiune a musculaturii peretelui abdominal. Sutură parietală. Drenaj al Douglasului. Laparorafie, hemostaza și sutura plăgii submandibulare.
Fiind căutat la domiciliu de către organele de poliție și întrebat cu privire la cele întâmplate, acuzatul R. R. a recunoscut că seara de 27.11.2014 și-a înjunghiat fratele și a predat acestora, un briceag cu mâner din lemn și lama metalică de 8 cm., susținând că este cel folosit la agresarea persoanei vătămate.
În cauză, prin ordonanța din data de 28.11.2014 emisă de P. de pe lângă Tribunalul M. s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracțiunea de tentativă la omor, prevăzută de art. 32 raportat la art. 188 Cod penal, cu aplicarea art. 199 al. 1 Cod penal.
Prin ordonanța din data de 28.11.2014 emisă de aceeași instituție s-a dispus continuarea urmăririi penale față de suspectul R. R. pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor, prevăzută de art. 32 raportat la art. 188 Cod penal, cu aplicarea art. 199 al. 1 Cod penal, iar prin ordonanța din aceeași dată s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale pentru aceeași infracțiune.
I. În fapt:
La data de 27.11.2014, persoana vătămată R. J., soția acestuia R. O., inculpatul R. R., soția acestuia R. V. R., martorii Irimias Z., Irimias Ș., Irimias P. și V. G. – soția martorului V. I. - se aflau în comuna Fântânele, ., jud. M., la domiciliul martorului V. I. – care este fratele persoanei vătămate și a inculpatului - unde au fost invitați să ajute la tăierea porcului.
Persoanele menționate au consumat băuturi alcoolice, respectiv țuică, vin alb și bere, iar după ce animalul a fost sacrificat și tranșat participanții la eveniment au intrat în locuința martorului V. I. pentru a servi masa.
La un moment dat între persoana vătămată R. J. și soția inculpatului, martora R. V. R. a avut loc un schimb de replici – pornind de la o țigară, în sensul că martorul Irimias I. a cerut o țigară de la inculpatul R. R., moment în care martora R. V. R. i-a făcut lui Irimias Ș. observație să nu ceară țigări de la soțul ei pentru că nu prea au bani - în urma cărora R. V.-R. l-a lovit cu palma peste obraz pe persoana vătămată R. J..
Acesta din urmă i-a spus inculpatului să-și stăpânească soția și atunci inculpatul, care avea în mână un cuțit de bucătărie, și-a amenințat fratele că-i va tăia ficatul. Persoana vătămată a răspuns că nu-i nevoie să-i taie ficatul, să iasă în curte, să rezolve problema cu pumnii, nu cu cuțitul. Văzând acestea, martorul V. I. a cerut tuturor să plece de la el din casă.
După aproximativ 15 minute, persoana vătămată R. J. a plecat de la domiciliul martorului V. I., ieșind în stradă unde și-a așteptat soția.
Imediat după el a ieșit și inculpatul R. R. care a scos un briceag și l-a pus la gâtul fratelui său întrebându-l dacă simte lama cuțitului.
Persoana vătămată i-a replicat că nu simte nimic și atunci inculpatul l-a înjunghiat în abdomen, întrebând: „acum simți?”.
După introducerea lamei briceagului în abdomenul persoanei vătămate, inculpatul a executat o tăietură laterală, cauzându-i astfel fratelui său o plagă penetrantă și perforantă cu lungimea de 11 cm, cu eviscerare intestin subțire. Imediat persoana vătămată a căzut la pământ, iar inculpatul a continuat ., lovindu-și fratele cu piciorul în cap și în umăr.
Între timp, în stradă a ieșit soția persoanei vătămate, martora R. O., care l-a împins pe inculpat, îndepărtându-l de persoana vătămată și l-a întrebat ce face, vrea să-i omoare soțul?
Ulterior inculpatul a plecat către casă, iar persoana vătămată a fost transportată de către martori V. I. și Irimias Ș. la spitalul din S. de P., iar de acolo a fost transferat de urgență la S. C. Județean de Urgență M., unde a fost operat.
Din Raportul de expertiză medico-legală nr. 4711/A1/363 emis de IML Tg. M., rezultă că persoana vătămată R. J. prezintă două leziuni traumatice, constând în:
„Plagă înjunghiată-tăiată flanc abdominal stâng cu margini liniare cu dispoziție oblică de 11 cm, penetrantă și perforantă cu eviscerare intestin subțire și hemoperitoneu, respectiv plagă tăiată superficială submandibular stângă.
