Infracţiuni rutiere (O.U.G nr. 195/2002). Decizia nr. 319/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 319/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 19-03-2015 în dosarul nr. 27120/325/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 319/A
Ședința publică de la 19 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. I. M.
Judecător G. B.
Grefier A. B.
Ministerul Public este reprezentat de procuror A. S., din cadrul parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Pe rol se află judecarea apelurilor declarate de P. de pe lângă Judecătoria Timișoara și inculpatul I. V. I. împotriva sentinței penale nr.4226 din 5.12.2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: pentru inculpatul apelant lipsă, avocat ales M. R. – B..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța constată imposibilitatea audierii inculpatului, dată fiind lipsa acestuia și, văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, acordă cuvântul în dezbaterea apelurilor, potrivit art.420 alin.6 C.p.p.
Procurorul pune concluzii de admitere a apelului, pentru motivele arătate în scris prin memoriul depus la dosar, arătând că sentința atacată este nelegală sub aspectul condamnării inculpatului pentru o altă infracțiune decât cea pentru care acesta a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr._/P/2013, emis în data de 24.07.2014 de P. de pe lângă Judecătoria Timișoara, respectiv pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev.de art.86 alin.1 din OUG.195/2002, în locul infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prev.de art.87 alin.1 din OUG.195/2002.
Astfel, solicită în principal, casarea hotărârii atacate și, trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță pentru ai fi respectate inculpatului drepturile la apărare în ambele grade de jurisdicție, iar în subsidiar condamnarea inculpatului pentru infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr._/P/2013, emis în data de 24.07.2014 de P. de pe lângă Judecătoria Timișoara.
Apărătorul ales al inculpatului solicită admiterea apelului și a se constata că inculpatul a fost condamnat pentru infracțiunea prev.de art. 86 alin.1 din OUG.195/2002, în locul infracțiunii prev.de art.87 alin.1 din OUG.195/2002. Solicită admiterea apelului declarat de procuror.
Procurorul pune concluzii de respingere a apelului declarat de către inculpat, ca și tardiv, hotărârea a fost pronunțată la data de 10.12.2014, iar inculpatul a declarat apelul la data de 29.12.2014.
Apărătorul ales al inculpatului solicită respingerea excepției de tardivitate invocată de procuror, și a se constata că apelul a fost formulat în termen, sens în care solicită a se vedea data poștei.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.4226/05.12.2014, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, în baza art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 republicată, cu aplicarea art. 5 C.pen. și art. 375 C.p.p. raportat la art. 396 al. 10 C.p.p. a fost condamnat inculpatul I. V.-I., la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere.
I-au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit b) Cod penal pe durata și în condițiile art. 71 alin. 2 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 5 C.pen.
În baza art. 81 din C.pen din 1969 cu aplicarea art. 5 C.pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În baza art.82 din C.pen din 1969 cu aplicarea art. 5 C.pen., a fost stabilit în sarcina inculpatului un termen de încercare cu durata de 3 ani și 6 luni închisoare, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal din 1969, a fost suspendată executarea pedepselor accesorii, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În temeiul art. 404 C.pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 din C.pen din 1969, în sensul că, săvârșirea în termenul de încercare a unei infracțiuni intenționate, are drept urmare revocarea suspendării condiționate, cu consecința executării în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa pentru infracțiunea ulterioară.
În temeiul art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare avansate de către stat.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara nr._/P/2013, înregistrat pe rolul instanței la data de 09.09.2014 sub nr._, a fost trimis în judecată inculpatul I. V.-I. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0.80 g/l alcool pur în sânge”, prevăzută de art. 336 alin. 1 C.pen.
În sarcina inculpatului s-a reținut că în data de 12 august 2013, în jurul orelor 02.35, a condus pe . Timișoara, județul T., autovehiculul marca F. Punto cu numărul de înmatriculare_, având o concentrație de alcool în sânge peste limita legală admisă, în concret, în momentul primei prelevări 1,90 g/l alcool pur în sânge, respectiv în momentul celei de-a doua prelevări 1,70 g/l alcool pur în sânge.
Situația de fapt reținută în rechizitoriu se probează cu următoarele mijloace de probă: declarațiile inculpatului I. V.-I. (filele nr.25-28, 33, 35); declarația martorului O. D.-D. (filele nr. 10-11); declarația martorului S. C.-A. (fila nr. 18); înscrisuri: buletinul de examinare clinică înregistrat cu nr. 1907 din data de 12 august 2013, (filele nr. 15-16), fișa de cazier judiciar a inculpatului, înregistrată cu nr._/09.09.2013 (fila nr. 23), contract de vânzare-cumpărare, adresă emisă de Primăria municipiului C., fișa de identificare a autovehiculului (filele nr. 19-22), procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante întocmit de către organele de poliție din cadrul Poliției Municipiului Timișoara, Biroul Rutier (fila nr. 6), buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie înregistrat cu nr. 422/A emis de Institutul de Medicină Legală Timișoara la data de 12 august 2013 (fila nr. 7).
