Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 147/2016. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ
Comentarii |
|
Decizia nr. 147/2016 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 03-03-2016 în dosarul nr. 147/2016
ROMÂNIA
C. DE A. TÂRGU M.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Cod ECLI
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr.147/A
Ședința publică din 03 Martie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE dr.M. V.
Judecător D. C. U.
Grefier G. C.
Pe rol pronunțarea asupra apelurilor formulate de către:
- P. de pe lângă Judecătoria Tg.M.,
- inculpatul B. M. L. (fiul lui M. E. si E., nascut la 03.02.1977, in Tirgu-M., jud. M., CNP_, domiciliat in Tirgu-M., ., .),
împotriva sentinței penale nr.964 din 8 septembrie 2015 pronunțată de Judecătoria Tg.M. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților și a reprezentantului Ministerului Public.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Mersul dezbaterilor și susținerilor în fond ale participanților la proces au fost consemnate în încheierea de ședință din 17 februarie 2016, când s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 3 martie 2016. Încheierea amintită face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C. DE A.
Asupra căilor de atac de față,
1. Prezentarea sesizărilor. Prin cererile înregistrate la această instanță sub nr._ /28 octombrie 2015, inculpatul B. M. C. și P. de pe lângă Judecătoria Tg.-M. au declarat apel împotriva sentinței penale nr. 964/8 septembrie 2015 pronunțate de Judecătoria Tg.-M. în dosarul nr._ .
În motivarea căii de atac, inculpatul contestă temeinicia hotărârii primei instanțe, subliniind că este prea grea pedeapsa de 9 luni închisoare care i-a fost aplicată.
În motivarea apelului său, procurorul critică legalitatea și temeinicia sentinței Judecătoriei Tg.-M., sub următoarele aspecte:
-în mod greșit prima instanță a făcut aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. 10 C. pr. P.., din moment ce inculpatul nu a recunoscut integral faptele reținute în actul de sesizare și judecătoria a respins cererea acestuia de judecare a cauzei pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale;
-în mod greșit instanța de prim grad când a schimbat încadrarea juridică a faptelor nu a reținut dispozițiile art. 37 alin. 1 lit. b C. pen. din 1969, în condițiile în care infracțiunile deduse judecății au fost săvârșite de către inculpat în condițiile recidivei postexecutorii;
-din probele administrate în cauză rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului există, a ost săvârșită de către inculpatul B. M. L. la data de 6 aprilie 2012 și constituie infracțiunea incriminată de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 republicată (în forma în vigoare la data faptei), astfel că în mod greșit judecătoria a dispus achitarea inculpatului, în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c C. pr. P.., în privința acestei infracțiuni.
Analizând apelurile pendinte, prin prisma materialului dosarului nr._ al Judecătoriei Tg.-M., a motivelor invocate, a susținerilor și concluziilor reprezentantului Ministerului Public și ale inculpatului, precum și din oficiu, în limitele efectului devolutiv, se rețin următoarele:
2. Prezentarea hotărârii atacate. Prin sentința penală nr. 964/8 septembrie 2015, Judecătoria Tg.-M.:
-în temeiul art. 386 alin. 1 Cod de procedura penala, a admis propunerea de schimbare a încadrării juridice a faptelor retinute prin Rechizitoriu in sarcina inculpatului B. M. L., si in parte pe cea formulata din oficiu.
-a schimbat incadrarea juridica a faptelor retinute prin Rechizitoriu in sarcina inculpatului din infractiunile de conducere unui vehicul pe drumurile publice de catre o persoana avand permisul de conducere anulat, prev de 335 alin.2 Cod penal si conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului, prev de art. 336 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin.2 Cod penal si a art.5 Cod penal, in infractiunile de conducere unui autovehicul pe drumurile publice de catre o persoana avand permisul de conducere anulat, prev de art. 86 alin. 2 OUG nr. 195/2002 republicata si conducere pe drumurile publice a unui autovehicul avand in sange o imbibatie alcoolica peste limita legala, prev de art. 87 alin. 1 OUG nr. 195/2002 republicata, cu aplicarea art. 33 lit.b Cod penal din 1969 si a art.5 Cod penal.
