Strămutare (art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP). Sentința nr. 109/2015. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 109/2015 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 15-07-2015 în dosarul nr. 918/59/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR._ operator 2711
SENTINȚA PENALĂ nr. 109/PI
Ședința publică din data de 15 iulie 2015
Completul constituit din:
Președinte: F. M. C. FLORENȚA
Grefier: I. M. S.
Ministerul Public este reprezentat de procuror C. M. U. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Pe rol se află soluționarea cererii de strămutare formulată de petentul K. R. cu privire la dosarul nr._ al Judecătoriei Reșița.
La apelul nominal făcut în ședința publică sunt lipsă atât petentul K. R., cât și intimații S. L. D., P. T. S., D. Ț. N., Friedlander Andreas, Haipl C., Pataki A. G., Loidl A., J. Herbert C. și M. M..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată depus la dosar, prin registratura instanței, la data de 01.07.2015, referatul prev. de art. 72 alin. 6 C.p.p., întocmit de Tribunalul C.-S., la care se află anexate dovezile de înștiințare a părților din dosar.
Instanța, în conformitate cu disp. art. 73 alin. 4 C.p.p., nu a apreciat necesară prezența petentului aflat în stare de arest.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra cererii de strămutare.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea cererii de strămutare, având în vedere că cele expuse de către petent nu s-au confirmat, din concluziile întocmite de Tribunalul C.-S. rezultând că motivele invocate de petent sunt neîntemeiate.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr._ la data de 17.06.2015, petentul K. R. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Reșița.
În motivarea cererii petentul a arătat că există o suspiciune rezonabilă cum că imparțialitatea judecătorului H. L. F. și a procurorului I. M. ar fi afectată, susținând faptul că acestea au ură personală față de petent. Astfel, a arătat petentul că magistratul procuror i-ar fi spus să se aștepte la o pedeapsă maximă, iar magistratul judecător i-a aplicat o pedeapsă excesivă într-un alt dosar și a vrut să-l condamne de două ori pentru aceeași faptă.
În temeiul art. 72 și următoarele C.pr.pen. s-a solicitat Tribunalului C.-S. să comunice dacă informațiile din cererea de strămutare au suport real, precum și a comunica dacă la instanța vizată sunt asigurate condițiile pentru corecta soluționare a cauzei. S-a solicitat, totodată, o scurtă prezentare a stării de fapt din dosar, termenele acordate și soluția în cazul în care a fost pronunțată.
Din referatul întocmit de Tribunalul C.-S. rezultă că în dosarul a cărei strămutare se solicită inculpatul K. R. a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv în altă cauză, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Reșița din 13 octombrie 2014, pentru săvârșirea, în concurs și în stare de recidivă, a infracțiunilor de furt calificat, prev. și ped. de art. 228 alin.1, art. 229 alin. 1 lit. b. d, alin. 2 lit. b din Cod penal (nouă fapte) cu aplicarea art. 41 Cod pena) și art. 38 alin. 1 Cod penal, reținându-se în fapt, în esență, că, în perioada ianuarie 2014 - iunie 2014, inculpatul K. R. a pătruns noaptea, prin efracție în locuințele, respectiv anexele locuințelor aparținând persoanelor vătămate S. L. D., P. T. S., D. Ț. N., Friedlander Andreas, Haipl C., Pataki A. G., Loidl A., J. Herbert C. și M. Mîrcea, situate în localitatea Văliug, de unde a sustras mai multe bunuri.
De asemenea se constată că dosarul nr._ a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Reșița în data de 15.10.2014, stabilindu-se primul termen de judecată în data de 22.01.2015 în procedura Camerei Preliminare, când s-a încuviințat cererea formulată de reprezentanta Ministerului Public și s-a dispus recitarea părților vătămate în vederea îndeplinirii procedurii de citare, fîxându-se termen de judecată la data de 19.02.2015.
