Traficul de migranţi. Art.263 NCP. Decizia nr. 104/2016. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 104/2016 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 27-01-2016 în dosarul nr. 104/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:CATIM:2016:040._
DOSAR NR._ Operator 2711
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
DECIZIA PENALĂ NR. 104/A
Ședința publică din data de 27 ianuarie 2016
PREȘEDINTE: F. I.
JUDECĂTOR: D. V.
GREFIER: C. U.
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului declarat de P. de pe lângă Tribunalul T. împotriva Sentinței penale nr. 277/21.09.2015 pronunțată de Tribunalul T., Secția penală în dosarul nr._, privind pe inculpatul K. D..
Prezența părților, mersul dezbaterilor și concluziile părților și ale procurorului au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 26.01.2016 care face corp comun cu prezenta decizie, dată la care instanța, având în vedere timpul necesar pentru deliberare, în baza art.391 alin.1 C.p.p a stabilit termen pentru pronunțare la data de azi.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
P. sentința penală nr. nr. 277/21.09.2015 pronunțată de Tribunalul T., Secția penală în dosarul nr._, în baza art. 263 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 396 alin. 10 C.p.p. a fost condamnat inculpatul K. D., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de: 1 (un ) an și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migrați
În baza art. 91 C.p. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
În baza art. 92 alin. 1 C.p. s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art.93 alin.1 C.p.pe s-a impus ca pe durata termenului de supraveghere, condamnatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art.93 alin.2 C.p.pe durata termenului de supraveghere s-a impus inculpatului să execute următoarea obligație: b) să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate;
În baza art.93 alin.3 C.p. pe parcursul termenului de supraveghere, s-a dispus ca persoana condamnată să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.
În baza 404 alin. 2 C.p. p. s-a dispus ca obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității să se execute în cadrul . și Atelierul de Muncă în Folosul Comunității din Timișoara - Fundația pentru Promovarea Sancțiunilor Comunitare.
În baza art. 404 C.p.p. au fost puse în vedere condamnatului prevederile art. 96 alin. 1 și 4 C.p., respectiv nerespectarea, cu rea-credință a măsurilor de supraveghere și neexecutarea obligațiilor impuse de instanță ori stabilite de lege, precum și săvârșirea în termenul de supraveghere a unei infracțiuni, are drept urmare revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, cu consecința executării în întregime a pedepsei, potrivit dispozițiilor referitoare la recidivă sau la pluralitatea intermediară.
S-a dispus ca supravegherea executării obligațiilor prevăzute în art.93 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (3) să se facă de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul T..
În baza art.112 alin. 1 lit.b C.p., s-a dispus confiscarea de la inculpata unei hărți rutiere.
În baza art. 162 alin. 5 C.p.p. raportat la Decizia nr.18/12.12.2005 dată în soluționarea unui RIL de ÎCCJ, s-a dispus restituirea către inculpatul K. D. a autoturismului marca Opel Astra, . W0L000053V5049360, înmatriculat în Olanda cu numărul PV-SJ-70, sigilat cu sigiliul nr. MAI_, precum și accesoriile acestuia – cheia de contact a mașinii și certificatul de înmatriculare aferent acesteia, cu . nr._, aflate în custodia Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara.
În baza art. 274 alin. 1 C.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1500 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre,Tribunalul T. a reținut că prin rechizitoriul nr. 1069/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul T. din data de 17.04.2015, înregistrat pe rolul Tribunalului T. la data de 22.03.2015 sub număr unic de dosar_, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul K. D., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți, prev. de art. 263 alin. 1 C.pen.
