Ultrajul. Art.257 NCP. Decizia nr. 174/2016. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 174/2016 pronunțată de Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ la data de 11-03-2016 în dosarul nr. 174/2016
ROMÂNIA
C. DE A. T. M.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Cod ECLI ECLI:RO:CATGM:2016:007._
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ nr. 174/A
Ședința publică din data de 11 martie 2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. A. M.
JUDECĂTOR: C. M. R.
GREFIER: C. G.
Pe rol pronunțarea asupra apelului declarat de inculpatul B. V. T. (fiul lui V. T. și D., născut la data de 29.01.1985 în Luduș, jud. M., CNP:_, cu domiciliul în ., ., jud. M., cetățenie română, studii 8 clase, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație și loc de muncă, recidivist), împotriva sentinței penale nr. 149/29.10.2015 a Judecătoriei Luduș.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților și a reprezentantului Ministerului Public.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în cuprinsul încheierii de ședință din data de 7 martie 2016, prin care s-a stabilit termen de pronunțare asupra căii de atac exercitate în cauză pentru data de astăzi, respectiv 11 martie 2016. Încheierea amintită face parte integrantă din prezenta decizie.
C. DE A.
Deliberând asupra cauzei penale de față constată:
P. sentința penală nr. 149/29.10.2015 pronunțată de Judecătoria Luduș în dosarul nr._ s-a dispus:
În temeiul art. 386 C.proc.pen. schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului B. V. T. din infracțiunea de ultraj în formă continuată, prevăzută de art. 257 al. 1, 4 C.pen. cu aplic. art. 35 al. 1 și art. 41 al. 1 C.pen. în infracțiunea de ultraj în formă continuată, prevăzută de art. 257 al. 1, 4 C.pen. raportat la art. 206 al. 1 C.pen. cu aplic. art. 35 al. 1 și art. 41 al. 1 C.pen..
În temeiul art. 257 al. 1, 4 C.pen. raportat la art. 206 al. 1 C.pen. cu aplic. art. 35 al. 1 C.pen., art. 41 al. 1 C.pen. și cu reținerea art. 396 al. 10 C.proc.pen. condamnarea inculpatului B. V. T. la o pedeapsă de 8 luni închisoare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj în formă continuată.
În baza art. 67 al. 1 C.pen. interzicerea drepturilor prevăzute la art. 66 al. 1 lit. a) și b) C.pen. ca pedeapsă complementară pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei.
În baza art. 65 C.pen. interzicerea drepturilor prevăzute la art. 66 al. 1 lit. a) și b) C.pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 72 C.pen. deducerea din pedeapsa închisorii aplicate inculpatului durata reținerii din data de 13.05.2015 și a arestării preventive începând cu data de 14.05.2015 până la 30.07.2015, inclusiv.
În temeiul art. 399 al. 1 C.proc.pen. revocarea măsurii preventive a controlului judiciar reținută în sarcina inculpatului în prezentul dosar.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În data de 12.05.2015, la orele 21:00 persoana vătămată H. T. fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, s-a întâlnit cu agenții care efectuează paza pe raza comunei Zau de Câmpie, S. I. și M. B. E. și au plecat toți trei, cu autoutilitara din dotarea poliției, să efectueze serviciul de patrulare pe raza comunei.
Din declarația persoana vătămată H. T. rezultă că în jurul orelor 00:30 – 00:40, în centrul comunei Zau de Câmpie la sensul giratoriu, i-a observat pe inculpatul B. V. T. și D. I. C., în timp ce se îmbrânceau, fiind vizibil în stare de ebrietate. Având în vedere faptul că D. I. C. avea o pată de sânge în zona frunții, partea vătămată a oprit mașina întrebându-l ce i s-a întâmplat. Înainte de a primi un răspuns, lângă mașină a apărut inculpatul B. V. T., în stare avansată de ebrietate și a început să adreseze injurii și cuvinte obscene la adresa persoanei vătămate, a poliției și a agenților de pază, apoi amenințări la adresa familiilor agentului de poliție și ale paznicilor.
Din declarația persoanei vătămate rezultă că, cu toate că a încercat să-l liniștească pe inculpatul B. V. T., cerându-i să nu mai strige, acesta a continuat să înjure și să amenințe devenind tot mai violent, punându-i persoanei vătămate mâna în piept, timp în care agentul de pază M. B. a intervenit încercând să-l îndepărteze pe inculpatul B. V. T. de persoana vătămată.
Inculpatul l-a lovit cu pumnul în zona feței pe agentul de pază M. B., pe urmă împreună cu D. I. C. l-au lovit pe acesta și cu picioarele, persoana vătămată H. T. fiind nevoit să folosească împotriva acestora un spray iritant pentru a-i determina să se retragă.
În timp ce inculpatul B. V. T. alerga de la fața locului împreună cu D. I. C., au continuat amenințările la adresa agentului de poliție și a paznicilor arătând că se vor întoarce cu bâte și topoare, că o să-i omoare, o să dea foc postului de poliție și mașinilor de poliție și autoturismelor agenților de pază.
