Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 1018/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1018/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 15-10-2015
Dosar nr._ Operator 2711
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1018/A
Ședința publică din 15 octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. ANI B.
JUDECĂTOR: A. N.
GREFIER: C. U.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de revizuentul I. D. C. împotriva sentinței penale nr. 66/10.06.2015 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsește revizuentul apelant I. D. C., nereprezentată fiind partea civilă intimată . și partea responsabilă civilmente ..
P. de pe lângă Curtea de Apel Timișoara este reprezentat de procuror E. B..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată depusă la dosar o cerere formulată de apărătorii aleși ai revizuientului în sensul că solicită amânarea cauzei pentru ca revizuentul să se prezinte, acesta fiind în prezent în Statele Unite ale Americii.
Instanța pune în discuție cererea de amânare formulată.
Procurorul nu se opune cererii de amânare.
Instanța, în deliberare, respinge cererea de amânare, dat fiind că revizuentul a mai avut un termen în data de 17.09.2015, termen la care acesta nu a fost prezent în fața instanței și când avea posibilitatea de a se prezenta, având cunoștință de termenul de judecată.
Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă și cuvântul pentru dezbaterea apelului.
Procurorul solicită respingerea apelului, arătând că în cauză nu sunt incidente cazurile prevăzute de lege, prima instanță în mod corect respingând cererea de revizuire.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Caransebeș sub nr._ /29.04.2015 revizuentul I. D. C. a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 518/15.12.2014 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosar nr._ .
În motivarea cererii, revizuentul a arătat că prin sentința penală susmenționată a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și obligarea sa la plata sumei de 45.307,27 lei daune materiale către . pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune. Mai arată că locuiește în prezent în America, iar în cursul procesului penal a luat legătura cu partea vătămată cu care s-a împăcat, a fost achitată suma de 45.307,27 lei, încheind la data de 31.03.2015 declarația autentificată sub nr. 516/31.03.2015 de către BIN S. G.. Totodată revizuentul a învederat că reprezentantul părții civile și-a retras plângerea penală și nu mai are nici o pretenție față de el.
Cererea a fost motivată în drept pe disp. art. 158 și 159 Cod penal, art. 453 al. 4 CPP.
Prin sentința penală nr. . 66/10.06.2015 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr._, a fost respinsă cererea de revizuire formulată de revizuentul I. D. C., cu privire la sentința penală nr. 518/15.12.2014 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosar nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 NCPP a fost obligat revizuentul la plata sumei de 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Caransebeș a reținut că prin sentința penală nr. 518/15.12.2014 pronunțată în dosar nr._, în baza art. 244 alin.1 și 2 N. C. pen., cu aplicarea art. 5 C.pen. și cu schimbarea încadrării juridice din art. 215 alin.1,2, 3 C.pen. din 1969, inculpatul I. D. C. a fost condamnat, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.
În baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispozițiilor art. 92 C. pen.
În baza art. 93 alin. (1) C. pen. inculpatul a fost obligat ca, pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul V., la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. (2) lit. a) C. pen., s-a impus condamnatului să execute următoarea obligație: să urmeze un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională.
În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Făurești (unde își are domiciliul) pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.
În baza art. 91 alin. (4) C. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen.
În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 998-999 C. civ., art. 1000 alin. 3 C.civ., s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S.C. M. .. și inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. A. Construct S.R.L., la plata către partea civilă a sumei de 45.307, 27 lei, reprezentând daune materiale.
În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. inculpatul a fost obligat la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
S-a mai reținut de asemenea că sentința penală 518/2014 a Judecătoriei Caransebeș a rămas definitivă prin neapelare la data de 16.01.2015, motiv pentru care a fost pusă în executare.
Prima instanță a constatat că la fila 6 dosar, revizuientul a depus declarația autentificată sub nr. 516/31.03.2015 de BIN S. G., declarație în cuprinsul căreia reprezentantul părții civile . – administrator C. T. arată că a primit de la I. D. C. suma de 45.307,27 lei, că nu mai are alte pretenții și că societatea sa își retrage plângerea penală formulată împotriva revizuientului.
Analizând înscrisurile din prezentul dosar, cât și cele acvirate, raportat la motivele invocate de revizuent, Judecătoria Caransebeș a apreciat că în cauză nu sunt îndeplinite vreuna dintre condițiile de admisibilitate a cererii de revizuire, prevăzute de art. 453 NCPP. Cele invocate de revizuient privind retragerea plângerii penale, respectiv împăcarea părților și achitarea către partea vătămată a daunelor materiale au intervenit după soluționarea procesului penal. Astfel, s-a reținut că sentința penală nr. 518/15.12.2014, pronunțată în dosar nr._ a rămas definitivă la data de 16.01.2015 prin neapelare, iar părțile s-au împăcat la data de 31.03.2015, prin declarația autentificată sub nr. 516/31.03.2015 de către BIN S. G., nefiind aplicabile astfel disp. art. 158 ori art. 159 Cod penal.