Fiind declarată terminată cercetarea judecătorească, analizând actele și lucrările dosarului, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
În data de 12 august 2013, în jurul orelor 02.35, inculpatul I. V.-I. a fost depistat de către organele de poliție, pe . Timișoara, județul T., în timp ce conducea autovehiculul marca F. Punto cu numărul de înmatriculare_, având o concentrație alcoolică în sânge peste limita legală admisă, în concret, în momentul primei prelevări 1,90 g/l alcool pur în sânge, respectiv în momentul celei de-a doua prelevări 1,70 g/l alcool pur în sânge.
Prima instanță a reținut că organele de poliție l-au identificat pe inculpatul I. V.-I. ca fiind conducătorul autovehiculului respectiv, iar datorită faptului că emana un puternic miros de alcool, agenții i-au solicitat acestuia să se supună testării cu aparatul etilotest marca Drager . nr. 0430. Întrucât rezultatul testării nr._ a indicat o concentrație de 0,78 mg/l alcool pur în aerul expirat, inculpatul a fost condus la sediul Spitalului Municipal Timișoara pentru a-i fi recoltate mostre biologice în vederea stabilirii cu exactitate a nivelului concentrației de alcool în sânge(fila nr. 6, 29), iar cu acordul său prealabil, inculpatului i-au fost prelevate, două probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, conform procesului-verbal de prelevare și a buletinului de examinare clinică întocmite la data de 12.08.2013, folosindu-se trusa standard cu sigiliul nr._. (filele nr. 8,9). Astfel, din conținutul buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie înregistrat cu nr. 422/A emis de Institutul de Medicină Legală Timișoara la data de 12 august 2013, reiese că inculpatul a avut la ora 03.10 o alcoolemie de 1.90 g/l, iar la ora 04.10 a avut o concentrație de 1,70 g/l. alcool în sânge. (fila nr. 7)
Fiind audiat în cursul urmăririi penale inculpatul a precizat că în data de 12 august 2013, în jurul orelor 02.35 a condus autoturismul proprietate personală marca F. Punto cu nr. de înmatriculare_, pe . Timișoara, unde a fost oprit de către un echipaj de poliție. Totodată, acesta a mai declarat că a fost testat cu aparatul etilotest de către membrii echipajului de poliție, rezultând o concentrație de 0,78 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la sediul Spitalului Municipal Timișoara, unde i-au fost recoltate două mostre biologice de sânge. Inculpatul a menționat că a luat la cunoștință despre valoarea alcoolemiei conform buletinului de analiză toxicologică întocmit de Institutul de Medicină Legală Timișoara, recunoscând și regretând fapta comisă. (filele nr.25-28, 33-34)
În cursul urmăririi penale a fost audiat și martorul asistent, numitul O. D. care a declarat că în data de 12 august 2013, în jurul orelor 02.35 în timp ce se deplasa la volanul autoturismului său pe . Timișoara, a fost oprit de un echipaj de poliție care i-a solicitat să asiste la întocmirea actelor procedurale referitoare la infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul I. V.-I.. Martorul a mai precizat că a asistat la testarea inculpatului cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 0,78 mg/l alcool pur în aerul expirat, iar mai apoi împreună cu membrii echipajului de poliție și cu inculpatul s-au deplasat la sediul Spitalului Municipal Timișoara pentru recoltarea probelor biologice de sânge. (filele nr. 10-11)
Având în vedere cele mai sus reținute prima instanță a constatat că elementele de fapt relevate prin declarațiile inculpatului, declarația martorului, procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante și înscrisurile de la dosar, se coroborează între ele, conturând corespunzător starea de fapt reținută mai sus.
Audiat în fața instanței(f. 19) inculpatul I. V.-I. a declarat că recunoaște fapta și solicită să fie judecat în baza procedurii simplificate, în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
Având în vedere probatoriul administrat în cauză, prima instanță a constatat că în cauză există suficiente probe care conduc la concluzia că inculpatul I. V.-I. a săvârșit fapta reținută în sarcina sa.
În raport de această poziție procesuală a inculpatului la stabilirea situație de fapt prima instanță a avut în vedere probatoriul administrat în cursul urmăririi penale.
În drept, fapta inculpatului I. V.-I. care în data 12 august 2013, în jurul orelor 02.35, a condus pe . Timișoara, județul T., autovehiculul marca F. Punto cu numărul de înmatriculare_, având o concentrație de alcool în sânge peste limita legală admisă, în concret, în momentul primei prelevări 1,90 g/l alcool pur în sânge, respectiv în momentul celei de-a doua prelevări 1,70 g/l alcool pur în sânge, întrunește elementele constitutive, atât sub aspectul laturii obiective cât și sub aspectul laturii subiective, a infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002, cu aplicarea art. 5 C.pen.
