Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 1157/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1157/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 12-11-2015
Dosar nr._ Operator 2711
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1157/A
Ședința publică din 12 noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. ANI B.
JUDECĂTOR: A. N.
GREFIER: C. U.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de inculpata M. E. împotriva sentinței penale nr. 2121/10.09.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpata apelantă M. E., în stare de arest, asistată de avocat din oficiu M. A., lipsă fiind persoanele vătămate intimate S. I. și S. S. S..
P. de pe lângă Curtea de Apel Timișoara este reprezentat de procuror E. B..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă și cuvântul pentru dezbaterea apelului.
Apărătorul din oficiu al inculpatei, avocat M. A., solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și în rejudecare a i se aplica inculpatei o pedeapsă mai blândă, având în vedere circumstanțele personale ale acesteia și faptul că a beneficiat de procedura simplificată.
Procurorul solicită respingerea apelului, arătând că pedeapsa aplicată de prima instanță este blândă în raport cu faptul că nu s-a dat eficiență recidivei postexecutorii.
Inculpata apelantă M. E., având ultimul cuvânt, solicită reducerea pedepsei sau a sporului aplicată, ținându-se seama că a recunoscut fapta, pe care o regretă.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara nr. 6871/P/2015, înregistrat pe rolul Judecătoriei Timișoara la data de 08.07.2015 sub nr._, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei M. (fostă G.) E., trimisă în judecată prin rechizitoriul nr. 6871/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat prev. de art.228 al.1, art. 229 al.2 lit. b teza I Cod penal, fiecare cu aplicarea art. 41 al.1 Cod penal, totul cu aplicarea art. 38 al.1 Cod penal,
În expunerea stării de fapt, prin actul de inculpare, s-a reținut că, în data de 15.06.2015, în jurul orei 12.00, inculpata a pătruns în locuința persoanelor vătămate S. S. S. si S. I. din Timișoara, ., fără acordul acestora, si a sustras 2 portofele ce conțineau 2 carduri bancare, 100 euro si 280 lei, cărți de identitate, card de sănătate, un abonament RATT și o brățara, bunuri ce aparțineau celor doua persoane vătămate.
Prin ordonanța organelor de cercetare penală din data de 15.06.2015 s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză cu privire la două infracțiuni de furt calificat prev. de art.228 al.1, art. 229 al.2 lit. b teza I Cod penal, totul cu aplicarea art. 38 al.1 Cod penal.
Prin ordonanța procurorului din data de 15.06.2015 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecta M. (fosta G. si M. Bot) E. pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat prev. de art.228 al.1, art. 229 al.2 lit. b teza I Cod penal, fiecare cu aplicarea art. 41 al.1 Cod penal, totul cu aplicarea art. 38 al.1 Cod penal.
Prin ordonanța organelor de cercetare penală din data de 15.06.2015 s-a luat față de suspecta M. E. măsura reținerii pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 15.06.2015 ora 16,30 și până la data de 16.06.2015 ora 12,00, din care au fost deduse 4 ore si jumatate.
Prin ordonanța procurorului din data de 15.06.2015 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatei M. E. pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat prev. de art.228 al.1, art. 229 al.2 lit. b teza I Cod penal, fiecare cu aplicarea art. 41 al.1 Cod penal, totul cu aplicarea art. 38 al.1 Cod penal.
În data de 16.06.2015 prin încheierea nr. 33 pronunțată în dosar nr._/325/2015 de Judecătorul de Drepturi și Libertăți din cadrul Judecătoriei Timișoara s-a dispus arestarea preventivă a inculpatei M. E. pe o durată de 30 de zile, respectiv, din data de 16.06.2015 până la data de 15.07.2015 inclusiv, măsură preventivă menținută prin încheierea din data de 30.07.2015.
La data de 26.08.2015 Judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, și a menținut starea de arest a inculpatei M. E. și constat legalitatea sesizării instanței cu privire la rechizitoriul nr. 6871/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, a administrării probelor, a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
Prin sentința penală nr. 2121 din 14.09.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, în temeiul art. 228 alin. 1, 229 alin. 2 lit. b, teza a I - a Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal și cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod proc. pen. a fost condamnată inculpata M. (F. G.) E., la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în stare de recidivă postexecutorie (fapta din 15.06.2015, persoana vătămată S. I.).
