Luare de mită. Act privitor la îndatoririle de serviciu
Comentarii |
|
Condiţia prevăzută în art. 254 alin. (1) C. pen., ca fapta funcţionatului să fie săvârşită în legătură cu îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu, este realizată şi în situaţia în care îndeplinirea actului cade în atribuţiile altui funcţionar, dar făptuitorul, prin modul în care îşi realizează propriile sarcini de serviciu, poate influenţa îndeplinirea actului de către funcţionarul competent.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, nr. 3334 din 17 Iunie 2004
Prin sentința penală nr. 372 din 20 decembrie 2002, Tribunalul Mureș a condamnat pe inculpatul B.L. la 4 pedepse pentru săvârșirea unor infracțiuni de luare de mită prevăzute în art. 254 alin. (1) C. pen.
Instanța a reținut că, în anul 1996, inculpatul a fost încadrat în muncă la Regia Autonomă de Gospodărie Comunală și Locativă Târgu Mureș, la biroul administratori ai fondului locativ, având între principalele sarcini de serviciu să ia măsuri pentru evacuarea persoanelor care ocupă ilegal un spațiu administrat de regie. Spațiile eliberate se puneau la dispoziția primăriei care emitea ordin de repartizare persoanelor îndreptățite, pe baza cărora se încheiau contracte de închiriere între titular și Regia Autonomă de Gospodărie Comunală și Locativă, în calitate de administrator al spațiului locativ. Pentru a-și îndeplini obligațiile de serviciu, inculpatul a pretins și primit sume de bani și alte foloase materiale de la mai multe persoane.
Apelul inculpatului a fost respins prin decizia penală nr. 170 din 15 octombrie 2003 a Curții de Apel Târgu Mureș.
în recursul declarat, inculpatul a susținut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, deoarece nu a avut putere de decizie în ceea ce privește repartizarea spațiului locativ.
Critica este nefondată.
Din dosarul cauzei rezultă că inculpatul, funcționar la Regia Autonomă de Gospodărie Comunală și Locativă Târgu Mureș, Biroul de administrare a fondului locativ, avea între atribuțiile sale de serviciu identificarea spațiilor locative ocupate fără forme legale, emiterea somațiilor pentru eliberarea acestora, obținerea deciziilor de evacuare de la consiliul local și asigurarea evacuării forțate. Deși repartizarea locuințelor era de competența primăriei, prin modul în care își realiza sarcinile de serviciu inculpatul putea să influențeze rezolvarea cererilor de repartizare a locuințelor.
în consecință, faptele inculpatului de a pretinde și primi bani și alte foloase materiale în legătură cu sarcinile sale de serviciu au fost încadrate corect în infracțiunea de luare de mită, prevăzută în art. 254 alin. (1) C. pen., motiv pentru care recursul a fost respins.
← Furt. Tâlhărie. Încadrare juridică | Apel. Recurs. Lipsa motivelor pe care se întemeiază decizia de... → |
---|