În rechizitoriu s-a arătat că inculpatul K. D. l-a îndrumat și transportat cu mașina personală marca Opel Astra cu numărul de înmatriculare PV-SJ-70, pe direcția Bulgaria România, pe suspectul Shamsian Jahan Bakhsh care, la data de 10.11.2014, în jurul orelor 2020, a trecut fraudulos frontiera pe lângă punctul de frontieră Vama V. și, intenționând să ajungă în Germania, în data de 11.11.2014, în jurul orelor 2350, a încercat să treacă fraudulos frontiera din România în Ungaria, pe lângă punctul de frontieră Cenad, unde a fost depistat de către lucrătorii operativi din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Sânnicolau M., fapta întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de migranți, faptă prevăzută și pedepsită de art.263 alin.1 C.p.
De asemenea, prima instanță a reținut din rechizitoriu că inculpatul K. D. și suspectul Shamsian Jahan Bakhsh au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina acestora. Declarațiile celor doi cetățeni iranieni, prin care își recunosc faptele comise, se coroborează cu procesul-verbal de depistare (fila 8 dosar up), planșa foto (fila 9 dosar up), procesul-verbal de vizualizare a înregistrării efectuate cu autospeciala de termoviziune (fila 15 dosar up) și schița cu locul în care a fost prins Shamsian Jahan Bakhsh, de către organele de poliție (fila 16 dosar up).
S-a constatat că în cauză, s-a mai procedat de către organele de poliție la indisponibilizarea autoturismului marca Opel Astra, . W0L000053V5049360, înmatriculat în Olanda cu numărul PV-SJ-70, conform prevederilor art.169-170 alin.1 C.p.p., acesta aflându-se, conform procesului-verbal de indisponibilizare existent la dosar, la sediul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara, ., nr.49, județul T., până la definitivarea cercetărilor. Autoturismul a fost sigilat cu sigiliul nr. MAI_. Totodată, conform acestui proces-verbal au mai fost ridicate și reținute cheia de contact a mașinii și certificatul de înmatriculare aferent acesteia, cu . nr._ (fila 46 dosar up).
Cu privire la suspectul Shamsian Jahan Bakhsh, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat, în formă continuată, prevăzută și pedepsită de art.262 alin.1 C.p. cu aplicarea art.35 alin.1 C.p., constând în aceea că, în perioada 10.11._14, a trecut în mod fraudulos frontiera din Bulgaria în România prin zona Vama V. și, apoi, a încercat să treacă fraudulos frontiera din România în Ungaria prin zona Cenad, unde a fost depistat de către lucrătorii operativi din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Sânnicolau M., s-a arătat în rechizitoriu că s-a dispus în baza art.318 alin.1 C.p.p. privind renunțarea la urmărire penală.
Cu privire la infracțiunea de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, faptă prevăzută de art.48 C.p. raportat la art.320 alin.1 C.p., reținută în sarcina cetățenilor iranieni K. D. și Shamsian Jahan Bakhsh, constând în obținerea pașaportului fals de la un cetățean arab, s-a arătat în rechizitoriu că s-a dispus disjungerea și declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sânnicolau M., unitate de parchet competentă material și teritorial.
Analizând actele și lucrările dosarului Tribunalul T. a reținut situația de fapt descrisă în rechizitoriu, respectiv faptul că la data de 11.11.2014, în jurul orei 2350 lucrători operativi din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Sânnicolau M., în timp ce efectuau supravegherea frontierei cu autospeciala TMV, au observat o persoană care a coborât dintr-un autoturism ce staționa pe DN6, la aproximativ 400 de metri de PTF Cenad. Persoana respectivă s-a îndreptat apoi, în fugă, pe jos, peste câmp, către linia de frontieră, cu intenția de a trece ilegal frontiera din România în Ungaria, prin dreapta PTF Cenad, împrejurări în care lucrătorii de poliție au luat măsuri pentru oprirea în punctul vamal al autoturismului suspect și apoi au procedat la prinderea persoanei care intenționa să treacă ilegal frontiera din România în Ungaria, la aproximativ 50 de metri de linia de frontieră către interior, pe direcția bornei A32.