În temeiul art. 67 C. pen. s-a aplicat inculpatei M. (fostă G.) E. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a) și lit. b) C. pen. (constând în dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) pe o durată de 1 an, după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate, conform art. 68 alin. 1 lit. c C. pen.
În baza art. 65 alin. 1 și 3 Cod penal s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) și b) Cod penal, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până când pedeapsa principală va fi executată sau considerată ca executată.
În temeiul art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 2 lit. b teza a I- a C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen. și cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.proc.pen. a fost condamnată aceeași inculpată M. (fostă G.) E., la pedeapsa de: 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în stare de recidivă postexecutorie (fapta din 15.06.2015, persoana vătămată S. S. S.).
În temeiul art. 67 C. pen. s-a aplicat inculpatei M. (fostă G.) E. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a) și lit. b) C. pen. (constând în dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) pe o durată de 1 an, după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate, conform art. 68 alin. 1 lit. c C. pen.
În baza art. 65 alin. 1 și 3 Cod penal s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) și b) Cod penal, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până când pedeapsa principală va fi executată sau considerată ca executată.
În temeiul art. 38 alin. 2 C.pen s-a constatat că infracțiunile din prezenta cauză sunt concurente și în temeiul art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., contopește cele două pedepse de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare, și aplică pedeapsa cea mai grea, de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 6 (șase) luni reprezentând o treime din cealaltă pedeapsă stabilită, urmând ca inculpata M. (fostă G.) E. să execute pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani închisoare în regim de detenție potrivit art. 60 C.pen.
În temeiul art. 45 alin. 3 lit. a C.pen. raportat la art. 67 C.pen. s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C. pen constând în dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 1 (un) an, după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.
În baza art. 45 alin. 3 lit. a C.pen. raportat la art. 65 alin. 1 și 3 C.pen. s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) și b) Cod penal constând în dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până când pedeapsa principală va fi executată sau considerată ca executată.
În temeiul art. 404 alin. 4 lit. a C. proc. pen. raportat la art. 72 alin. 1 din C. P.., s-a dedus durata reținerii și arestării preventive, de la 15.06.2015 la zi, din pedeapsa aplicată inculpatei M. (fostă G.) E..
În temeiul art. 399 alin. 1 din C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatei M. (fostă G.) E..
S-a luat act că părțile vătămate S. I. și S. S. S. nu s-au constituit părți civile în cauză.
În temeiul art. 274 alin. 1 C.proc.pen. a fost obligată inculpata la plata sumei de 800 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Timișoara a reținut aceeași stare de fapt ca și cea descrisă în rechizitoriu.
Astfel, s-a reținut că fiind audiate în cauză, părțile vătămate S. S. S. și S. I. au descris împrejurările în care au constatat că s-a pătruns în locuința lor precum și bunurile sustrase. Părțile vătămate au precizat că nu se constituie parte civilă în procesul penal întrucât prejudiciul creat a fost recuperat.
De asemenea, s-a reținut, potrivit declarației persoanei vătămate S. S. S., că în data de 15.06.2015, în jurul orelor 12,10 se afla acasă, în imobilul situat în Timișoara, . cu mama și sora sa ce se afla imobilizată la pat. La un moment dat mama sa a auzit un zgomot în bucătărie, și mergând pentru a verifica a observat că i-a dispărut portofelul, fapt ce a determinat-o să iasă pe stradă unde a observat o femeie pe care i-a descriso persoanei vătămate. Aceasta a ieșit pe stradă pentru a o găsi, și a identificat-o la intersecția dintre Bulevardul Cetății și . său în mână motiv pentru care i-a solicitat portmoneul său și al mamei, inculpata le-a restituit. Deoarece în timpul deplasării dintre locuința persoanelor vătămate și locul unde a fost ajunsă de către partea vătămată, inculpata a luat din portofel suma de bani pe care i-a introdus în buzunarul pantalonilor, l-a solicitarea numitei S. S. S. i-a restituit și această sumă, solicitându-i totodată să se înțeleagă. Partea vătămată a solicitat în schimb ajutorul, concretizat în persoana martorilor Simoc V. și Zakzak Adnan care au apelat la serviciul 112. Până la sosirea echipajului de poliție la fața locului a ajuns și cealaltă persoană vătămată, numita S. I.. Inculpata le-a restituit 71 lei părții vătămate S. I. și suma de 209 lei părții vătămate S. S. S., iar la poliție urmare a solicitării acesteia din urmă și suma de 100 euro pe care inculpata o ascunsese în buzunarul din partea stângă.