Leziunile traumatice s-au putut produce la data de 27.11.2014, prin mecanismul de loviri directe repetate cu corp tăietor înțepător (posibil cuțit, briceag).
Pentru vindecare necesită 35 - 40 zile de îngrijire medicală, în caz de evoluție favorabilă.
Viața victimei a fost pusă în primejdie.”
Din declarațiile inculpatului, persoanei vătămate și a martorilor a rezultat că cei doi frați se certau frecvent, în special când consumau băuturi alcoolice, ei s-au bătut și în alte împrejurări, astfel încât cearta dintre inculpat și persoana vătămată petrecută în locuința lui V. I. nu era un eveniment deosebit și în ziua conflictului aceasta nu a depășit o limită deosebită, astfel încât acțiunea inculpatului de a pune în primejdie viața persoanei vătămate nu se justifică doar prin aceea că persoana vătămată i-a spus "hai în stradă să ne batem", mai ales că inculpatul a fost cel care și-a amenințat primul fratele cu un cuțit, iar în momentul ieșirii în stradă, persoana vătămată nu era înarmată cu nici un obiect contondent.
S-a mai reținut faptul că, după ce și-a înjunghiat fratele și în timp ce acesta era căzut pe jos, inculpatul l-a mai lovit cu piciorul în cap și în umăr, iar când martorii au ieșit în stradă, acesta a părăsit locul faptei fără să acorde prim ajutor persoanei vătămate, fără să cheme salvarea sau să anunțe poliția.
Inculpatul, fiind audiat, a declarat că în locuința lui V. I. s-a certat cu fratele său care l-a chemat în stradă să se bată. A arătat că el a ieșit primul în stradă, iar persoana vătămată a venit în fugă după el. Atunci el s-a gândit să scoată briceagul să-și sperie fratele „să nu se mai lege de el”. A fluturat briceagul în aer și în acest timp l-a înjunghiat pe J. în zona burții, nu a tras lama în lateral ci a scos briceagul din burta fratelui și l-a pus în buzunar. Fratele său a căzut la pământ iar el l-a apucat de cap, a pus mâna sub capul lui, moment în care în stradă a ieșit soția lui V. I. și i-a spus să plece acasă.
În fața instanței de fond, inculpatul R. R., la termenul de judecată din 20.03.2015 a arătat că recunoaște comiterea faptei descrisă și reținută în sarcina lui în actul de sesizare, solicitând ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, pe care le cunoaște și le însușește, respectiv pe baza procedurii aplicabile în cazul recunoașterii vinovăției reglementată de prevederile art. 375 al. 1 și 2 Cod procedură penală (filele 109-112).
Ținând cont de dispozițiile înserate în economia art. 375al. 1 și 2, coroborate cu art. 374 al. 4 Cod procedură penală, raportat la poziția procesuală subiectivă exprimată de acuzat, precum și la învinuirea care i se aduce, instanța de fond a considerat că, în speța de față, sunt îndeplinite toate condițiile expres prevăzute în textul legal mai sus amintit, judecata aplicabilă în cazul recunoașterii vinovăției fiind admisibilă, motiv pentru care la același termen de judecată, cererea formulată de inculpat - în acest sens - a fost admisă.
În atare context, în ceea ce privește starea de fapt, interpretând conținutul materialului probator administrat în cursul urmării penale, instanța de fond a apreciat că rezultă, în mod indubitabil, faptul că inculpatul R. R., la data de 27.11.2014, în jurul orelor 19,00 – 20,00, în timp ce se aflau în stradă, l-a înjunghiat cu un briceag pe fratele său, R. J., cauzându-i o plagă înjunghiată-tăiată flanc abdominal stâng cu margini liniare cu dispoziție oblică de 11 cm, penetrantă și perforantă, cu eviscerare intestin subțire și hemoperitoneu, care i-a pus viața în primejdie și care, a necesitat pentru vindecare 35 - 40 zile de îngrijiri medicale.
Starea de fapt mai sus descrisă a fost probată cu următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de cercetare la fața locului cu planșe foto (filele 6-12), procesul-verbal de investigații (fila 13), fotografii judiciare (filele 14-23), declarațiile persoanei vătămate R. J. (filele 24-29), raportul de expertiză medico-legală cu examinarea persoanei, nr. 4711/A1/363 emis de I.M.L. Tg. M. (filele 32-33), acte medicale și diagnostic S. C. Județean De Urgență M. (filele 34-36), proces-verbal (fila 37), declarațiile inculpatului R. R. (filele 41-45; 107-108), declarațiile martorilor V. I., R. O., Irimias Z., I. Ș., R. V. R., Irimias P. (filele 64, 67, 70, 72, 74, 77) și raportul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune M. (filele 100-103).
