ICCJ. Decizia nr. 101/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 701 din 13 iunie 2003, Judecătoria Suceava a condamnat pe inculpatul R.C. la un an închisoare, respectiv, 6 luni închisoare pentru infracțiunile de gestiune frauduloasă și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzute de art. 214 alin. (1) și art. 290, ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2) din același cod.
Totodată, a constatat că pedeapsa de un an închisoare este grațiată în întregime și condiționat conform art. 1 din Legea nr. 543/2002, iar în temeiul art. 81 C. pen., a dispus suspendarea condiționată a pedepsei de 6 luni închisoare pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni.
S-a reținut că, în perioada iulie - august 2003, inculpatul, agent de vânzări la SC L.I. SRL Botoșani, prin falsificarea documentelor contabile și-a însușit din gestiune suma de 4.229.744 lei.
Tribunalul Suceava, prin decizia penală nr. 693 din 15 septembrie 2003, a admis apelul declarat de partea civilă și a trimis cauza spre rejudecare la instanța de fond, sub aspectul soluționării laturii civile.
Rejudecând, Judecătoria Suceava, prin sentința penală nr. 1166 din 24 noiembrie 2003, în baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen., a obligat pe inculpat să plătească părții civile SC L.I. SRL Botoșani, suma de 5.082.088 lei despăgubiri.
Această hotărâre a rămas definitivă prin nerecurare.
împotriva acestor hotărâri, procurorul general, în baza art. 409 și art. 410 alin. (1) partea I pct. 7 C. proc. pen., a declarat recurs în anulare, socotind că faptei săvârșite i s-a dat o greșită încadrare juridică în infracțiunea de gestiune frauduloasă, prevăzută de art. 214 alin. (1), în loc de delapidare, prevăzută de art. 2151alin. (1) C. pen.
Recursul în anulare este fondat.
Potrivit art. 2151C. pen., în concepția legiuitorului, subiect activ al infracțiunii de delapidare, poate fi orice funcționar, nu numai funcționarul public.
Cum, inculpatul a avut atribuția de încasare a sumelor de bani ce reprezentau contravaloarea mărfurilor și pe care le-a vândut în perioada iulie - august 2003, ca agent de vânzări, el a lucrat în calitate de funcționar, în sensul textelor mai sus-enunțate.
Apoi, inculpatul, însușindu-și banii încasați, în loc de a-i depune cum era legal, la casieria unității, recurgând și la falsificarea documentelor contabile, urmează a se vedea că, încadrarea juridică pentru prima infracțiune, potrivit prevederilor art. 214 C. pen., nu este cea legală, ci urmează a fi pusă în discuție infracțiunea de delapidare, astfel cum e prevăzută de art. 2151C. pen., în forma sa continuată, adică și cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), alături de infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen. și aceasta cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Deci, în raport de toate aceste elemente de fapt și de prevederile art. 2151și art. 147 alin. (1) și (2) C. pen., dar și de infracțiunea prevăzută de art. 290, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), cauza a fost rejudecată de către instanța de fond, căruia i s-a trimis dosarul, după admiterea recursului în anulare și casarea tuturor hotărârilor atacate.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 159/2005. Penal → |
|---|