Din declarația persoanei vătămate S. I., prima instanță a reținut că în data de 15.06.2015, se afla la locuința sa împreună cu cele două fiice, și auzind un zgomot în bucătăria imobilului a mers pentru a identifica sursa acestuia, moment în care a observat că îi lipsește portmoneul. A ieșit în stradă și a observat-o pe inculpată fapt ce a determinat-o să-i spună fiicei sale S. S. S. despre cele întâmplate. Aceasta a procedat la urmărirea inculpatei pe care a ajuns-o la intersecția dintre străzile str. Bărăganului cu . ajuns și numita S. I.. A recunoscut inculpata că le-a sustras portmoneele din cauza sărăciei.
Potrivit declarațiilor martorului Simoc V., s-a reținut că acesta la data de 15.06.2015 se deplasa pe . intersecția cu . o persoană de sex feminin strigând după ajutor și a observat-o împreună cu o alta care îi spunea să se înțeleagă. A înțeles că una dintre femei i-ar fi sustras portmoneul celeilalte, astfel că a sunat la serviciul 112, iar la sosirea echipajului de poliție a aflat că numita Metzei E. a pătruns în locuința situată pe . de unde a sustras două portofele în care se aflau bani și documente de identitate.
Din declarația martorului Zakzak Adnan, s-a reținut că în data de 15.06.205 de afla la serviciu la atelierul mecanic situat la intersecția străzilor S. Sagovici cu . auzit strigăte. Ieșind în stradă a văzut-o pe persoana vătămată care era și vecina sa strigând la altă femeia că i-a sustras două portofele. A sunat la serviciul 112, la fața locului sosind un echipaj de poliție. A mai declarat martorul că din discuția celor două femei a înțeles că inculpata a pătruns în locuința persoanei vătămate de unde a sustras din poșeta acesteia portmoneul și acte personale precum și portmoneul mamei sale. Totodată a auzit-o pe inculpată cum a recunoscut săvârșirea faptei.
S-a constatat că în drept, fapta inculpatei care a pătruns în locuința părților vătămate S. S. S. și S. I. de unde a sustras două portofele ce conțineau două carduri bancare, 100 euro și 280 lei, cărți de identitate, card de sănătate, un abonament RATT și o brățară bunuri ce aparțineau celor două persoane vătămate, întrunește elementele constitutive a două infracțiuni de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 2 lit. b teza I C. pen., fiecare cu aplicarea art. 41 alin. 1 C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen, prima instanță reținând că faptele au fost comise în stare de recidivă postexecutorie prev. de art. 41 alin. 1 din C. P..
Sub aspectul laturii obiective, prima instanță a reținut că elementul material al infracțiunii constă în acțiunea de sustragere bunurilor mobile - două portofele ce conțineau două carduri bancare, 100 euro și 280 lei, cărți de identitate, card de sănătate, un abonament RATT și o brățară bunuri din posesia celor două persoane vătămate părții vătămate S. I. și S. S. S., fără consimțământul acestora. S-a mai reținut că momentul consumării infracțiunii este marcat de ieșirea bunurilor mobile din patrimoniul părților vătămate și trecerea lor în stăpânirea inculpatei, iar urmarea imediată, ca element component al laturii obiective, se caracterizează prin atingerea adusă relațiilor sociale referitoare la posesia bunurilor mobile, prin aproprierea lor de către inculpată și, corelativ, prin prejudiciul cauzat părților vătămate constând în ieșirea din patrimoniul acestora a valorii materiale reprezentate de bunul sustras. De asemenea s-a constatat că legătura de cauzalitate dintre acțiunea de sustragere și prejudiciul cauzat părților vătămate rezultă din împrejurările cauzei, fiind dovedită prin probatoriul administrat, prejudiciul cauzat părților vătămate neproducându-se fără activitatea de sustragere a inculpatului.
Sub aspectul laturii subiective, prima instanță a reținut că inculpata a săvârșit infracțiunile de furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 228 alin. 1, 229 alin. 2 lit. b, teza a I a Cod penal Cod penal cu intenție directă, în accepțiunea art. 16 alin. 3 lit. a C.pen. Astfel, s-a constatat că din declarațiile inculpatei reiese faptul că a avut reprezentarea faptei sale, a consecințelor păgubitoare asupra patrimoniului părților vătămate, a prevăzut rezultatul faptelor sale și a urmărit producerea acestui rezultat, conștientizând, de asemenea, că a luat bunul din posesia altora, fără consimțământul acestora.