În drept:
Din conținutul materialului probator administrat pe parcursul desfășurării procesului penal, s-a apreciat că vinovăția inculpatului, în privința săvârșirii infracțiunii de omor, rămasă în forma tentativei, sub aspectul comiterii căreia a fost deferit justiției, este pe deplin dovedită, de altfel acuzatul a recunoscut, fără rezerve, comiterea faptei.
La termenul de judecată din data de 20.03.2015 apărătorul inculpatului a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului, în sensul de a se reține incidența prevederilor art. 75 al. 1 lit. a Cod penal, privind scuza provocării, în condițiile în care, în timp ce se aflau în locuința martorului V. I., persoana vătămată în repetate rânduri l-a chemat pe inculpat afară, ca să se bată cu pumnii, l-a ironizat și chiar l-a înjurat.
Contrar susținerilor apărătorului inculpatului, s-a considerat că în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru a se reține circumstanța atenuantă legală generală a provocării, reglementată de prevederile art. 75 al. 1 lit. a Cod penal, deoarece pentru a se reține această circumstanță, nu este suficientă ca partea vătămată să aibă o comportare injurioasă la adresa inculpatului, un asemenea comportament neputând fi considerată ca fiind gravă, de natură să cauzeze inculpatului o stare de puternică tulburare sau emoție, care să-i inducă acestuia imposibilitatea controlării acțiunilor sale.
Mai mult de atât, din declarațiile martorilor V. I., Irimias Z., Irimias Ș. și R. V. R. audiați în cauză, rezultă că cei doi frați se certau frecvent, mai ales când consumau băuturi alcoolice și în trecut au fost situații în care aceștia s-au și bătut, împrejurare care este în măsură să întărească punctul de vedere mai sus exprimat și anume, în contextul analizat, nu se poate susține sub nicio formă, faptul că presupusul comportamentul injurios al persoanei vătămate la adresa inculpatului ar fi creat acestuia o puternică stare de emoție și acesta a fost motivul comportamentului extrem de violent adoptat de acuzat.
În aceeași ordine de idei, s-a mai menționat că, așa cum rezultă din declarațiile persoanei vătămate și a martorilor audiați, în timp ce se aflau în locuința martorului V. I., pe parcursul desfășurării discuțiilor în contradictoriu dintre persoana vătămată și inculpat, acesta din urmă a afirmat că o să-i taie ficatul persoanei vătămate sau că o să-i scoate mațele.
În consecință, în opinia instanței de fond, cererea formulată de apărătorul inculpatului referitoare la schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului prin reținerea prevederilor art. 75 al. 1 lit. a Cod penal, este nefondată, motiv pentru care în temeiul art. 386 Cod procedură penală a fost respinsă.
Prin urmare s-a argumentat că, în drept fapta inculpatului R. R., care la data de 27.11.2014, în jurul orelor 19,00 – 20,00, în timp ce se aflau în stradă, l-a înjunghiat cu un briceag pe fratele său, R. J., cauzându-i o plagă înjunghiată-tăiată flanc abdominal stâng cu margini liniare cu dispoziție oblică de 11 cm, penetrantă și perforantă, cu eviscerare intestin subțire și hemoperitoneu, care i-a pus viața în primejdie și care, a necesitat pentru vindecare 35 - 40 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor, rămasă în forma tentativei, prevăzută și pedepsită de art. 32 Cod penal, raportat la art. 188 al. 1 și 2 Cod penal.
La încadrarea juridică a faptei au fost reținute și prevederile art. 199 al. 1 Cod penal, deoarece inculpatul a comis infracțiunea analizată asupra fratelui său, care în înțelesul legii penale – și anume potrivit prevederilor art. 177 al. 1 lit. a Cod penal - este membru de familie.
Totodată s-a mai arătat că menționarea celor două alineate ale prevederilor art. 188 Cod penal la încadrarea juridică a faptei nu atrage incidența instituției schimbării încadrării juridice a faptei, întrucât textul de lege care s-a reținut în actul de sesizare nu suferă nici un fel de modificare în materialitatea lui, ci doar sunt menționate expres cele două alineate care îl compun, conferind astfel încadrării juridice o acuratețe juridică suplimentară.