De asemenea, s-a reținut că persoana prinsă a fost condusă la PTF Cenad pentru verificări, unde, pe sensul de ieșire din România, a fost oprită și mașina suspectă, marca Opel Astra, înmatriculată în Olanda, cu numărul PV-SJ-70, condusă de cetățeanul iranian K. D., la controlul fizic al autoturismului găsindu-se în portbagaj doi saci din plastic de culoare neagră în care se aflau articole îmbrăcăminte ude și murdare de noroi și o hartă rutieră a Europei care avea marcat cu pixul itinerariul de deplasare din Olanda până în G., precum și itinerariul de întoarcere. În continuare s-a procedat la controlul corporal și al bagajelor aflate asupra persoanei prinse pe direcția bornei A32, ocazie cu care s-a găsit pașaportul spaniol biometric . eliberat pe numele Shamsian Jahan Bakhsh Shahrbanou, care, în urma examinării, s-a constatat că este fals (diferența de calitate a hârtiei din filele pașaportului și copertei, lipsa reacției la UV a elementelor de securizare de pe fila informatizată, imprimarea pe fila informatizată și pe filele pașaportului s-a făcut cu imprimantă laser color, și lipsa filigranului).
Cu privire la aspectele mai sus expuse, s-a constatat de către prima instanță că lucrătorii operativi din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Sânnicolau M. au procedat la încheierea unui proces-verbal de depistare (fila 8 dosar up). Tot cu această ocazie, lucrătorii de poliție au ridicat pe bază de dovadă, de la K. D., harta rutieră a Europei cu itinerariul de deplasare și, de la Shamsian Jahan Bakhsh, pașaportul biometric ce prezenta, în urma examinării specifice, indicii de a fi fals (filele 17-18 dosar up).
Prima instanță a reținut că audiat fiind, în prezența interpretului de limba farsi Khair Khaw Fariha, inculpatul K. D. a declarat faptul că în urmă cu aproximativ trei săptămâni a fost contactat telefonic, din G., de către verișorul soției sale, respectiv suspectul Shamsian Jahan Bakhsh, care l-a rugat să-l ajute să ajungă în Germania, întrucât nu avea bani să plătească călăuze pentru acest serviciu. Fiind de acord cu această propunere, inculpatul K. D. a plecat în data de 03.11.2014 cu mașina personală marca Opel Astra, înmatriculată în Olanda cu numărul PV-SJ-70, din Olanda (unde avea drept de ședere temporar acordat refugiaților conform Convenției din 28 iulie 1951) până în A., G., tranzitând Germania, Cehia, Ungaria, România și Bulgaria. Ajuns în A., a hotărât, împreună cu suspectul Shamsian Jahan Bakhsh să-i procure un pașaport fals pe numele acestuia, cu care urma să se legitimeze în Germania. În acest context inculpatul K. D. a obținut un pașaport fals de la un cetățean arab din A. pentru care a plătit personal suma de 350 euro.
Conform declarației sale, s-a mai reținut că acesta s-a deplasat apoi la aeroport, unde a observat că documentele călătorilor se verifică cu strictețe, astfel că și-a dat seama că suspectul Shamsian Jahan Bakhsh nu se va putea deplasa cu avionul până în Germania, în aceste împrejurări cei doi hotărând să se întoarcă cu mașina, stabilind totodată modul în care vor proceda la punctele de frontieră, stabilind astfel ca, în apropiere de punctele de trecere a frontierei dintre țări, suspectul Shamsian Jahan Bakhsh să treacă fraudulos frontiera, în timp ce inculpatul K. D. trebuia să treacă legal, după care urma să-l recupereze pe acesta de pe teritoriul statului tranzitat în mod ilegal.
În acest sens, s-a reținut că cei doi foloseau telefoanele mobile pentru a putea comunica și pentru a consulta traseul folosind aplicația Google Earth.
Astfel, s-a reținut că atunci când se apropiau de punctul de trecere a frontierei, suspectul Shamsian Jahan Bakhsh cobora din mașină și trecea ilegal frontiera la o oarecare distanță de punctele oficiale și, după ce ajungea pe teritoriul celeilalte țări, lua legătura telefonic cu inculpatul K. D., care îl aștepta pentru a-l prelua.