Cu privire la individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatei M. (fostă G.) E. pentru săvârșirea celor două infracțiuni de furt calificat, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 74 C.pen., astfel că a ținut cont de limitele de pedeapsă fixate pentru infracțiunea prevăzută de art. 228 alin. 1, 229 alin. 2 lit. b, teza a I-a C. pen. cu aplicarea art. 43 alin. 5 C.pen. (pedeapsa de la 1 an și 6 luni la 7 ani și 6 luni închisoare), de gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, determinat de modul și mijloacele de săvârșirea a faptei (prin pătrunderea în locuința părților vătămate) fapta comisă aducând atingere mai multor valori ocrotite de legea penală în speță patrimoniu și inviolabilitatea domiciliului, de urmările faptei (prejudiciu a fost recuperat în totalitate), de persoana infractoarei faptul că are antecedente penale, fapta a fost săvârșită la o perioadă de niciun an de la data eliberării la termen din executarea unei alte pedepse de același gen, a mai fost condamnată anterior prin șapte sentințe penale pentru același gen de fapte contra patrimoniului, ceea ce denotă perseverență infracțională și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În consecință, avându-se în vedere și faptul că inculpata a recunoscut în totalitate faptele reținute în sarcina sa înainte de începerea cercetării judecătorești, solicitând ca judecarea cauzei să aibă loc doar în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate, instanța de fond a făcut aplicarea art. 396 alin. 10C.proc.pen. și a redus cu o treime limitele de pedeapsa prevăzute de lege, respectiv de la pedeapsa cu închisoarea de la 1 an și 6 luni la 7 ani și 6 luni închisoare la pedeapsa cu închisoarea de la 1 an la 5 ani.
Prin urmare, prima instanță a aplicat inculpatei pedepse conform dispozitivului prezentei sentințe penale.
De asemenea, s-a reținut că natura faptelor săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatei duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală, prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b din C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat. Prin urmare, având în vedere funcția pedepsei complementare de scoatere din societate a inculpatei prin interdicția de a participa la activitățile care presupun o anumită încredere publică ori care implică exercițiul autorității de stat, prima instanță, în temeiul art. 67 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a și b C.pen., a interzis inculpatei ca pedeapsă complementară exercițiul dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 1(un) an, după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate, conform art. 68 alin. 1 lit. c C. pen.
De asemenea, în baza art. 65 alin. 1 și 3 C.pen., raportat la art. 66 alin. 1 lit. a) și b) C.pen, a interzis inculpatei, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până când pedeapsa principală va fi executată sau considerată ca executată.
Întrucât s-a constatat că cele două infracțiuni pentru care inculpata a fost condamnată prin prezenta sentință au fost săvârșite de către inculpată înainte de condamnarea de definitivă pentru vreuna dintre ele, prima instanță a reținut că acestea sunt săvârșite în concurs, astfel că au fost contopite cele două pedepse de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare, și va aplica pedeapsa cea mai grea, de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 6 (șase) luni reprezentând o treime din cealaltă pedeapsă stabilită, urmând ca inculpata M. (fostă G.) E. să execute pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani închisoare.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei instanța de fond a reținut că inculpata M. (fostă G.) E. conform fișei de cazier judiciar, a mai suferit anterior șapte condamnări pentru infracțiuni de aceeași natură, toate acestea relevând perseverența infracțională a inculpatei. S-a avut în vedere și faptul că inculpata a comis faptele la nici un an de la ieșirea din penitenciar, fiind eliberată la termen din executarea unei pedepse privative de libertate la data de 06.07.2014 ceea ce denotă atitudinea de indiferență a inculpatei față de valorile sociale ocrotite de legea penală și existența unui fond infracțional accentuat, și că executarea pedepsei în regim de detenție potrivit art. 60 C.pen., este singura modalitate de executare a pedepsei rezultante ce poate fi aplicată în privința acesteia.
Constatându-se că inculpata a fost cercetată în stare de arest preventiv, prima instanță a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei M. (fostă G.) E., în temeiul art. 72 alin. 1 din Codul penal, durata reținerii și arestării preventive, de la 15.06.2015 la zi, iar în temeiul art. 399 alin. 1 din Codul procedură penală, a menținut starea de arest a inculpatei.