S-a mai notat că inculpatul a aplicat persoanei vătămate lovitura cu briceagul, într-o zonă vitală, respectiv în zona abdominală, iar obiectul contondent folosit avea lungimea totală de aproximativ 18 cm, cu lungimea lamei de tăiș de 8 cm, este apt să producă leziuni tanatogeneratoare (planșa foto – fila 12), a executat o tăietură lungă de aproximativ 11 cm și după înjunghiere i-a aplicat fratelui său, căzut la pământ cu piciorul o lovitură în cap și în umăr, până când martora R. O. l-a împins și l-a îndepărtat de persoana vătămată, iar după comiterea faptei inculpatul nu a luat nicio măsură pentru salvarea vieții persoanei vătămate ci a plecat fără să acorde prim-ajutor și fără să cheme salvarea.
În urma aplicării acestei lovituri persoana vătămată a prezentat diagnosticul „Plagă înjunghiată-tăiată flanc abdominal stâng cu margini liniare cu dispoziție oblică de 11 cm, penetrantă și perforantă cu eviscerare intestin subțire și hemoperitoneu, respectiv plagă tăiată superficială submandibular stângă.”
Așadar, din modalitatea de operare – mai sus descris – în raport cu regiunea anatomică în care inculpatul a aplicat lovitura, cu obiectul folosit și intensitatea loviturii aplicate, s-a putut concluziona, în mod evident, că inculpatul a prevăzut rezultatul faptei lui și a acceptat posibilitatea producerii decesului persoanei vătămate, ceea ce nu s-a întâmplat datorită altor împrejurări și anume acordării îngrijirilor medicale adecvate și intervenției chirurgicale de specialitate la care a fost supusă persoana vătămată.
Cu alte cuvinte, toate cele de mai sus, în opinia instanței de fond au condus la certitudinea existenței intenției directe, referitor la comiterea infracțiunii de omor, rămasă în forma tentativei, acuzatul prevăzând rezultatul faptei sale și a urmărind producerea lui.
II. Individualizarea pedepsei.
La individualizarea pedepsei aplicate, pentru fapta penală reținută, instanța de fond a urmărit criteriile prevăzute de normele de drept penal și procedural penale și anume:
- gradul de pericol social concret al infracțiunii, concretizat în împrejurări care compun conținutul constitutiv al infracțiunii de omor, rămasă în forma tentativei, dar și extrinseci acestora, cum sunt, în esență: acțiunea susținută a inculpatului în realizarea rezultatului, locul săvârșirii acțiunii infracționale, urmările cauzate, toate imprimând activității infracționale un grad apreciabil de pericol social;
- atitudinea inculpatului față de valorile umane fundamentale subiective, care nu a ezitat să adopte o conduită violentă față de persoana vătămată, folosindu-se în acest sens de propriile forțe, precum și de un corp contondent. Într-o societate civilizată un asemenea comportament agresiv nu este compatibil cu normele de conviețuire și nu trebuie, sub nicio formă, ca tratamentul penal aplicat să creeze inculpatului impresia că asemenea fapte sunt tolerate, ci din contră inculpatul, trebuie să conștientizeze și să înțeleagă pe deplin consecințele unei asemenea activității agresive și în viitor să adopte o conduită care să îl țină departe, în orice conjunctură, de orice ilicit penal;
- dispozițiile părții generale a Codului penal,
- concluziile referatului de evaluare întocmit de Serviciul de probațiune M.,
- persoana inculpatului și menționăm că, potrivit extrasului de cazier judiciar (filele 38-39, dosar de urmărire penală), acuzatul în trecut a mai fost sancționat cu amendă administrativă pentru comiterea unor infracțiuni de furt calificat,
- circumstanțele reale ale comiterii faptei, situația socială și familială a inculpatului, nivelul său de educație, vârsta și mediul din care provine,
- dispozițiile părții generale a Codului penal, raportat și la prevederile art. 375 al. 1 și 2, art. 374 al. 4 și art. 396 al. 10 Cod procedură penală, care stipulează în mod expres faptul că în situația judecății în cazul recunoașterii vinovăției, inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege. Aplicând acest raționament de calcul matematic în speța de față, în condițiile în care potrivit normelor prevăzute în Codul penal, infracțiunea de omor, rămasă în forma tentativei, pedepsește cu închisoarea de la 5 ani la 12 ani și 6 luni, limita minimă specială a pedepsei pentru această infracțiune reținută va fi de 3 ani și 4 luni închisoare, iar cea maximă de 8 ani și 4 luni închisoare.