Prima instanță a reținut că în această manieră suspectul Shamsian Jahan Bakhsh a trecut frontiera din G. în Bulgaria și din Bulgaria în România pe lângă punctul de frontieră Vama V., intenționând să ajungă în același fel în Ungaria, pe lângă punctul de frontieră Cenad, județul T., unde însă, a fost depistat de către lucrători operativi din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Sânnicolau M. care se aflau în misiune de supraveghere a frontierei cu autospeciala de termoviziune.
Tribunalul a constatat că audiat fiind în cursul urmăririi penale, în prezența interpretului de limba farsi Khair Khaw Fariha, suspectul Shamsian Jahan Bakhsh a declarat faptul că, pe la mijlocul lunii septembrie 2014, a plecat din Iran în Turcia în mod legal, cu pașaportul personal. În Turcia a stat la o pensiune din Istanbul aproximativ trei săptămâni unde a luat legătura cu o călăuză de naționalitate iraniană pe nume „Mahdi”, care s-a oferit ca, în schimbul sumei de 2000 de euro, să-l treacă ilegal frontiera în G.. Astfel, împreună cu mai multe persoane s-a deplasat cu o barcă, însoțiți fiind de „Mahdi”, până în G.. La sugestia acestuia toate persoanele au aruncat pașapoartele, deoarece li s-a spus că pot fi repatriați din G. dacă se vor găsi pașapoartele asupra lor. Pe teritoriul Greciei a stat aproximativ 3 săptămâni, locuind într-o pensiune din A.. În acea perioadă a fost depistat de organele de poliție, cărora le-a spus că este de loc din Afghanistan și că se numește Escandar Shams. A fost apoi amprentat de către autoritățile grecești și i s-a dat o înștiințare potrivit căreia trebuia să părăsească teritoriul Greciei în termen de o lună de zile.
În această situație, nemaiavând bani să plătească călăuze, l-a contactat telefonic pe soțul verișoarei sale din Olanda, inculpatul K. D., căruia i-a cerut ajutorul. Acesta a venit în G., i-a procurat un pașaport fals cu care urma să se legitimeze pe viitor. Totodată, K. D., după ce a sesizat că este exclusă varianta deplasării sale în Germania cu avionul, i-a propus să-l transporte cu mașina personală, fiind și el de acord cu această sugestie.
S-a mai reținut din declarație că în data de 07.11.2014, cei doi au plecat cu mașina din G. și, ajungând în apropierea frontierei cu Bulgaria, Shamsian Jahan Bakhsh a coborât din autoturism și a trecut pe jos, ilegal, frontiera pe lângă punctul de frontieră, fiind îndrumat de către inculpatul K. D. după ce consulta pe telefon, folosind internetul, traseul pe care trebuia să îl urmeze și în același mod a trecut frontiera din Bulgaria în România pe la Vama V. și, apoi, a încercat să treacă frontiera din România în Ungaria pe lângă PTF Cenad, unde însă, a fost depistat de către organele de poliție, înainte de a trece ilegal frontierele de stat, suspectul Shamsian Jahan Bakhsh îmbrăcându-se în alte haine, pe care apoi, fiind murdare și ude, le punea într-o plasă și le depozita în portbagajul mașinii.
Prima instanță a apreciat că declarațiile celor doi cetățeni iranieni, prin care își recunosc faptele comise, se coroborează cu procesul-verbal de depistare, planșa foto, procesul-verbal de vizualizare a înregistrării efectuate cu autospeciala de termoviziune și schița cu locul în care a fost prins Shamsian Jahan Bakhsh, de către organele de poliție.