-în temeiul art. 396 alin.5 Cod de procedura penal, raportat la art. 16 alin.1 lit. c Cod de procedura penala, l-a achitat pe inculpat de sub acuza savarsirii infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul avand in sange o imbibatie alcoolica peste limita legala, prev de art. 87 alin. 1 OUG nr. 195/2002 republicata, cu aplicarea art.5 Cod penal
-în temeiul art. 396 alin. 1, 2,10 Cod de procedura penala, raportat la art. 86 alin. 2 OUG nr. 195/2002 republicata, cu aplicarea art.5 Cod penal, l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa principala de 9 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de conducere unui autovehicul pe drumurile publice de catre o persoana avand permisul de conducere anulat, pe care o va executa cu privare de libertate
-în temeiul art. 71 Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 12 din Legea nr. 187/2012, a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevazute de art. 64 alin 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, de la data ramanerii definitive pana la terminarea executarii pedepsei principale rezultante, pana la gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori pana la implinirea termenului de prescriptie a executarii acesteia, cu titlul de pedeapsa accesorie.
-în temeiul art. 274 alin.1 Cod de procedura penala, l-a obligat pe inculpat la plata sumei totale de 380 lei, reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat în cauză.
Pentru pronunțarea acestei hotărâri, prima instanță a reținut că în data de 6 aprilie 2012, in jurul orelor 17,45, după ce in prealabil a consumat băuturi alcoolice, inculpatul B. M. L. a condus autoturismul marca VW Polo, cu nr. de înmatriculare_, pe DN15 pe direcția Tg-M. – Reghin având permisul de conducere anulat din data de 02.07.2001 si având in sânge o îmbibație alcoolica stabilita la parametrii de 2,5 g‰ alcool pur in sânge la orele 19:15, dupa care a refuzat prelevarea celei de a doua probe de sânge.
De la momentul iesirii de pe carosabil, inculpatul a consumat o cantitate neprecizata de bere dintr-un recipient de 2 litri pana la testare.
Din punct de vedere al laturii subiective, instanta a dedus din circumstantele reale ale savarsirii, ca ambele fapte au fost comise de inculpat cu vinovatie sub forma intentiei.
Pentru a retine starea de fapt obiectiva si subiectiva mai sus mentionata, instanta s-a intemeiat pe toate probele administrate in cauza, inlaturand partial declaratia martorului M. M. din instanta, cand a declarat ca inculpatul nu a consumat bauturi alcoolice ulterior.
Astfel, declaratia de recunoastere a inculpatului este concordanta cu procesul-verbal de constatare a presupusei infractiuni flagrante, cu rezultatul primei probe de sange prelevate, in sensul consumului prealabil de alcool.
De asemenea, inculpatul a declarat constant ca a consumat alcool ulterior opririi in trafic, fapt recunoscut si de politistul rutier O. D. M. in instanta.
De asemenea, probele referite sunt concordante si cu adresa nr._/VI/31.07.2012 a Institutiei Prefectului, jud M., din care rezulta ca nu figura ca posesor de permis de conducere, acesta fiindu-i anulat in data de 02.07.2001.
În urma evaluării celor două legi penale care au succedat de la comiterea faptelor deduse judecății și până la pronunțarea hotărârii, judecătoria a constatat că legea veche este legea penală mai favorabilă aplicabilă în cauză.