La termenul de judecată din data de 19.02.2015, în baza art. 342 rap. la art. 35 și art. 41 C.pr.pen., s-a constatat că Judecătoria Reșița este competentă să soluționeze cauza, iar în baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen., s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 559/P/20l4 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Reșița privind pe inculpatul K. R., trimis în judecată, în stare de arest preventiv în altă cauză, pentru săvârșirea în concurs și în stare de recidivă, a infracțiunilor de furt calificat, prev. de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 Iit. b, d, alin. 2 lit. b din Cod penal (nouă fapte) cu aplicarea art. 41 Cp. și art. 38 alin. 1 Cp., dispunându-se începerea judecății cauzei privind pe inculpatul K. Ruciolf și fixându-se termen de judecată la data de 02.04.2015.
La data de 01.04.2015, doamna judecător P. I. L., la care a fost repartizat inițial prezentul dosar, a formulat cerere de abținere, întrucât a dispus arestarea preventivă a inculpatului K. R. pe o durată de 30 de zile, cerere care a fost admisă.
La termenul de judecată din data de 02.04.2015, s-a luat act de cererea de constituire de parte civilă în prezenta cauză față de inculpatul K. R., cu suma de 9000 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase sau distruse cu ocazia numeroaselor fapte ale inculpatului săvârșite la imobilul proprietate personală situat în Văliug, nr. 313, formulată de partea vătămată - parte civila Pataki A. G.; s-a luat act de constituirea de cererea de constituire de parte civilă în prezenta cauză față de inculpatul K. R., cu suma de 2000 lei reprezentând contravaloarea bicicletei sustrase, formulată de partea vătămată parte civilă Loidl A.; s-a luat act de renunțarea la pretențiile civile formulate de partea vătămată - parte civilă S. L. D., față de inculpatul K. R., în faza de urmărire penală; s-a încuviințat cererea de amânare a judecării cauzei solicitată de avocat ales S. L. C., pentru părțile vătămate - părți civile J. Herbert Comei și Pataki A. G.; s-a pus în vedere avocatului ales S. L. C., pentru părțile vătămate - părți civile J. Herbert C. și Pataki A. G., ca până la următorul termen de judecată să precizeze dacă partea vătămată - parte civilă J. Herbert C., menține constituirea de parte civilă și dacă există posibilitatea împăcării cu inculpatul K. R., iar în caz afirmativ să se prezinte în fața instanței sau să depună declarație autentificată; efectuarea unor adrese către părțile vătămate - părți civile P. T. S., D. Ț. N., Fridlander Andreas, Haipl C., M. M. L., cu mențiunea de a comunica dacă mențin constituirea de parte civilă formulată față de inculpatul K. R., în faza de urmărire penală și dacă există posibilitatea împăcării cu inculpatul K. R., iar în caz afirmativ să se prezinte în fața instanței sau să depună declarație autentificată; efectuarea unei adrese către Inspectoratul de Poliție al Județului C.-S., în vederea obținerii fișei de cazier judiciar ai inculpatului K. R., fixându-se termen de judecată la data de 07.05.2015.
La termenul de judecată din data de 07.05.2015, asupra cererii formulată de către inculpat, prin care a solicitat ca judecata să se facă potrivit procedurii recunoașterii învinuirii prev. de art. 377 Cod procedură penală, instanța a constatat ca, prin declarația dată în fața instanței, inculpatul K. R. a arătat că recunoaște săvârșirea faptelor în modalitatea descrisă în rechizitoriu, solicitând totodată ca soluționarea cauzei să aibă loc în temeiul probelor din dosarul de urmărire penală, pe care și le însușește, avocatul din oficiu al acestuia subliniind că nu va solicita încuviințarea altor probe. De asemenea, inculpatul a precizat că este de acord să fie judecat pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală; instanța, având în vedere declarația dată de inculpat și aspectele descrise, a apreciat că sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea prevederilor art. 377 Cod procedură penală sens, în care a încuviințat cererea inculpatului cu privire la soluționarea cauzei prin procedura recunoașterii învinuirii; a luat act că avocatul S. L. C. nu mai reprezintă interesele părții vătămate - parte civilă J. Herbert C.; în temeiul art. 22 Cod procedură penală, a luat act că partea vătămată - parte civilă Haipl C. renunță la pretențiile civile formulate în faza de urmărire penală față de inculpatul K. R.; a încuviințat cererea formulată de reprezentanta Ministerului Public și a dispus efectuarea unei adrese către Biroul Executări Penale din cadrul Judecătoriei Reșița pentru a comunica copia sentinței penale nr. 177/2011, cu mențiunea privind data și modalitatea rămânerii definitive, însoțită de un referat privind modalitatea de executare a pedepsei; a încuviințat cererea formulată de reprezentanta Ministerului Public și a dispus efectuarea unei adrese către Biroul Executări Penale din cadrul Judecătoriei Timișoara, cu mențiunea de a comunica copia sentinței penale nr. 2964/2008, cu mențiunea privind data și modalitatea rămânerii definitive, precum și un referat privind modalitatea de executare a pedepsei; a dispus efectuarea unei adrese către Judecătoria Reșița - C. Executări Penale cu mențiunea de a comunica copia sentinței penale nr. 435/2014, cu mențiunea privind data și modalitatea rămânerii definitive, însoțită de un referat privind modalitatea de executare a pedepsei, fixându-se termen de judecată la data de 21.05.2015.
