ICCJ. Decizia nr. 5634/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin încheierea din 16 septembrie 2005, dosar nr. 336/P/MF/Ap/2005, Curtea de Apel Brașov, secția pentru minori și familie, sesizată cu soluționarea apelului declarat de inculpatul N.V. împotriva sentinței penale nr. 38 din 3 august 2005, pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, în baza art. 3002C. proc. pen., cu referire la art. 160b alin. (1) și (3) C. proc. pen., a menținut arestarea preventivă a sus-numitului inculpat.
Termenul pentru soluționarea apelului inculpatului a fost stabilit la data de 7 octombrie 2005.
împotriva acestei încheieri inculpatul N.V. a declarat recurs fără să indice în scris motivele, a cărei judecare a avut loc, potrivit art. 38511 alin. (1) și (3) C. proc. pen., cu citarea, însă în lipsa recurentului.
Examinând încheierea atacată pe baza materialului de la dosar sub toate aspectele de temeinicie și legalitate, în conformitate cu prevederile art. 3856alin. (3) C. proc. pen., respectiv în cazul recursului declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel, Curtea constată că recursul nu este fondat.
Inculpatul N.V. a fost arestat preventiv, la data de 22 decembrie 2004, de către Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prevăzută de art. 197 alin. (1) și (3) C. pen., constând în întreținerea de relații sexuale, la data de 4 noiembrie 2004, prin violență cu partea vătămată B.G., în vârstă de 11 ani și 11 luni.
Măsura privativă de libertate a fost succesiv și legal menținută în cursul judecății, inculpatul fiind condamnat prin sentința penală nr. 38 din 3 august, la 15 ani închisoare.
Menținerea arestării preventive, dispusă prin încheierea din 16 septembrie 2005 a Curții de Apel Brașov, secția pentru minori și familie, este legală, instanța investită cu soluționarea apelului declarat de inculpat împotriva hotărârii de condamnare, constatând justificat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă, respectiv cele prevăzute de art. 148 lit. c), f) și h) C. proc. pen., impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
întrucât din examinarea tuturor aspectelor de fapt și de drept ale cauzei mărginită la obiectul verificării legalității și temeiniciei arestării preventive, nu s-a constatat existența vreunui motiv de casare a încheierii atacate, recursul inculpatului N.V. a fost respins ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5618/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5619/2005. Penal → |
|---|