În drept, fapta inculpatului din 06.04.2012, cand cu intentie a condus un autovehicul pe drumurile publice de raza jud M. dupa ce permisul sau de conducere fusese anulat intruneste atat pe latura obiectiva cat si pe latura subiectiva elementele constitutive ale infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana avand permisul de conducere anulat, prev de art. 86 alin. 2 OUG nr. 195/2002 republicata, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
In privinta faptei de conducere ulterior consumatrii de alcool, instanța a notat că aceasta nu intruneste pe latura obiectiva elementele constitutive ale infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană avand in sange o imbibatie alcoolica peste limita legala, prev de art. 87 alin. 1 OUG nr. 195/2002 republicata, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
In conditiile in care inculpatul a consumat alcool ulterior opririi in trafic, dintr-o sticla de 2 litri, a face aprecieri asupra influentei cantitatii necunoscute de bere ingerate, limitata la 2 litri, in raport de timpul scurs de la momentul opririi in trafic pana la prima recoltare, la randul sau cunoscut cu aproximatie, dar de cel putin 1 ora si jumatate plus timpul necesar interventiei politistului rutier, pentru a decela alcoolemia de la data conducerii in trafic in raport de cea provenita din consumul anterior de alcool necesita o expertiza retroactiva, or aceasta este imposibila in concret.
Neputand fi probata dincolo de orice dubiu, fapta nu exista.
Pornind de la criteriile de individualizare judciară a pedepsei prevăzute de art. 72 C. pen., instanța a aplicat inculpatului pedeapsa de 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 86 alin. 2 OUG nr. 195/2002 republicata.
In privinta pedepselor accesorii, instanța a constatat că se impune in temeiul art. 71 Cod penal din 1969, cu aplicarea art. 12 din Legea nr. 187/2012, interzicerea exercițiului drepturilor inculpatului, in concret fata de natura infractiunii, cele prevazute de art. 64 alin 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal din 1969, de la data ramanerii definitive, pana la terminarea executarii pedepsei rezultante principale, pana la gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori pana la implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei, cu titlul de pedeapsa accesorie.
Din punct de vedere al individualizarii solutiei procesuale, intrucat instanta a stabilit pe baza de probe dincolo de orice dubiu ca fapta de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana avand permisul de conducere anulat in urma savarsirii carora inculpatul a fost trimis in judecata in prezenta cauza exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat, tinand cont de individualizarea executarii acestora deja efectuata, se impune aplicarea solutiei procesuale prevazute de art. 396 alin. 1, 2 Cod de procedura penala, respectiv condamnarea inculpatului pentru savarsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana avand permisul de conducere anulat, prev de art. 86 alin. 2 OUG nr. 195/2002 republicata.
In privinta faptei de conducere sub influenta alcoolului, deoarece nu s-a stabilit dincolo de orice dubiu ca ar constitui infractiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană avand in sange o imbibatie alcoolica peste limita legala, prev de art. 87 alin. 1 OUG nr. 195/2002 republicata, se impune achitarea inculpatului, in temeiul art. 396 alin.5 Cod de procedura penal, raportat la art. 16 alin.1 lit. c Cod de procedura penala
3. Considerentele instanței de apel.
3.1. Asupra apelului inculpatului B. M. C., remarcăm că în ceea ce privește constatarea existenței faptei de conducere a unui vehicul având permisul de conducere anulat, a săvârșirii acesteia la data de 6 aprilie 2012 de către inculpatul B. M. L. și a împrejurării că această faptă constituie infracțiunea incriminată de art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 republicată; natura și durata pedepsei principale stabilite pentru săvârșirea acestei infracțiunii; natura pedepsei accesorii aplicate; obligarea inculpatului la suportarea cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză și cuantumul acestor cheltuieli, hotărârea primei instanțe este la adăpost de critici.