Împotriva sentinței penale nr. 66/10.06.2015 pronunțată de Judecătoria Caransebeș a declarat apel, în termen legal, revizuientul I. D. C., apel înregistrat la Curtea de Apel Timișoara la data de 14.08.2014.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate de revizuent, precum și din oficiu conform art. 417 alin.2 C.pr.pen., instanța constată că hotărârea atacată este legală și temeinică, apelul fiind nefondat pentru următoarele considerente:
Revizuire este o cale de atac extraordinară, mijlocul procedural prin care sunt atacate hotărâri judecătorești definitive ce conțin erori de fapt, hotărâri care rezolvă fondul cauzei, adică cele prin care instanța se pronunță asupra raportului juridic de drept substanțial și asupra raportului juridic procesual penal principal. Având în vedere că prin revizuire se poate aduce atingere autorității de lucru judecat a hotărârilor judecătorești definitive, legiuitorul a prevăzut în mod expres cazurile în care această cale de atac este admisibilă, reglementându-le prin art.453 C.pr.pen. În același sens, s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție, care prin decizia LX/24.09.2007 pronunțată în recurs în interesul legii, a stabilit că cererea de revizuire întemeiată pe alte motive decât cazurile prevăzute de art. 394 din Codul de procedură penală anterior este inadmisibilă.
În raport cu prevederile art. 453 C.proc.pen., instanța de apel reține că în mod corect Judecătoria Caransebeș a constat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de acest text legal. Curtea, constată că cererea de revizuire este motivată de revizuent prin aceea că a achitat părții vătămate, . T. la 2 luni după terminarea procesului suma d ebani cu care aceasta s-a constituit parte civilă și prin urmare își retrage plângerea.
Față de dispozițiile art. 453 lit.a C.pr.pen instanța de apel reține că aplicarea acestui caz de revizuire presupune ca după rămânerea definitivă a hotărârii, să se fi descoperit fapte sau împrejurări necunoscute de instanță; în consecință, faptele probatorii trebuie să fie noi, iar nu mijloacele de probă a unor fapte și împrejurări cunoscute de instanță la soluționarea cauzei. Prin dispozițiile art. 453 alin. 4 C.p.p., incidența cazului de revizuire prevăzut în art. 453 alin. 1 lit. a C.p.p. a fost limitată la situația în care, pe baza faptelor sau împrejurărilor noi, se poate dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal ori de condamnare, fiind inadmisibil ca prin promovarea unei cereri de revizuire să se obțină practic o prelungire a probatoriului pentru fapte sau împrejurări deja cunoscute și verificate de instanțele ordinare, pe care revizuentul le-a putut invoca în fond și în căile ordinare de atac, sau la o reapreciere a probatoriului. Legea se referă la situații de fapt noi, în sensul că, din diverse motive, ele au rămas necunoscute instanței de fond, și nu la mijloace de probă, ca mod de completare a dovezilor pe împrejurări deja avute în vedere și verificate.
Inculpatul I. D. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 al. 1,2,3 din Codul penal din 1969, fiind condamnat în temeiul art. 244 la 1 an și 6 luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei prin sentința penală nr. 518 din 15.12.2014 rămasă definitivă prin neapelare. Art. 244 al. 3 din Codul penal prevede că împăcarea părților înlătură răspunderea penală, împăcare reglementată de art. 159 C.p. În ceea ce privește momentul până la care poate inteveni împăcarea părților se stabilește ca termen limită citirea actului de sesizare al instanței care, potrivit art. 374 al. 1 C.p.p. are loc la primul termen de judecată la care procedura de citare este legal îndeplinită și cauza se află în stare de judecată. Prin urmare, în mod corect s-a apreciat de către instanța de fond că revizuentul nu se găsește într-o situație care să ducă la încetarea procesului penal, câtă vreme manifestarea de voință a părții vătămate de a nu mai avea nici o pretenție față de inculpat urmare a achitării despăgubirilor, a avut loc în faza de executare a pedepsei la care a fost condamnat și obligat la despăgubiri civile, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, așa cum se și arată în cererea de revizuire.
Astfel, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. va fi respins ca nefondat apelul declarat de revizuentul I. D. C. împotriva sentinței penale nr. 66/10.06.2015 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr._ .
În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. va fi obligat revizuentul apelant la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare către stat în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondat apelul declarat de revizuentul I. D. C. împotriva sentinței penale nr. 66/10.06.2015 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr._ .
În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă revizuentul apelant la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare către stat în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 15.10.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
L. ANI B. A. N.
Grefier,
C. U.
Red.- A.N.-21.10.2015
Tehnored- .C.U.- 21.10.2015
Prima inst.: Jud. D. G. – Judecătoria Caransebeș
| ← Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine.... | Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 1216/2015.... → |
|---|
