ICCJ. Decizia nr. 5613/2005. Penal

Decizii penale ICCJ 2005

Prin sentința penală nr. 72 din 22 aprilie 2004, Tribunalul Militar Teritorial a condamnat pe următorii inculpați, după cum urmează:

1. - Plt. major (rez.) I.F., la pedepsele:

- 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) - c) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen., cu art. 41 alin. (3) C. pen.;

4 ani, pentru infracțiunea prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cu art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

3 ani, pentru infracțiunea prevăzută de art. 286 C. pen., cu art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 3 ani, pentru infracțiunea prevăzută de art. 287 C. pen., cu art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 6 ani, pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Conform art. 1 din Legea nr. 543/2002 a constatat grațiate în totalitate pedepsele de câte 3 ani închisoare aplicate inculpatului pentru infracțiunile continuate, prevăzute de art. 286 și art. 287 C. pen.

S-a atras atenția asupra art. 7 din Legea nr. 543/2002.

S-au contopit pedepsele negrațiate și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) - c) C. pen.

în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., inculpatul a fost achitat pentru infracțiunea prevăzută de art. 323 C. pen.

2. - L.G., la:

- 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) - c) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 254 C. pen., cu aplicarea art. 41 C. pen.;

- 4 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 6 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzute de art. 15 C. pen., raportat la art. 215 alin. (1) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., inculpatul a fost achitat pentru infracțiunea prevăzută de art. 323 C. pen.

S-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

Pe perioada prevăzută de art. 71 C. pen., inculpaților li s-au interzis drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

3. - I.N., la:

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 255 C. pen.;

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 3 ani pentru, infracțiunea prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 2 ani, pentru infracțiunea prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

S-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa de 3 ani închisoare.

4. - P.I., la:

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 255 C. pen.;

- 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea de tentativă la înșelăciune prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 215 alin. (1) și (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

S-au contopit pedepsele aplicate inculpatului și s-a dispus să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

5. - D.F., la:

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 255 C. pen.;

- 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 215 alin. (1) și (2) C. pen.;

S-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa de 3 ani închisoare.

6. - D.G., la:

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 255 C. pen.;

- 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1) și 2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

S-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.

7. - U.G., la:

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 255 C. pen.;

- 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen.;

S-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus cu acest inculpat să execute pedeapsa de 3 ani închisoare.

8. - B.G., la:

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 255 C. pen.;

- 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

S-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus, ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.

9. - N.F., la:

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 255 C. pen.;

- 3 ani închisoare, pentru tentativă la înșelăciune, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

10. - C.D., la:

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 255 C. pen.;

- 2 ani, pentru infracțiunea prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 3 ani, pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen.

S-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpatul să execute 3 ani închisoare.

11. - D.I., la:

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 255 C. pen.;

- 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

S-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus să execute 3 ani închisoare.

în baza dispozițiilor art. 86¹C. pen., s-a dispus suspendarea pedepsei sub supraveghere a câte 3 ani închisoare fiecare, aplicate inculpaților I.N., P.I., D.F., D.G., U.G., B.G., N.F., C.D. și D.I. pe un termen de încercare de 6 ani.

S-a dispus ca inculpații pe durata termenului de încercare să se supună măsurilor de supraveghere prevăzută de art. 86³lit. a) - d) C. pen.

S-au anulat adeverințele false, legitimațiile gratuite de călătorie și celelalte acte false.

în temeiul art. 254 alin. (3) C. pen., s-a confiscat de la inculpatul I.F. suma de 5.300.000 lei, iar de la inculpatul L.G. suma de 300.000 lei, sume ce au făcut obiectul infracțiunii prevăzută de art. 254 C. pen.

S-au respins cererile părților civile de a obliga pe inculpați în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata prejudiciului cauzat acestora.

1. - S-a admis acțiunea civilă exercitată de C.P.M.B. și au fost obligați inculpații I.F. și L.G. în solidar, și în solidar cu fiecare din următorii inculpați, la sumele datorate:

- N.F. - 1.628.633 lei, C.D. - 7.882.8162.