Referitor la motivul de apel invocat de inculpat nu îl vom primi și, făcând trimitere la dispozițiile art. 72 C. pen. din 1969, constatăm pe de o parte gravitatea medie a infracțiunii săvârșite de către inculpat, ilustrată în împrejurările care compun conținutul constitutiv ale infracțiunii prevăzute de art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 republicată, cât și extrinseci acestuia, cum sunt în esență faptul că, deși permisul de conducere i-a fost anulat încă din 2001, inculpatul a condus vehiculul pe drumurile publice, distanța mare parcursă cu autoturismul la o oră la care traficul pe drumurile publice era aglomerat. Observăm în acest context și urmările periculoase cauzate de activitatea inculpatului, care a pus în primejdie imediată siguranța traficului rutier. Pe de altă parte, observăm și persoana inculpatului, care nu este la primul conflict cu legea penală, săvârșind infracțiunea în condițiile recidivei postexecutorii raportat la condamnarea de 8 luni închisoare pronunțată prin sentința penală nr. 685/2011 a Judecătoriei Tg.-M. pentru săvârșirea unei alte infracțiuni de conducere a unui vehicul cu permisul de conducere anulat. De altfel, aceasta nu este singura condamnare din trecutul inculpatului pentru infracțiuni îndreptate împotriva siguranței circulației pe drumurile publice, el fiind sancționat pentru infracțiuni similare și prin sentințele penale 1130/1999, nr. 1776/2002 ale Judecătoriei Tg.-M. și nr. 50/2006 a Judecătoriei O. S.. Chiar dacă în raport cu aceste condamnări s-a împlinit termenul de reabilitare, reabilitarea nu șterge și trecutul inculpatului și faptul că acesta nu a tras învățăminte din acest trecut și a săvârșit din nou o infracțiune contra siguranței pe drumurile publice.
În raport cu aceste criterii obiective –privind fapta și subiective –privind persoana inculpatului, pedeapsa de 9 luni închisoare stabilită în prim grad este proporțională, această instanță neidentificând nici un motiv de reducere a acesteia.
În considerarea acestor idei, apelul inculpatului B. M. C. este nefundat, urmând să fie respins ca atare, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C. pr. pen.
3.2. Asupra apelului Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg.-M., acesta este fondat, iar argumentele expuse în continuare determină, în baza art. 421 pct. 2 lit. a C. pr. pen., admiterea căii de atac cu consecințele desființării în parte a sentinței penale nr. 964/8 septembrie 2015 și rejudecării în apel a pricini, în următoarele limite:
a) Inculpatul nu a recunoscut integral faptele descrise în actul de sesizare a instanței, astfel că în mod just prima instanță a respins cererea sa de judecare a cauzei în procedura abreviată, iar judecata în prim grad nu s-a desfășurat după procedura prevăzută de art. 375 alin. 1 și 2 C. pr. P.. În plus, în apel pentru considerente expuse la lit. c, se va dispune o soluție de condamnare și în privința infracțiunii contestate de către inculpat. În aceste împrejurări, nu sunt aplicabile dispozițiile art. 396 alin. 10 C. pr. P.., privind reducerea limitelor speciale ale pedepsei, reținute de prima instanță.
b) Datorită tratamentului sancționator mai bând al concursului de infracțiuni, prevăzut în Codul penal din 1969, legea penală veche este mai favorabilă inculpatului, fapt reținut în mod corect în prim grad. În raport cu condamnarea de 8 luni dispusă prin sentința penală nr. 685/2011 a Judecătoriei Tg.-M. și cu momentul la care a expirat executarea acestei pedepse (mai 2011), având în vedere că în 6 aprilie 2012 nu se împlinise încă termenul de reabilitare, noile infracțiuni au fost săvârșite de inculpat în condițiile recidivei postexecutorii, așa cum sunt prevăzute de art. 37alin. 1 lit. b C. pen. din 1969. Cum legea penală veche în ansamblul său este mai favorabilă inculpatului, nu prezintă importanță că potrivit legii noi, condamnarea anterioară nu mai atrage starea de recidivă. De aceea, la încadrarea juridică a celor două infracțiuni, trebuie reținute și dispozițiile art. 37alin. 1 lit. b C. pen. din 1969.
c) În rejudecare, în urma reevaluării materialului probator al dosarului, constatăm că procesul verbal de verificare încheiat de organele de poliție rutieră, buletinul de examinare clinică însoțitor al probelor biologice în vederea determinării gradului de intoxicație etilică, buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie, declarațiile inculpatului date în cursul urmăririi penale, precum și declarațiile martorilor M. M., P. I. A. și O. D. M., toate aceste probe contrazic teza avansată de inculpatul B. M. C. în cursul judecății și acceptată de către instanța de prim grad și demonstrează că în fapt la data de 6 aprilie 2012, în jurul orei 17,30-17,45, după ce în prealabil inculpatul a consumat băuturi alcoolice, având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală și în condițiile în care avea permisul de conducere anulat din data de 2 iulie 2001, a condus autoturismul marca VW Polo, cu nr. de înmatriculare_, pe DN15 în direcția de mers Tg.-M.-Reghin.