Sintetizând aceste elemente de individualizare, s-a considerat că o pedeapsă egală cu minimul special, respectiv în cuantum de 3 ani și 4 luni închisoare, aplicată inculpatului R. R., pentru comiterea infracțiunii de omor rămasă în forma tentativei, prevăzută de art. 32 Cod penal, raportat la art. 188 al. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 199 al. 1 Cod penal, va reprezenta un tratament penal just, în contextul dat, realizându-se totodată și scopul sancțiunii penale, fiind respectat și principiul proporționalității directe a sancțiunii oglindit în cuantumul pedepsei stabilite.
În baza art. 67 al. 2 Cod penal, raportat la art. 68 al. 1 lit. c Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 al. 1 lit. a, b și h Cod penal, a interzicerii exercițiului:
dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice,
a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, precum și
a dreptului de a deține, purta și folosi orice categorie de arme,
pe o durată de 1 an, pedeapsă care se va executa după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.
Totodată, în temeiul art. 65 al. 1 și 3 Cod penal, s-au interzis inculpatului, în condițiile și pe durata prevăzută de textul legal arătat, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b și h Cod penal, adică:
a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice,
a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, precum și
a dreptului de a deține, purta și folosi orice categorie de arme,
pedeapsă care se va executa din momentul rămânerii definitive a acestei hotărâri și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
Având în vedere cuantumul pedepsei închisorii asupra căruia instanța de fond s-a oprit, s-a considerat că detenția reprezintă singura modalitate de executare a sancțiunii penale aplicate.
Pornind de la natura și gravitatea infracțiunii pentru care acuzatul a fost trimis în judecată și tras la răspundere penală, întrucât infracțiunea de omor este menționată în cazul infracțiunilor pentru care pot fi prelevate probe biologice, în vederea introducerii profilului genetic al acuzatului în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, în temeiul art. 7 al. 1, raportat la art. 4 al. 1 lit. b din Legea nr. 76/2008 și la punctul 1 din Anexa la Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea, de la inculpat, a probelor biologice necesare în vederea introducerii profilului lui genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
În baza art. 5 al. 5 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus informarea inculpatului cu privire la faptul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului lui genetic.
Ținând cont de poziția procesuală exprimată de persoana vătămată la termenul de judecată din data de 16.02.2015 (fila 72 verso), în temeiul art. 404 al. 6 Cod procedură penală, s-a dispus înștiințarea persoanei vătămate R. J. cu privire la eliberarea, în orice mod, a condamnatului din executarea pedepsei principale mai sus menționate.
Măsurile preventive.
Prin ordonanța procurorului de la P. de pe lângă Tribunalul M. din data de 28 noiembrie 2014, s-a dispus reținerea inculpatului, pe o perioadă de 24 de ore, începând cu data de 28.11.2014, ora 15,50 și până la data de 29.11.2014, ora 15,50 (filele 50-51).
Prin încheierea penală nr. 108/DL din 28.11.2014, emisă de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului M., rămasă definitivă prin încheierea penală nr. 41/CU/CDL din 08.12.2014 a Curții de Apel Tg.M., s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 28.11.2014 până la data de 27.12.2014, iar ulterior măsura privativă de libertate a fost prelungită prin încheierea penală nr. 112/DL din 22.12.2014, pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului M. și menținută succesiv de judecătorul de cameră preliminară și instanță, în prezent inculpatul fiind judecat în stare de arest preventiv (filele 92-94, 96, 114).
Având în vedere dispozițiile art. 72 al. 1 Cod penal, raportat la art. 404 al. 4 lit. a Cod procedură penală, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii pe 24 de h din data de 28 noiembrie 2014, precum și durata arestării preventive, începând cu data de 28 noiembrie 2014 și până la zi.
În temeiul art. 399 al. 1 Cod procedură penală, a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului, deoarece temeiurile de drept și de fapt, care au stat la baza luării acestei măsuri preventive, subzistă și în prezent, dar și pentru a asigura executarea pedepsei aplicate.
Mijloace materiale de probă.