- S-a mai admis acțiunea civilă formulată de partea civilă R.A.T.B. și obligați în solidar cu inculpații I.F. și L.G. și solidar cu fiecare din următorii inculpați la plata următoarelor sume:

- C.D. - 5.989.692 lei plus dobânzile aferente de la rămânerea definitivă a hotărârii până la achitarea integrală a debitului;

3. - A fost admisă și acțiunea părții civile M. SA și au fost obligați, în solidar, inculpații I.F. și L.G., în solidar cu inculpatul C.D. la suma de 1.452.043 lei, plus dobânzile legale aferente calculate până la plata integrală a prejudiciului.

A constatat integral recuperat prejudiciul cauzat de inculpații I.N., B.G., P.I. și D.I. - părții civile R.A.T.B.

A constatat recuperat integral prejudiciul cauzat părții civile C.P.M.B. de inculpații D.G., U.G. și D.I.

A scos din cauză ca părți civile S.R.T. și M.M.P.S.

în fapt, pentru a pronunța această soluție s-a reținut, în esență, următoarea stare de fapt:

Inculpatul I.F. și-a desfășurat activitatea, în calitate de ajutor la Biroul Arhivă, anexă a Tribunalului Militar Teritorial, subordonat D.I.M. din cadrul Ministerului de Justiției până la 15 iunie 2000, când prin ordin a fost trecut în rezervă, la cerere.

La biroul arhivă se afla depozitată o parte a fondului documentare referitoare la persoanele persecutate pe motive politice, după anul 1945, inclusiv cele strămutate într-o altă localitate, așa cum sunt definite și reglementate de dispozițiile Decretului - Lege nr. 118/1990.

în această calitate de funcționar în cadrul Ministerului de Justiție, inculpatul, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu a emis, în fals, adeverințe destinate dovedirii calității de strămutat, în accepțiunea Decretului - Lege nr. 118/1990, mai multor persoane, care, în prezenta cauză au calitatea de inculpați, cunoscând că aceste persoane dobândeau, în mod nelegal, calitatea de beneficiari ai unor drepturi bugetare. Pentru emiterea adeverințelor false, inculpatul a pretins și primit suma totală de 5.300.000 lei.

Inculpatul, fără a primi și înregistra vreo cerere și fără a verifica fondul documentar, proceda la conceperea și dactilografierea unei asemenea adeverințe, pe care însera următoarele date:

- numărul de înregistrare, perioada de strămutare, localitatea în care persoana solicitantă a fost strămutată, temeiul în baza căruia avea loc strămutarea, temeiul și data când s-au ridicat restricțiile.

Singurele mențiuni reale din adeverințele falsificate astfel, erau numele și prenumele, datele de naștere și de stare civilă.

Inculpatul semna adeverința "pentru" directorul instituției într-un singur exemplar pe care-l trimitea intermediarului sau petiționarului.

Ștampila pe care îi aplica avea următoarele impresiuni concentrice: "România, Ministerul de Justiție, D.I.M., Biroul Arhivă" cu următoarea precizare: pentru a crea aparența că ștampila era cea originală, inculpatul lipea o fâșie îngustă de scotch pe inscripția "Biroul Arhivă" astfel încât odată cu aplicarea acesteia se reproduceau doar celelalte mențiuni, zona acoperită fiind mascată și prin tragerea unei semnături cu inițiala "pentru".

Adeverințele astfel falsificate pe aceiași filieră ajungeau în posesia persoanelor pe numele cărora erau eliberate, care le foloseau pentru obținerea drepturilor conferite de Decretul - Lege nr. 118/1990.

Cu privire la inculpatul L.G. s-a reținut că în calitate de membru al comisiei constituite în baza Decretului - Lege nr. 118/1990 la nivelul D.G.M.P.S.M. București, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu a emis decizii, în baza documentelor eliberate de inculpatul I.F. despre care știa că sunt false, confirmând astfel, în mod nelegal, calitatea de strămutați și prin aceasta de beneficiari ai unor drepturi bugetare pentru mai multe persoane, care în prezenta cauză au calitatea de inculpați.

Pentru emiterea deciziilor false, inculpatul a primit și pretins suma totală de 900.000 lei.

în asemenea manieră, în perioada 1999 - 2000, cei doi inculpați au desfășurat o activitate infracțională de amploare, eliberând numai pentru persoanele domiciliate în București câteva mii de acte oficiale false, în baza cărora acestea au beneficiat de drepturile prevăzute de Decretul - Lege nr. 118/1990.

Dintr-un număr de 6.000 de astfel de beneficiari prin actul de trimitere în judecată, instanța a fost sesizată cu faptele a nouă persoane, respectiv inculpații I.N., P.I., D.F., D.G., U.G., B.G., N.F., C.D. și D.I.