S-a mai cnstatat că în cauză, s-a mai procedat de către organele de poliție la indisponibilizarea autoturismului marca Opel Astra, . W0L000053V5049360, înmatriculat în Olanda cu numărul PV-SJ-70, conform prevederilor art.169-170 alin.1 C.p.p., acesta aflându-se, conform procesului-verbal de indisponibilizare existent la dosar, la sediul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara, ., nr.49, județul T., până la definitivarea cercetărilor. Autoturismul a fost sigilat cu sigiliul nr. MAI_. Totodată, s-a reținut potrivit acestui proces-verbal, că au mai fost ridicate și reținute cheia de contact a mașinii și certificatul de înmatriculare aferent acesteia, cu . nr._ .
Prima instanță a constatat că în drept, fapta inculpatului K. D. de a-l îndruma și de a-l transporta cu mașina personală marca Opel Astra cu numărul de înmatriculare PV-SJ-70, pe direcția Bulgaria România, pe suspectul Shamsian Jahan Bakhsh care, la data de 10.11.2014, în jurul orelor 2020, a trecut fraudulos frontiera pe lângă punctul de frontieră Vama V. și, intenționând să ajungă în Germania, în data de 11.11.2014, în jurul orelor 2350, a încercat să treacă fraudulos frontiera din România în Ungaria, pe lângă punctul de frontieră Cenad, unde a fost depistat de către lucrătorii operativi din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Sânnicolau M., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de migranți, faptă prevăzută și pedepsită de art.263 alin.1 C.p.
La individualizarea pedepsei, Tribunalul T. a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 alin. (1) C.p., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Procedând la individualizarea pedepsei conf. art. 74 C.p., prima instanță a avut în vedere faptul că inculpatul K. D., conform fișei de cazier, nu posedă antecedente penale,că acesta este căsătorit, are studii liceale, și este de profesie bucătar.
S-a mai constatat, de asemenea, că în cursul urmăririi penale și a judecății a fost sincer și cooperant, recunoscând și regretând fapta comisă pe care a motivat-o prin aceea de a încercat să își ajute o rudă.
P. urmare, reducând limitele legale ale pedepsei potrivit art. 396 alin. 10 C.p.p., Tribunalul T. l-a condamnat pe inculpatul K. D. la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migrați prevăzuta de art. 263 alin. 1 C.p., apreciind că această pedeapsă este de natura sa realizeze scopul de constrângere si sa contribuie la reeducarea inculpatului.
Cât privește individualizarea executării pedepsei, față de cuantumul acesteia, de gravitatea faptei, de persoana inculpatului, de periculozitatea socială a acestuia, s-a apreciat de către prima instanță că reeducarea sa, precum și scopul sancționator și de prevenție generală al pedepsei pot fi atinse fără executare în regim de detenție.
Prima instanță a apreciat că inculpatul nu poate fi privat de posibilitatea individualizării pedepsei închisorii prin aplicarea unei pedepse neprivative de libertate, dacă sunt îndeplinite condițiile pentru a se dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe considerentul că inculpatul este cetățean străin sau nu are domiciliul în Romania. Examinând posibilitatea concretă de punere în aplicare a modalității de executare a suspendării sub supraveghere, s-a considerat că nu există impedimente reale întrucât Legea nr. 302/2004, în capitolul II, cuprinde „dispoziții privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Deciziei-cadru 2008/947/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce în cazul hotărârilor judecătorești și al deciziilor de probațiune în vederea supravegherii măsurilor de probațiune și a sancțiunilor alternative”, iar în secțiunea a 3-a articolele 170/35-170/44 din Legea nr. 302/2004, detaliază modalitatea de „recunoaștere a hotărârilor judecătorești care stabilesc măsuri de probațiune sau sancțiuni alternative date în România în scopul executării lor în alte state membre ale Uniunii Europene”.
Constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 91 C.p. prima instanță a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare pe un termen de supraveghere de 2 ani, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, urmând ca în baza art.93 alin.1 C.p.pe durata termenului de supraveghere, condamnatul să respecte măsurile de supraveghere impuse de instanță.