P. de pe lângă Tribunalul M. împreună cu dosarul cauzei ne-a înaintat și următoarele bunuri: un tricou de culoare albă și gri, ridicat de la inculpatul R. R., aflat în coletul plic nr. 1 și un cuțit tip briceag cu lama de 8 cm și mâner cu lungimea de 10 cm, ridicat de la inculpatul R. R., aflat în coletul plic nr. 2, obiecte care sunt menționate în procesul-verbal întocmit la data de 19.01.2015 (fila 1 verso), fiind înregistrate la poziția nr. 1/2015 din Registrul de valori și corpuri delicte din cadrul Tribunalului M..
În baza art. 162 al. 1 și 3 Cod procedură penală, bunurile, respectiv:
- un tricou de culoare albă și gri, ridicat de la inculpatul R. R., aflat în coletul plic nr. 1;
- un cuțit tip briceag cu lama de 8 cm și mâner cu lungimea de 10 cm, ridicat de la inculpatul R. R., aflat în coletul plic nr. 2,
având regimul mijloacelor materiale de probă - păstrate în prezent la Camera de corpuri delicte a Tribunalului M., fiind înregistrate la poziția nr. 1/2015, în Registrul de valori și corpuri delicte, în baza procesului verbal încheiat la data de 19.01.2015 – s-a dispus că vor urma traseul dosarului de fond.
III. Latura civilă.
1.) Persoana vătămată R. J., prezentă în fața instanței de fond la termenul de judecată din 16.02.2015 a arătat că nu are nici o pretenție civilă de inculpat sub forma daunelor materiale sau morale.
Având în vedere poziția procesuală exprimată de persoana vătămată, s-a luat act de această manifestare de voință, respectiv de împrejurarea că persoana vătămată nu a formulat pretenții civile în cauză.
2.) S. C. Județean de Urgență Tg. M. s-a constituit parte civilă în cauză pentru recuperarea sumei de 5.609,75 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate cu asistența medicală acordată persoanei vătămate R. J., solicitând obligarea inculpatului la plata acestei sume, cu dobânzile legale aferente începând cu data externării până la data plății efective (filele 94-99).
Așa cum rezultă din „Biletul de ieșire din spital”, persoana vătămată R. J. a fost spitalizată în perioada cuprinsă între 27.11.2014 și 07.12.2014 (filele 52-56).
Ținând cont de documentele depuse de această parte civilă aflate la filele 95-99, în care sunt descrise, în mod detailat, materialele folosite și consumate, medicamentele administrate, analizele medicale efectuate și tarifele de spitalizare ocazionate de spitalizarea persoanei vătămate R. J., în baza art. 397 al.1, raportat la art. 19 al. 1 și art. 25 al. 1 Cod procedură penală, coroborat cu art. 1.357, art. 1.381 și art. 1.386 Cod civil, coroborat cu art. 313 al. 1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă S. C. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ TÂRGU M., prin reprezentanți legali și în consecință îl vom obliga pe inculpatul R. R. să plătească acestei părți civile suma de 5.609,75 lei, precum și dobânzile legale aferente, începând cu data de 07.12.2014 (data externării persoanei vătămate R. J.) și până la data plății efective, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate cu asistența medicală acordată persoanei vătămate R. J., cu ocazia spitalizării.
IV. Cheltuielile judiciare.
Pornind de la soluția ce urmează să fie pronunțată în cauză, în temeiul art. 274 al. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească, în favoarea statului suma de 450 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Împotriva aceste sentințe penale a declarat apel în termenul legal inculpatul R. R..
În motivarea cererii de apel, inculpatul a criticat respingerea de către instanța de fond a cererii de schimbare a încadrării juridice a faptei, nereținerea circumstanței atenuante legale prevăzută de art. 75 al. 1 lit. a) Cod penal și nici a circumstanței facultative prevăzută de art. 75 al. 2 lit. a) Cod penal. Inculpatul s-a arătat nemulțumit de faptul că nu s-au redus limitele speciale ale pedepsei cu o treime, așa cum prevăd dispozițiile art. 76 al. 3 Cod penal.
S-a mai învederat faptul că, prin reținerea circumstanțelor atenuante, exista posibilitatea aplicării unei pedepse cu suspendarea sub supraveghere, conform art. 91 Cod penal.
În drept au fost invocat prevederile art. 408-425 Cod procedură penală.