în fapt, în sarcina lor s-a reținut că, prin intermediul a diferite persoane au dat diferite sume de bani, obținând în schimb documente oficiale prin care li se atesta, în fals, calitatea de strămutat, documente de care ulterior au uzat pentru obținerea în mod nelegal a drepturilor conferite prin Decretul - Lege nr. 188/1990.

împotriva acestei sentințe au declarat apel P.N.A., inculpații I.F., B.G. și D.I., părțile civile R.A.T.B., C.P.M.B. și SC T.M.B. M. SA București.

Prin decizia penală nr. 55 din 14 decembrie 2004, Curtea Militară de Apel a admis apelurile declarate de P.N.A., de inculpatul I.F., părțile civile R.A.T.B., C.P.M.B. și SC T.M.B. M. SA; s-a desființat sentința atacată și inculpații au fost condamnați după cum urmează:

1. - I.F. cu reținerea dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 503/2002:

- 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) - c) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- un an închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 286 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), pedeapsă grațiată;

- un an închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), pedeapsă grațiată;

- 6 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

S-au contopit pedepsele negrațiate și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) - c) C. pen.

2. L.G. cu reținere a dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 503/2002:

- 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- un an închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 286 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), pedeapsă grațiată;

- un an închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), pedeapsă grațiată;

S-au contopit pedepsele negrațiate și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) - c) C. pen.

3. I.N.

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen.;

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) [(prin schimbarea încadrării juridice din art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., și tentativă la înșelăciune, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP))];

- 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

Au fost contopite pedepsele aplicate inculpatei și s-a dispus ca aceasta să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.

4. - P.I.

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen.;

- 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., și tentativă la înșelăciune, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)).

S-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.

5. - D.F.

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen.;

- 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 215 alin. (1) C. pen.;

S-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa de 3 ani închisoare.

6. - D.G.

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen.;

- 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

S-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.

7. - U.G.

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen.;

- 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

S-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.

8. - B.G.

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen.;

- 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1) și(2) C. pen., și tentativă la înșelăciune, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

S-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.

9. - N.F.

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen.;

- 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

S-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

10. - C.D.

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen.;

- 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

S-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 3 ani închisoare.

11. - D.I.

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen.;

- 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

- 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);

S-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus ca și inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.

Au fost menținute în rest dispozițiile hotărârii atacate.

Au fost obligați inculpații I.F., L.G. și C.D., în solidar, iar primii doi inculpați în solidar și cu părțile responsabile civilmente Ministerul Justiției și respectiv "D.D.F.S.S.B." la plata sumei de 5.859.692 lei plus dobânda legală de la rămânerea definitivă a hotărârii până la achitarea integrală a debitului către partea civilă R.A.T.B.

Au fost obligați inculpații I.F. și L.G., în solidar, cu părțile responsabile civilmente Ministerul Justiției și respectiv, D.D.F.S.S.B., în solidar și cu inculpații N.F. și respectiv, C.D. la plata sumei stabilite prin sentință către partea civilă C.P.M.B.

A fost obligat inculpatul C.D. în solidar cu inculpații I.F. și L.G. și pe aceștia din urmă în solidar cu partea responsabilă civilmente Ministerul Justiției și respectiv D.D.F.S.S.B., la plata sumei stabilită prin sentință către partea civilă SC T.M.B. M. SA București, plus dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii până la achitarea integrală a debitului.

S-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații B.G. și D.I. împotriva aceleiași sentințe.

în motivarea soluției s-a reținut, printre altele, că probele administrate în cauză nu conduc la modalitățile alternative specifice de realizare infracțiunii, iar "gruparea" menționată în motivele de apel ale parchetului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 323 alin. (1) C. pen.

Referitor la pedepsele aplicate s-a constatat că prima instanță a făcut o individualizare corectă a pedepselor atât în privința cuantumului cât și a modalităților de executare dispuse.

Și în fine, s-a mai motivat în considerente că, deși inculpații I.F. și L.G. au recunoscut faptele comise și au sprijinit considerabil ancheta în demersul ei spre identificarea infractorilor, totuși prima instanță nu a reținut beneficiul dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 503/2002 cu efecte juridice asupra reducerii cuantumului pedepselor aplicate unora din infracțiunile deduse judecății.