După aproximativ 20 de minute, B. V. T. împreună cu D. I. C. și B. V. M. s-au întors la sediul poliției și au continuat să-l amenințe pe agentul de poliție și pe paznicul M. cu acte de violență.
Amenințările inculpatului B. V. T. au continuat până la fața locului a apărut numitul O. C. la vederea căruia inculpatul B. V. T. a încetat amenințările și a plecat împreună cu D. I. C. și martorul B. V. M..
S-a apreciat că situația de fapt reținută de instanță este confirmată și de declarațiile agenților de pază S. I. și M. B. E. care au fost implicați în incident. De asemenea, fiind audiat în cursul urmăririi penale, martorul Gerendi R. a arătat că, în noaptea de 12/13.05.2015, deplasându-se cu autoturismul pe raza comunei Zau de Câmpie, la sensul giratoriu a fost nevoit să oprească autoturismul, întrucât în mijlocul drumului se aflau 4 persoane. A văzut un agent de pază căzut la pământ, care era lovit cu picioarele de două persoane, acolo fiind și agentul de poliție H. T., singurul pe care l-a cunoscut și care încerca să-i îndepărteze pe agresori de victimă. Martorul confirmă că, i-a auzit pe cei doi agresori, în timp ce se îndepărtau, amenințând cu acte de violență pe șeful de post și pe agenții de pază, precum și familiile acestora.
În cauză au mai fost audiați în calitate de martori B. V. M., fratele inculpatului B. V. T. și numita Gudi C. A., cumnata acestuia, însă declarațiile acestora nu se coroborează cu celelalte probe administrate în faza de urmărire penală motiv pentru care instanța le-a înlăturat, considerând că dată fiind legătura de familie a acestor martori cu inculpatul B. V. T. declarațile martorilor au fost date pro causa.
Fiind audiat în fața instanței inculpatul B. V. T. a recunoscut fapta reținută în sarcina sa.
În temeiul art. 386 C.proc.pen. având în vedere că prin actul de sesizare al instanței nu a fost indicată forma de ultraj de care inculpatul s-ar face vinovat, având în vedere că din cuprinsul actului de sesizare rezultă fără dubii că este vorba de ultraj sub forma amenințării instanța, pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului B. V. T. din infracțiunea de ultraj în formă continuată, prevăzută de art. 257 al. 1, 4 C.pen. cu aplic. art. 35 al. 1 și art. 41 al. 1 C.pen. în infracțiunea de ultraj în formă continuată, prevăzută de art. 257 al. 1, 4 C.pen. raportat la art. 206 al. 1 C.pen. cu aplic. art. 35 al. 1 și art. 41 al. 1 C.pen..
În drept, instanța a constatat că fapta inculpatului constând în adresarea pe cale directă, la data de 13.05.2015, a unor amenințări cu acte de violență și cu moartea agentului de poliție H. T., prin două acte materiale distincte, la un interval de 20 de minute între ele, întrunește elementele constitutive a infracțiunii de ultraj în formă continuată prevăzută de art. 257 al. 1 și 4 Cp. raportat la art. 206 al. 1 C.pen. cu aplic. art. 35 al. 1 C.pen. (2 acte materiale).
Elementul material al infracțiunii de ultraj îl reprezintă acțiunea repetată a inculpatului de a-l amenința cu acte de violență și chiar cu moartea pe agentului de poliție H. T., aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Urmarea imediată a infracțiunii constă în starea de pericol pentru autoritatea statului român și, în subsidiar, atingerea adusă libertății persoanei vătămate, iar legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.
Sub raportul laturii subiective, inculpatul a acționat cu intenție directă întrucât a voit să-i inducă o stare de temere persoanei vătămate. Inculpatul și-a dat seama de caracterul nejustificat al acțiunilor sale și a urmărit producerea rezultatului.
La stabilirea și aplicarea pedepsei aplicate pentru fapta reținută în sarcina inculpatului B. V. T., instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 C.pen., circumstanțele reale ale comiterii faptelor – pe timpul nopții, precum și cele personale ale inculpatului – acesta fiind cunoscut cu antecedente penale, dar și incidența dispozițiilor art. 396 al. 10 C.proc.pen..
La stabilirea pedepsei inculpatului instanța a avut în vedere și faptul că infracțiunea reținute anterior a fost săvârșite după ce inculpatul a executat pedeapsa de 3 ani închisoare, însă înainte de reabilitarea sa, aflându-ne astfel în prezența unei stări de recidivă post executorie.
În raport de aceste criterii, având în vedere gravitatea ridicată a infracțiunii săvârșite de către inculpat, a urmărilor mult mai grave pe care fapta săvârșită de către acesta le puteau avea dar și periculozitatea inculpatului care nu a ezitat nici un moment să acționeze împotriva unui reprezentant al statului aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, instanța a apreciat că se impune aplicarea unei pedepse cu închisoarea, în regim de detenție, pentru infracțiunea de care inculpatul se face vinovat, în vederea prevenirii săvârșirii de alte infracțiuni și reeducarea inculpatului.