Analizând apelul promovat de inculpatul R. R. prin prisma limitelor prevăzute de art. 417, 418 și 420 Cod procedură penală, instanța de control judiciar constată că este nefondat și urmează a fi respins pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Din coroborarea probatoriului administrat în cauză rezultă că, la data de 27.11.2014, în jurul orelor 19.00-20.00, inculpatul R. R. l-a înjunghiat cu un briceag pe fratele său R. J., cauzându-i o plagă înjunghiată-tăiată flanc abdominal stâng cu margini liniare cu dispoziție oblică de 11 cm, penetrată și perforată, cu eviscerare intestin subțire și hemiperitoneu, care a pus părții vătămate viața în pericol și care, în caz de evoluție favorabilă, necesită 35-40 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor, prevăzută și pedepsită de art. 32 Cod penal rap. la art. 188 al. 1 Cod penal cu aplic. art. 199 al. 1 Cod penal.
Deși în momentul aplicării loviturii propriu-zise nu a fost văzut de alte persoane, vinovăția inculpatului R. R. se desprinde din coroborarea martorilor prezenți la incident.
Martorul V. I., frate cu inculpatul și persoana vătămată, declară în fața organelor de urmărire penală la data de 15.12.2014 (fila 65 verso-66 d.u.p.) Când am ieșit pe poartă, cei doi frați erau în mijlocul drumului, în picioare, unul în fața celuilalt. L-am auzit pe Romuluis spunând
Martorul Irimias Ș. prezent la fața locului, a declarat în fața organelor de urmărire penală (fila 72 verso d.u.p.) faptul că nu a văzut momentul loviturii, întrucât totul a decurs foarte repede, însă l-a văzut pe R. R. că ținea un briceag în mână și era la mică distanță de fratele său, R. J.. Martorul l-a auzit pe agresor afirmând „așa îți trebuie ție”. Când s-a apropiat de persoana vătămată împreună cu martorul V. I., a văzut că în zona abdominală sângera și avea o parte din intestine afară.
Martora Irimias P., mătușă a inculpatului R. R. și a persoanei vătămate R. J., nefiind prezentă la locul faptei, a auzit-o pe partea vătămată R. J. spunând că a fost tăiată de fratele său. Când martora s-a apropiat de persoana vătămată, a văzut că această sângerează, iar în momentul în care și-a ridicat bluza, a văzut o tăietură în abdomen în partea dreaptă.
Persoana vătămată R. J. l-a indicat ca și agresor pe fratele său, R. R. (fila 25 verso d.u.p.), iar acesta din urmă a recunoscut săvârșirea faptei, prevalându-se de procedura simplificată prevăzută de art. 374 al. 4 Cod procedură penală.
Instanța de control judiciar constat faptul că pedeapsa aplicată inculpatului R. R. a fost corect individualizată, instanța de fond expunând în considerentele hotărârii atacate criteriile de individualizare valorificate.
În analiza efectuată de către instanța de fond au fost detaliate motivele pentru care nu poate fi reținută circumstanța atenuantă a provocării, prevăzută de art. 75 lit. a) Cod penal.
Considerente instanței de fond cu privire la neîntrunirea condițiilor prevăzute de lege pentru reținerea circumstanței atenuante a provocării prevăzută de art. 75 al. 1 lit. a) Cod penal vor fi menținute și de către instanța de control judiciar.
Potrivit dispozițiilor legale anterior amintite, constituie circumstanță atenuantă legală săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, provocare produsă prin violență, printr-o atingere gravă adusă demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă.
Prin urmare, actele de provocare săvârșite de persoana vătămată într-unul din modurile expres prevăzute de lege (violență fizică sau psihică, atingere gravă adusă demnității persoanei sau altă faptă ilicită gravă) trebuie să fie de natură să determine agresorului o stare de surescitare nervoasă care îi răpește acestuia posibilitatea de control asupra acțiunilor sale, iar sub imperiul acestei stări inculpatul trebuie să fi comis fapta.
Analizând dosarul cauzei, instanța de control judiciar, în concordanță cu instanța de fond, consideră că solicitarea părții vătămate, adresată inculpatului, de a-și potoli soția „să nu se mai amestece în treburile bărbaților” nu poate fi încadrată în modalitățile provocării expres prevăzute de art. 75 al. 1 lit. a) Cod penal.
