ICCJ. Decizia nr. 4678/2004. Penal. Art.197 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4678/2004
Dosar nr. 1788/2004
Şedinţa publică din 21 septembrie 2004
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 280 din 20 octombrie 2003, Tribunalul Bihor în baza art. 10 alin. (1) lit. b) C. pen., raportat la art. 103 C. pen., a aplicat inculpatului minor P.R.G., măsura educativă a libertăţii supravegheate pe timp de un an, pentru săvârşirea infracţiunii de viol, prevăzută şi pedepsită de art. 197 alin. (1) şi (2) lit. a) şi (3) C. pen., cu art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 99 alin. (2) C. pen., încredinţând supravegherea părinţilor.
În baza art. 103 alin. (2) C. pen., a pus în vedere celor cărora li s-a încredinţat supravegherea în scopul îndreptării lui şi obligaţia de a înştiinţa instanţa de îndată, dacă minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercită asupra lui sau are purtări rele ori a săvârşit din nou o faptă prevăzută de legea penală.
În baza art. 103 alin. (4) C. pen., a atras atenţia inculpatului minor asupra consecinţelor comportării sale şi conţinutul art. 103 alin. (6) C. pen.
În baza art. 10 alin. (1) lit. b) C. pen., raportat la art. 103 C. pen., a aplicat inculpatului minor U.I.F. măsura educativă a libertăţii supravegheate pe timp de un an, pentru săvârşirea infracţiunii de viol, prevăzută de art. 197 alin. (1) şi (2) lit. a) şi (3), cu aplicarea art. 99 alin. (2) C. pen., încredinţând supravegherea părinţilor.
În baza art. 103 alin. (2) C. pen., a pus în vedere celor cărora li s-a încredinţat supravegherea îndatorirea de a veghea îndeaproape asupra minorului, în scopul îndreptării lui şi obligaţia de a înştiinţa instanţa de îndată, dacă minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercită asupra lui sau are purtări rele ori a săvârşit din nou o faptă prevăzută de legea penală.
În baza art. 103 alin. (4) C. pen., a atras atenţia inculpatului minor asupra consecinţelor comportării sale şi conţinutul art. 103 alin. (6) C. pen.
În baza art. 101 alin. (1) lit. b) C. pen., raportat la art. 103 C. pen., a aplicat inculpatului minor C.V.T., măsura educativă a libertăţii supravegheate pe timp de un an, pentru săvârşirea infracţiunii de viol, prevăzută şi pedepsită de art. 197 alin. (1) lit. a) şi (3), cu aplicarea art. 99 alin. (2) C. pen., încredinţând supravegherea părinţilor acestuia.
În baza art. 103 alin. (2) C. pen., a pus în vedere celor cărora li s-a încredinţat supravegherea îndatorirea de a veghea îndeaproape asupra minorului, în scopul îndreptării lui şi obligaţia de a înştiinţa de îndată, dacă minorul se sustrage de la supravegherea ce se exercită asupra lui sau are purtări rele ori a săvârşit din nou o faptă prevăzută de legea penală.
În baza art. 103 alin. (4) C. pen., a atras atenţia inculpatului minor asupra consecinţelor comportării sale şi conţinutului art. 103 alin. (6) C. pen.
În baza art. 998 şi urm. C. civ., art. 14 C. proc. pen. şi art. 346 C. proc. pen., a obligat pe inculpaţii C.V.T. şi P.R.G. să plătească în solidar părţii civile S.E.H. suma de 20.000.000 lei despăgubiri civile fiecare în solidar cu părţile responsabile civilmente C.V. şi C.T., respectiv P.A. şi P.R.
A constatat că, partea vătămată şi-a retras pretenţiile civile faţă de inculpatul U.I.F., prejudiciul faţă de acesta fiind recuperat.
A obligat pe inculpatul C.V.T., în solidar cu partea responsabilă civilmente C.V. la 2.000.000 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului.
A obligat inculpatul P.R.G. în solidar cu partea responsabilă civilmente P.A. la 2.000.000 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
A obligat inculpatul U.I.F. în solidar cu partea responsabilă civilmente U.F. la 2.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că partea vătămată, care la naştere a rămas în creşterea şi îngrijirea bunicilor, a ieşit în faţa blocului unde locuieşte şi s-a întâlnit cu S.A. Ulterior s-a deplasat împreună cu acesta în Piaţa Magnoliei.
În timp ce se afla în parc, partea vătămată a fost acostată de învinuitul P.R.G., care i-a propus să meargă cu el şi cu ceilalţi doi inculpaţi pe Stadionul C.F.R., pentru a întreţine relaţii sexuale. Partea vătămată a refuzat categoric, după care inculpatul P.R.G. a ameninţat-o că dacă nu este de acord va spune colegilor de la şcoală că a întreţinut relaţii sexuale cu S.A. şi cu alţi doi băieţi.
Partea vătămată nu a avut anterior relaţii sexuale cu alţi băieţi, fiind virgină la data săvârşirii faptei.