în termen legal, împotriva acestor hotărâri au declarat recurs inculpații I.F., L.G., U.G., D.I., P.N.A București și partea responsabilă civilmente Ministerul de Justiție.

în esență, prin motivele scrise, parchetul a susținut următoarele:

- greșita achitare a inculpaților I.F. și L.G. în ce privește infracțiunea prevăzută de art. 323 C. pen., soluția fiind consecința confuziei făcută de instanță între pluralitatea constituită și pluralitatea ocazională;

- aplicarea nelegală a dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 503/2002 cu privire la unele infracțiuni la care au fost condamnați inculpații și implicit aplicarea unor pedepse nelegale:

- greșita individualizare a pedepselor pentru toți inculpații atât în ce privește cuantumul cât și modalitatea de executare a suspendării sub supraveghere a executării pedepselor pentru unii din inculpați în raport de amploarea activității infracționale, perseverența infracțională, amploarea numerică fără precedent a persoanelor care au participat la desfășurarea activității infracționale.

Recurenții inculpați I.F. și L.G. au criticat hotărârile numai cu privire la individualizarea pedepselor aplicate, solicitând reducerea lor.

Recurentul inculpat U.G. nu a motivat în scris recursul declarat, iar oral a lăsat soluția la aprecierea instanței.

Recurenta inculpată D.I. a criticat hotărârile în ce privește greșita soluție de condamnare pronunțată în cauză, probele administrate nedovedind vinovăția ei; în subsidiar, a solicitat reducerea pedepsei.

Recurenta parte responsabilă civilmente, Ministerul de Justiție a susținut că în cauză nu s-a făcut o aplicare corectă a legii și, nu erau îndeplinite condițiile pentru răspunderea comitentului, așa încât, Ministerul de Justiție nu putea fi obligat, în solidar, cu inculpatul I.F. la plata pagubelor suferite de părțile civile.

Criticile formulate de parchet vor fi examinate în conformitate cu cazurile de casare înscrise în art. 385⁹alin. (1) pct. 17¹ și 14 C. proc. pen., constatându-se că recursul este fondat pentru cele ce urmează.

într-adevăr, dispozițiile art. 19 din Legea nr. 503/2002 se aplică doar infracțiunilor prevăzute în Legea nr. 78/2000 cu modificările ulterioare și cu consecința reducerii la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.

Sfera de aplicare a acestor prevederi are în vedere cele trei categorii de infracțiuni stabilite în Capitolul III, secțiunile II și IV din Legea nr. 72/2000 cu modificările ulterioare, respectiv, infracțiunile de corupție, infracțiunile asimilate infracțiunilor de corupție și în sfârșit, infracțiunilor în legătură directă cu infracțiunile de corupție.

Aplicând dispozițiile art. 19 din Legea nr. 503/2002 și infracțiunilor de complicitate la înșelăciune reținute în sarcina inculpaților I.F. și L.G. cât și celor prevăzute de art. 286 și art. 287 C. pen., pentru care a fost condamnat numai inculpatul I.F., instanța de apel a pronunțat o soluție nelegală deoarece aceste infracțiuni nu se cuprind în categoria celor mai sus enumerate, situație în care atât încadrarea juridică cât și pedepsele aplicate au fost stabilite cu încălcarea legii.

Sub acest aspect hotărârile pronunțate sunt supuse casării prin admiterea recursului declarat de parchet.

Sunt însă supuse casării hotărârile atacate și sub alte aspecte referitoare la încadrarea juridică a unei fapte, existența unei infracțiuni în ce privește pe inculpatul I.F. și compunerea pedepsei accesorii pentru inculpații I.F. și L.G., motive pentru care vor fi admise atât recursul declarat de parchet cât și cele declarate de inculpații I.F. și L.G.

Aceste motive vor fi examinate din oficiu, potrivit art. 385⁹alin. (3) C. proc. pen., constatând incidența cazurilor de casare prevăzute de art. 385⁹alin. (1) pct. 12, 17 C. proc. pen.

Astfel, instanțele au reținut în mod greșit în sarcina inculpatului I.F. comiterea infracțiunii de falsificare a instrumentelor oficiale prevăzută de art. 286 C. pen., soluția de condamnare fiind nelegală.