Totodată, Tribunalul T. a dispus ca în baza art.93 alin.2 C.p.pe durata termenului de supraveghere, inculpatul să execute următoarea obligație: b) să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate;
De asemenea, în baza art.93 alin.3 C.p. pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul a fost obligat să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă, această obligație urmând a se executa în cadrul . și respectiv Atelierul de Muncă în Folosul Comunității din Timișoara - Fundația pentru Promovarea Sancțiunilor Comunitare.
În baza art. 404 C.p.p. au fost puse în vedere condamnatului prevederile art. 96 alin. 1 și 4 C.p., respectiv nerespectarea, cu rea-credință a măsurilor de supraveghere și neexecutarea obligațiilor impuse de instanță ori stabilite de lege, precum și săvârșirea în termenul de supraveghere a unei infracțiuni, are drept urmare revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, cu consecința executării în întregime a pedepsei, potrivit dispozițiilor referitoare la recidivă sau la pluralitatea intermediară, supravegherea executării obligațiilor prevăzute în art.93 alin. (2) lit. b), alin. (3) urmând a se face de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul T..
În baza art.112 alin. 1 lit.b C.p. prima instanță a dispus confiscarea de la inculpata unei hărți rutiere, folosită de acesta la săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți.
În baza art. 162 alin. 5 C.p.p. raportat la Decizia nr.18/12.12.2005 dată în soluționarea unui RIL de ÎCCJ (cu privire la care instanța de fond a apreciat că se aplică și după . Noului cod penal, raționamentul acestei decizii extinzându-se unor situații similare celor tranșate prin aceasta decizie), Tribunalul T. a dispus restituirea către inculpatului K. D. a autoturismului marca Opel Astra, . W0L000053V5049360, înmatriculat în Olanda cu numărul PV-SJ-70, sigilat cu sigiliul nr. MAI_, precum și accesoriile acestuia – cheia de contact a mașinii și certificatul de înmatriculare aferent acesteia, cu . nr._, aflate în custodia Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara, reținând faptul că mijlocul de transport nu a fost pregătit sau adaptat pentru ca migratul transportat să fie ascuns in interiorul acestuia.
Totodată, în baza art. 274 alin. 1 C.p. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1500 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termenul legal, P. de pe lângă Tribunalul T., care a formulat în scris următoarele critici și solicitări:
- În mod nelegal prima instanță a impus inculpatului obligația de a presta o muncă în folosul comunității în cadrul . și al Atelierului de Muncă în Folosul Comunității din Timișoara – Fundația pentru Promovarea Sancțiunilor Comunitare, în condițiile în care acesta nu a făcut dovada existenței vreunui loc de muncă în România pentru a putea „să comunice schimbarea locului de muncă” așa cum prevăd dispozițiile art. 93 alin. (1) lit. d) Cod penal; prin urmare, în opinia parchetului, măsura este lipsită de conținut și nu poate fi pusă în aplicare.
- Se impunea condamnarea inculpatului la o pedeapsă în regim de detenție, în raport de împrejurările și modul de comitere a faptei (folosindu-se de un autoturism pentru a putea asigura ascunderea și transportul persoanei), de gradul mare de pericol social al infracțiunii de trafic de migranți (o infracțiune prin care se aduce atingere securității frontierei de stat a României).
- În mod greșit prima instanță a respins cererea Ministerului Public privind confiscarea specială a autoturismului marca Opel Astra, deși în speță erau întrunite cerințele art. 112 alin. (1) lit. b) Cod penal; în opinia parchetului mijlocul de transport trebuie confiscat chiar și în lipsa unei adaptări speciale a acestuia întrucât mijlocul de transport a servit efectiv la comiterea infracțiunii de trafic de migranți, ținând chiar de modul de concepere al infracțiunii, autoturismul fiind indispensabil săvârșirii infracțiunii – în acest sens este invocată o speță similară soluționată de Tribunalul T. și Curtea de Apel Timișoara, Secția penală (dosarul nr._ ).
Concluziile orale formulate cu ocazia dezbaterilor sunt consemnate în partea introductivă a prezentei decizii.
Apelul este nefondat.
