ICCJ. Decizia nr. 5173/2005. Penal. Contestaţie în anulare. Contestaţie în anulare
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5173/2005
Dosar nr. 2761/2005
Şedinţa publică din 14 septembrie 2005
Examinând contestaţia în anulare de faţă, constată:
Condamnatul Ş.D. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei nr. 1803 din 15 martie 2005 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În motivarea contestaţiei s-a arătat că nu s-a ţinut seama de dispoziţiile art. 191 şi 192 din Legea nr. 143/2000 modificată prin Legea nr. 522/2004 potrivit cărora, instanţa poate să nu ia nici o măsură împotriva consumatorului care respectă un program de reintegrare socială. S-a invocat drept temei al contestaţiei art. 386 lit. c) C. proc. pen.
Un alt motiv al contestaţiei se referă la împrejurarea că nu a fost audiată martora B.G.C. şi nici reporterii şi fotografii de la ziarul „Curierul zilei de Argeş".
S-a mai susţinut că deşi a adus la cunoştinţă procurorului că este consumator de droguri, acesta nu a ţinut cont de dispoziţiile art. 27, 28 şi 29 din Legea nr. 143/2000.
Contestaţia în anulare nu este fondată.
Această cale extraordinară de atac poate fi exercitată numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute expres şi limitativ de art. 386 C. proc. pen.
Potrivit art. 386 lit. c) C. proc. pen., invocat drept temei al primului motiv al cererii, există caz de contestaţie în anulare când instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute în art. 10 alin. (1) lit. f) – i), cu privire la care existau probe la dosar.
Potrivit art. II din Legea nr. 522/2004, art. 191 şi 192 din Legea nr. 143/2000, intră în vigoare odată cu noul Cod penal.
Or, la data pronunţării deciziei în recurs noul Cod penal şi, în consecinţă, nici art. 191 şi 192 din Legea nr. 143/2000 nu intraseră încă în vigoare.
Aşa fiind, se constată că nu există cazul de contestaţie în anulare invocat de contestator.
Celelalte motive invocate nu se încadrează în nici unul din cazurile de contestaţie în anulare prevăzute de art. 386 C. proc. pen.
În consecinţă, contestaţia va fi respinsă ca nefondată.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de contestatorul – condamnat Ş.D. împotriva deciziei penale nr. 1803 din 15 martie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în dosarul nr. 7341/2004.
Obligă contestatorul la plata sumei de 80 lei RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 20 lei RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 septembrie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 5167/2005. Penal. Legea 143/2000. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5371/2005. Penal. Art. 197 Cod Penal. Recurs → |
---|