Partea vătămată a arătat că „de frică i-am însoţit pe cei trei inculpaţi până la stadion şi când am ajuns în acel loc, inculpatul P.R.G. m-a ameninţat că mă bate, dacă nu întreţin raport sexual cu el (..) de frică mi-am dat jos hainele de pe mine. Primul care a întreţinut raport sexual cu mine a fost inculpatul P.R.G. Am întreţinut cu acesta împotriva voinţei mele raport sexual normal circa 2-3 minute (..) după care inculpatul m-a constrâns la raport sexual oral (..) circa 1-2 minute. Împotriva voinţei mele inculpatul P.R.G. a întreţinut raporturi sexuale cum am arătat. Raportul sexual cu C.V.T. a durat nu mai mult de 5 minute, dar nu am consimţit de bună voie să am acest gen de relaţii cu inculpatul.
În faţa organelor de urmărire penală partea vătămată arată „după ce am fost supusă şi de către C.V.T. la perversiuni sexuale, cel de al treilea tânăr U.I.F. mi-a cerut să-l masturbez şi pe el în acelaşi mod".
După ce au violat-o, inculpaţii au condus-o pe partea vătămată în parcul Magnoliei, ameninţând-o la despărţire să nu-i denunţe la poliţie sau la părinţi.
A doua zi, partea vătămată a povestit unei prietene, martora K.E. şi dirigintei ce i s-a întâmplat, fiind anunţaţi bunicii părţii vătămate.
În după-amiaza zilei de 19 februarie 2002, partea vătămată a fost dusă de bunici la Policlinica din cartierul Rogerius, unde a fost consultată de un doctor ginecolog, care a confirmat violul şi a îndrumat-o la Laboratorul Medico Legal din Oradea. Fiind examinată de medicul legist s-a stabilit că, partea vătămată prezintă o ruptură himenală de dată recentă pe cale de cicatrizare, care poate data din 18 februarie 2002.
Din rapoartele de expertiză medico-legală psihiatrică a rezultat că, inculpaţii au discernământ diminuat raportat la fapta comisă.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, solicitând admiterea apelului şi desfiinţarea hotărârii, în sensul condamnării inculpaţilor la pedepse just individualizate, în raport de gravitatea faptelor săvârşite.
Prin Decizia penală nr. 40 din 2 martie 2004, Curtea de Apel Oradea a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, desfiinţând sentinţa apelată în sensul că:
În baza art. 101 alin. (1) lit. c), art. 104 şi art. 106 C. pen., a aplicat inculpaţilor minori P.R.G., U.I.F. şi C.V.T. măsura educativă a internării într-un centru de reeducare, în loc de măsura educativă a libertăţii supravegheate.
A înlăturat aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin. (1) lit. b) şi art. 103 C. pen.
A menţinut restul dispoziţiilor sentinţei.
Împotriva deciziei au declarat recurs inculpaţii P.R.G., U.I.F. şi C.V.T., solicitând admiterea recursurilor, casarea deciziei şi, pe fond, menţinerea soluţiei pronunţată de instanţa de fond.
Verificând actele dosarului cauzei, Curtea constată că recursurile sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Instanţa de fond a stabilit corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor, procedând la încadrarea juridică corespunzătoare a faptelor săvârşite de aceştia.
Cu privire la pedepsele aplicate inculpaţilor, se constată că, în mod corect, instanţa de apel a înlocuit măsura educativă a libertăţii supravegheate cu măsura educativă a internării într-un centru de reeducare, în măsură să asigure atingerea scopurilor pedepsei.
Prin motivele de recurs formulate, inculpaţii solicită înlocuirea măsurii educative a internării într-un centru de reeducare, cu măsura educativă a libertăţii supravegheate.
Curtea constată, însă, că, în speţă, în raport de pericolul social deosebit al infracţiunii săvârşite, de starea fizică, de dezvoltarea intelectuală şi morală, de comportarea inculpaţilor, de condiţiile în care au fost crescuţi şi în care au trăit, măsura educativă a internării într-un centru de reeducare, aplicată inculpaţilor, este temeinică şi legală, contribuind la atingerea scopurilor pedepsei, potrivit dispoziţiilor art. 52 C. pen.
Astfel, inculpaţii au săvârşit împreună infracţiunea de viol calificat asupra unei minore (13 ani) care, aşa cum rezultă din raportul de constatare medico-legală, era virgină la data săvârşirii faptei, iar după ce au violat-o, au supus-o şi la perversiuni sexuale.
Cu privire la persoana inculpaţilor minori, se constată că toţi trei au rezultate slabe la învăţătură, lipsind frecvent de la cursuri, prezintă carenţe educaţionale, inculpatul U.I.F., provenind dintr-o familie dezorganizată, părinţii săi fiind divorţaţi.
Faţă de aceste considerente, Curtea apreciază că solicitarea inculpaţilor de înlocuire a măsurii internării într-un centru de reeducare cu măsura educativă a libertăţii supravegheate nu poate fi primită, neputând conduce la reeducarea acestora.
Pe de altă parte, internarea într-un centru de reeducare asigură minorilor posibilitatea de a dobândi învăţătura necesară şi o pregătire profesională potrivit cu aptitudinile lor.
În consecinţă, urmează ca, în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să fie respinse recursurile declarate de inculpaţi, ca nefondate.
În baza art. 192 C. proc. pen., vor fi obligaţi inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii C.V.T., P.R.G. şi U.I.F., împotriva deciziei penale nr. 40 din 2 martie 2004 a Curţii de Apel Oradea.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de câte 1.600.000 lei, din care onorariile cuvenite apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de câte 400.000 lei, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 septembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4646/2004. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4710/2004. Penal. 211 al.2 c.p. Recurs → |
|---|