în accepțiunea prevederilor art. 286 C. pen., falsificarea instrumentelor oficiale este fapta persoanei care contraface, plăsmuiește un sigiliu, sau o ștampilă, ori un instrument de marcare oficial. în acest cadru normativ, latura obiectivă a infracțiunii exprimată printre altele, și de elementul material constă într-o acțiune de falsificare săvârșită fie prin imitare, fie prin alterarea sigiliului, ștampilei sau instrumentului de marcat. Ca în cazul oricărei acțiuni de contrafacere, efectuarea acesteia necesită materiale, procedee și mijloace corespunzătoare specificului fiecărui instrument de autentificare sau marcare.

Ori, în cauză, inculpatul a folosit ștampila instituției fără drept și pentru a crea aparența că s-a folosit ștampila originală a ascuns sub o bandă îngustă de scotch inscripția "biroul arhivă". Procedând de această manieră pe adeverințele false s-au regăsit celelalte impresiuni concentrice, respectiv: "România, Ministerul Justiției, D.I.M.".

în această situație se constată că, în fapt, ștampila folosită de inculpat nu este produsul unei operațiuni de falsificare ceea ce în drept, presupune o nerealizare atât a obiectului material, cât și a elementului material ce compune latura obiectivă a infracțiunii și prin aceasta, conținutul constitutiv al infracțiunii prevăzute de art. 286 C. pen.

Desigur, pentru argumentele expuse, singura soluție legală este de achitare a inculpatului I.F. pentru infracțiunea prevăzută de art. 286 C. pen., în lipsa laturii obiective a infracțiunii dedusă judecății.

Pronunțarea unei soluții de achitare în ce privește infracțiunea prevăzută de art. 286 C. pen., produce consecințe și în conținutul constitutiv al infracțiunii prevăzută de art. 287 alin. (1) C. pen., pentru care același inculpat a fost condamnat, deoarece, potrivit acestor prevederi nu poate fi pedepsită decât persoana care folosește instrumentele false arătate în art. 286 C. pen.

Pe de altă parte, recurentul inculpat I.F. folosind fără drept, ștampila instituției pe o serie de adeverințe care nu exprimau realitatea a comis infracțiunea reglementată prin art. 287 alin. (2) C. pen.

în consecință, cu ocazia rejudecării în limitele casării dispuse, se va face aplicarea art. 334 C. proc. pen., și se va opera schimbarea încadrării juridice din art. 287 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în infracțiunea continuată prevăzută de art. 287 alin. (2) C. pen., cu art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), text în baza căruia inculpatul I.F. va fi condamnat la o pedeapsă privativă de libertate cu respectarea dispozițiilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)

în rest criticile formulate de parchet sunt nefondate.

Soluția de achitare pronunțată și menținută de instanțe pentru infracțiunea prevăzută de art. 323 C. pen., este în concordanță cu probele administrate în cauză și cu dispozițiile legale care reglementează cele două instituții fundamental diferite, respectiv, pluralitatea constituită și pluralitatea ocazională.

Recurenții inculpați au susținut că nu s-au cunoscut și că nu știau de activitățile infracționale ale celuilalt. Dar, chiar acceptând varianta, potrivit căreia, inculpații ar fi discutat la telefon, în luna decembrie 1999, și s-ar fi întâlnit în februarie 2000, când au discutat în legătură cu actele emise de fiecare, nu se poate reține în sarcina lor asocierea, atâta timp cât, nu s-a făcut dovada că inculpații au alcătuit o grupare independentă, cu caracter organizat, nu au creat o structură organizatorică, nu au acționat în baza unui plan prestabilit care să implice o activitate de organizare a acțiunilor infracționale.

în lipsa acestor elemente esențiale în conturarea infracțiunii de asociere, activitățile desfășurate de inculpați, deși de amploare, nu pot fi caracterizate decât spontane, lipsite de o anume organizare.

Mai mult, în cazul infracțiunii prevăzute de art. 323 C. pen., era necesar ca acuzarea să dovedească existența unei intenții speciale, calificate privind asocierea inculpaților în scopul săvârșirii de infracțiuni, ceea ce în cauză nu s-a realizat.

Indiferent de considerațiunile de ordin teoretic, de altfel corect prezentate de parchet, în lipsa dovedirii tuturor elementelor ce caracterizează infracțiunea de asociere, singura soluție, care se putea pronunța în cauză față de această faptă penală, era doar achitarea.