Se cuvine astfel a se menționa că, prin prisma intrării în vigoare, la 01.02.2014 a noului Cod penal, având a face aplicarea în cauză a disp.art.5 C.pen., potrivit cărora în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă, instanța reține că în cazul de față, prin raportare la circumstanțele speței, mai favorabilă pentru inculpat este legea veche, respectiv OUG 195/2002, rep. și C.pen. anterior. În acest sens, prima instanță a avut în vedere și Decizia nr.265/06.05.2014 a Curții Constituționale a României, în cuprinsul căreia s-a statuat că determinarea legii mai favorabile reprezintă o activitate concretă, indisolubil legată de faptă și de autorul său iar alegerea sa este necesar a se face în ansamblu, iar nu prin raportare la instituții autonome mai favorabile, de natură a înfrânge exigențele constituționale.
Analizând astfel în ansamblu cele două legi penale succesive, prima instanță a avut în vedere nu doar natura pedepsei prevăzute în noua lege pentru infracțiunea de conducere sub influența alcoolului(art.336 alin.1 C.pen. prevăzând pedeapsa închisorii în aceleași limite însă alternativ cu amenda, spre deosebire de reglementarea anterioară), ci și individualizarea judiciară a executării pedepsei și consecințele condamnării, ce urmează a fi expuse mai jos. S-a constatat astfel, pe de o parte, că prevederea în noua lege a pedepsei amenzii alternativ cu închisoarea în ceea ce privește infracțiunea de conducere sub influența alcoolului nu atrage de plano constatarea acesteia ca fiind mai favorabilă, atâta vreme cât prima instanță nu a apreciat, față de circumstanțele speței, că s-ar impune aplicarea amnezii.
Astfel, la alegerea și individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, prima instanță a avut în vedere criteriile generale de individualizare, prev. în cuprinsul art. 72 C.pen.1969, raportate în prezenta cauză, respectiv starea de pericol al faptei concretizat în valorile sociale care au fost, dar mai ales vor putea fi vătămate în viitor, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. În acest sens, prima instanță a reținut, pe de o parte, gradul de pericol al faptei, determinat de alcoolemia cu care a fost depistat(1,90 g/l alcool pur în sânge și respectiv 1,70 g/l alcool pur în sânge la a doua recoltare de sânge) dar și vârsta acestuia, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, așa cum reies acestea din fișa de cazier judiciar(f.14), precum și atitudinea inculpatului de recunoaștere a faptei reținute în sarcina sa.
Așadar, constatând, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către inculpat, prima instanță a procedat la soluționarea cauzei conform dispozitivului prezentei sentințe penale.
Împotriva sentinței penale nr.4226 din 5.12.2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ au declarat apel P. de pe lângă Judecătoria Timișoara și inculpatul I. V. I. înregistrate pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 3.02.2015, sub nr._ .
În motivarea apelului inculpatul a arătat că, hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică, având în vedere că în dispozitivul sentinței atacate a fost condamnat la o altă faptă decât cea săvârșită. Astfel, se poate constata că a fost cercetat și judecat pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.336 alin.1 N C.p.p., respectiv „ conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care la momentul prelevării mostrelor biologice are o îmbibație alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge”, iar în cadrul dispozitivului sentinței penale a fost condamnat pentru o altă faptă
Procurorul în motivarea apelului a solicitat, în esență, să se constate că hotărârea atacată este nelegală sub aspectul condamnării inculpatului pentru o altă infracțiune decât cea pentru care acesta a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr._/P/2013, emis în data de 24.07.2014 de P. de pe lângă Judecătoria Timișoara, respectiv pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev.de art.86 alin.1 din OUG.195/2002, în locul infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prev.de art.87 alin.1 din OUG.195/2002.
În concluziile susținute oral procurorul a solicitat în principal, casarea hotărârii atacate și, trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță pentru ai fi respectate inculpatului drepturile la apărare în ambele grade de jurisdicție, iar în subsidiar condamnarea inculpatului pentru infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr._/P/2013, emis în data de 24.07.2014 de P. de pe lângă Judecătoria Timișoara. De asemenea, procurorul a pus concluzii de respingere a apelului declarat de către inculpat, ca fiind tardiv, deoarece hotărârea a fost pronunțată la data de 10.12.2014, iar inculpatul a formulat apelul în cauză la data de 29.12.2014.
Din analiza sentinței apelate, prin prisma motivelor de apel invocate și analizate din oficiu, în limitele prev. de art.417 al. 2 C.p.p., Curtea reține următoarele:
În ceea ce privește tardivitatea apelului declarat de inculpat, excepție formulată de procuror, instanța constată că este nefondată, deoarece raportat la data expedierii cererii de apel, acesta este în termen potrivit art.270 C.p.p.