Astfel, din declarațiile inculpatului și ale martorului M. M. și din procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante rezultă că procesul infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul sub influența alcoolului s-a epuizat cel mai târziu în data de 06.04.2012, ora 17:30-17:45, când a avut loc accidentul pe șoseaua DN 15 din localitatea P..
Din declarațiile inculpatului și ale martorilor P. I. A. și O. D. M. reiese, într-adevăr că după producerea evenimentului rutier și până la sosirea echipajului de poliție,inculpatul împreună cu P. I. A. și I. P. au consumat bere dintr-un pet de 2 litri, cantitatea de alcool consumată fiind însă una redusă (500 ml, maxim 1000 ml).
Totuși, la momentul în care inculpatul a condus autoturismul, acesta a avut în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, de 2,5g%0, cum s-a constatat prin buletinul de analiză toxicologică. În acest sens, notăm că însuși inculpatul a afirmat în declarațiile făcute în cursul urmăririi penale (a căror retractare parțială nu a reușit să o explice în fața instanței) că, la momentul producerii evenimentului rutier, se afla sub influența băuturilor alcoolice, deoarece toată noaptea precedentă și până dimineața a băut țuică de prune și bere. Martorul M. M., care s-a deplasat la locul accidentului imediat după producerea acestuia și înainte ca inculpatul să fi băut bere din petul de 2 litri, a subliniat că B. M. C. se afla într-o vădită stare de ebrietate. Totodată, în procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante s-a consemnat că la ora 17:45 organele de poliție au fost anunțate telefonic despre accident și s-au deplasat imediat la fața locului, ocazie cu care au constatat că toți pasagerii autoturismului emanau vapori de alcool. Martorului O. D. M., agentul de poliție care s-a prezentat la locul accidentului, a menționat că inculpatul B. M. L. era în stare de ebrietate, emanând alcool. În acest context și având în vedere că metabolizarea alcoolului începe între 60 până la 120 minute și se desfășoară într-un ritm constant de 0,15 -0,20 gr %0 pe oră, dată fiind cantitatea foarte redusă de alcool consumată de inculpat după producerea accidentului și până cel târziu la ora 18:45 când a fost testat cu aparatul etilotest, este imposibil ca la momentul la care i-a fost recoltată proba de sânge - ora 19:15, să se fi absorbit toată cantitatea de alcool ingerată în cursul nopții și să fi fost determinantă la alcoolemia rezultată în sânge doar cantitatea consumată după producerea accidentului.
În drept, activitatea inculpatului constituie infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, prev. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 republicată (în forma în vigoare la data de 6 aprilie 2012), cu reținerea art. 37 alin. 1 lit. b C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen.
Constatând, dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta dedusă judecății există, că ea a fost săvârșită în 6 aprilie 2012 de către inculpatul B. M. L. și constituie infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, în rejudecare vom dispune condamnarea inculpatului și pentru comiterea acestei infracțiuni.
La alegerea și individualizarea pedepsei stabilite inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, avem în vedere criteriile dezvoltate mai sus la pct. 3.1., la care se adaugă în cazul particular al infracțiunii examinate gradul ridicat de alcoolemie avut în sânge de inculpat la momentul conducerii autoturismului pe drumurile publice care imprimă infracțiunii un caracter grav, precum și împrejurarea că în fața instanței inculpatul nu și-a asumat responsabilitatea faptei sale. În raport cu criteriile prescrise de art. 72 C. pen. din 1969, vom stabili în sarcina inculpatului pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii conducere a unui vehicul sub influența alcoolului.