Nefondată este și critica formulată de parchet vizând individualizarea pedepselor.

Respectând dispozițiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), instanțele au stabilit pedepse, în cuantum și modalitate de executare, în raport de pericolul social al faptelor comise, cât și al persoanei fiecărui inculpat.

Având în vedere modul în care inculpații I.F. și L.G. au conceput și desfășurat ampla activitate infracțională, prin încălcarea unor atribuții de servici în scopul primirii unor foloase necuvenite, prin falsificarea unui uriaș număr de acte oficiale, contribuind și înlesnind producerea unor pagube și respectiv, înșelăciuni unor instituții de stat și societăți comerciale, instanțele au stabilit pedepse medii cu executare în regim de detenție.

în afara circumstanțelor apreciate de instanțe, cu ocazia judecării în fond și în apel a cauzei, nu se constată alte motive care să justifice nici reducerea și nici majorarea pedepselor aplicate acestor doi inculpați.

Inculpaților, care au beneficiat de actele false emise de cei doi inculpați și pentru care au plătit acestora diferite sume de bani și care prin folosirea actelor false au produs înșelăciuni și pagube unor instituții și societăți, instanțele au aplicat pedepse minime cu suspendarea sub supraveghere a executării, în raport de lipsa antecedentelor penale și de conduita lor procesuală sinceră.

în scopul respectării dispozițiilor art. 52 C. pen., se apreciază că aceste pedepse pot realiza atât prevenția cât și reeducarea făptuitorilor, fiind proporționale atât pericolului faptelor comise dar și al făptuitorilor.

Nici cu privire la acești inculpați nu se constată existența unor încălcări de lege sau motive care să justifice majorarea pedepselor aplicate sau înlocuirea modalității de executare.

în ce privește criticile formulate de inculpații I.F. și L.G. referitor la pedepsele aplicate acestea sunt nefondate pentru aceleași considerațiuni, mai sus prezentate, fiind respectate atât dispozițiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), cât și de art. 52 C. pen., la stabilirea lor.

Recursul declarat de inculpatul I.F. se va admite având în vedere soluția de achitare ce se va pronunța în favoarea sa, cât și pentru compunerea pedepsei accesorii, aspecte sub care vor fi casate hotărârile atacate.

Pentru acest din urmă aspect, al compunerii pedepsei accesorii se constată fondat și recursul inculpatului L.G.

Examinarea acestui motiv se va face din oficiu, potrivit art. 385⁹alin. (3) C. proc. pen., constatându-se incidența cazului de casare prevăzută de art. 385⁹alin. (1) pct. 17¹ C. proc. pen.

Conținutul pedepsei accesorii este stabilit prin art. 71 C. pen., dar cum infracțiunile comise de inculpații I.F. și L.G. nu au legătură cu infracțiuni contra normelor care ocrotesc viața, viața sexuală sau familia sau alte fapte cu un pericol social deosebit, se va dispune ca pe perioada executării pedepselor, acestora să le fie interzise doar drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

Referitor la recursul declarat de inculpatul U.G. se constată a fi inadmisibil, motiv pentru care va fi respins conform art. 385¹⁵ pct. 1 lit. a) C. proc. pen.

Potrivit art. 385¹alin. (4) C. proc. pen., nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora părțile nu au folosit calea apelului.

Recurentul inculpat U.G. nu a folosit calea de atac a apelului și nu poate declara recurs nici împotriva deciziei pronunțată în apel, atâta timp cât, prin aceasta nu a fost modificată soluția pronunțată, la fond, în ce privește situația acestui inculpat.

Recursul declarat de inculpata D.I. este nefondat, criticile formulate fiind examinate în raport de cazurile de casare prevăzute de art. 385⁹alin. (1) pct. 12 și 14 C. proc. pen.

Deși cunoștea inculpată susține că este nevinovată, din chiar declarațiile sale a rezultat că nu a suferit persecuții politice din cele enunțate de Decretul - Lege nr. 118/1990.

Deși acestea acest fapt, a acceptat să uzeze de acte false, care atestau o situație mincinoasă, la O.P.S., sectorul 1, de unde în urma solicitării sale i-a fost stabilită o indemnizație lunară de 887.891 lei încasată până în luna iunie 2001.