Sub aspectul laturii civile, prima instanță a constatat că părțile vătămate S. I. și S. S. S., nu s-au constituit părți civile în procesul penal, prejudiciul fiind recuperat.
Împotriva sentinței penale nr. 2121/10.09.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ a declarat apel, în termen legal, inculpata M. E., solicitând reducerea pedepselor și sporului aplicat cu ocazia contopirii acestora.
Analizând apelul declarat de inculpată, prin prisma motivelor invocate de aceasta și din oficiu, conform art. 417 alin. 2 C.p.p., se constată că este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:
În prealabil, se reține că în cauză nu a fost contestată nici starea de fapt și nici încadrările juridice, că nu există elemente de nelegalitate sau netemeinicie în raport cu acestea, inculpata uzând de procedura recunoașterii învinuirii prevăzută de art. 375 C.p.p..
În ce privește individualizarea pedepsei se reține că potrivit art. 74 alin. 1 C.p. actual: „Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.” Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte. Instanța de apel reține și că pentru a conduce la atingerea scopului prevăzut de legiuitor, pedeapsa trebuie să fie adecvată particularităților fiecărui individ și rațională, să fie adecvată și proporțională cu gravitatea faptelor comise. În cauză, inculpata M. E. a fost condamnată de către prima instanță la câte o pedeapsă în cuantum de 1 an și 6 luni închisoare pentru fiecare din cele două infracțiuni de furt calificat prevăzute de art. 228 alin.1, 229 alin. 2 lit. b teza I C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.p. și art. 396 alin. 10 C.p.p. sub aspectul limitelor speciale ale pedepsei prevăzute de art. 229 alin. 2 lit. b teza I C.p. se constată că acestea sunt de la 2 la 7 ani închisoare, iar în urma aplicării art. 79 alin. 3 C.p. („Când în cazul aceleiași infracțiuni sunt incidente una sau mai multe cauze de reducere a pedepsei și una sau mai multe cauze de majorare a pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduc conform alin. (1), după care limitele de pedeapsă rezultante se majorează conform alin. (2)”) raportat la art. 396 alin. 10 C.p.p. și art. 41 alin. 1 C.p., acestea au rămas nemodificate. Astfel, în urma aplicării dispozițiilor art. 396 alin. 10 C.p.p. minimul special s-a redus la închisoarea de 1 an și 4 luni; iar prin incidența art. 43 alin. 5 C.p. minimul special s-a majorat la 2 ani închisoare. În aceste condiții, nu se poate dispune o reducere a pedepselor ce au fost aplicate de Judecătoria Timișoara. Mai mult, numeroasele condamnări suferite de inculpata M. E. pentru infracțiuni de același gen (fișa de cazier judiciar – fila 24 dosar judecătorie), conduc la concluzia că nu este vorba de o conduită izolată, ci despre una cu caracter de mod de viață, iar măsurile dispuse anterior, inclusiv clemența organelor judiciare care au dispus pentru unele pedepse liberarea condiționată nu a fost înțeleasă de aceasta în sensul unei șanse spre reintegrare socială, ci că poate persevera în conduita infracțională, fiind lipsite de eficiență, și nici executarea în întregime a altor condamnări nu a condus la abținerea de la conduite infracționale.
În ceea ce privește sporul de 6 luni închisoare ce a fost aplicat pe lângă pedeapsa cea mai grea cu ocazia contopirii efectuate în speță, instanța de apel constată că este sporul ce a rezultat în urma incidenței dispozițiilor art. 39 alin. 1 lit. b C.p., fiind un spor obligatoriu, cu un cuantum fix, nefiind supus individualizării judiciare.
Față de considerentele anterior expuse, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. se va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpata M. E. împotriva sentinței penale nr. 2121/10.09.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge apelul declarat de inculpata M. E. împotriva sentinței penale nr. 2121/10.09.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara.
În temeiul art. 424 alin. 3 C.p.p. deduce în continuare starea de arest a inculpatei din data de 14.09.2015 la zi.
Menține în continuare starea de arest a inculpatei.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă inculpata la plata sumei de 360 lei, cheltuieli judiciare către stat în apel.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T. a sumei de 260 lei reprezentând onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 12.11.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
L. ANI B. A. N.
Grefier,
C. U.
Red.- L.B. – 17.11.2015
Tehnored- .C.U.- 17.11.2015
Prima inst. Jud.L. D. – Judecătoria Timișoara
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1218/2015.... | Distrugere. Art.253 NCP. Decizia nr. 1219/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