De asemenea, instanța de apel constată că în cauză nu este dat cazul de desființare cu trimitere spre rejudecare pe motiv că inculpatul a fost condamnat pentru o altă faptă, caz invocat de procuror, deoarece cazurile de desființare sunt limitativ prevăzute de art.421 pct.2 lit.b C.p.p., iar acesta nu se regăsește printre ele.
Instanța de apel își însușește starea de fapt reținută de prima instanță, precum și raționamentele de interpretare a probatoriului administrat folosite în ambele faze ale procesului penal, respectiv urmărire penală și judecată și din care rezultă vinovăția inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică în sânge peste limita legală.
Vinovăția inculpatului cu privire la fapta reținută prin actul de sesizare al instanței rezultă din declarația inculpatului, declarațiile martorilor O. D. D., S. C. A., buletin de analiză toxicologică-alcoolemie și din care rezultă faptul că la data de 12.08.2013 inculpatul a condus autoturismul în localitatea Timișoara având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală.
De altfel, starea de fapt și vinovăția nu au fost contestate de către apelanți, inculpatul beneficiind de aplicarea procedurii simplificate a recunoașterii de vinovăție, motiv pentru care instanța va analiza criticile apelanților privind nelegalitatea sentinței penale apelate în condițiile în care în minuta și dispozitivul hotărârii prima instanță l-a condamnat pe inculpat pentru o altă faptă respectiv conducerea unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoană care nu posedă permis de conducere prevăzută de art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002 în loc de infracțiunea prevăzută de art. 87 alin.1 din OUG nr.195/2002 conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică în sânge peste limita legală.
Inculpatul prin declarația dată în fața instanței a arătat că recunoaște fapta săvârșită astfel cum a fost reținută prin rechizitoriu ( fila 19 dosar instanță ), iar în considerentele sentinței prima instanță reține corect starea de fapt din rechizitoriu și încadrarea juridică, neconcordanța fiind doar în minută și dispozitiv.
Instanța de apel constată că în cauză criticile apelanților sunt întemeiate, inculpatul săvârșind infracțiunea prevăzută de art. 87 alin.1 din OUG nr.195/2002 conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică în sânge peste limita legală, iar nu infracțiunea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoană care nu posedă permis de conducere prevăzută de art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002 cum în mod greșit a reținut prima instanță în minuta și dispozitivul sentinței penale apelate.
La individualizarea judiciară a pedepsei instanța a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 cod penal din 1969.
Ca măsură de constrângere, pedeapsa are, pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ceea ce privește comportamentul făptuitorului.
Ca atare, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia, trebuie individualizate în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea săvârșirii altor fapte penale.
La stabilirea pedepsei s-a avut în vedere gravitatea faptei, pericolul social care a adus atingere relațiilor sociale privind circulația pe drumurile publice, valoarea alcoolemiei, respectiv 1,90 g/l alcool pur în sânge, dar și aspectele favorabile inculpatului precum recunoașterea faptei, lipsa antecedentelor penale motiv pentru care instanța a aplicat o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de 87 alin.1 din OUG nr.195/2002 .
În ceea ce privește legea mai favorabilă, pedepsele accesorii și modalitatea de executare a pedepsei, instanța de apel va menține raționamentele primei instanțe, întrucât respectă dispozițiile legale.
Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct.2 lit.a C.p.p. va admite apelurile declarat de P. de pe lângă Judecătoria Timișoara și inculpatul I. V. I. împotriva sentinței penale nr.4226 din 5.12.2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ .
Va desființa sentința penală apelată și rejudecând, în baza art. 87 alin.1 din OUG. Nr.195/2002 cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală și art.5 C.p. va condamna pe inculpatul I. V. I. la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală.
Va menține celelalte prevederi ale sentinței apelate.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct.2 lit.a C.p.p. admite apelurile declarat de P. de pe lângă Judecătoria Timișoara și inculpatul I. V. I. împotriva sentinței penale nr.4226 din 5.12.2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ .
Desființează sentința penală apelată și rejudecând:
În baza art. 87 alin.1 din OUG. Nr.195/2002 cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală și art.5 C.p. condamnă pe inculpatul I. V. I. la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală.
Menține celelalte prevederi ale sentinței apelate.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 19.03.2015.
Președinte, C. I. M. | Judecător, G. B. |
Grefier,
A. B.
RED: CIM/24.03.2015
Dact: A.B. 2 exempl/25 Martie 2015
Primă instanță: Judecătoria Timișoara
Jud: N. B.
| ← Mandat european de arestare. Sentința nr. 50/2015. Curtea de... | Mandat european de arestare. Sentința nr. 48/2015. Curtea de... → |
|---|