În raport de cele menționate anterior, în temeiul art. 257 al. 1, 4 C.pen. raportat la art. 206 al. 1 C.pen. cu aplic. art. 35 al. 1 C.pen., art. 41 al. 1 C.pen. și cu reținerea art. 396 al. 10 C.proc.pen. instanța l-a condamnat pe inculpatul B. V. T. la o pedeapsă de 8 luni închisoare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj în formă continuată.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie și complementară, față de natura faptei comise de către inculpat, s-a apreciat că acesta a relevat o atitudine de sfidare a valorilor sociale ocrotite de legea penală, atitudine care determină existența unei nedemnități de a participa la organizarea și reprezentarea comunității din care face parte, deci a unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală. În baza art. 67 al. 1 C.pen., s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de 66 al. 1 lit. a) și b) C.pen., ca pedeapsa complementară pe o durată de 1 an. În temeiul art. 65 C.pen., s-a interzis inculpatului pe durata executării pedepsei principale, exercițiul drepturilor prevăzute de 66 al. 1 lit. a) și b) C.pen..
În baza art. 71 C.pen. instanța a dedus din pedeapsa închisorii aplicate inculpatului durata reținerii din data de 13.05.2015 și a arestării preventive începând cu data de 14.05.2015 până la 30.07.2015, ambele dispuse în prezenta cauză.
În temeiul art. 399 al. 1 C.proc.pen s-a revocat măsura preventivă a controlului judiciar reținută în sarcina inculpatului în prezentul dosar, deoarece motivele pentru care aceasta a fost dispusă nu mai subzistă în prezent.
Împotriva aceste sentințe penale a declarat apel în termenul legal inculpatul B. V. T..
Inculpatul B. V. T. a solicitat reducerea pedepsei.
Analizând apelul promovat de inculpatul B. V. T. prin prisma limitelor prevăzute de art. 417, 418 și 420 C.proC.pen., instanța de control judiciar constată că este nefondat și urmează a fi respins pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Sub aspectul stării de fapt, corect reținută de către instanță, pornind de la materialul probator administrat în cauză, hotărârea primei instanțe nu comportă nici un fel de critică, fiind justă concluzia la care s-a oprit judecătorul de fond, anume că inculpatul B. V. T. se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de ultraj, prevăzute și pedepsită de art. 257 al. 1 C.pen. rap. la art. 206 al. 1 C.pen. cu aplic. art. 35 al. 1 C.pen.. De altfel, situația de fapt nici nu a fost contestată, inculpatul uzând de procedura simplificată în fața primei instanțe.
În motivarea căii de atac promovate, inculpatul a criticat cuantumul pedepsei aplicate de prima instanță pentru infracțiunea dedusă judecății.
Instanța de control judiciar constată faptul că limitele speciale între care putea fi individualizată pedeapsa aplicată inculpatului B. V. T. (astfel cum au fost ele majorate ca urmare a aplicării dispozițiilor referitoare la recidiva postcondamnatorie, infracțiunea continuată și reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă ca urmare a aplicării procedurii simplificate) sunt cuprinse între 6 luni și 3 ani 11 luni și 5 zile. Prima instanță a aplicat o pedeapsă de 8 luni închisoare, apropiată de minimul special.
Sintetizând situația de fapt reținută în actul de sesizare, inculpatul a adresat amenințări cu moartea la adresa organului de poliție aflat în exercițiul funcțiunii atât în stradă cât și la sediul Poliției, la adresa membrilor familiei lor (martorul G. R. susținând că inculpatul a amenințat „mai ales fetița șefului de post”), amenințări cu incendierea postului de poliție și a a avut în comportament violent, încercând să rupă oglinda retrovizoare de la mașina de poliție. Evaluând gravitatea faptei săvârșite de către inculpat precum și persoana inculpatului, care este recidivist, se constată că pedeapsa aplicată este just individualizată prin raportare la criteriile de individualizare prevăzute la art. 74 C.pen..
Pentru aceste motive, apelul formulat de inculpat va fi respins ca nefondat.
Având în vedere soluțiile pronunțate în apel, în baza art. 275 al. 2 C.proc.pen., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 421 pct. 1 lit. b) C.proc.pen. respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul B. V. T. (fiul lui V. T. și D., născut la data de 29.01.1985 în Luduș, jud. M., CNP:_, cu domiciliul în ., ., jud.M.) împotriva sentinței penale nr. 149/29.10.2015 pronunțată de Judecătoria Luduș în dosarul nr._ .
În baza art. 275 al. 2 C.proc.pen. obligă inculpatul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11.03.2016.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
S. A. M. M. R. C.
GREFIER,
C. G.
Red.Tehnr.SAM/15.03.2016
Jud.fond: R. C.
Listat: Cs.G./16.03.2016
| ← Vătămare corporală din culpă. Art.196 NCP. Decizia nr.... | Fals în înscrisuri sub semnătură privată. Art.322 NCP.... → |
|---|