În baza art. 34 alin. 1 lit. b c referire la art. 33 lit. b C. pen. din 1969, vom contopi pedepsele de 9 luni închisoare și2 ani închisoare stabilite pentru infracțiunile deduse judecății și vom aplica inculpatului B. M. L. pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, care este proporțională și satisface în concret și eficient nevoile reinserției sociale și prevenției generale.
4. Cheltuielile judiciare.
Având în vedere soluția principală adusă apelului inculpatului, pentru culpa sa procesuală, dată de promovarea unei căi de atac nefondate, potrivit art. 275 alin. 2 C. pr. P.., inculpatul este ținut să suporte o parte din cheltuielile judiciare avansate de stat în al doilea grad, în cuantum de 100 lei, care reprezintă costul suportului tehnic și de hârtie pe care s-au efectuat actele procesuale și procedurate necesare soluționării apelului.
Conform art. 275 alin. 3 C. pr. P.., va rămâne în sarcina statului restul cheltuielilor judiciare avansate de stat în apelul procurorului, în sumă de 100 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
1. În conformitate cu art. 421 pct. 1 lit. b C. pr. pen., respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul B. M. L. împotriva sentinței penale nr. 964/8 septembrie 2015 pronunțate de Judecătoria Tg.-M. în dosarul nr._ .
2. În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C. pr. pen., admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Tg.-M. împotriva sentinței penale nr. 964/8 septembrie 2015 pronunțate de Judecătoria Tg.-M. în dosarul nr._ și, în consecință:
3. Desființează în parte sentința penală apelată și, rejudecând în limitele de mai jos:
3.1. În baza art. 386 C. pr. P.., schimbă încadrarea juridică după cum urmează:
a) din infracțiunea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. 2 C. pen. cu reținerea art. 37 alin. 1 lit. b C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen., în aceeași infracțiune, prev. de art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 republicată (în forma în vigoare la data de 6 aprilie 2012), cu reținerea art. 37 alin. 1 lit. b C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen.
b) din infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, prev. de art. 336 alin. 1 C. pen., cu reținerea art. 37 alin. 1 lit. b C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen., în aceeași infracțiune, prev. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 republicată (în forma în vigoare la data de 6 aprilie 2012), cu reținerea art. 37 alin. 1 lit. b C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen.
3.2. În baza art. 396 alin. 1 și 2 C. pr. P.., condamnă pe inculpatul B. M. L. (fiul lui M. E. si E., nascut la 03.02.1977, in Tirgu-M., jud. M., CNP_, domiciliat in Tirgu-M., ., .) la:
- 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 republicată (în forma în vigoare la data de 6 aprilie 2012), cu reținerea art. 37 alin. 1 lit. b C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen.
- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, prev. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 republicată (în forma în vigoare la data de 6 aprilie 2012), cu reținerea art. 37 alin. 1 lit. b C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen.
În baza art. 34 alin. 1 lit. b c referire la art. 33 lit. b C. pen. din 1969, contopește pedepsele stabilite și aplică inculpatului B. M. L. pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.
3.3. Menține restul dispozițiilor sentinței penale apelate, vizând natura pedepsei accesorii aplicate; obligarea inculpatului la suportarea cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză și cuantumul acestor cheltuieli.
4. Potrivit art. 275 alin. 2 C. pr. P.., obligă pe inculpat să suporte o parte din cheltuielile judiciare avansate de stat în apelul inculpatului, în cuantum de 100 lei.
Conform art. 275 alin. 3 C. pr. P.., rămâne în sarcina statului restul cheltuielilor judiciare avansate de stat în apelul procurorului, în sumă de 100 lei.
5. Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 3 martie 2016.
Președinte, Judecător,
dr.M. V. D. C. U.
Grefier,
G. C.
Red./thred.M.V./3.03.2016/3ex.
Jud.fond D. D.- P.
← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... | Vătămare corporală din culpă. Art.196 NCP. Decizia nr.... → |
---|