Deși inculpatul a susținut în fața organelor de urmărire penală la data de 28.11.2014 (fila 44 d.u.p.) că persoana vătămată „a făcut-o în fel și chip pe nevastă-mea și i-a spus să nu se mai amestece în treburile bărbaților, că dacă ar fi nevasta lui, așa ar bate-o…”, această variantă nu este confirmată de martori V. I., Irimias Z. și Irimias Ș., prezenți la discuție și nici măcar de către soția inculpatului, R. V.-R. care a declarat organelor de urmărire penală la data de 28.11.2014 faptul că „Atunci R. J. (A.) s-a ridicat de pe scaun și s-a îndreptat amenințător către mine, dar nu mi-a făcut nimic, dar mi-a spus să nu mă amestec în treburile bărbaților.” (fila 75 d.u.p.)
Instanța de control judiciar consideră că nici circumstanța atenuantă prevăzută de art. 75 al. 2 lit. a) Cod penal nu poate fi reținută în sarcina inculpatului.
Din materialul probator administrat în cauză nu rezultă că inculpatul R. R. ar fi depus vreun efort pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii. Din relatările martorului Irimias Ș. (declarația din data de 28.11.2014, fila 72 verso d.u.p.) rezultă că, după săvârșirea faptei, inculpatul și soția sa și împreună au plecat în grabă de la locul incidentului. Persoana vătămată R. J. a fost transportată la spitalul din S. de M. de către martorii V. I. și Irimias Ș..
Persoana vătămată R. J., prin declarația din data de 19.12.2014 (fila 28 d.u.p.) a recunoscut că a primit de la soția inculpatului, R. R. V. suma de 400 lei, considerându-se despăgubită și renunțând la pretențiile civile formulate.
Inculpatul nu a achitat despăgubirile civile către S. C. Județean de Urgență.
Totodată, instanța de control judiciar constată că pedeapsa aplicată inculpatului R. R. pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, prevăzută și pedepsită de art. 32 Cod penal rap. la art. 188 al. 1 Cod penal, cu reținerea art. 199 al. 1 Cod penal este egală cu minimul special prevăzut de lege.
Raportat la gravitatea infracțiunii (tentativă de omor), modalitatea de săvârșire (inculpatul nu dosar a introdus lama briceagului în abdomenul persoanei vătămate, ci a executat o tăietură laterală lungă de 11 cm), urmarea produsă (eviscerare intestin subțire și hemiperitoneu), calitatea persoanei vătămate (fratele inculpatului), conținutul referatului de evaluare întocmit de serviciul de probațiune (în care se menționează că inculpatul R. R. și persoana vătămată R. J. sunt cunoscuți în satul R. ca violenți pe fondul consumului de băuturi alcoolice, în cursul anilor anteriori provocând sau participând la mai multe scandaluri și se estimează riscul de săvârșire a altor infracțiuni de către inculpatul R. R. ca fiind mediu), instanța de control judiciar apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului este suficient de blândă, neimpunându-se reducerea ei sau schimbarea modalității de executare.
Cu privire la măsurile preventive
În baza art. 72 Cod penal se va deduce din pedeapsa aplicată perioada arestării preventive de la momentul pronunțării instanței de fond, 2.04.2015, la zi.
Cu privire la cheltuielile judiciare
Conform art. 275 al. 2 Cod procedură penală, în cazul declarării apelului, recursului în casație ori al introducerii unei contestații sau oricărei alte cereri, cheltuielile judiciare sunt suportate de persoana căreia i s-a respins ori care și-a retras apelul, recursul în casație, contestația sau cererea.
Prin urmare, instanța de control judiciar va obliga inculpatul la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel ( 2 termene), din care suma de 200 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu (delegația nr. 1381/13.05.2015) va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 421 pct. 1 lit. b) Cod procedură penală respinge ca nefondat apelul formulat de inculpatul R. R. [fiul lui J. și I., născut la data de 24.12.1984 în S. de P., jud. M., domiciliat în . ., cetățean român, căsătorit, 2 copii minori, studii 4 clase, stagiu militar nesatisfăcut, ziler, identificat prin C.I. . nr._, CNP_, în prezent deținut în Penitenciarul Târgu M.] împotriva sentinței penale nr. 93/2.04.2015 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ .
În baza art. 72 Cod penal deduce perioada arestării preventive de la data de 2.04.2015 la zi.
În baza art. 275 al. 2 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu (delegația nr. 1381/13.05.2015) va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.06.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
S. A. M. G. F.
GREFIER
P. A.
Red./tehnored. S.A.M./ 5ex./18.06.2015
Jud. fond. S. B.
| ← Ameninţarea (art. 193 C.p.). Decizia nr. 328/2015. Curtea de... | Ucidere din culpă (art.192 NCP). Decizia nr. 344/2015. Curtea... → |
|---|