În legătură cu prima critică, în esență se invocă nelegala individualizare a executării pedepsei, pe considerentul că, inculpatul, având domiciliul în Olanda și nefăcând dovada unui loc de muncă în România, nu este posibilă executarea măsurii de supraveghere prevăzute de art. 93 alin. (1) lit. d) Cod penal („să comunice schimbarea locului de muncă”) și a obligației prevăzute de art. 93 alin. (3) Cod penal - prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității.
Este real că inculpatul nu are domiciliul în România, că este cetățean străin care locuiește și lucrează în străinătate (Olanda, f. 102 dosar fond), însă aceste împrejurări nu exclud posibilitatea individualizarea executării pedepsei în forma adoptată de prima instanță – suspendarea sub supraveghere.
Măsurile de supraveghere și obligațiile impuse prin sentință, corelative suspendării sub supraveghere, trebuie respectate de persoana condamnată, indiferent că este sau nu cetățean român, după cum nu prezintă relevanță dacă locuiește și lucrează în România sau în străinătate.
P. urmare, dacă acesta își va schimba locul de muncă pe care îl are în prezent este obligat să comunice acest lucru organului de supraveghere iar pentru executarea obligației de a presta muncă neremunerată în folosul comunității trebuie să se prezinte în România la solicitarea aceluiași organ de supraveghere.
În măsura în care inculpatul nu va respecta măsurile de supraveghere sau obligațiile impuse, acesta își asumă riscul de a executa în detenție pedeapsa aplicată (ca urmare a revocării suspendării sub supraveghere), însă nu se poate considera ab initio (din momentul pronunțării soluției de suspendare sub supraveghere) că acesta nu va respecta condițiile impuse, doar pe motiv că nu locuiește și nu lucrează în România.
Cu privire la cea de-a doua critică (netemeinicia individualizării executării pedepsei) Curtea apreciază că datele speței justifică opțiunea suspendării sub supraveghere, avându-se în vedere, în principal, următoarele aspecte: inculpatul nu este o persoană care să aibă preocupări pe linia traficului de migranți – el a conceput acțiunea ca pe un ajutor acordat unei persoane apropiate (în speță era vorba de cumnatul său), fără a pretinde vreo sumă de bani și fără a fi interesat material în vreun fel (prin urmare, nici mobilul și nici scopul care au motivat acțiunea inculpatului nu relevă o periculozitate deosebită a acestuia); conduita procesuală a acestuia, atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată, a fost una de recunoaștere a comiterii faptei și de cooperare cu organele judiciare (mai mult, în fața primei instanțe acesta a cerut să fie judecat în cadrul procedurii simplificate); inculpatul nu are antecedente penale (f. 41 dup); inculpatul este o persoană integrată în societate (căsătorit, cu loc de muncă și domiciliu stabil).
În legătură cu solicitarea de a se dispune confiscare specială a autoturismului indisponibilizat în faza de urmărire penală (f. 46 dup), Curtea observă că inculpatul este acuzat că l-ar fi îndrumat și transportat cu mașina personală pe numitul Shamsian Jahan Bakhsh pe direcția Bulgaria – România - Ungaria, însă, în concret, tranzitarea frontierelor de stat (G. – Bulgaria, Bulgaria – România) și încercarea de tranzitare a frontierei de stat dintre România și Ungaria nu s-au realizat cu mijlocul de transport menționat, ci pe jos.
Astfel, în rechizitoriu se menționează explicit (f. 3 dup) că în data de 07.11.2014 cei doi au plecat cu mașina din G. și, ajungând în apropierea frontierei cu Bulgaria, Shamsian Jahan Bakhsh a coborât din autoturism și a trecut pe jos, ilegal, frontiera pe lângă punctul de frontieră, fiind îndrumat de către inculpat după ce se consulta pe telefon, folosind internetul, în legătură cu traseul pe care pe care trebuia să-l urmeze. În același mod a trecut frontiera din Bulgaria în România pe la Vama V. și, apoi, a încercat să treacă frontiera din România în Ungaria pe lângă PTF Cenad, unde însă a fost depistat de către organele de poliție. Înainte de a trece ilegal frontierele de stat, suspectul Shamsian Jahan Bakhsh se îmbrăca în alte haine, pe care apoi, fiind murdare și ude, le punea într-o plasă și le depozita în portbagajul mașinii.