La termenul de judecată din data de 21.05.2015 s-a încuviințat cererea formulată de reprezentantul Ministerului Public și s-a dispus acordarea unui nou termen de judecată în vederea îndeplinirii procedurii de citare eu partea vătămată -parte civilă J. Herbert Comel la adresa de domiciliu din Germania, fixându-se termen de judecată la data de 18,06.2015.
La termenul de judecată din data de 18,06.2015 s-a dispus ca deliberarea și pronunțarea să aibă loc în data de 02.07.2015.
S-a precizat în cuprinsul referatului că, din verificările efectuate, motivele invocate de către petentul K. R. în sprijinul cererii de strămutare nu sunt veridice și nu se confirmă, impunându-se respingerea cererii de strămutare ce face obiectul prezentei cauze
Analizând cererea de strămutare prin prisma dispozițiilor art. 71 C.p.p., instanța constată că este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 71 C. pr. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, iar curtea de apel strămută judecarea unei cauze de la un tribunal sau, după caz, de la o judecătorie din circumscripția sa la o altă instanță de același grad din circumscripția sa, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice. Strămutarea judecării unei cauze de la o instanță militară competentă la o altă instanță militară de același grad se dispune de curtea militară de apel, prevederile prezentei secțiuni privind strămutarea judecării cauzei de către curtea de apel competentă fiind aplicabile.
Strămutarea este acel remediu procesual prin intermediul căruia judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra obiectivității și imparțialității tuturor judecătorilor unei instanțe.
Împrejurările învederate de către petent în sensul că magistratul procuror i-ar fi spus să se aștepte la o pedeapsă maximă, iar magistratul judecător i-a aplicat o pedeapsă excesivă într-un alt dosar și a vrut să-l condamne de două ori pentru aceeași faptă, nu se circumscriu principiilor menționate, observându-se în schimb că judecătorul învestit cu cauza a acordat petentului toate înlesnirile prevăzute de C. pr. pen. privind judecata în primă instanță.
În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din perspectiva celui interesat. La acest control, instanța investită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuție imparțialitatea judecătorului și justifică temerea celui interesat.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, referindu-se la conceptul de imparțialitate, a statuat că aceasta se definește prin „absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute”.
În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).
Demersul obiectiv a fost explicat de Curte în felul următor: ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui test, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă.
Imparțialitatea obiectivă constă „în a pune problema dacă independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă.” (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 74 C.pr.pen., va respinge cererea de strămutare formulată de petent K. R. privind dosarul nr. 6296/290/ al Judecătoriei Reșița.
În temeiul art. 275 alin. 2 C.pr.pen., va obliga petentul la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 100 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În temeiul art. 74 C.pr.pen., respinge cererea de strămutare formulată de petent K. R. privind dosarul nr. 6296/290/ al Judecătoriei Reșița.
În temeiul art.275 alin. 2 C.pr.pen., obligă petentul la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 100 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 15.07.2015.
Președinte,
F. M. C. FLORENȚA
Grefier,
I. M. S.
Red. F.F./20.07.2015
Tehnored. I.M.S. – 19 ex./17.07.2015
| ← Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată (art.340... | Mandat european de arestare. Sentința nr. 107/2015. Curtea de... → |
|---|