Inculpatul I.F. a recunoscut că este autor al adeverinței false D.I.M. nr. 382 datată din 24 februarie 2000 pentru care a pretins și primit suma de 700.000 lei, iar la rândul său, inculpatul L.G. a recunoscut că este autor al deciziei nr. 157534 din 29 iunie 2000 a O.P.S. sectorul 1 pentru care a primit 100.000 lei.

Prin cele două documente false, inculpatei i s-a recunoscut calitatea de strămutat, calitate pe care aceasta nu a avut-o și în baza căreia i s-a stabilit și plătit (la solicitarea sa) o indemnizație la care nu avea dreptul.

Desigur, în acest context, este evident că inculpata a comis infracțiunile prevăzute de art. 255 alin. (1) C. pen., art. 291 C. pen., și art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., ultimele două fapte penale săvârșite în condițiile art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), și pentru care în mod corect a fost condamnată.

Pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării respectă dispozițiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), și nu se constată nici alte motive de casare a hotărârilor pronunțate.

Urmare a examinării hotărârilor atacate, în raport de cazul de casare prevăzut de art. 385⁹alin. (1) pct. 17¹ C. proc. pen., se constată că instanțele au făcut o corectă aplicare a legii și în ce privește răspunderea civilă a Ministerului de Justiție alături de fostul prepus, inculpatul I.F., aspect sub care recursul este nefondat.

Astfel, recurenta a susținut că nu există un temei faptic pentru antrenarea răspunderii sale, atâta timp cât, inculpatul I.F. a desfășurat o activitate infracțională în interes propriu, cu depășirea evidentă a atribuțiilor de serviciu și de cele mai multe ori în afara instituției și programului de lucru.

împrejurarea că inculpații au desfășurat activitatea infracțională, în interes propriu este de necontestat, dar temeiul răspunderii civile a acestei părți rezidă din raportul de prepușenie stabilit în baza unui contract de muncă valid între recurentă pe de o parte și inculpat pe de altă parte și care în drept atrage aplicabilitatea dispozițiilor art. 1000 alin. (3) C. civ.

Potrivit acestor prevederi comitenții răspund de prejudiciul cauzat de prepușii lor în funcțiile ce li s-au încredințat.

Ori, inculpatul I.F. în calitate de ajutor arhivar la biroul A.S.D.I.M. din cadrul Ministerului de Justiție, fără a respecta metodologia de eliberare a unor adeverințe speciale la Decretul - Lege nr. 118/1990, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu, a eliberat adeverințe care atestau o stare de fapt nereală și care au stat la baza acordării unor drepturi necuvenite beneficiarilor acestor acte.

în raport de aceste împrejurări de fapt, cat și de dispozițiile conținute în art. 1000 alin. (3) C. civ., este evident că erau îndeplinite condițiile răspunderii civile a acestei părți, în calitate de comitent, respectiv, existența raportului de prepușenie și săvârșirea faptei de inculpat în funcția ce i s-a încredințat, în baza contractului de muncă.

Că inculpatul a întocmit și eliberat documentele false în timpul programului sau după program, cu încălcarea metodologiei de lucru, este fără relevanță, atâta timp cât, comitentul avea obligația să exercite controlul și supravegherea activității desfășurate de salariați în cadrul unor norme și reguli strict stabilite, potrivit legislației în vigoare.

în aceste condiții, recurenta are o culpă proprie, constând în lipsa de control și supraveghere a activității desfășurate de inculpat în cadrul atribuțiilor de muncă, ceea ce în drept, atrage răspunderea sa, în contextul prevederilor art. 1000 alin. (3) C. civ., și obligarea în solidar cu inculpatul la plata prejudiciului creat prin faptele acestuia.

Acestea sunt considerentele pentru care în cauză s-a făcut o corectă aplicare a legii, sub aspectul criticat de recurentă și în consecință, potrivit art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se vor respinge, ca nefondate, recursurile declarate de partea responsabilă civilmente Ministerul de Justiție și inculpata D.I.

în baza art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d) C. proc. pen., se vor admite recursurile declarate de parchet, de inculpații I.F. și L.G., hotărârile se vor casa parțial și se va proceda la rejudecare în limitele stricte ale casării.

în temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat partea responsabilă civilmente Ministerul de Justiție și inculpații U.G. și D.I.

← ICCJ. Decizia nr. 5619/2005. Penal		ICCJ. Decizia nr. 5616/2005. Penal →

ICCJ. Decizia nr. 5613/2005. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 5613/2005. Penal