P. urmare, autoturismul a fost utilizat pentru transportarea migrantului până în apropierea punctelor de frontieră după care migrantul a trecut pe jos frontiera. În același timp se observă că mijlocul de transport nu a fost adaptat (modificat) în vreun fel pentru transportarea migrantului până la punctele de frontieră – spre exemplu confecționarea unor locașuri ascunse în care să fi stat migrantul pe perioada deplasării până în apropierea punctelor de frontieră. De asemenea, transportul migrantului până în apropierea punctelor de frontieră s-a realizat prin utilizarea normală a mijlocului de transport – migrantul nu a stat ascuns în autovehicul (în portbagaj sau sub banchetă) ci l-a însoțit, la vedere, pe inculpat.
Aceste împrejurări nu au semnificația că inculpatul nu a săvârșit infracțiunea și sub forma transportării (pe lângă îndrumare), însă pun în evidență faptul că autoturismul nu a fost un mijloc indispensabil pentru săvârșirea infracțiunii, chiar dacă a fost folosit, într-o oarecare măsură, la realizarea laturii obiective.
Autoturismul putea fi considerat un bun folosit la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală (în sensul art. 112 alin. (1) lit. b) Cod penal) în ipoteza în care, în concret, prin modul de utilizare sau prin modificările ori adaptările aduse ar fi asigurat efectiv clandestinitatea (conspirativitatea) deplasării migrantului înspre punctele de frontieră, ceea ce în speță nu este cazul – după cum s-a menționat în paragrafele anterioare.
Pe de altă parte, în aplicarea dispozițiilor art. 112 alin. (1) lit. b) Cod penal trebuie ținut cont și de scopul măsurilor de siguranță, menționat de art. 107 alin. (1) Cod penal – măsurile de siguranță au ca scop înlăturarea unei stări de pericol și preîntâmpinarea săvârșirii faptelor prevăzute de legea penală.
Aceasta semnifică că măsura de siguranță a confiscării speciale a mijlocului de transport se dispune în măsura în care există o stare de pericol rezultată din întrebuințarea pe care acesta a primit-o în săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți. Or, în speță, modul concret în care a fost utilizat autoturismul nu relevă o astfel de stare de pericol de natură să justifice confiscarea specială.
În concluzie, este nefondată și această critică a parchetului, soluția adoptată de prima instanță (restituirea autoturismului către inculpat) fiind corectă.
Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct. 1) lit. b) Cod procedură penală va respinge, ca nefondat, apelul declarat de P. de pe lângă Tribunalul T. împotriva Sentinței penale nr. 277/21.09.2015 pronunțată de Tribunalul T., Secția penală în dosarul nr._ .
Va menține sentința apelată.
În baza art. 275 alin. (3) Cpp cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.
Va dispune plata sumei de 260 lei din fondurile MJ în contul Baroului T., reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu în apel pentru inculpat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 421 pct. 1) lit. b) Cod procedură penală respinge, ca nefondat, apelul declarat de P. de pe lângă Tribunalul T. împotriva Sentinței penale nr. 277/21.09.2015 pronunțată de Tribunalul T., Secția penală în dosarul nr._ .
Menține sentința apelată.
În baza art. 275 alin. (3) Cpp cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Dispune plata sumei de 260 lei din fondurile MJ în contul Baroului T., reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu în apel pentru inculpat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 27.01.2016.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
F. I. D. V.
Grefier,
C. U.
Red.:F.I. – 26.02.2016
Tehnored.C.U. -26.02.2016
Prima inst.- jud. S. L. – Tribunalul T.
| ← Infracţiuni la regimul vamal. Legea 141/1997, Legea 86/2006.... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... → |
|---|
